Histologie Curs 9

Sistemul reproducator masculin

Format din testicule, cai excretorii genitale intratesticulare (tubii drepti, rete testis Haller), cai
excretorii genitale extratesticulare (canale eferente, epididim, canal deferent, canal ejaculator, uretra),
glande accessor i(vezicule seminale, prostata, glande bulbouretrale) si penis.

Testiculul
Geneza testiculara este strans legata de cea a sistemului urinar. Ele se vor dezvolta
retroperitoneal, pe peretele posterior al cavitatii abdominale. Testiculele prezinta 3 origini:

 mezodemul intermediar-formeaza crestele urogenitale si va da nastere celulelor

intestitiale Leydig si celulelor mioide(celule peritubulare contractile)
 epiteliul mezodermic-va da nastere celulelor Sertoli
 celule germinative primordial (epiteliul germinativ Waldayer?)-migreaza din sacul vitelin
in gonadele in formare, acolo unde se vor divide si se vor diferenta in spermatogonii

Procesul de descensus testis are loc in luna a 3-a. Bursele scrotale se vor dezvolta in luna a 7-a

Testiculul este un organ pereche, de forma ovoidala.Are o greutate de 14 g, o lungime de 5 cm, o

latime de 3 cm si o grosime de 2.5 cm Temperatura este cu 2-3 grade celsius mai mica decat
temperatura corporala(daca creste => imposibilitatea spermatogenezei). Are raport postero superior cu
epidimul si funiculul spermatic (alcatuit din artere si vene spermatice, limfatice, nervi, canal deferent)

Structura:

Prezinta o CAPSULA alcatuita din(dinspre exterior spre interior):

1. Seroasa vaginala
- Din peritoneu(mezoteliu+MB)
- Are 2 foite(parietala si viscerala). Acopera capul epididimului si fetele laterale ale testiculului
2. Albuginee
- Tesut conjunctiv dens semiordonat(lamelar). Este o capsula groasa inextensibila. Prezinta si fibre
elastice si fibre musculare netede.
- In partea posterioara, albugineea se ingroasa si se proiecteaza catre interior formand
->mediastinum testis(corpul Highmore) ce emite ->septuri conjunctive incomplete care vor
compartimenta fiecare testicul in ->lobuli testiculari(cca 250/testicul)
3. Tunica vasculosa
- Tesut conjunctiv lax ce contine vasele sangvine.

1|Page
 Lobulul

Forma lobulului este de piramida cu baza spre albuginee si varful catre mediastin.In fiecare lobul
testicular exista 2-5 tubi seminiferi cu un traseu foarte sinuos, la nivelul carora se produc celulele
spermatice.

Inainte de a patrunde in mediastinum testis, tubii seminiferi formeaza o bucla inchisa in care ambele
capete formeaza un tub drept ce patrunde in mediastinum testis, formand rete testis. Mai rar vom avea
un cap “orb”(inchis) iar altul in mediastinum testis.

Intre sinuozitatile tubilor seminiferi avem tesutul interstitial unde se gasesc celule Leydig.

Tesutul interstitial

Reprezinta 35% din volumul testiculului.Prezinta urmatoarele componente:

- Tesut conjunctiv lax(colagen,reticulina,fibroblaste,macrofage)

- Vase sanguine mici(capilare fenestrate)
- Limfatice
- filete nervoase
- Celule Leydig(cunosc un maxim de dezvoltare la 30 de ani) -> secretante de testosteron

Celulele Leydig

Sunt celule mari, eozinofile de forma poligonala/ovalara(depinde de sectiune), 14-20microni

MO: Nucleu este mare, rotund, eucromatic cu nucleol evident, excentric sau central; Citoplasma
este acidofila, are un aspect spongios datorita numeroaselor incluziuni lipidice(granule de colesterol,
lecitine, ac ascorbic, grasimi neutre) + depozite pigment lipocromic(ce cresc cu varsta)

ME: Prezinta caracteristici de celule secretante de hormoni steroizi: REN bogat, Golgi,
mitocondrii cu criste tubulare, picaturi lipidice, incluzii de pigment lipocromic. Specific celulelor Leydig
sunt incluziile cristaloide REINKE. Ele au forme de bastonas, sunt de natura proteica si sunt refractile pe
preparatele histologice.Rolul lor nu este pe deplin cunoscut, se crede ca ele cristalizeaza produsul de
secretie.

