Teste grila pentru Fosa acetabulară se află la nivelul:

a. extremitătii superioare a tibiei

examenul de licenta, b. cavităţii cotiloide
sesiunea 2015 c. extremităţii inferioare a femurului
d. fosei iliaca interne
Specializarea
Balneofiziokinetoterapie si Spina tibiei se află :
a. pe faţa superioară a extremităţii
recuperare superioare
b. pe marginea anterioară a tibiei
c. la nivelul maleolei tibiale
d. pe faţa externă a extremităţii inferioare
1 Anatomie
Astragalul este :
Creasta tibiei : a. prima vertebră cervicală
a. este supranumitã creasta solearului b. os al carpului
b. este marginea anterioarã a tibiei c. os al pumnului
c. este marginea cea mai rotunjitã d. os tarsian
d. se terminã cu o proeminenţã numitã
astragal Mijloacele de unire a articulaţiei
scapulo/humerale sunt, cu excepţia.
Halucele este denumirea degetului: a. capsula
a. mic al mîinii b. ligamentele
b. mare de la picior c. discurile articulare
c. arãtãtor d. muşchii peri articulari
e. mare al mîinii
Articulaţia genunchiului are
Unghiul extern al omoplatului prezintă: urmãtoarele ligamente cu excepţia :
a. olecran a. lateral intern
b. apofiză coronoidã b. falciform
c. cavitate glenoidă c. rotulian
d. spina omoplatului d. încrucişate

Prin şanţul de torsiune al humerusului Abducţia este mişcarea prin care un

trec: membru
a. venele humerale profunde şi a. se apropie de linia medianã a corpului
superficiale b. se roteşte în jurul axului proriu
b. nervul radial c. se îndepãrteazã de axul corpului
c. artera radială d. se roteşte în jurul corpului
d. artera axilarã
Flexia în articulaţia şoldului este
Extremitatea superioară a cubitusului mişcarea prin care faţa anterioarã a
prezintă: coapsei
a. apofiză coracoidă a. se apropie de peretele anterior al
b. apofiză stiloidă abdomenului
c. epicondil extern b. se roteazã extern
d. olecran c. se roteazã intern
d. se îndepãrteazã de axul median al
Creasta iliacă este : corpului
a. o proeminenţă ce desparte osul iliac de
ischion Adducţia braţului reprezintã
b. locul de inserţie a muşchiului mare a. proiecţia înainte a braţului
adductor b. apropierea braţului de torace
c. marginea superioară a coxalului c. îndepãrtarea bratului de torace
d. marginea anterioarã a coxalului d. extensia braţului

1
Sinoviala este b. bazinetul cu uretra
a. un ligament c. calicele primare cu uretra
b. o foiţã netedã şi lucioasã ce secretã un d. vezica urinarã cu uretra
lichid vãscos
c. menisc intraarticular Pe faţa externã a cordului sunt o serie
d. un burelet cartilaginos de şanţuri ,cu excepţia:
a. interventricular
La nivelul articulaţie scapulo/humerale b. coronar
nu existã c. atrioventricular
a. capsulã articularã d. sternocostal
b. ligamente
c. sinovialã Circulaţia arterialã a cordului este
d. menisc intraarticular a. datã de artere coronare
b. dublã, nutritivã şi funcţionalã
Articulaţia coxo femuralã este c. datã de carotide
a. o articulaţie planã d. asiguratã de mezenterica superioarã
b. biaxialã
c. triaxialã Arborele bronhic drept este format din
d. uniaxialã a. douã bronhii lobare
b. trei bronhii lobare
Capul femural reprezinta c. 2-3 bronhii lobulare
a. extremitatea cea mai voluminoasã a d. acelaşi numãr de ramuri ca şi cel stãng
osului
b. porţiunea articularã a osului Epicardul este
c. porţiunea extraarticularã a. tunica internã a cordului
d. extremitatea rotunjitã care se b tunica mijlocie acordului
articuleazã cu tibia c. foiţa visceralã a pericardului seros
d. stratul fibros ce înveleşte valvulele
Lobul frontal nu are raport cu
a. şanţul central Baza pulmonului drept vine în raport
b. şanţul sylvian prin intermediul diafragmului cu
c. lobul parietal a. splina
d. lobul occipital b. lobul drept al ficatului
c. stomacul
Colonul sigmoid este d. vezicula biliarã
a. portiunea initiala a colonului
b. portiunea terminala a colonului Trunchiul arterei pulmonare
c. format din colon iliac si ansa iliaca a. aparţine circulaţiei funcţionale
d. portiunea in forma de S a colonului b. asigurã circulaţia nutritivã ã plãmãnului
transvers c. pleacã direct din aortã
d. se formeazã din atriul stãng
Corpusculul renal cuprinde urmãtoarele
elemente, cu excepţia Miocardul atrial este
a. glomerul vascular a. alcãtuit doar din ţesut excitoconductor
b. capsula Bowman b. la fel cu cel ventricular
c. capilare glomerulare c. inexistent
d. tub contort distal d. format din fibre scurte şi lungi comune
celor douã atrii
Corticala renalã conţine
a. corpusculii lui Malpighi Hilul pulmonar reprezintã
b. sinusul renal a. depresiunea prin care elementele
c. papilele renale rãdãcinii pulmonare pãtrund în plãmãn
d. tubii drepţi b. pediculul pulmonar
c. aparatul de susţinere a plãmãnului
Ureterul leagă următoarele formaţiuni : d. o structurã limfoidã
a. bazinetul cu vezica urinară
2
Endocardul este d. tubii drepţi
a. foiţa externã a cordului
b. foiţa care tapeteazã cavitãţile cordului Vena portã se formeazã prin unirea
c. vãrful cordului venelor
d. membrana de înveliş a coronarelor a. mezentericã superioarã, inferioarã si
splenicã
Pulmonul drept prezintã b. hepatice
a. lob superior şi inferior c. cavã inferioarã şi hepaticã
b. lob superior, mijlociu si inferior d. splenicã şi pancreatico-duodenalã
c. lob apical, oblic si orizontal
d. apical şi bazal La nivelul atriulului drept se deschid
urmatoarele elemente cu o exceptie:
Sinusurile paranazale a. vena cava suparioara
a. sunt cavitãţi de rezonanţã pentru b. vena cava inferioara
sunete c. urechiusa drepta
b. nu sunt cãptuşite de mucoasã d. artera aorta
c. nu comunicã cu fosele nazale
d. sunt pline cu LCR Tunica muscularã a stomacului
cuprinde
Piramidele renale Malpighi se aflã la a. un numãr variabil de straturi
nivelul b. 2 straturi
a. corticalei c. 3 straturi
b. sinusului renal d. doar un strat circular bine reprezentat
c. medularei
d. imediat subcapsular Pancreasul este un organ
a. foarte bine vascularizat
Marele trohanter aparţine b. situat în abdomenul inferior
a. humerusului c. neîncapsulat
b. femurului d. lipsit de inervaţie
c. tibiei
d. cubitusului Nefronii sunt formaţi din
a. ghem vascular şi sinus renal
Acromionul este o apofizã ce aparţine: b. tubi uriniferi colectori
a. sternului c. corpuscul renal şi tub urinifer
b. scapulei d. piramidele Malpighi
c. cubitusului
d. claviculei Rinichiul drept are urmãtoarele
rapoarte
Arterele coronare sunt a. cu glanda suprarenalã dreaptã
a. superioarã şi inferioarã b. cu ficatul
b. dreaptã şi stãngã c. cu faţa posterioarã a stomacului
c. superioarã, mijlocie şi inferioarã d. cu muşchiul psoas
d. atrialã şi ventricularã
Ureterul leagă următoarele formaţiuni :
Lobulii pulmonari a. bazinetul cu vezica urinară
a. sunt formaţi din segmente b. bazinetul cu uretra
b. formeazã segmente pulmonare c. calicele primare cu uretra
c. sunt în numãr de 3 pentru plãmãnul d. vezica urinarã cu uretra
drept
d. sunt formaţiuni mai mari decãt lobii Vezica urinară are raporturi cu :
a. simfiza pubiană
Corticala renalã conţine b. loja genitală
a. corpusculii lui Malpighi c. ampula rectală
b. sinusul renal d. ureterul
c. papilele renale

