1.

Apariţia şi evoluţia jocului

Jocul de rugby are originea, împreună cu celelalte jocuri sportive, în jocurile

cu mingea ale antichităţii, cum ar fi: „harpastum” practicat de legiunile romane,
„siulul” breton, „pallio” italian şi chiar în vechile jocuri chineze şi egiptene. În
Gruzia există şi astăzi un joc arhaic care seamănă cu rugbyul.
În forma lui modernă rugbyul a apărut în anul 1823, în oraşul Rugby, situat la
300km de Londra, Anglia. William Webb Ellis, un elev al colegiului din
localitate, este considerat de istorici inovatorul involuntar al acestui joc sportiv,
care a primit numele oraşului în care a luat fiinţă. În memoria acestui elev şi a
faptei lui pe un perete al colegiului din oraşul Rugby se găseşte o placă
comemorativă care consfinţeşte acest eveniment.
Timp de patru decenii nu s-a făcut nici-o diferenţă între fotbal şi rugby, pe
parcursul jocului se juca atât cu mâna cât şi cu piciorul. În 1863 odată cu apariţia
mingii cu cameră de cauciuc, s-a înfiinţat „Football Association” în care au fost
primite doar echipele ce jucau mingea cu piciorul, excluzându-le pe cele care
jucau mingea şi cu mâna. În faţa acestei situaţii se înfiinţează în anul 1871
„Rugby- Football Union” ce-a reunit 27 de echipe, consfinţiindu-se astfel ruptura
definitivă între fotbal şi rugby.
De la apariţie şi până în prezent jocul de rugby a evoluat continu, astfel că
primul regulament de rugby unificat, ce cuprindea 59 de paragrafe, a apărut în
anul 1871 şi s-a modificat permanent, proces continuat şi în prezent odată cu
trecerea la profesionism a rugbyului în XV. De menţionat că, iniţial, o echipă de
rugby a avut 20 de jucători, urmând ca mai târziu, în preajma primului război
mondial, să se ajungă la o formulă asemănătoare celei de astăzi, cu 15 jucători:
8 înaintaşi, 4 treisferturi, 2 mijlocaşi şi un fundaş. Anul 1871 este cu adevărat
important şi prin desfăşurarea primului joc internaţional între Scoţia şi Anglia.
Forul suprem care hotărăşte soarta rugbyului este International Rugby Board
înfiinţat în anul 1890. Un moment de răscruce la reprezentat anul 1903, când din
„Rugby-Football Union”, rugby în XV, s-a desprins „Rugby-Football League”,
rugby în XIII care a trecut la profesionism. Din acel moment cele două forme ale
jocului de rugby au evoluat în paralel.
În 1924 s-a înregistrat singura participare a rugbyului la Jocurile Olimpice,
desfăşurate la Paris, unde au participat formaţiile Franţei, S.U.A. şi României.
Ca urmare a excluderii Franţei, în anul 1931, din Turneul celor Cinci Naţiuni,
ia fiinţă în 1934, „Federaţia Internaţională de Rugby Amator” sau „F.I.R.A.”, la
care s-au afiliat ţări din America, Africa, Asia şi Europa. În 1966 ia naştere Cupa
F.I.R.A. desfăşurată atât la juniori,cât şi la seniori, transformată ulterior, 1973, în
Campionatul European F.I.R.A..
Anul 1987 aduce şi prima ediţie a Cupei Mondiale desfăşurată în Noua
Zeelandă. Anul 1996 este momentul în care şi ultimul bastion al amatorismului -
rugbyul în XV- trece la profesionism.
La nivel mondial rugbyul prezintă mai multe forme:
• Rugby în XV - forma cea mai veche şi mai răspândită;
• Rugby în XIII - desprinsă în 1903, profesionistă de la început;
• Rugby în XII, X, VIII - la nivel juvenil, utilizate ca trepte de învăţare a
acestui joc;
• Rugby în VII - a luat amploare în ultimele decenii şi are o priză deosebită
la public.