Inca din perioada fetala(S6) se diferentiaza si secreta testosteron. Secretia de testosteron este
necesara in timpul dezvoltarii embrionare, in dezvoltarea caracterelor sexuale secundare si pentru
functia de reproducere. Din L4 ½  L8, celulele Leydig involueaza astfel ca la nastere lipsesc, sau mai
bine zis devin inactive – nu se deosebesc de fibroblasti!!!

La pubertate se diferentiaza din nou si vor incepe sa secrete 95% din testosteron. Restul de 5%
este secretat in CSR. Totalitatea celulelor Leydig(izolate sau grupate) vor forma glanda
diastematica(glanda intestitiala testiculara).

2|Page
 Secretia este sub influenta LH(ICSH) -Interstitial Cell Stimulating Hormon

Se secreta 6-7mg/zi, dar productia variaza in timpul zilei(dimineata cu 30% mai mare). Productia
scade cu varsta (35-40 de ani).

O parte din testosteron trece in sange drept testosteron circulant, iar cealalta parte va trece in
epiteliul tubilor seminiferi si va duce la proliferarea si diferentierea celulelor seminale.

Concentratia de la nivelul epiteliului necesara este de 200 de ori mai mare decat cantitatea
circulanta. Concentrarea este realizata prin ABP(Androgen binding protein) secretata de celulele Sertoli.

Tubii seminiferi

Sunt 400-600/testicul. Pusi cap la cap, au o lungime de 250m/testicul.

Fiecare tub este contort, are o lungime medie de 50cm, diametrul de 50-70 microni. Au un
traiect sinuos, iar ultima portiune se termina printr-un tub drept.

Organizare generala:

- epiteliu multistratificat poliform(prezinta 2 tipuri celulare principale)

- membrana bazala hialina bine definita
- tunica(lamina) propria la exterior. Este alcatuita din 2-5 randuri de celule mioide(miofibroblaste)
si fibre de colagen. Contractiile lor regulate genereaza unde peristaltice care ajuta la deplasarea
spermatozoizilor si a lichidului testicular de-a lungul tubilor seminiferi. Daca se ingroasa prea
mult, apare infertilitate!!!

Epiteliul seminifer are o stratificare specifica, aspectul fiind dat de cele 2 populatii celulare:

1. Celule Sertoli (nu se divid) – dispuse pe un singur rand. Sunt celule de suport, sustentaculare. Au
aspect columnar si prezinta procese extinse apical si lateral. Nu se pot distinge in preparate
colorate cu HE.
2. Celulele liniei seminale – 4-8 randuri de celule suprapuse.Se replica si se diferentiaza in celulele
spermatice mature. Sunt derivate din celulele germinative primordiale din sacul vitelin ce
colonizeaza crestele gonadale in timpul dezvoltarii precoce a testiculului. Randurile celulare nu
sunt bine delimitate. Pot fi elemente diploide(2n:spermatogonii si spermatocite primare) sau
haploide(n:spermatocite secundare, spermatide, spermatozoizi). Spermatogoniile se afla la baza
tubilor, diferentierea facandu-se catre interiorul lumenului.

Pana la pubertate, tubii sunt formati numai din celule Sertoli si spermatogonii. La batrani vor fi
formati din celule Sertoli si tubi aspermatogeni.

Pe ultima portiune a unui tub seminifer inainte de a se continua cu un tub drept sunt numai celule
Sertoli.