3
Cartilajul tiroid:
a. are forma unei rachete cu mânerul în jos
b. prezintă o margine anterioară numită
popular “mărul lui Adam”
c. pecetea sa este dispusă posterior
d. intra in structura glandei tiroide

Corzilele vocale reprezintã

a. muşchiul vocal
b. ligamentul vestibular
c. ventriculii laringelui
d. plicile vocale

4
2 Fiziologie b) sunt mai mari la bărbați decât la femei
c) sunt strict dependente de ventilație
Concentraţia CO2 dizolvat în sângele d) nu sunt corelate cu valorile presiunii
arterial este direct proporţională cu oxigenului în sângele alveolar
presiunea CO2 conform:
a) efectului Bohr Termenul de „poziție”, în sens fiziologic,
b) efectului Haldane desemnează:
c) legii lui Henry a) poziția centrului de greutate
d) fenomenului Hamburger b) o anumită orientare a corpului în
spațiu, sau a unei părți din corp în raport cu
Valoarea debitului sistolic este: altele
a) 120-140 ml; c) poligonul sau baza de susținere
b) 5-6 l/min.; d) nici un răspuns nu este corect
c) 3-3,5 l/min.;
d) 65 ml; Echilibrul este stabil atunci când:
a) centrul de greutate şi punctul de sprijin
Debitul cardiac scade: coincid
a) în ultimul trimestru de sarcina b) centrul de greutate este
b) în timpul somnului deasupra punctului de sprijin
c) în timpul digestiei c) centrul de greutate este sub
d) la sportivii de performanță în timpul punctul de sprijin
efortului d) nici un răspuns nu este corect

Diferența arteriovenoasa depinde de: Lanțurile cinematice închise:

a) debitul cardiac
b) metabolism
c) debitul cardiac și metabolism
d) cantitatea de mioglobină
Debitul circulator general:
a) reprezintă cantitatea de sânge care
trece prin plămâni în timp de un minut
b) corespunde minut-volumului
ventricolului stâng
c) rezultă din însumarea debitelor celor
două ventricule
d) nici un răspuns nu este corect
Debitul cardiac crește:
a) în timpul somnului
b) în timpul sarcinii, în special în ultimul
trimestru
c) la persoanele cu vagotonie
d) nici un răspuns nu este corect
Inegalitatea valorilor debitului celor doi
ventriculi:
a) apare la sportivii antrenați
b) se manifestă la persoanele neantrenate
c) este caracteristică pentru persoanele în
vârstă
d) nu este fiziologică
a) sunt realizate de membrele pe
care se sprijină corpul în menținerea unei
poziții
b) realizează laturile poligonului
de susținere
c) determină poziția centrului de
greutate
d) nici un răspuns nu este corect
Unghiul de stabilitate:
a) este cu atât mai mare cu cât centrul de
greutate este situat mai sus
b) are o valoare indicativă absolută
c) este format de proiecția centrului de
greutate cu dreapta care îl unește cu
marginea bazei de susținere
d) prezintă fenomenul de recrutare
În stațiunea bipedă, centrul de greutate
este localizat:
a) la nivelul coloanei cervicale
b) la nivelul coloanei toracice
c) la încrucișarea planului dorso-sacral
(care trece prin partea superioară a
vertebrei lombare L2), cu planul medio-
frontal
d) la nivelul pelvisului

Valorile presiunii parțiale a oxigenului în

sângele arterial:
a) cresc odată cu vârsta
5
Un organism echilibrat convenabil în 3 Ergofiziologie
poziție verticală prezintă o activitate
musculară : In timpul contractiei izotonice:
a) scăzută doar la nivelul A.nu se modifica dimensiunile muschiului
coapselor B. se produce lucru mecanic
b) cresută doar la nivelul C.nu se produce lucru mecanic
trunchiului D.se modifica doar tensiunea din muschi
c) crescută la nivelul
trunchiului și coapselor
d) scazută la nivelul In efortul fizic,oboseala apare mai intii la
trunchiului și a coapselor nivelul :
A. nervului
B. muschiului
Cum se numeşte punctul masei corpului C. placii motorii
asupra căruia acţionează rezultanta D. fusului neuro-muscular
forţelor gravitaţionale:
a) centru de greutate In efort, la nivelul aparatului cardio-
b) forţă musculară vascular, modificarile sunt generate de :
c) putere musculară A.necesitatile crescute de oxigen
d) centru de echilibru B.necesitatile imediate de radicali liberi
C.necesitatile de bioxid de carbon
D.incapacitatea cordului de a produce
Pârghiile de gradul I sunt cunoscute ca: energie din acidul lactic rezultat din
a) pârghii de forță activitatea scheletica
b) pârghii de viteză
c) pârghii de echilibru
d) pârghii de susținere Hipertrofia miocardica stinga este
caracteristica :
Pârghiile de gradul II sunt cunoscute ca: A.efortului anaerob
a) pârghii de forță B.sedentarilor sanatosi
b) pârghii de viteză C.efortului aerob
c) pârghii de echilibru D.unei suprasolicitari fizice de scurta
d) pârghii de susținere durata

De cine este reprezentată forţa activă care

menţine echilibrul? Cordul unei persoane antrenate pentru
a) centrul de greutate efort fizic :
b) forţa musculară A.este mai mic decit al unui sedentar
c) puterea musculară B.consuma mai mult oxigen decit la un
d) centrul de echilibru sedentar
C.are tonus simpatic ridicat
Mișcarea de basculă: D. consuma mai putin oxigen decit la
a) definește anumite mișcări ale bazinului neantrenati
și omoplatului
b) definește mișcările rotulei Aparatul respirator reactioneaza la efort
c) este sinonimă cu abducția prin :
d) nici un răspuns nu este corect A.bradipnee
B.tahipnee
C.apnee
Glisarea și hiperextensia sunt mișcări: D.nu se modifica frecventa respiratorie
a) fiziologice rar intalnite
b) efectuate jurul axei sagitale într-un In efort :
plan frontal A.creste tonusul parasimpatic
c) similare cu abducția și respectiv adducția B. creste tonusul vagal
d) care depășesc limitele fiziologice C.creste tonusul simpatic
D.scade stimularea adrenergica
6
In efortul obisnuit:
A.glucoza este material energetic de electie
B.utilizarea lipidelor este de preferat
pentru ca nu sunt mari consumatoare de
oxigen
C.proteinele produc, prin metabolizare,
produsi alcalini care modifica pH-ul
muscular
D.glucoza consuma o mare cantitate de
oxigen pentru a produce energie
Refacerea prin somn, dupa efort si oboseala
musculara
A.readuce ca dominant tonusul simpatic
B. readuce ca dominant tonusul
parasimpatic
C. readuce ca dominant tonusul simpatic
doar la nivel circulator
D. readuce ca dominant tonusul simpatic
doar la nivel hormonal
Muschiul are inervatie:
A.doar somatica
B..senzitiva si motorie.
C. .doar senzitiva
D.somatica si vegetativa
Unitatea motorie este formata din :
A.un singur motoneuron alfa si toate fibrele
motorii inervate
B.o singura fibra motorie si un singur
motoneuron alfa
C. o singura fibra motorie si un singur
motoneuron gamma
D. un singur motoneuron gamma si toate
fibrele motorii inervate
Fibrele musculare rosii sunt caracterizate
de :
A.o contractie lenta
B.metabolismul anaerob
C.faptul ca obosesc usor
D.o retea capilara redusa
Cuplarea excitatiei cu contractia este
realizata de :
A.magneziu
B.sodiu
C.calciu
D.potasiu
Depolarizarea celulei musculare se
realizeaza prin:
A.influx de magneziu
B.eflux de potasiu
C.influx de calciu si potasiu
D.influx de sodiu si calciu
Contractia auxotonica este cea in care
variaza :
A.lungimea fibrei musculare
B.tonusul
C.forta de contractie
D.lungimea si tensiunea muschiului
Mişcarea naturală (deplasarea) este o
succesiune de faze
A izometrice
B. izotonice şi auxotonice
C.izometrice si izotonice
D.izometrice, izotonice si auxotonice
Oboseala musculară se datorează:
A.scăderii randamentului energetic
B.acumulării de acid lactic
C.lipsei de O2
D. toate variantele sunt corecte
Dupa efort si consum energetic, cel/cea
care reface toate sistemele energetice este:
A.sistemul aerob
B.sistemul fosfagen
C.sistemul glicogen-acid lactic
D.sistemul anaerob
Necesitatea unei cantitati mai mari de
oxigen in efort determina ca mecanism
sanguin adaptativ imediat:
A.scaderea numarului trombocitelor
B.scaderea numarului limfocitelor
C.cresterea numarului eritrocitelor
D.scaderea numarului eritrocitelor
O frecventa respiratorie peste 60/ minut in
efort semnifica:
A.o adaptare neeconomica a respiratiei la
efort
B.adaptare la efort la antrenati
C.adaptare la efort la neantrenati
D. o adaptare economica a respiratiei la
efort
Presiunea partiala a:
A.oxigenului in artere se mentine aproape
constanta in efort
B. oxigenului in vene se mentine aproape
constanta in efort
7
C.bioxidului de carbon in artere creste la C. sensibilitatea celulara la insulina ramine
limita superioară a efortului nemodificata
D. .bioxidului de carbon in vene scade la D.creste secretia de insulina
limita superioară a efortului