2. Rugby în Republica Moldova

Apariţia acestui joc al bărbăţiei în Moldova începe în 1967 fiind adus din
oraşul Odesa de fostul jucător al echipei „Burevestinic” dnul Vladimir Blizniuc,
care a organizat echipa de rugby pe lângă Institutul Politehnic din Chişinău.
Din 1968 echipa „Politehnic” participă la campionatul oraşului Odesa. Primul
căpitan al echipei a fost S.Ciumaciov.
În capitala Moldovei, oraşul Chişinău, primul meci oficial de rugby a avut loc în
anul 1969 între echipa gazdă „Politehnic” şi echipa „Burevestnic” din Odesa. În
perioada anilor 1970-1974 echipa „Politehnic” Chişinău participă la campionatul
U.R.S.S. prima ligă. Cel mai bun jucător al echipei V.Cliucinicov a fost inclus în
selecţionata ex. U.R.S.S., devenind mai apoi cel mai bun demiu al Europei.
În anul 1973 în oraşul Tiraspol este fondată echipa de rugby pe lângă uzina
„Electromaşina”. Fondator – N.Caziuc, a fost jucător al echipei „Politehnic”. Din
1975 echipa „Electromaşina” participă la campionatul ex. U.R.S.S., liga întâi, iar
din 1987 în liga superioară a ex. U.R.S.S. şi se plasează pe locul şase.
Din anul 1980 sunt fondate echipe de copii. Juniori şi seniori în or. Soroca
care au ocupat locuri de frunte la campionatele Moldovei şi ex. U.R.S.S. În anul
1983 este înfiinţată echipa de rugby, participantă la Campionatele ex. U.R.S.S.
În anul 1989 este fondată echipa de rugby de pe lângă facultatea de educaţie
fizică a Institutului Pedagogic de Stat „I.Creangă” din Chişinău, reorganizată mai
apoi în Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport (I.N.E.F.S.) din anul 1983
se organizează sistematic Campionatul Republicii Moldova pentru seniori,
juniori, copii. Apariţia rugbyului în Moldova se datorează atât personalităţii lui
V.Blizniuc, cât şi marelui entuziast D.Zelţer, care a contribuit foarte mult la
organizarea şi propagarea rugbyului, ca rezultata, în anul 1992 a fost fondată
federaţia Moldovei de Rugby (F.M.R.) independentă, cu statutul său, cont
bancar, ştampilă (Preşedinte
F.M.R. fiind B.Iacob). La conferinţa de constituire a fost ales în unanimitate în
funcţia de preşedinte al federaţiei domnul B.Iacob. Tot în acest an F.M.B. este
afiliată de Federaţia Internaţională de Rugby Amator (F.I.R.A.) fapt care permite
rugbyştilor din Moldova să concureze pe arena europeană şi mondială.

3. Istoria jocului de RUGBY CU EFECTIV REDUS (Rugby 7)

Rugbyul în 7 are la bază două concepte fundamentele ale jocului de rugby:

recuperarea si conservarea balonului. Reducerea numărului de jucători,
permite producerea unui joc deschis, spectaculos şi rapid, dar şi care lasă mult
spaţiu echipei care conservă balonul, fapt ce dă o nota de spectaculozitate prin
marcarea de multe puncte.
Cand balonul este în mişcare în aria de joc, strategia rugbyului în 7 se
aseamănă, intr-un fel, cu cea din basket. Echipa care atacă, se deplasează pe
teren făcand să circule balonul pană cand va găsi o falie in apărarea adversă.
Jocul de Rugby în 7, cu toate că se practică după aceleaşi reguli
fundamentale ale jocului în 15, este diferit şi se caracterizeazà pritr-o succesiune
de ritmuri lente, în scopul dezorganizări apărării, în care atacul poate accepta
pierderi de teren, urmate de ritmuri rapide, ce au ca scop exploatări, efectuate
printr-un joc foarte dinamic si continuu.
Istoria jocului de Rugby ne arată că în anul 1883, măcelarul scoţian Ned
Haig,dorind să amelioreze bugetul clubului Melrose propune pentru a atrage
publicul, un turneu de “short game“. Acesta propunea reducerea numărului de
jucători la 7 jucători şi reducerea timpului de joc la 15 min, pentru a multiplica
numărul de jocuri şi implicit reţeta incasărilor. Astfel, la 28 aprilie 1883, şapte
cluburi s-au prezentat la Melrose pentru a participa la acest eveniment iar
succesul a fost enorm. Turneul a atras 2000 de spectatori plătitori, salvand
astfel clubul de la faliment. Acest turneul s-a desfăşurat în fiecare an pîna în
zilele noastre. Un alt turneu de prestigiu este Middlesex Charity Sevens, care a
debutat in 1926 şi a continuat de atunci fara întrerupere, chiar şi in timpul celui
de-al doilea razboi mondial.
1976 este anul care, datorită turneului organizat de Ian Gow si Tokkie Smith,
va însemna renaşterea rugbyului cu 7 jucători. Din acest an încep să se
organizeze turnee în diferite oraşe ca: Catania, Dubai, Taiwan, Edinburgh , Maar
Del Plata, Hong-Kong.
1993 este anul primei cupe mondiale de rugby in 7 ce s-a derulat în zilele de
16-18 aprilie în oraşele Murrayfield şi Edinburgh. La prima cupă mondială au
fost invitate 24 de echipe naţionale.
Anglia castigă titlul învingand în finală Australia cu 21-17. Plate-ul este caştigat
de Argentina care a învins Spania cu 16-12. Bowlul a fost caştigat de Japonia
care a învins Scotia cu 33-19. 1997 este anul celei de a doua cupe mondiale
care s-a derulat la Hong-Hong în perioada 21-23 martie. Au participat 24
naţiuni, echipe care au caştigat turneele de calificare.
Fidji caştigă titlul mondial învingand Africa de Sud cu 24-21. Plate-ul a fost
obtinut de Tonga care a învins Hong-Kong-ul cu 40-19. Bowlul a fost caştigat de
USA care a învins Japoia cu 40-28. 1999 - primul turneu mondial de Rugby in 7
– I.R.B. Sevens – I.R.B. decide de a lansa IRB Sevens Series, o competitie
compusă din 10 turnee. Fiecare turneu va da un număr de puncte echipelor în
funcţie de rezultatele obtinute. Adiţionarea punctelor obţinute în turnee va da
clasamentul international al echipelor în 7, Noua-Zeelanda obţinand primul titlul
al circuitului mondial, avand un total de 186 puncte.
2001 - anul celei de a treia cupe mondiale de rugby in 7, cupă ce s-a
desfăşurat la Mar Del Plata – Argentina - între 26-28 ianuarie şi unde au
participat 24 de echipe naţionale.
Noua-Zeelandă castigă titlul de campioană mondială învingand în finală
Austalia cu 31-12.
Rusia castigă plate-ul – farfuria – învingand Georgia cu 24-12. Bowlul este
caştigat de Chile care caştigă jocul cu Portugalia cu 21-19. 2002 - IRB-ul
deleagă FIRA-AER să organizeze pentru sezonul 2002-2003 primul circuit
european de Rugby in 7. Comisia delegată de acest for a planificat şi repartizat
35 de naţiuni ce au dorit să participe la acest circuit. Comisia organizatoare
preia princiipiile circuitului IRB Sevens cu exceptia unui punct: ehipelor
participante li se vor adiţiona punctele obţinute în diferitele turnee la care au
participat, dar clasamentul se va alcătui in urma unui turneu final - un fel de
play-off - care regrupează cele mai bune echipe selecţionate.
2005 este anul celei de-a patra Cupe Mondiale de rugby în 7 care s-a
derulat între 18-20 martie la Hong-Kong şi la care au participat 24 de echipe
calificate.
Fidji caştigă pentru a doua oară titlul învingand în finală Noua Zelandă cu

29-19. Samoa castigă Plate-ul învingand campioana Europei, Portugalia, cu

29-7.
Bowlul a fost caştigat de Italia care a învins Canada cu 7-
5.