3|Page
 Spermatogeneza

Se refera la procesul de transformare a spermatogoniilor in spermatozoizi. Incepe la putin timp

inainte de pubertate sub influenta nivelului crescut de gonadotropine hipofizare. Cuprinde 3 faze:

1. faza spermatogonica-spermatogonia A se va divide mitotic formand 2 spermatogonii B

2. faza spermatocitica-se vor forma spermatocitele primare ce vor suferi 2 procese meiotice,
reducandu-se atat numarul cromozomilor cat si cantitatea de ADN pentru a forma celule
haploide numite spermatide
3. faza spermatidica- spermatidele se diferentiaza in spermatozoizi
La sfarsitul spermatogenezei, spermatidele trec printr-un proces final de maturare si sunt
eliberate in lumen, procesul purtand numele de spermiatie.
Linia Spermatica este deci:
- Spermatogonie A -1 celula
- Spermatogonie B– 2 celule
- Spermatocit I– 4 celule
- Spermatocit II -8 celule
- Spermatide– 16 celule
- Spermatozoizi -16 celule

Spermatogonia

Sunt prezente in compartimentul bazal. Sunt celule mici, rotunde/poliedrice,cu nucleu rotund si
citoplasma bazofila redusa. Prezinta mitocondrii, aparat Golgi, centrioli. In functie de structura si
aspectul microscopic nuclear diferit, au fost clasificate 3 tipuri celulare:

- Spermatogonii A dark(Ad)
- Spermatogonii A pale(Ap)
- Spermatogonii B

Spermatogonia Ad(dark)

Prezinta un nucleu intens bazofil, ovoidal, cu cromatinafin granulara(pulverulenta) si 1-2 nucleoli

vizibili. Sunt considerate celule stem. Se divid mitotic la intervale neregulate, de regula atunci cand
numarul populatiei celulare scade semnificativ. Dau nastere fie unei perechi de spermatogonii Ad, fie
unei pereche de spermatogonii Ap.

Spermatogonii Ap(palida)

Prezinta un nucleu slab bazofil, ovoidal si o cromatina palid colorata. Sunt celule angajate in
procesul de diferentiere, traverseaza numeroase procese mitotice dand nastere unei populatii
numeroase de spermatogonii de tip A.

4|Page
Spermatogonii B

Prezinta un nucleu rotund cu un nucleol central, cromatina formeaza adevarate blocuri de

cromatina ce se ataseaza de laminele nucleare periferic, dar si de nucleolul central. Sunt celule ce apar
dupa cateva diviziuni. Spermatogonia tip B va da nastere unei perechi de spermatocite primare.

Spermatocitul I

Diviziunea mitotica a spermatogoniilor de tip B va da nastere spermatocitelor primare. ADN-ul

lor se replica la scurt timp dupa ce se formeaza si inainte ca meioza sa aiba loc, astfel ca fiecare
spermatocit primar contine numarul normal de cromozomi(celula diploida, 2n) si ADN dublu fata de
normal(4d). Fiecare cromozom contine deci 2 cromatide surori. Sunt celule mari ce vor da nastere prin
diviziune meiotica spermatocitelor secundare. In timpul primei meioze se va injumatati atat numarul de
cromozomi(n) cat si cantitatea de ADN(2d). Profaza primei diviziuni meiotice, timp in care cromatina se
va condensa in cromozomi vizibili, dureaza pana la 22 de zile in spermatocitele primare umane. La
sfarsitul profazei se identifica 44 de autozomi si 2 cromozomi(X si Y), fiecare avand 2 cromatide.
Cromozomii omologi se aliniaza in perechi pe placa metafazica=>poarta numele de tertade, deoarece au
4 cromatide in total. Perechea va schimba material genetic, procesul numindu-se crossing over. In timpul
acestui schimb, cele 4 cromatide se vor rearanja, formand o structura numita complex sinaptonemal.
Acest proces are rolul de a asigura diversitatea genetica.

De precizat faptul ca spermatocitele primare se gasesc in imediata apropiere a spermatogoniilor.

Ele sunt cele mai mari celule din linia seminala si sunt prezente pe toate sectiunile.

Spermatocitul II

Sunt celulele ce deriva din prima diviziune meiotica. Ele vor intra imediat in profaza celei de-a 2-a
diviziune meiotica fara a sintetiza ADN de novo(fara a mai intra in faza S). Spermatocitul secundar este o
celula haploida(1n,2d), avand 22 de autozomi si un cromozom(X sau Y), fiecare cromozom avand 2
cromatide surori.