In efort, muschiul poate consuma de

A.60 de ori mai mult oxigen decit in repaus
B.100 de ori mai mult oxigen decit in
repaus
C.10 de ori mai mult oxigen decit in repaus
D. 30 de ori mai mult oxigen decit in repaus

Frecventa cardiaca critica care indica limita

de solicitare compatibilă cu creşterea
efortului aerob pentru ca depăşirea ei nu
mai determină creşterea DC (debitului
cardiac) şi nici consumul de O2 este:
A.200/minut
B.150/minut
C.160/minut
D.180/minut

In efortul maxim, in muschi este distribuit

un procent din debitul cardiac egal cu:
A.100%
B.pina la 90%
C.pina la 50%
D.30-40%

Tonul infinit semnifica:

A.scaderea PA diastolice catre zero
B.cresterea PA diastolice peste 150 mm Hg
C. scaderea PA sistolice catre zero
D.apropierea ca valori a presiunilor
arteriale sistolice si diastolice

Imediat dupa efort, un volum cardiac

micsorat arata o adaptare a inimii la efort
considerata:
A.normala
B.adaptare nefavorabila
C.indicator al unui efort epuizant
D.patologica

In efortul maxim, debitul in arterele

coronare creste de :
A.4-5 ori
B.10 ori
C.40 de ori
D.2 ori

In timpul efortului :
A.creste sensibilitatea celulara la insulina
B.sensibilitatea celulara la insulina scade

8

4 Biomecanica
Muschii flexori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Pectineu;
d. Semitendinos.
În timpul mersului, unghiul de flexie (la
nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Condilii femurali se rostogolesc pe platoul
tibial:
a. Pe toată durata flexiei
maxime;
b. Numai în extensie;
c. În primele 20o;
d. Numai în primele 10o;
În timpul mersului, forţa ce acţionează
asupra capului femural este:
a. Variabilă;
b. Constantă;
c. Cu o variaţie
nesemnificativă;
d. Numai în funcţie de
greutatea membrului
inferior;
Muschiul care nu are rol in forta de la
nivelul articulatiei soldului (in timpul
mersului) este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul sartorius.
În timpul flexiei, intre patelă şi condilii
femurali este o mişcare de:
a. Rostogolire pură;
b. Rostogolire plus alunecare;
c. Alunecare pură;
d. Nici un răspuns nu este
corect;
Valoarea maximă a tensiunii la contactul
dintre condilii femurali şi platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Cele două maxime au valori
aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;
Muschii abductori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Gluteus medius;
d. Tibialul anterior.
Pentru un genunchi sănătos, axul mecanic
trebuie să treacă prin:
a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patelă;
In genu varum valoarea maximă a tensiunii
la contactul dintre condilii femurali şi
platoul tibial:
a. Este mai mare pentru
condilul medial;
b. Este mai mare pentru
condilul lateral;
c. Cele două maxime au valori
aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului
intercondilian;
Muschii flexori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Semitendinos;
d. Nici un raspuns nu este corect.
Condilii femurali alunecă pe platoul tibial:
a. În flexie maximă;
b. Numai în extensie;
c. În primele 60o;
d. Numai în primele 20o;
In genu valgum valoarea maximă a
tensiunii la contactul dintre condilii
femurali şi platoul tibial:
a. Este mai mare pentru
condilul medial;
b. Este mai mare pentru
condilul lateral;
c. Eele două maxime au valori
aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului
intercondilian;
9
Muschiul care nu are rol in forta de la
nivelul articulatiei soldului (in timpul
mersului) este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul ischiogambier.
Mușchiul care are rol atât în extensia
șoldului cât și în flexia genunchiului este:
a. Bicepsul femural, porțiunea scurtă;
b. Bicepsul femural, porțiunea lungă;
c. Dreptul femural;
d. Vastul lateral.
În timpul mersului, unghiul maxim de
abducţie (la nivelul şoldului) are
aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Vastul medial;
d. Soleus.
Pentru genu valgum, axul mecanic trece
prin;
e. Condilul lateral;
f. Condilul medial;
g. Spinul intercondilian;
h. Patelă;
În timpul mersului, unghiul de extensie (la
nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural porțiunea lungă;
c. Vast medial;
d. Biceps femural porțiunea scurtă.
Muschiul care nu are rol in forta de la
nivelul articulatiei genunchiului este:
e. Muschiul vast lateral;
f. Muschiul tibial anterior;
g. Muschiul drept femural;
h. Muschiul semitendinos.
În sprijin unipodal, forţa ce acţionează
asupra capului femural este:
a. De patru ori greutatea corpului minus
greutatea membrului inferior;
b. De opt ori greutatea corpului;
c. De două ori greutatea corpului;
d. Nici un răspuns nu este corect;
Mişcarea complexă dintre condilii femurali
şi platoul tibial este asigurată de:
a. Ligamentele încrucişate;
b. Spinul intercondilian;
c. Ligamentele laterale;
d. Ligamentul rotulian;
Muschiul care are rol in forta dezvoltata la
nivelul articulatiei femuro-tibiale este:
a. Muschiul gluteus maximus;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul piriform.
În timpul mersului normal valoarea
maximă a forţei ce acţionează asupra
capului femural este aproximativ:
a. De două ori greutatea
corpului;
b. De patru ori greutatea
corpului;
c. De opt ori greutate
corpului;
d. De zece ori greutatea
corpului.
În timpul mersului, unghiul maxim de
rotatie (la nivelul şoldului) are aproximativ
valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Mușchiul care are rol atât în flexia șoldului
cât și în extensia genunchiului este:
a. Vastul lateral;
b. Dreptul femural;
c. Semitendinosul;
d. Semimembranosul.
În sprijin bipodal, forţa ce acţionează
asupra capului femural este:
a. Jumătate din greutatea
corpului;
b. Jumătate din greutatea
corpului mai puţin
greutatea gambei;
10
 c. Jumătate din greutatea
corpului mai puţin
greutatea membrului
inferior;
d. Aproximativ, de patru ori
greutatea corpului;

Pentru un genu varum, axul mecanic trece

prin;
a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patelă;

Muschiul care nu are rol in forta de la

nivelul articulatiei femuro-tibiale este:
a. Muschiul gastrocnemian medial;
b. Muschiul vast lateral;
c. Muschiul tibial anterior;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.

