Numele........................................................

Academia de Studii Economice Prenumele...................................................

Facultatea ..............................
.....................................................
V3

EXAMEN LA DISCIPLINA MACROECONOMIE

Anul universitar 2017-2018
Semestrul II

Nota:

Examen
Seminar

Preşedintele comisiei..........................

Atenţie!

1. Ciorna nu va fi detaşată de setul de subiecte.

2. Fiecare grilă are un singur răspuns corect.
3. În timpul examenului nu se vor folosi calculatoare sau telefoane mobile.
 Răspunsuri:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

1. Care din măsurile următoare este specifică unei politici monetare expansioniste?
a) creşterea cheltuielilor guvernamentale; b) reducerea impozitării; c) creşterea ratei
dobânzii la refinanţarea băncilor comerciale de către banca centrală; d) creşterea cotei
rezervei obligatorii ale băncilor comerciale; e) situația în care banca centrală cumpără
titluri guvernamentale (de stat) de la băncile comerciale.
2. Atunci când curba cererii agregate întâlneşte curba ofertei agregate într-un punct situat la
stânga faţa de oferta agregată pe termen lung, este adevărată următoarea afirmație: a) în
acea economie avem decalaj inflaţionist; b) PIB realizat este mai mic decât PIB
potenţial; c) PIB potenţial este mai mic decât PIB realizat; d) oferta agregată pe termen
scurt este mai mică decât oferta agregată pe termen lung; e) PIB potenţial este mai mic
decât oferta agregată pe termen lung.
3. Se dau următoarele informaţii: cheltuieli personale pentru consum = 600 mld.;
amortizarea = 50 mld.; salarii nete = 800 mld.; impozite directe pe salarii = 100; venit din
rente = 25 mld.; investiţia brută = 150 mld.; profit corporativ = 30 mld.; exporturi nete = 5
mld.; achiziţii publice de bunuri şi servicii = 200 mld.; plăţi sub formă de transfer de la
guvern = 50 mld. În aceste condiţii, valoarea PIB este (în miliarde): a) 955; b) 855; c)
800; d) 1000; e) 805.
4. Indicele prețurilor de consum reprezintă: a) un instrument util în măsurarea creșterii
producţiei de bunuri și servicii; b) un instrument statistic pentru estimarea dimensiunii
șomajului; c) un instrument utilizat în măsurarea inflaţiei, a evoluției prețurilor
pentru bunurile incluse în cosul de consum al populației; d) o altă denumire pentru
deflatorul PIB; e) un instrument util în măsurarea evoluţiei preţurilor pentru bunurile
produse în interiorul ţării.
5. Odată cu creşterea venitului unei familii, de regulă, cheltuielile acesteia pentru alimente:
a) cresc ca pondere în cheltuielile totale ale familiei; b) îşi reduc ponderea în cheltuielile
totale ale familiei; c) scad în mărime absolută în ţările dezvoltate; d) scad în mărime
absolută în ţările sărace; e) răspunsurile a-d sunt incorecte.
6. Decalajul recesionist al venitului naţional apare atunci când: a) PIB real este mai mic
decât PIB nominal; b) există echilibru macroeconomic fără şomaj; c) venitul naţional
efectiv realizat este mai mic decât venitul naţional potenţial; d) oferta agregată pe
termen scurt este egală cu oferta agregată pe termen lung; e) există decalaj inflaţionist;
7. În perioada T0 – T1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20% iar viteza de
circulaţie a banilor creşte de 2 ori. Volumul bunurilor economice creşte cu 100%. În
aceste condiţii, masa monetară: a) rămâne neschimbată; b) creşte cu 100%; c) scade cu
20%; d) scade cu 50%; e) creşte cu 25%.
8. Reprezintă un instrument financiar cu lichiditate perfectă: a) obligaţiunea; b) orice titlu de
credit; c) acţiunea; d) numerarul; e) toate cele menţionate.
9. Procesul de încetinire a creşterii nivelului general al preţurilor se numeşte: a) depreciere;