Sunt rar vizibile la microscop, fiind considerate forme tranizitionale. Profaza este mult mai scurta
decat la spermatocitele primare, durand doar 8 ore.

Spermatide

Odata ce meioza II este completa si membranele nucleare se reformeaza, 2 celule haploide(1n,

1d) numite spermatide iau nastere din fiecare spermatocit secundar.

Sunt celule localizate apical, atasate celulelor Sertoli.Se diferentiaza(nu se divid!) in

spermatozoid.

Spermatogeneza cuprinde 3 faze:

1. Faza de multiplicare(27 de zile)=>se produce multiplicarea spermatocitelor

2. Faza de crestere si maturare(24 de zile)=>vor aparea spermatogoniile I

5|Page
 3. faza de spermiogeneza(23 de zile)=> se vor forma spermatozoizii

Spermiogeneza

In aceasta faza, spermatidele vor suferi o remodelare celulare pentru a se diferentia in spermatozoizi.

I. Faza Golgi-este caracterizata de prezenta granulelor PAS pozitive(granule proacrozomale) la

nivelul multiplelor complexe golgiene de la nivelul spermatidei
-se va determina polaritatea spermatozoidului
-granulele proacrozomale se vor dispune intr-o vezicul numita vezicula acrozomala ce
va determina polul anterior al spermatozoidului
-centriolul migreaza posterior si va incepe asambalarea axonemei
II. Faza cefalica-veziculele acrozomale se vor imprastia in toata jumatatea anterioara a nucleului.
Aceasta structura rearanjata va purta numele de cap acrozomal. Nucleul se va condensa, iar
invelisul nuclear acrozomal isi va pierde porii si se va ingrosa.
III. Faza acrozomala-in aceasta faza, spermatida se reorienteaza in asa fel incat capul va avea raport
strans cu celula Sertoli si se va apropia de lamina bazala. Flagelul in formare se va extinde catre
lumenul tubului seminifer. Nucleul spermatidei se se turteste si se alungeste si, impreuna cu
capul acrozomal se va pozitiona in apropierea plasmei anterioara membranare, in timp ce
citoplasma se dispune posterior. Microtubulii citoplasmatici formeaza o structura cilindrica
numita manseta ce se intinde de la partea posterioara a acrozomului pana la nivelul polului P al
spermatidei. Centriolii, la nivelul carora este inceputa deja dezvoltarea flagelului, se vor
redispune in partea P anucleului, atasandu-se de acesta. Ei sufera un proces de transformare
pentru a constitui gatul/piesa de legatura nucleu-flagel In timp ce membrana plasmatica se va
alungi catre Posterior pentru a acoperi flagelul, manseta dispare.Mitocondriile migreaza catre
regiunea gatului si vor realiza o teaca in jurul fibrelor groase=> regiunea se va numi piesa
intrmediara al cozii. Exista si o teaca fibroasa-doua coloane proietice longitudinale ancorate cu
filamente semicirculare.Distal. segmentul scurt neacoperit de aceasta teaca se va numi
portiunea terminala.
IV. Faza de maturare-are loc o remodelare a spermatidei, se va reduce excesul de citoplasma
periflagelar. Acest exces de citoplasma va fi fagocitat de catre celulele Sertoli sub forma unor
corpi reziduali. Spermatidele se vor detasa de celulele Sertoli, procesul fiind numit spermiatie-
este sub control enzimatic(kinaza integrin-like pentru integrina beta 1) si se produce prin liza
complexelor jonctionale.
Rata de spermiatie determina numarul spermatozoizilor din ejaculat!
Transformarea globala poate fi rezumata astfel:

Dimensiune 6 microni -> 65 microni!

1. Formarea acrozomului

Din Golgi -> vezicule -> capsula ce acopera 2/3 capul spermatozoidului(capsula acrozomala)

2. Formarea flagelului

6|Page
 Migreaza centrioli si incep sa se asambleze microtubului cu formarea si cresterea axonemei.