11
5 Bazele teoretice si metodice ale
kinetoterapiei
Postura corporală este influenţată de 3
factori:
a) ereditate, stările patologice, obişnuinţa
b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obişnuinţe
d) stări patologice, aptitudini, echilibru
ADL are ca obiective specifice
recâştigarea:
a) forţei şi rezistenţei musculare
b) mobilităţii articulare
c) îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă
şi de agrement
d) stretching-ului
Bolile cronice în secvenţialitatea
proprie: boală - infirmitate (deficienţă) -
incapacitate (disfuncţionalitate) -
handicap sunt preocupările:
a) pediatriei
b) recuperării medicale
c) traumatologiei
d) chirurgiei
Prin ce repere anatomice nu trece firul
cu plumb la examinarea din spate,
pentru înclinările laterale:
a) apofiza spinoasă a vertebrei C7
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) spaţiul dintre condilii interni ai
genunchilor
La examinarea din lateral nu se pot
întâlni următoarele modificări
patologice:
a) genu valgum
b) genu recurvatum
c) cifoză dorsală accentuată
d) cifolordoză
Evaluarea alinierii segmentelor corpului
trebuie realizată:
a) doar din faţă
b) doar din lateral
c) doar din spate
d) din faţă, din spate şi din profil
Stereognozia reprezintă aprecieri în
legătură cu:
a) forma, dimensiunile, greutatea,
consistenţa, textura unui obiect
b) forţa musculară
c) deficitul respirator
d) limitarea amplitudinii de mişcare
Cele două perioade distincte ale ciclului
de mers sunt:
a) contactul iniţial, desprinderea
b) sprijinul pe un picior, sprijinul pe două
picioare
c) sprijinul şi balansul
d) desprinderea şi pendularea
Care dintre tipurile de mers nu sunt
patologice:
a) mers dureros
b) mers încrucişat, mers rulat
c) mers cu semnul Trendelenburg
d) mers stepat
Identificaţi varianta corectă pentru
efortul aerob:
a) un minut
b) 10 secunde
c) o oră
d) câteva secunde
Capsula articulară este:
a) un ţesut muscular în continuarea
periostului
b) un ţesut conjunctiv în continuarea
tendonului
c) un ţesut conjuctiv fibros în continuarea
periostului
d) un ţesut conjunctiv fibros în continuarea
muşchiului
În antrenamentul aerobic, cel mai
important parametru al efortului –
intensitatea se bazează pe principiile:
a) accesibilităţii şi continuităţii
b) tratării diferenţiate şi continuităţii
c) legăturii dintre teorie şi practică
d) încărcării (overlood) şi specificităţii
Structura programul de antrenament
aerobic este format din:
a) parte fundamentală, parte de încheiere
b) perioadă de încălzire, perioada de
exerciţii aerobice, perioada de încheiere
(răcire)
c) perioadă de relaxare, perioadă de
dezvoltarea forţei şi rezistenţei
d) parte de anamneză, de încălzire, de
relaxare
Cavitatea articulară este sediul unor
stări patologice variate care vor
12
determina deficit funcţional, cu Spasticitatea (piramidală) poate fi
excepţia: definită ca fiind:
a) redorilor a) hipotonie musculară, cu limitarea
b) deficitului respirator amplitudinii de mişcare
c) limitării mobilităţii articulare b) atrofie musculară
d) anchilozelor c) rezistenţa excesivă a unui muşchi la
întinderea pasivă
Ordinea firească a traseului buclei gama d) cicatrice tisulară
descrisă de Granit şi Kaada este:
a) fibre musculare intrafusale -
protoneuron senzitiv spinal - neuroni Aprecierea unghiului maxim al unei
intercalari - motoneuron alfa - aferenţa mişcări nu se poate realiza:
gama static sau dinamic - motoneuronul a) goniometric
gama din cornul anterior b) prin tracţiune
b) protoneuron senzitiv spinal - neuroni c) prin firul cu plumb
intercalari - motoneuron alfa - fibre d) subiectiv, prin unghiuri imaginare
musculare intrafusale - terminaţia
anulospirală din fus - fibre I A - aferenţa Cum se apreciază amplitudinea
gama static sau dinamic - motoneuronul mişcarilor proprii ale umărului:
gama din cornul anterior a) goniometric
c) fibre musculare intrafusale - terminaţia b) cu ajutorul firului cu plumb
anulospirală din fus - fibre I A - c) prin măsurarea distanţei în centrimetri
motoneuronul gama din cornul anterior - d) prin raportarea la valorile umărului
protoneuron senzitiv spinal - neuroni opus
intercalari - motoneuron alfa
d) motoneuron gama din cornul anterior Selectaţi enunţurile adevarăte incluse în
medular – aferenţă gama static sau dinamic regulile generale ale bilanţului
– fibrele musculare intrafusale – articular:
terminaţiile anulospinale ale fusului – a) cotul şi genunchiul au mişcari de
aferenţe senzitive ale fusului – extensie
protoneuronul senzitiv spinal – neuronii b) goniometru trebuie să fie presat pe
intercalari – motoneuron alfa şi segmente
motoneuron gama c) aşezarea pacientului în poziţia preferată
de acesta
Identificaţi factorii interni ai creşterii d) aplicarea goniometrului pe partea
flexibilităţii (după Gummerson): laterală a articulaţiei testate (cu excepţia
a) elasticitatea musculară, a tendoanelor şi supinaţiei)
ligamentelor
b) abilitatea individuală de a performa Testing-ul muscular reprezintă:
mişcări (exerciţii) a) măsurarea amplitudinilor de mişcare în
c) temperatura mediului articulaţii
d) restricţia sau lejeritatea hainelor b) tehnici de evaluare a deficitului
respirator
Scăderea amplitudinii de mişcare a unei c) măsurarea flexibilităţii articulaţiilor
articulaţii nu se poate produce datorită: d) un sistem de tehnici de examen manual
a) ţesutului moale pentru evaluarea forţei musculare
b) articulaţiei
c) ţesutului moale şi articulaţiei Care sunt condiţiile care nu sunt
d) muşchiului cardiac obligatorii pentru realizarea unui bilanţ
muscular:
Reflexul miotatic este reflex de: a) sa preceadă bilanţul articular
a) întindere b) poziţionarea corectă a pacientului şi
b) reflex de tendon cooperarea acestuia
c) reflex flexor c) înregistrarea valorilor în sistemul cotat
d) nici una de la 5 la 0
d) evaluarea indicelui de masă corporală
13