b) devalorizare; c) dezinflaţie; d) apreciere; e) deflaţie.
10. Dacă rata inflaţiei este 25%, atunci puterea de cumpărare a unui leu: a) scade cu 20%;
b) creşte cu 25%; c) creşte cu 20%; d) scade cu 25%; e) rămâne constantă.
11. În momentul T0, prețul acţiunilor unei societăţi comerciale este de 100 lei/unitate. Un
agent economic vinde la termen 1000 de acţiuni altui agent economic, stabilind scadenţa
peste doi ani. La scadenţă, prețul acţiunilor devine 110 lei/unitate, ceea ce înseamnă că
agentul: a) vânzător câştigă 10.000 lei; b) cumpărător câştigă 10.000 lei; c) cumpărător
câştigă 20.000 lei; d) cumpărător pierde 15.000 lei; e) vânzător pierde 10.000 lei.
12. Într-un an rata dobânzii la depozitele bancare este de 10%, iar rata inflaţiei este 12%, în
aceste condiţii titularii de depozite bancare: a) obţin dobânzi real pozitive; b) păstrează
banii în conturi la vedere; c) se vor orienta către piaţa obligaţiunilor; d) se vor orienta
către piaţa acţiunilor; e) obţin dobânzi real negative.
13. Veniturile realizate de cetăţenii români care lucrează în Germania sunt incluse în: a) PNB
al României şi PIB al Germaniei; b) nici unul dintre indicatorii macroeconomici; c) PIB
al României şi PNB al Germaniei; d) PIN al României şi PNN al Germaniei; e) numai în
PIB al României.
14. Cuponul anual adus de o obligaţiune este de 500 lei. Dacă pe piaţa monetară rata dobânzii
crește de la 10% la 12.5%. În consecință, prețul obligațiunii: a) scade cu 1500 lei; b)
crește cu 20 lei; c) scade cu 1000 lei; d) crește cu 5000 lei; e) crește cu 1666,6 lei.
15. Şomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care: a) şomajul tehnologic este nul; b)
producţia economiei corespunde nivelului potenţial; c) şomajul structural este nul; d)
are loc accelerarea inflaţiei; e) şomajul fricţional este nul.
16. Raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată este de 1 la 7. Ştiind că populaţia
activă cuprinde şomerii şi populaţia ocupată, rata şomajului este: a) 30%; b) 12.5%; c)
20%; d) 25%; e) 8%.
17. Componenta cu cea mai mare pondere în structura cererii agregate o reprezintă: a)
investiţiile private; b) exporturile nete; c) achiziţiile guvernamentale; d) importurile de noi
tehnologii; e) consumul populaţiei;
18. Şomajul se referă la: a) situația în care economia nu asigură locuri de muncă pentru o
parte din populaţia activă; b) satisfacerea cererilor de angajare, indiferent dacă
solicitanţii au sau nu un loc de muncă; c) o stare pozitivă a economiei; d) un deficit de
forţă de muncă; e) un dezechilibru economic, cererea de muncă fiind mai mare decât
oferta.
19. Creșterea economică: a) se măsoară prin intermediul PGB-ului nominal pe locuitor; b) se
referă la fluctuatiile producţiei în jurul unui trend ascendent; c) se caracterizează prin
devansarea creşterii PIB-ului real de către creşterea populaţiei; d) se referă la trendul
ascendent al PIB-ului real pe locuitor; e) este un fenomen pe termen scurt.
20. Dacă ritmul de creștere al PIB-ului pe locuitor este de 5%, iar rata inflatiei este 15%,
atunci creșterea economică este: a) întotdeauna intensivă; b) inflaționistă; c) întotdeauna
extensivă; d) exclusiv nominal; e) neinflaționistă.
21. Înclinaţia marginală spre consum este 0,75. Care va fi creşterea veniturilor determinată de
sporul investiţiilor cu 100 mld. u.m.? a) ΔV = 400 mld. u.m.; b) ΔV = 100 mld. u.m.; c)
ΔV = 250 mld. u.m.; d) ΔV = 125 mld. u.m; e) ΔV = 2500 mld. u.m.
22. Exportul este mai mic decât importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern brut.
Dacă investiţiile brute reprezintă 25% din produsul intern brut, iar consumul
guvernamental 10% atunci consumul populaţiei este de: a) 90% din produsul intern brut;