3. Modificarea nucleului

Cromatina(heterocromatina)->forma(para turtita)->pozitia(excentric)

4. Migrarea citoplasmei cu organite

Concentrarea mitocondriilor(helicoidal in prima portiune a flagelului)

5. Exces de citoplasma

Eliminata sub forma de corpi rezidualiReynaud.

Spermatozoizii

 sunt gametii masculini

 celule flagelare, haploide
 au o lungime de 60 de microni
 prezinta 3 componente distincte:cap, gat si coada
Capul:
 are o lungime de 4-5 microni
 este alcatuit din:
1. nucleu-ovalar, de dimensuni reduse, tahicromatic(cromatina fil
pulverulenta). Prezinta putini pori nucleari,iar in partea posterioara,
intre nucleu si centriolul primar, se gaseste placa densa bazala
2. acrozomul(capisonul cefalic)-se gaseste in 2/3 anterioare ale nucleului,
intre cele 2 formatiuni gasindu-se spatiul subacrolemal. Este mai gros
anterior decat lateral. Este compus din
glicoproteine(PAS+),hialuronidaza, neuraminidaza, acrosina(este o
glicoenzima), proteaze tripsin-like si fosfataze acide
3. plasmalema+citoplasma-reprezentate anterior de o pelicula fina de
citoplasma numita spatiu periacrozomal, iar inapoia nucleului de
spatiul nuclear posterior

Gatul:

 este scurt si subtire

 se gaseste intre centriolul proximal(anterior) si centriolul proximal(posterior)
 este alcatuit din centrioli si segmentele initiale ale fibrelor groase

Coada:-prezinta 3 segmente:

1. piesa intermediara-formata din:

 complex axonemal(filamentul axial)-are structura de
kinetocil, contine tubulina si dineina

7|Page
  teaca mitocondriala-furnizeaza ATP necesara pentru
miscarea ciliara
 plasmalema-apare ca o ingrosare inelara la nivelul
jonctiunii intre piesele intermediara-principala

2.piesa principala-este ce mai lunga portiune a cozii si este alcatuita dintr-o teaca
densa fibroasa( doua coloane proietice longitudinale ancorate cu filamente
semicirculare), complexul axonemal dispus central si plasmalema

3. piesa terminala-alcatuita din complex axonemal dispus central si plasmalema

Sindromul Kartagener => Infertilitate datorita defectului la nivelul bratelor de dineina(flageli si

cili imobili).

Cand sunt eliberati in lumen, spermatozoizii nu au motilitate!!Pana in epididim sunt purtati de

fluxul de lichid seminal.

Ultimele modificari pentru a deveni fertili se produc in tractul feminin = capacitatie

Reglarea spermatogenezi:

 LH-ul hipofizar-actioneaza pe celulele interstitiale- regleaza secretia de testosteron

 FSH-ul hipofizar-actioneaza pe tubii seminiferi, responsabil direct de spermatogeneza
 GnRH(Gonadotropine Releasing Hormone)
 Agenti fizici(temperatura, radiatii ionizante)
 Agenti farmacologici(antimicotice, antimetabolice, imunsoupresoare-au rol inhibitor)

Celulele de sustinere Sertoli

Celule alungite, fusiforme cu polul apical la lumen, bazal pe MB.Sunt vizibile la MO. Limitele
laterale sunt neevidente(gazduiesc celule germinative).Se dispuns intr-un singur strat si delimiteaza 2
compartimente(mentionate si mai sus): bazal si adluminal.

Intre aceste compartimente exista jonctiuni stranse, GAP =>bariera sange-testicul; Sunt jonctiuni
nepermeabile ce izoleaza si protejeaza celulele haploide de sistemul imun. Jonctiunile lasa sa treaca doar
spermatocitele I.

Jonctiunile se deschid la trecerea spermatocitelor si se inchid imediat dupa trecerea acestora.

Elementele necesare dezvoltarii celulelor seminale vor fi furnizate doar de celulele Sertoli.