Cotarea bilanţului muscular se
realizează în:
a) 5 trepte, de la 5 la 0
b) 6 trepte, de la 5 la 0
c) 5 trepte, de la 5 la 1
d) fără trepte
Care afirmaţie este corectă cu privire la
valoarea 3 în cotarea bilanţului
muscular:
a) constituie un prag funcţional muscular
pentru membrele inferioare
b) constituie un prag funcţional muscular
pentru membrele superioare
c) constituie un prag funcţional muscular
pentru membrele superioare şi inferioare
d) nici un raspuns nu este corect
Regulile bilanţului muscular, în sistemul
0-5, nu prevăd:
a) poziţionarea corectă pentru mişcările
realizate antigravitaţional pentru forţa 5, 4,
3 moale, caracterizată ca fermă (end-fell
b) efectuarea activă a mişcării
c) stabilizarea zonei proximale pentru o
mobilizarea segmentului distal
d) efectuarea pasivă a mişcării
Supinaţia este mişcarea de:
a) rotare spre interior
b) orientare a palmei în sus
c) rotaţie internă a pumnului
d) orientare a palmei în jos
Poziţionarea pacientului supus testing-
ului muscular poate fi astfel:
a) 2 poziţii, antigravitaţională şi fără
gravitaţie
b) pentru fiecare treaptă o poziţie
c) 3 poziţii (5-4, 3-2, 1-0)
d) o singură poziţie pentru toate treptele
Precizaţi care categorie nu aparţine
ADL-urilor:
a) de autoîngrijire
b) de mobilitate în pat
c) de forţă
d) de comunicare
Sinoviala este:
a) membrana care tapetează în exterior
capsula articulară
b) membrana care captuşeşte cartilajul
osului
c) membrana care înveleşte fibra
musculară
d) membrana care tapetează intern capsula
articulară
Care este afirmaţia falsă în legătură cu
elementele aspectului general al
corpului, în evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
b) creşterea corpului (înălţime şi greutate
în raport cu vârsta şi sexul)
c) rezistenţa la efort
d) dezvoltarea globală în raport cu vârsta
Care dintre variante nu este end-fell
(senzaţie finală la aprecierea AM):
a) o senzaţie de duritate, ca de blocare os
pe os (end-fell dur)
b) o senzaţie de usturime (end-fell
semidur)
c) o senzaţie de rezistenţă moale care
cedează pe câţive milimetri (end-fell
moale)
d) o senzaţie intermediară, între cea dură şi
ferm)
Metode specifice refacerii amplitudinii
de mişcare:
a) stretching-ul
b) manipulări, mobilizări
c) inhibiţia activă (IA)
d) toate răspunsurile sunt corecte
Care dintre variante nu reprezintă un
tip de stretching:
a) redus-activ
b) dinamic, static (pasiv)
c) balistic, izometric
d) activ (sau stato-activ)
Identificaţi afirmaţia falsă despre
beneficiile stretching-ului, după A.
Adler:
a) creşte tensiunea musculară şi poate
provoca durere
b) determină relaxare fizică şi psihică
c) scade riscul de traumatisme ale
aparatului locomotor
d) creşte flexibilitatea ţesuturilor
Pregătirea pacientului pentru stretching
nu trebuie să ţină seama de:
a) încălzirea ţesutului
b) reacţia alergică a pacientului la
medicaţie
c) aplicarea unor procedee de relaxare
14
d) alegerea procedeului celui mai adecvat şi
comod pentru pacient
Ce nu constituie precauţii în aplicarea
stretching-ului:
a) întinderea ţesuturilor care au fost în
imobilizare prelungită
b) pacienţii cu osteoporoză
c) pacienţii cu fracturi recente încă
incomplet consolidate
d) pacienţii cărora li s-au aplicat procedee
de relaxare
În stretching-ul activ este foate
important:
a) dieta
b) controlul respiraţiei
c) ambele
d) nici una
Stretching-ul este contraindicat:
a) la persoanele relaxate fizic şi psihic
b) în prezenţa persistenţei unei dureri la
orice mişcare articulară
c) la sedentari
d) la sportivi
Cauzele apariţiei durerii în aplicarea
stretching-ului:
a) relaxarea pacientului
b) efectuarea încălzirii (masaj, exerciţii)
c) comunicarea permanentă cu pacientul
d) forţarea exerciţiilor, întindere exagerată
Indicaţiile refacerii jocului articular nu
prevăd:
a) măsurarea indicelui de condiţie fizică
b) limitarea mişcărilor articulare prin
afectare articulară capsulară
c) rolul profilactic în cazul imobilizărilor
prelungite
d) menţinerea feedback-ului proprioceptiv
articular
Care este afirmaţia falsă între
precauţiile mobilizărilor articulaţiilor
periferice (MAP):
a) protezele totale
b) bolile osoase, neoplazii, fracturi
c) o articulaţie nedureroasă
d) o articulaţie inflamată şi foarte
dureroasă
Regulile aplicării tehnicilor de
mobilizare a articulaţiilor periferice nu
prevăd:
a) poziţia comodă şi relaxată a pacientului
b) respectarea principiului progresivităţii,
ca intensitate şi amplitudine
c) poziţionarea kinetoterapeutului pentru o
abordare uşoară a pacientului
d) forţarea lucrului într-o articulaţie
blocată, dureroasă
Identificaţi cei 3 timpi în tehnica
manipulării, aplicată atât articulaţiilor
periferice, cât şi coloanei vertebrale:
a) punerea în aşezat, impulsul manipulativ,
relaxare
b) punerea în poziţie, în tensiune, impulsul
manipulativ
c) relaxarea, punerea în poziţie, impulsul
manipulativ
d) punerea în tensiune, relaxarea, impulsul
manipulativ
Cele 2 reguli de bază a tehnicii
manipulării în creşterea amplitudinii de
mişcare:
a) să nu provoace durere, regula mişcării
contrare
b) manipularea se realizează pe direcţia de
mişcare blocată, fără durere
c) regula mişcării contrare, cu durere
d) manipularea se realizează pe direcţia de
mişcare blocată, cu durere
Una dintre următoarele afirmaţii este
falsă:
a) după numărul de articulaţii peste care
trec muşchii pot fi uni-, bi- sau
poliarticulari
b) după aşezare muşchii sunt superficiali
sau profunzi
c) după numărul capetelor de origine
muşchii sunt mono, biceps, triceps,
cvadriceps
d) după structură şi funcţie muşchii pot fi
penaţi, uni- sau bipenaţi
În metabolismul glucozei există:
a) doar calea aerobă
b) doar calea anaerobă
c) nici o cale
d) două căi diferite: anaerobă şi aerobă
Metabolismul glucozei pe calea aerobă
se realizează:
a) în prezenţa O2
b) în lipsa O2
c) în prezenţa acidului lactic în exces
d) în prezenţa H2O
15
 d) tehnica fracţionată de De Lorme-
Ciclul Krebs este întâlnit în Watkins
metabolismul:
a) anaerob lactacid Care denumire nu aparţine exerciţiilor
b) anaerob alactacid culturiste:
c) aerob a) exerciţiile cu rezistenţă progresivă
d) nici unul ajustabilă zilnic
b) body-building
Ordinea consumului energetic este: c) tehnica formării corpului
a) lipide, proteine, glucide d) ridicării greutăţilor
b) apă, glucide, proteine
c) glucoză şi glicogen, acizi graşi Mişcarea activă asistată este utilizată în
d) proteine, acizi graşi cazurile de forţă:
a) 5 şi 4
Evaluarea subiectivă a pacientului b) -2, -3
constă în: c) 2+, 3+
a) anamneză, înregistrearea contracţiei d) 0, 1
izometrice
b) calcularea suprafeţei de secţiune a Mişcarea activă se aplică în antrenarea
muşchiului muşchilor de forţă:
c) inspecţia, palparea a) 2 şi 3
d) anamneză, observarea pacientului b) 4 şi 3
c) 2 şi 3
Palparea maselor musculare, în poziţii d) 3+, 2+
de relaxare ne precizează:
a) hipotonii sau hipertrofii musculare Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică
b) rezistenţa la efort pentru antrenarea muşchilor de forţă:
c) deficitul respirator a) 5, -5, 4, 4+, 3
d) mobilitatea articulaţiilor b) 4+, 4, -4, 3, +3
c) -2, 2+, -3, 3+, 4
Identificaţi calificativele d) 2+, 3+, -4, 4, 4+
corespunzătoare scalei testing-ului
muscular: Refacerea rezistenţei musculare nu se
a) 5 normal, 4 mai putin normal, 3 slab, 2 realizează în funcţie de:
schiţată, 1 slab, 0 foarte slab a) forţa musculară
b) 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2 slab, b) valoarea circulaţiei musculare
1 schiţată, 0 zero c) abilităţile sportive deosebite ale
c) 5 normală, 4 bună, 3 moderată pacientului
(acceptabilă), 2 slabă, 1 schiţată, 0 zero d) integritatea metabolismului muscular
d) 0 normală, 1 bună, 2 moderată, 3 slabă, 4
schiţată, 5 zero
Măsurătorile indirecte în aprecierea
Creşterea forţei musculare este forţei muscular nu prevăd:
condiţionată de următorii factori: a) anamneza şi palparea
a) intensitate, complexitate b) determinarea “suprafeţei de secţiune”
b) intensitate, durată c) electromiografia
c) durată, complexitate d) înregistrarea presiunii intramusculare
d) de nici un factor
Motivaţia pacientului este determinată
Identificaţi varianta corectă a de:
următoarelor tehnici: a) doar de condiţiile din mediul exterior
a) tehnica Oxford, exerciţiu cu rezistenţă b) doar de condiţiile mediului interior
progresivă c) nici unul
b) tehnica culturistă De Lorme-Watkins d) condiţiile mediului interior şi exterior
c) tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu
repetiţie Stabilitatea reprezintă:
16
a) capacitatea de a menţine posturile
gravitaţionale
b) capacitatea de a menţine posturile
antigravitaţionale
c) de a menţine poziţiile mediane ale
corpului
d) toate răspunsurile sunt corecte
Coordonarea nu se poate realiza decât
în prezenţa:
a) stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili şi
dureroşi, a celor senzoriali (mai ales
vizuali)
b) stimulilor senzitivi proprioceptivi,
exteroceptivi tactili şi a celor senzoriali
(mai ales vizuali)
c) stimulilor senzitivi proprioceptivi,
exteroceptivi termici şi dureroşi şi a celor
senzoriali
d) stimulilor senzitivi proprioceptivi şi a
celor senzoriali (mai ales vizuali şi auditivi)
Identificaţi afirmaţia falsă cu privire la
factorii care pot perturba coordonarea:
a) dozarea corespunzătoare a efortului fizic
b) efort muscular intens
c) durerea şi oboseala
d) stările emoţionale
Terapia ocupaţională (TO) este o
metodă care presupune:
a) antrenament de dezvoltare a forţei
b) antrenament de dezvoltare a detentei
c) antrenament de coordonare cu mişcări
utilizate în viaţa zilnică
d) antrenament specific de dezvoltare a
vitezei
Echilibru dinamic este rezultatul a 3
factori. Identificaţi varianta falsă:
a) individul cu capacităţile lui anatomo-
funcţionale
b) activităţile fizice de loisir
c) activităţile, mişcările, pe care individul le
execută într-un moment dat
d) condiţiile mediului în care individul îşi
performează activităţile
Antrenamentul la efort nu se
recomandă:
a) sedentarilor
b) pacienţilor cu afecţiuni cardiace grave
c) pacienţilor de vârsta a III-a
d) în profilaxia afecţiunilor cardio-
respiratorii
Adaptarea la efort se reflectă în:
a) puls mărit în repaus
b) respiraţie anevoioasă în timpul efortului
c) creşterea rezistenţei la oboseală
d) valori ridicate ale TA în repaus
6 Kinetologie medicala
Cele 2 reguli de bază a tehnicii
manipulării în creşterea amplitudinii de
mişcare:
a) regula mişcării contrare, cu durere
b) manipularea se realizează pe direcţia de
mişcare blocată, fără durere
c) să nu provoace durere, regula mişcării
contrare
d) manipularea se realizează pe direcţia de
mişcare blocată, cu durere
Progresivitatea pentru tonifierea
musculară nu se realizează prin:
a) creşterea progresivă a lungimii sau
greutăţii braţului pârghiei (rezistenţei)
b) scoaterea treptată a ajutorului dat unei
mişcări de musculatură accesorie
c) adăugarea unei serii de mici şi ritmice
mişcări la limitele sectorului de mobilitate
articulară
d) creşterea amplitudinii unei mişcări
executate contra gravitaţiei sau cu o
greutate adăugată
Suprafaţa bazei de susţinere a corpului
în timpul exerciţiului fizic:
a) cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât
poziţia va fi mai stabilă
b) cu cât acesta va fi mai mică, cu atât
poziţia va fi mai stabilă
c) cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât
poziţia nu va fi mai stabilă
d) cu cât acesta va fi mai mică, cu atât
poziţia va fi în echilibru
Poziţiile iniţiale (de start) pot fi:
a) numai fundamentale
b) numai derivate
c) fundamentale şi derivate
d) nici un răspuns nu este corect
17
La examinarea din profil nu se poate
aprecia:
a) prezenţa cifozei
b) relaxarea sau slăbirea musculaturii
abdominale
c) genu varum
d) genu recurvatum
Evaluare ADL nu constă în:
a) igienă, îmbrăcare
b) utilităţi, alimentare
c) comunicare, locomoţie
d) efectuare de exerciţii de forţă
Poziţiile derivate din postura ortostatică
se realizează prin:
a) doar schimbarea poziţiei membrelor
superioare şi a trunchiului
b) doar schimbarea poziţiei membrelor
inferioare şi a trunchiului
c) schimbarea poziţiei trunchiului şi a
membrelor superioare şi inferioare
d) doar schimbarea poziţiei trunchiului
Tehnici pentru promovarea mobilităţii
controlului motor, în iniţierea mişcării:
a) relaxare-opunere, circuit, iniţierea
ritmică
b) iniţiere ritmică, mişcare activă de
relaxare-opunere
c) progresia cu rezistenţă, iniţierea ritmică
d) relaxare-contracţie, contracţia
izometrică în zona scurtată
Elementele de facilitare telereceptive nu
sunt:
a) Văzul
b) Auzul
c) Stimularea sinusului carotidian
d) Olfacţia
Pentru redredarea scoliozelor se
utilizează metoda:
a) Klapp
b) Schultz
c) Kabat
d) De Lorme-Watkins
Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică
pentru antrenarea muşchilor de forţă:
a) 5, -5, 4, 4+, 3
b) 2+, 3+, -4, 4, 4+
c) 4+, 4, -4, 3, +3
d) -2, 2+, -3, 3+, 4
Fitness-ul este dependent de:
a) de o foarte bună flexibilitate musculară
b) detentă
c) de o foarte bună viteză de deplasare
d) rezistenţa generală a organismului
Componentele mişcării ce nu se
regăsesc pentru fiecare schemă în
spirală sau diagonală, din metoda Kabat:
a) flexie sau extensie
b) abducţie sau adducţie
c) circumducţie
d) rotaţie externă sau internă
La examinarea din faţă se pot aprecia:
a) lordoza
b) linia tendoanelor ahiliene
c) cifoza
d) genu valgum
Schemele de facilitare Kabat nu sunt
utilizate:
a) pasiv sau activ
b) activo-pasiv
c) prin imobilizare
d) activ, cu rezistenţă
Din cadrul metodelor “speciale” în
kinetologie nu fac parte:
a) scripetoterapia
b) mecanoterapia
c) sistemul Guthrie-Smith
d) Bobath
Scripetoterapia se realizează prin
intermediul sistemelor:
a) scripete-greutate, scripete reciproc
b) scripete reciproc, aparate ortopedice
c) scripete-greutate, benzi elastice
d) scripete-greutate, aparate pentru masaj
Identificaţi afirmaţiile false pentru
testarea forţei musculare:
a) 3, muşchiul mobilizează segmentar, dar
cu eliminarea gravitaţiei
b) 0, muşchiul nu realizează nici un fel de
contracţie
c) -3, mişcare contra gravitaţiei, dar
incompletă faţă de amplitudinea maximă
d) 1, schţată, nu există mişcare, dar se simte
contracţie la nivelul tendonului
ATP, CP semnifică:
a) acidtrifosforic, citrin-fosfat
b) adenozintrifosfat, creatin-fosfat
c) adenozinfosfat, fosfo-citrin
d) acidfosforic, creatin-fosfat
18

