Clasa a VII-a

SUBIECTUL I (58 puncte):

Citeşte cu atenţie următorul text:
„După trei zile, se pregătiră de drum şi porni. Merse Făt-Frumos, merse şi iar merse, cale lungă şi mai
lungă; dară când fu de trecu de hotarele Gheonoaiei, dete de o câmpie frumoasă, pe de o parte cu iarbă înflorită,
iar pe de altă parte, pârlită. Atunci el întrebă pe cal:
- De ce este iarba pârlită?
Şi calul îi răspunse:
- Aici suntem pe moşia unei scorpii, soră cu Gheonoaia; de rele ce sunt, nu pot să trăiască la un loc;
blestemul părinţilor le-a ajuns, şi d-aia s-au făcut lighioi, aşa cum le vezi; vrăjmăşia lor e groaznică, vor să-şi
răpească una de la alta pământ; când Scorpia este necăjită rău, varsă foc şi smoală; se vede c-a avut vro ceartă cu
soră-sa şi, viind s-o gonească de pe tărâmul ei, a pârlit iarba pe unde a trecut; ea este mai rea decât soră-sa şi are
trei capete. Să ne odihnim puţin, stăpâne, şi mâine dis-de-dimineaţă să fim gata.
A doua zi se pregătiră şi porniră. Când, auziră un urlet şi o vâjietură, cum nu mai auziseră ei până atunci.
- Fii gata, stăpâne, că iată că se apropie zgripţoroaica de Scorpie.
Scorpia, cu o falcă în cer şi cu alta în pământ şi vărsând flăcări, se apropie ca vântul de iute; iar capul se
urcă repede ca săgeata până cam deasupra şi se lăsă asupra ei cam pe de o parte. Făt-Frumos o săgetă şi-i zbură
un cap; când era să-i mai ia un cap, Scorpia se rugă cu lacrimi ca s-o ierte, că nu-i va face nimic şi, ca să-l
încredinţeze, îi dete înscris cu sângele ei. Scorpia ospătă pe Făt-frumos şi mai şi decât Gheonoaia; iar el îi dete şi
dânsei înapoi capul ce i-l luase cu săgeata, care se lipi îndată, cum îl puse la loc, şi după trei zile plecară mai
departe. Trecând şi peste hotarele scorpiei, se duseră, se duseră şi iar se mai duseră, până ce ajunseră la un câmp
numai de flori şi unde era numai primăvară. Aicea stătură ei să se odihnească, iar calul îi zise:
- Trecurăm cum trecurăm până aici, stăpâne; mai avem un hop: avem să dăm peste o primejdie mare; şi
dacă ne-o ajuta D-zeu să scăpăm şi de dânsa, apoi suntem voinici. Mai-nainte de aici este palatul unde locuieşte
Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. Această casă este încongiurară cu o pădure deasă şi înaltă, unde
stau toate fiarele sălbatice din lume; ziua şi noaptea păzesc cu neadormire şi sunt multe foarte; cu dânsele nu este
chip de a te bate; şi ca să trecem prin pădure e peste poate; noi însă să ne silim, dac-om putea, să sărim pe
deasupra.”
(„Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” de Petre Ispirescu)
Cerinţe:
1.Găseşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele: primejdie, hotare, pădure. 3p
2.Selectează un epitet, o comparaţie, o personificare şi o repetiţie. 3p
3.Precizează modurile de expunere prezente în fragmentul dat. 3p
4.Explică punctuaţia din enunţul: „- Fii gata, stăpâne, că iată că se apropie zgripţoroaica!”. 4p
5.Selectează un adjectiv la gradul superlativ absolut şi unul la comparativ de superioritate. 4p
6.Identifică un adverb de loc, unul de timp şi unul de mod, din text. 3p
7.Precizează valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate din enunţul:
„Vrăjmăşia lor e groaznică, vor să-şi răpească una de la alta pământ”. 6p
8.Selectează, din text, un A.pronominal genitival, un C. direct, un C.c. de loc şi un Atribut subst.
genitival. 6p
9.Din ultima frază, analizează cuvintele: această, toate, ziua, multe foarte, pe deasupra. 8p
10. Construieşte 3 enunţuri în care cuvântul „care” să fie, pe rând, pronume relativ, pronume
interogativ, adjectiv pronominal relativ şi substantiv comun. 8p
11. Scrie în maxim 5 rânduri trei argumente prin care să demonstrezi apartenenţa textului la genul
epic. 5p
12. Redactează în 8 rânduri rezumatul fragmentului dat. 5p

SUBIECTUL al II-lea (32 puncte): Balada cultă „Paşa Hassan” de George Coşbuc.
Se acordă 10 puncte din oficiu.