Prezinta un nucleu oval/triunghiular/neregulat eucromatic cu nucleol evident flancat de 2 mase

de heterocromatina.

8|Page
 Citoplasma este abundenta – greu de distins.La ME se observafascicule semiordonate de
filamente alcatuite din CLA-1(este un receptor de lipoproteina) ce au rol in transportul lipidic. Se mai
observa si REN, RER,Golgi, mitocondrii alungite. Incluziuni lipidice, lizozomi,GRANULE DE GLICOGEN,
citoschelet – actina apical.

Caracteristic pentru celulele Sertoli sunt incluziunile cristaloide(bazal) ->Corpi Charcot-Botcher.

Roluri:

-aparare

-compartimentalizare fizica(epiteliul seminifer)

-nutritie(prin formarea unei bariere permeabile sange-testicul)

-fagocitoza(elimina celule malfunctionale si corpi reziduali)

-secretie exocrina: secreta lichid seminal(glucoza, lactat, piruvat)

-secretie endocrina:secreta o proteina de legare a androgenului(ABP), inhibina, transferina, activator de

plasminogen, ceruloplasmina

-Spermatogeneza+spermiogeneza

Caile genitale-reprezinta o retea de structuri tubulare

Cai intratesticulare:

1. Tubii drepti
2. Rete testis
Cai extratesticulare:
3. Canale eferente
4. Epididim
5. Duct deferent
6. Canal ejaculator
7. uretra

1. Tubii drepti(tubuli recti)

Reprezinta segmentele terminale ale tubilor seminiferi(portiunea terminala a tubilor seminiferi este
alcatuita dintr-un strat unic de celule Sertoli-tranzitia se face abrupt, se continua cu epiteliu simplu
cubic). Sunt in numar egal cu numarul lobulilor.

9|Page
 Sunt tapetati de epiteliul simplu cubic, patrund in mediastinul testicular acolo unde formeaza rete
testis.

2. Rete Testis(reteaua Haller)

Este o retea complexa de canale interconectate cu lumen neregulat dispuse intr-o masa de tesut
conjunctiv cu numeroase vase sanvine. Se gaseste la nivelul mediastinului. Epiteliul lor este cubic.
Celulele epiteliale prezinta un singur cil apical si microvili scurti.

3. Ducti eferenti

La barbat, aproximativ 12-15 conuri eferente conecteaza rete testiscu epididimul. Se intind, asadar,
de la nivelul portiunii terminale superioare a mediastinului pana in partea proximala a epididimului.

Prezinta epiteliu simplu cubic/cilindric(alternant) si un lumen cu aspect festonat=>aspect de dinti de

fierastrau. Contine 3 tipuri de celule epiteliale:bazale, cilindrice(contin granule de secretie, iar apical se
gasesc microvili) celule cilindrice(prezinta in partea apicala cili). Sub membrana bazala continua se
gaseste corionul, intens vascularizat.Sunt prezente si fibre musculare netede circulare

Ductii eferenti propulseaza spermatozoizii si absorb 80% din fluidul testicular.

4.Epididimul

Reprezinta o structura in forma de virgula pozitionata in partea postero-superioara a testiculului.

Este un tub foarte bine impachetat, avand o lungime de 5-6 m.

Epididimul prezinta 3 segmente: cap, corp si coada si 3 tunici:mucoasa, musculara si adventice. Capul
este alcatuit din ducte eferente in timp ce corpul si coada sunt formate de ductele epididimare.

Epiteliul de la nivelul epididimului este pseudostratificat cilindric.Prezinta 2 tipuri celulare: celule

principale(inalte, prezinta stereocili grupati caracteristic->varf de lance, numeroase organite, vacuole si
granule de secretie) si celule bazale(de forma piramidala/ovoidala-sunt celule stem). La nivelul epiteliului
se pot gasi si limfocite intraepiteliale.Rolul mucoasei este de a absorbi apa si de a secreta unele fractiuni
ale lichidului seminal(secreta glicoproteine necesare pentru maturarea spermatozoizilor). Membrana
bazala este neteda, iar corionul este alcatuit in principal din tesut conjuctiv dens slab vascularizat.