Tehnici de promovare a abilităţii
controlului motor:
a) izometria alternată, relaxare-opunere
b) progresia cu rezistenţă, secvenţialitatea
normală
c) relaxare-contracţie, stabilizarea ritmică
d) iniţierea ritmică, mişcarea activă de
relaxare-opunere
Creşterea forţei musculare prin exerciţii
cu rezistenţă progresivă se realizează cu
ajutorul metodei:
a) Jacobson
b) Kabat
c) De Lorme-Watkins
d) Williams
Sistemul Guthrie-Smith constă în
utilizarea:
a) instalaţii pentru imobilizare
b) resorturi, cordoane elastice
c) aparaturii pentru masaj mecanic
d) scripeţilor
Terapia ocupaţională este metoda care
face legătura dintre:
a) refacerea forţei şi reeducarea mersului
b) recuperarea medicală şi recuperarea
socio-profesională
c) efort fizic şi refacerea după efort
d) refacerea deficitului respirator şi
amplitudinea de mişcare
Momentele manipulărilor nu constau în:
a) punerea în tensiune
b) punerea în poziţie
c) suspendarea excentrică
d) impulsul manipulativ
Identificaţi afirmaţiile false în aplicarea
tracţiunilor vertebrale:
a) sistemele de fixare să nu lezeze
ţesuturile şi să nu jeneze circulaţia
b) poziţia pacientului trebuie să fie cât mai
flexată
c) forţa de tracţiune este progresivă
d) durata şedinţei nu depăşeşte 10-15
minute pentru coloana cervical
Sportul terapeutic nu are efecte:
a) fiziologice
b) psihice
c) de reorientare profesională
d) sociale
Hidroterapia parţială pentru creşterea
mobilităţii articulare nu se realizează
prin:
a) imobilizări
b) mobilizări pasive
c) mobilizări active
d) mobilizări pasivo-active
Mişcarea completă contra gravitaţiei, cu
rezistenţă uşoară, unde oboseala apare
repede, este evaluată pe scala testing-
ului muscular cu:
a) 3
b) 3+
c) 4
d) -3
Tehnici de promovare a stabilităţii
controlului motor:
a) relaxare-contracţie
b) relaxare-opunere
c) progresia cu rezistenţă
d) contracţia izometrică în zona scurtată
Schemele antagoniste pe flexie şi
extensie, din metoda Kabat sunt în
număr de:
a) 1 pentru flexie, 2 pentru extensie
b) 2 pentru flexie, 1 pentru extensie
c) 2 pentru flexie şi 2 pentru extensie
d) 1 pentru flexie, 1 pentru extensie
Sistemul kinetic cu arcuri (Guthrie-
Smith) nu este utilizat pentru:
a) creşterea forţei musculare
b) suspendarea unui membru în sistem
elastic pe verticală
c) creşterea indicilor respiratori la efort
d) creşterea amplitudinii unei mişcări
Relaxarea generală se poate obţine prin:
a) exerciţii active, cu rezistenţă
b) masaj
c) contracţii izometrice între 12-30
secunde
d) mobilizări active executate rapid
Identificaţi gradul, în testing-ul
muscular pentru calificativ – slabă, cu
mişcare completă, dar cu gravitaţia
exclusă:
a) 1
b) 2+
c) 3-
d) 2
19

