OMNIPREZENTA PRODUSELOR

SUBSTITUIBILE:

CONCEPTUL DE CERERE
 INSUFICIENTA BUNURILOR - COMPROMIS
(PENTRU CA EXISTA PRODUSE SUBSTITUIBILE)
• Există o antinomie între nevoile noastre nelimitate şi resursele
limitate pe care le avem a dispoziţie pentru a satisface
respectivele nevoi.

• Din aceste considerente admitem faptul că, deseori, pentru a

procura anumite bunuri suntem nevoiţi să sacrificăm un alt bun.

• Alegerile în sine reprezintă un compromis. Ele implică

renunţarea la alte produse în schimbul celor alese.

• Oamenii au nevoi reale, însă multe dintre ele sunt înşelătoare.

 O persoană obişnuită are nevoie de 8 pahare de
apă pe zi pentru a-şi menţine sănătatea.

 Un diabetic are nevoie de insulină.

 Toţi cetăţenii trebuie să obţină asistenţa medicală

de care au nevoie indiferent de capacitatea lor de
plată.

 Dumneavoastră aveţi nevoie să citiţi manualul de

economie.
 Prin utilitatea totală, generală a unui bun X înţelegem
satisfacţia pe care individul o poate obţine prin consumul
unei anumite cantităţi din acest bun.
 Cu cât intensitatea nevoii de consum este mai mare, cu atât
plăcerea obţinută prin consumul unei anumite cantităţi din
bunul respectiv va fi mai mare.

 Utilitate marginală. Aceasta măsoară evoluţia utilităţii totale

determinată de consumul unei unităţi suplimentare din
respectivul bun.
 Utilitatea marginală (suplimentară) obţinută prin consumul
unei cantităţi crescânde dintr-un anumit bun se va diminua
până în momentul în care va deveni nulă la punctul de
saturaţie.
 S = punct de saturaţie

Utilitate totală
a bunului X ! În acest punct utilitatea
totală este maximă, iar
utilitatea marginală este
egală cu zero.

Cantitatea consumată din

bunul X

Utilitate
marginală a
bunului X

Utilitatea
marginală este
nulă.

Cantitatea consumată din

bunul X
 Apa – este indispensabilă vieţii, deci are o
utilitate foarte mare. Cu toate acestea este
foarte ieftină.
 Diamantele – mai puţin necesare traiului, dar
sunt foarte scumpe.
 De ce???
 Alegerile noastre depind de situatiile cu care ne
confruntam: vezi exemplul cu apa si diamantele.

 Valorile bunurilor depind si ele de situatie!

 Teoria economica este analiza marginala deoarece

ea presupune ca oamenii iau decizii comparând:
 beneficiile suplimentare asteptate cu
 costurile suplimentare asteptate,
masurate in punctul unde se afla in prezent factorul decizional
 Modul de gandire economic
 respinge abordarea de tipul “totul sau nimic”
 acorda atentie beneficiilor si costurilor marginale, suplimentare
 NEVOI - CERERE

 NEVOI = CONCEPT CARE INCURAJEAZA

ABORDAREA DE TIP “TOTUL SAU NIMIC” SI
NU APRECIAZA IDEEA GANDIRII MARGINALE

 CERERE = CONCEPT CARE FACE

LEGATURA INTRE CANTITATEA PE CARE
OAMENII DORESC SA O OBTINA DINTR-UN
ANUMIT BUN SI SACRIFICIILE PE CARE
TREBUIE SA LE FACA PENTRU A OBTINE
ACEASTA CANTITATE
 INTELEGEREA CERERII

 CEREREA DE APA PRETUL PE NUMĂR DE

STICLA DE 0,5 l STICLE

5 RON 5

3 RON 10

2 RON 15

1 RON 25
 La un preţ de 5 ron/
sticla de 0,5 l de apă,
cantitatea cerută este
foarte mică, de doar 5
sticle.
 Pe măsură ce preţul se
va reduce, cantitatea
cerută va creşte.
 Unind totalitatea
punctelor de pe grafic
vom obţine curba
cererii.
 Aceasta ilustrează
cantitatea dintr-un
anumit bun pe care
consumatorii
intenţionează să o
cumpere la un anumit
preţ dat.
 Modul de gândire economic nu oferă informaţii privind cantitatea
de apă de care nevoie populaţia (aceasta este sarcina
fiziologilor).

 Consumatorii operează ajustări marginale la modificarea preţului

apei.

 Oamenii caută substitute pentru apă atunci când preţul ei creşte.

 LEGEA CERERII

 CONCEPTUL DE CERERE: RELATIE INTRE PRETURI SI CANTITATI

 A NU SE CONFUNDA CEREREA CU CANTITATEA CERUTA

 CEREREA INSASI SE POATE MODIFICA

CURBA CERERII SE POATE DEPLASA
 NUMARUL DE
CONSUMATORI

PRETUL GUSTURILE SI
ASTEPTAT AL PREFERINTELE
PRODUSULUI CONSUMATORILOR
MODIFICAREA
CERERII

PRETURILE
ALTOR VENITURILE
PRODUSE
 Cererea pentru un bun „normal” este funcție descrescătoare de prețul său
și o funcție crescătoare de venit.

 PREȚUL. Dacă toate celelalte lucruri rămân constante (clauza „caeteris

paribus”), cantitatea cerută pentru un bun „normal” va scădea dacă prețul
acelui bun va crește - o relație negativă între preț și cantitatea cerută, cele
două mărimi deplasându-se în direcții opuse.

 VENITUL. Dacă toate celelalte condiții rămân neschimbate, cantitatea

cerută pentru un bun „normal” va crește în cazul în care venitul
consumatorului va crește - relația între modificarea venitului și
modificarea cererii este o relație direct proporțională.

 Excepția de la regulă o fac produsele „inferioare” (exemple: cartofii,

carnea cu os, pâinea neagră, etc.). În cazul creșterii prețurilor acestor
produse cantitatea cerută nu se va reduce, consumatorii preferând să
înlocuiască bunurile superioare, de calitate, dar mai scumpe, cu cele
inferioare, care sunt relativ mai ieftine.
 Prin același raționament, deducem că, atunci când venitul va crește,
consumatorul își va diminua consumul pentru bunurile „inferioare” în
favoarea bunurilor „normale”.
 Curba cererii nu este complet inelastica
pentru intreaga gama de preturi.
 Inelasticitate completa = nu exista nici un
substitut pentru produsul in cauza.
 Nu exista o cerere complet inelastica pentru
intreaga gama de preturi posibile.
 RATIONALIZAREA = STABILIREA
UNUI CRITERIU SAU A UNEI
REGULI PENTRU A DIFERENTIA
INTRE SOLICITANTI SI A STABILI
CINE SI CAT VA PRIMI DISPONIBILITATEA
DE A PLATI
 CRITERII DE DIFERENTIERE (DE Criteriul In functie
RATIONALIZARE) si puterii de
publice necesitati
AVANTAJE/DEZAVANTAJE ALE
FIECARUI SISTEM DE
Primu
RATIONALIZARE Criteriul l venit
 ANALIZA SISTEMELOR DE meritelor
CRITERII
Primul
RATIONALIZARE DIN servit
PERSPECTIVA OFERTEI
 ANALIZA SISTEMELOR DE Criteriul
Loteria
(tragerea la
RATIONALIZARE DIN puterii
Sorti)
PERSPECTIVA CERERII Parti egale
Pentru toti