Musculara este alcatuita din 1-3 straturi concentrice de fibre musculare netedeLa nivelul cozii
aparesuplimentar un strat extern longitudinal.

In prima parte a canalului epididimar au loc contractii spontane. Distal sunt miscari reduse(pentru
stocarea – maturare in 12 zile). Pot trai saptamani intregi.

La stimulare nervoasa sexuala, cele 3 straturi se contracta puternic.

Rolul global al epididimului este deci de depozit temporar al spermatozoizilor(in special la coada
epididimului) si de maturare(dureaza 12 zile-la acest nivel spermatozoizii vor deveni capabili de
fertilizare, vor capata motilitate unidirectionala). Procesulde maturare este dependent de androgeni.

10 | P a g e
 4. Ductul deferent

Porneste de la coada epididimului si intra in componenta cordonului spermatic.Reprezinta cea mai

lunga parte a cailor extratestituclare(30 cm). Are un traseu initial ascendent in abdomen, apoi
descendent in pelvis. Portiunea sa distala este dilatata si poarta numele de ampula ductului deferent. Ea
se va uni cu ductul veziculei seminale si vor forma ductul ejaculator. Sangele din artera testiculara este
racit partial de plexul Pampiniform.

Prezinta mucoasa, musculara si adventice. Lumenul ductului este stelat.

- Mucoasa ->prezinta pliuri longitudinale, este cutata. Epiteliul este pseudostratificat cilindric
ciliat(cilii sunt scurti, rari) si se sprijina pe o membrana bazala. Corionul contine numeroase fibre
elastice si vase sangvine
- Musculara ->este groasa, prezinta 3 straturi: longitudinal, circular si longitudinal
- Adventicea cu elementele caracteristice: tesut conjunctiv bine vascularizat si inervat.

Ampula are lumenul mai mare, musculara mai subtire fata de restul ductului. Mucoasa este
faldurata.

5. Ductul ejaculator

Continua ductul deferent(sunt similare structural), se formeaza prin unirea acestuia cu ductul
veziculei seminale. Se deschide la nivelul uretrei prostatoce, de o parte si de alta a utriculului
prostatic.

Prezinta Epiteliu columnar simplu/pseudostratificat.Musculara este absenta sau foarte slab dezvoltata.
Adventicea este o structura conjunctivo-vasculara

6. Uretra

Prezinta 3 segmente: uretra prostatica, uretra membranoasa, uretra spongioasa. Mucoasa este
plicaturata, la acest nivel se gasesc lacunele Morgagni. Corionul este conjunctivo vascular, prezinta
glande sero mucoase numite glandele Littre.

Glandele genitale anexe

1. Veziculele seminale

Sunt glande tubulare pereche localizate inapoia peretelui posterior la vezicii urinare.Sunt practic
niste tuburi incolacite ce apar ca si diverticule sacciforme boselate. Veziculele seminale se dezvolta
embrionar din ductele mezonefrotice Wolf.

11 | P a g e
 Prezinta un lumen neregulat cu mucoasa, musculara si adventice.

- Mucoasa este intens plicaturata, prezinta falduri ramificate(primare, secundare, tertiare) ce se

anastomozeaza si delimiteaza compartimente cu aspect neregular. Prezinta epiteliu de tip
cilindric pseudostratificat ce este alcatuit din 2 tipuri celulare: celule principale-au caracteristici
morfologice de celule secretoare de proteine(au citoplasma acidofila;prezinta picaturi lipidice,
granule PAS+ si organite citoplasmatice. Se delimiteaza 3 compartimente: bazal-RER, central-
nucleu si aparat Golgi supranuclear si apical-se gasesc granule de secretie) si celule bazale(celule
stem). Corionul este paucicelular, bogat in fibre elastice. De precizat faptul ca mucoasa este
hormonodependenta
- Musculara este alcatuita din 2 straturi de fibre musculare netede: intern-circular si longitudinal
extern
- Adventicea este formata din tesut conjunctiv lax si fibre nervoase
- Secretia este galbuie,vascoasa, groasa, cu pH alcalin. Este compusa din fructoza, proteine,
prostaglandine, hidrati de carbon.Are rol trofic pentru spermotozoizi, fructoza fiind singura
sursa de energie pentru acestia.