b) 25% din produsul intern brut; c) 35% din produsul intern brut; d) 70% din produsul
intern brut; e) 75% din produsul intern brut.
23. Populaţia totală este de 22,5 milioane persoane. Populaţia în afara limitelor pentru vârsta
de muncă este de 10 milioane persoane. Populaţia în vârstă de muncă, dar inaptă, este de
0,2 milioane persoane. Persoanele casnice, elevii, studenţii şi militarii în termen
însumează 0,8 milioane persoane. Dacă populaţia ocupată este de 10 milioane persoane,
atunci numărul şomerilor şi rata şomajului sunt: a) 1,5 milioane, 15%; b) 2,3 milioane,
20%; c) 2,5 milioane, 21,73%; d) 2,3 milioane, 23%; e) 1,5 milioane, 13,04%.
24. Funcţia consumului într-o economie simplă este descrisă prin următoarea ecuaţie:
C=100+0,5Y. Dacă investiţiile sunt I=50, nivelul de echilibru al venitului este: a) 50; b)
75; c) 100; d) 300; e) 133,33.
25. Dacă banca centrală cumpără titluri de stat, atunci: a) au loc intrări de capital din
străinătate, iar cursul de schimb se apreciază; b) oferta de bani creşte, iar ratele
dobânzii se reduc; c) investiţiile sunt descurajate; d) oferta de bani se reduce, iar ratele
dobânzii cresc; e) au loc ieşiri de capital în străinătate, iar cursul de schimb se apreciază.
26. Guvernul poate interveni pentru ajustarea decalajului recesionist prin: a) diminuarea
subvenţiilor; b) scăderea investiţiilor, care determină o încurajare a cheltuielilor agregate;
c) creşterea cheltuielilor guvernamentale; d) majorarea fiscalităţii; e) ieftinirea
factorilor de producţie, ceea ce pemite o creştere a producţiei agregate.
27. Într-o economie se produc doar două bunuri, x și y. În 2016, prețurile bunurilor și
catitățile produse au fost Px=3 lei, Py=4 lei, Qx=50 unități; Qy=100 unități. În 2017,
prețurile bunurilor și cantitățile produse au fost Px=5 lei, Py=4 lei; Qx=100 unități, Qy=80
unități. Deflatorul PIB în 2017 (considerând ca an de bază anul 2016) este: a) 1,32; b) 1;
c) 0,75; d) 1,2; e) 0,8.
28. Funcția consumului într-o economie este dată de ecuația C=150+c`VD, unde VD=venitul
disponibil. Venitul național este de 1000, Taxele=100, iar consumul privat (C)=600.
Multiplicatorul investițiilor și funcția economisirii sunt: a) 2; S=-150+0,2VD; b) 4; S=-
150+0,5VD; c) 1,5; S=-150+0,7VD; d) 2; S=-150+0,5VD; e) 2; S=-150+0,7VD.
29. Politica fiscală adecvată în cazul unei expansiuni prelungite constă în: a) creşterea
cheltuielilor bugetare; b) majorarea impozitelor; c) creşterea ratelor dobânzii; d) mărirea
deficitului bugetar; e) emisiune monetară suplimentară.
30. Pentru a absorbi un decalaj recesionist, politica de stabilizare trebuie să urmărească: a)
creşterea impozitelor şi taxelor; b) scăderea transferurilor sociale; c) creşterea ofertei de
bani; d) scăderea cheltuielilor guvernamentale; e) scăderea ofertei de bani.
31. Presupunem că la nivelul unei economii coșul de consum al populaţiei este format din 3
categorii de bunuri, X, Y, Z, cu următoarele ponderi în cadrul coșului: 50%, 20% și
respectiv 30%. Comparativ cu anul anterior, preţul bunului X crește de la 100 lei la 120
lei, cel al bunului Y scade de la 100 la 80, în timp ce modificarea procentuală a preţului
bunului Z este de 15%. Rata inflației este: a) 20%; b) 15%; c)5%; d) 110,5%; e) 10,5%.
32. O creştere a ratei dobânzii influenţează direct: a) rata profitului; b) oferta de bani; c) rata
şomajului; d) cursul obligaţiunilor; e) mărimea salariilor.
33. În cazul operaţiunilor la termen pe piaţa de capital, atunci când se reduce cursul la
scadenţă: a) vânzătorul îşi reduce interesul de vânzare; b) cumpărătorul îşi amplifică
interesul de cumpărare; c) câştigă vânzătorul; d) nu se înregistrează niciun avantaj sau
dezavantaj; e) câştigă cumpărătorul.
CIORNĂ