2. Prostata

Este un organ musculo-glandular, are 20g(cea mai mare glanda accesorie) si se gaseste la nivelul
pelvisului in loja prostatica. Forma si dimensiunea este adeseori comparata cu cea a unei nuci. Este
delimitata de o capsula fibroelastica bine vascularizata din care pornesc septuri ce delimiteaza glanda in
3 lobi. Activitatea prostatei este hormonodependenta, astrigenii stimuland secretia prostatica in timp ce
estrigenii stimuleaza activitatea stromala. Prostata este alcatuita din parenchim glandular si stroma
fibromusculara

Parenchimul glandular este alcatuit din aproximativ 30 de glande tubuloalveolare individuale

aranjate in 3 straturi concentrice in jurul uretrei: glande mucoase, submucoase si principale.

Glandele mucoase si submucoase au epiteliu simplu cubo-cilindric, secreta direct in uretra, fiind
responsabile de hiperplazia nodulara(benigna) de prostata.

Glandele principale->sunt 30-50 glande deschise in 15-30 ducte. Nu secreta direct in uretra, ci se
deschid la nivelul unor sinusuri prostatice Prezinta epitelou simplu/pseudostratificat. Sunt responsabile
de adenocarcinomul de prostata.

Parenchimul prostatic este impartit in 4 zone distincte:

1.zona periferica-reprezinta 70% din tesutul glandular

- corespunde zonei unde se gasesc glandele principale
-reprezinta zona ce se palpeaza in timpul tuseului rectal
2.zona centrala-contine aproximativ 25% din tesutul glandular

12 | P a g e
 -celulele din aceasta zona au caracteristici morfologice
diferite(citoplasma mai bazofila, nuclei mai mari)
3.zona de tranzitie-contine glande mucoase
4.zona periuretrala-contine glande submucoase si mucoase

In fiecare dintre aceste zone, epiteliul este in general simplu cubo-cilindric. Alveolele glandelor
prostatice, in special la batrani, contin la nivelul lumenului simpexioanele Robin=corpora
amylaceae=concretiuni prostatice=nisip prostatic(sunt formatiuni lamelare glicoproteice cu saruri de
Calciu) de dimensiuni si forme diferite.Celulele de la nivelul epiteliului produc enzime, cea mai
importanta dpdv clinic fiind serin proteaza, cunoscuta si ca PSA(prostate-specific antigen).
Ultrastructural, aceste celule secretorii prezinta numeroase organite(in special lizozomi),, granule de
secretie, picaturi lipidice, incluziuni de pigment.

Canalele de excretie prezinta epiteliu simplu cubo-cilindic. Ele vor fuziona si se vor deschide in
uretra prostatica.

Stroma prostatica este alcatuita din capsula fibro elastica ce emite septuri conjunctive, fibre
musculare netede si microganglioni nervosi dispusi subcapsular.

Secretie prostatica este incolora, pH acid bogata in acid citric, fosfataza acida, enzime proteolitice,
PSA.

3. Glandele Bulbo-uretrale(glande Cowper)

Sunt localizate inapoia uretrei membranoase si se deschid cu un duct de 3cm in bulbul uretrei.
Sunt glande compuse tubulo-alveolare, pereche, mici(de forma si dimensiunea unui bob de
mazare) cu epiteliu unistratificat cubic/columnar. La acest nivel se gasesc glande mucoase
intraepiteliale, citoplasma celulelor prezentand granule de mucina.

Stroma este conjunctivo-musculara, alcatuita din fibre elastice, musculare netede dar si musculare
striate. La exterior formeaza o capsula conjunctiva.

Produsul de secretie este clar, vascos cu rol lubrefiant pentru uretra.

13 | P a g e