Realizează mişcare completă contra
gravitaţiei şi a unei rezistenţe puternice:
a) 4
b) 3+
c) 5
d) 2+
În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama
că două mişcări nu se asociază
niciodată, indiferent de schema de
mişcare:
a) flexie cu rotaţie externă, totdeauna la
membrul superior
b) extensie cu rotaţie internă, totdeauna la
membrul superior
c) adducţie cu rotaţie externă, totdeauna, la
membrul inferior
d) abducţia cu rotaţie externă, totdeauna la
membrul inferior
Suspensoterapia constă în:
a) mişcări active cu cordonul elastic
b) scoaterea corpului sau a membrului de
sub influenţa gravitaţiei
c) mişcări active, cu rezistenţă
d) mişcări active cu ajutorul resorturilor
Mişcarea parţială în condiţii de
excludere a gravităţii este evaluată pe
scala testing-ului muscular cu:
a) 2+
b) 3
c) -3
d) -2
Un element definitoiu în realizarea
relaxării ca obiectiv al kinetologiei îl
constituie:
a) respiraţia controlată
b) creşterea forţei
c) mobilitatea coloanei vertebrale
d) creşterea rezistenţei la efort
Schemele de facilitare Kabat sunt
utilizate:
a) pasiv, prin mişcare liberă, fără rezistenţă
b) activ, de către kinetoterapeut
determinându-se limitele de mişcare
c) activo-pasiv de către kinetoterapeut
d) activ, cu rezistenţă pentru creşterea
forţei
În corectarea posturii şi aliniamentului
corpului nu se utilizează următoarele
tehnici:
a) mişcări pasive, active, active asistate
b) posturi corectate sau hipercorectate
c) posturi cu greutăţi mari pe umeri
d) contracţii izometrice
Care dintre următoarele obiective de
kinetoterapie nu se aplică în S.A.:
a) menţinerea posturii şi aliniamentului
corect al corpului
b) menţinerea supleţei articulare
c) menţinerea tonusului muscular
paravertebral
d) corectarea anchilozelor până la
vindecare totală
Tehnici comune de promovare a
stabilităţii, mobilităţii controlate şi
abilităţii controlului motor:
a) iniţiere ritmică
b) inversare lentă cu opunere
c) progresie cu rezistenţă
d) relaxare-opunere
În cadrul „posturilor corectoare”
adaptate la bolnavul spondilitic, care
dintre următoarele este incorectă:
a) decubit dorsal fără pernă sub cap, cu o
perniţă sub coloana dorsală, membrele
superioare sub ceafă, coatele ating patul
b) decubit dorsal pe pat tare fără pernă, cu
şoldurile şi genunchii flectate
c) decubit dorsal cu perniţă sub coloana
toracală, săculeţi de nisip pe umeri şi
genunchi
d) poziţia „Sfinxului”
Care obiective generale în programele
de kinetoprofilaxie pentru adulţi nu se
regăsesc:
a) menţinerea forţei şi rezistenţei
musculare
b) menţinerea capacităţii de efort
c) creşterea şi dezvoltarea armonioasă
d) menţinerea unei posturi corecte
Sistemele de testare globală a aparatului
MNAK sunt:
a) Hettinger, Klapp
b) Richter, Hettinger
c) Guthrie-Smith
d) Smith, Richter
20
Care dintre programele de gimnastică
nu aparţin profilaxiei primare:
a) programul de 11 minute ale Forţelor
Aeriene Canadiene
b) programul gimnasticii aerobice
c) programul de exerciţii Kabat
d) programul de 10 minute Hettinger
Tehnica exerciţiilor repetitive scurte
izometrice zilnice (ERSIZ) constă în:
a) repetarea de 20 de ori a unor scurte
contracţii izometrice, în aceeaşi şedinţă
b) repetarea de 30 de ori a unor scurte
contracţii izometrice, în şedinţe diferite
c) repetarea de 20 de ori a unor scurte
contracţii izotonice, în aceeaşi şedinţă
d) repetarea de 30 de ori a unor scurte
contracţii izotonice, în şedinţe diferite
O contracţie de 6 secunde pe zi
reprezintă:
a) ERSIZ
b) EUSIZ
c) ADL
d) ILO
Exerciţiile dinamice cu rezistenţă
pentru creşterea forţei sunt:
a) exerciţiile cu 10 r m
b) EUSIZ
c) MARO
d) ERSIZ
Metodele specifice relaxării sunt:
a) Bobath, Schultz
b) Jacobson, Williams
c) Schultz, Jacobson
d) Jacobson, Muler-Hettinger
Corectarea deficitului respirator nu se
realizează prin:
a) posturi relaxante
b) posturi de drenaj bronşic
c) posturi corective cu imobilizare
d) posturi facilitorii
Antrenamentul la efort nu se adresează:
a) bolnavilor cardio-vasculari
b) bolnavilor cu fracturi incomplete
calusate
c) bolnavilor respiratori
d) sedentarilor
Metode ce nu se regăsesc în
antrenamentul la efort:
a) alergare, covorul rulant
b) urcatul scărilor, înot
c) mişcare activă de relaxare-opunere
d) bicicleta ergometrică, mersul
Metodele de antrenament la efort
pentru pacienţii cu deficienţe
funcţionale cardio-pulmonare şi
locomotorii severe sunt:
a) urcatul şi coborâtul scărilor şi pantelor
într-un ritm susţinut
b) bicicleta ergometrică
c) alergarea pe teren variat
d) activităţile de autoîngrijire şi casnice
Identificaţi factorul extern în limitarea
amplitudinii de mişcare, după
Gummerson:
a) tipul articulaţiei
b) capacitatea muşchiului de a se contracta
şi relaxa
c) abilitatea individuală de a performa
mişcări (exerciţii)
d) elasticitatea musculară
Evaluarea amplitudinii de mişcare
trebuie să aprecieze:
a) numai mişcarea pasivă
b) mişcarea autopasivă
c) numai mişcarea activă
d) atât mişcarea pasivă, cât şi cea activă
Inhibiţia activă (IA) se aplică:
a) în paralizii
b) numai muşchiului normal inervat şi sub
control voluntar normal
c) în refacerea mobilităţii articulare
d) în refacerea sinovialei
Testingul articular apreciază:
a) end-fell-ul
b) excitabilitatea neuro-musculară
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
Sistemul Hettinger, de testare globală a
aparatului MNAK, nu presupune
testarea:
a) mobilităţii articulare şi a echilibrului
b) elasticităţii toracice şi tonicităţii
abdominale
c) forţei musculare
d) capacitîţii de efort
Redoarea articulară matinală (după T.
Sbenghe) se refera la:
a) tixotropie
21
b) retractură Pentru refacerea mobilităţii articulare
c) afectarea jocului articular prin interesarea ţesutului moale se
d) procese de scurtare adaptativă utilizează:
a) manipulările
Stretching-ul nu este contraindicat în b) stretching-ul
urmatoarele situatii: c) mobilizări
a) când limitarea amplitudinii de mişcare d) exerciţii cu rezistenţă
este de cauză musculară
b) cînd limitarea este de cauză osoasă Tehnici comune de promovare a
c) după o fractură recentă neconsolidată mobilităţii controlate şi abilităţii
d) în prezenţa unui proces inflamator acut controlului motor:
sau infecţios intra- sau periarticular a) IL, SI, MARO, IR
b) RO, RR, IL, ILO
c) IL, , ILO, CR, IA
d) CIS, ILO, IA, IL
Care din următoarele reguli pentru
stretching, după A. Adler, nu sunt Mişcările jocului articular sunt:
adevarate? a) rulare, alunecare, răsucire, compresie,
a) încălzirea prealabilă a ţesutului tracţiune
b) aplicarea unor tehnici de relaxare b) rulare, alunecare, răsucire, rotaţie,
c) poziţionarea corectă a pacientului compresie
d) forţarea întinderii în prezenţa c) rulare, alunecare, circumducţie,
persistenţei unei dureri la orice mişcare compresie, tracţiune
articulară d) rulare, alunecare, rotaţie, compresie,
tracţiune
Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi
gradele incorecte: Identificaţi factorii interni ai creşterii
a) gradul 1: amplitudini maxime ritmice la flexibilităţii, după Gummerson:
începutul excursiei de mişcare a) elasticitatea musculară, a tendoanelor şi
b) gradul 3: mişcari ample spre excursia a ligamentelor
maximă, la nivelul rezistenţei tisulare b) momentul zilei
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici c) temperatura mediului
oscilaţii d) restricţia sau lejeritatea hainelor
d) gradul 5: mici amplitudini la limita
mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară Reflexul miotatic este reflex de :
(stretching) a) reflex de tendon
b) reflex flexor
În antrenamentul aerobic, cel mai c) întindere
important parametru al efortului – d) nici una
intensitatea se bazează pe principiile:
a) accesibilităţii şi continuităţii Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:
b) tratării diferenţiate şi continuităţii a) rotare spre interior
c) legăturii dintre teorie şi practică b) orientare a palmei în jos
d) încărcării (overlood) şi specificităţii c) rotaţie internă a pumnului
d) orientare a palmei în sus
Cavitatea articulară este sediul unor
stări patologice variate care vor Precizaţi care categorie a ADL-urile nu
determina deficit funcţional, cu este corectă:
excepţia: a) Autoîngrijire
a) redorilor b) Mobilitate în pat
b) deficitului respirator c) Extensie
c) limitării mobilităţii articulare d) Comunicare
d) anchilozelor
Structura programul de antrenament
aerobic:

22
a) parte de exerciţii, parte de respiraţie şi
relaxare
b) perioadă de încălzire, perioada de
exerciţii aerobice, perioada de încheiere
(răcire)
c) perioadă de relaxare, perioadă de
dezvoltarea forţei şi rezistenţei
d) perioadă de încălzire, de relaxare şi
încheiere
Spasticitatea poate fi definită ca fiind:
a) hipotonie musculară, cu limitarea
amplitudinii de mişcare
b) atrofie musculară
c) rezistenţa excesivă a unui muşchi la
întinderea pasivă
d) leziune articulară
Care este afirmaţia falsă în legătură cu
elementele aspectului general al
corpului, în evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
b) creşterea corpului (înălţime şi greutate
în raport cu vârsta şi sexul)
c) rezistenţa la eforturi aerobice
d) dezvoltarea globală în raport cu vârsta
Care dintre variante nu reprezintă un
tip de stretching:
a) balistic, izometric
b) dinamic, static (pasiv)
c) lung, închis
d) activ (sau stato-activ)
Metabolismul glucozei pe calea aerobă
se realizează:
a) în lipsa O2
b) în prezenţa acidului lactic în exces
c) în prezenţa H2O
d) în prezenţa O2
Regulile aplicării tehnicilor de
mobilizare a articulaţiilor periferice nu
prevăd:
a) poziţia comodă şi relaxată a pacientului
b) respectarea principiului progresivităţii,
ca intensitate şi amplitudine
c) poziţionarea kinetoterapeutului pentru o
abordare uşoară a pacientului
d) forţarea lucrului într-o articulaţie
blocată, dureroasă
Identificaţi varianta corectă a
următoarelor tehnici:
a) tehnica fracţionată Oxford
b) tehnica culturistă De Lorme-Watkins
c) tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu
repetiţie
d) tehnica fracţionată de De Lorme-
Watkins
Care denumire nu aparţine exerciţiilor
culturiste:
a) exerciţiile cu rezistenţă progresivă
ajustabilă zilnic
b) body-building
c) tehnica formării corpului
d) ridicării greutăţilor
Refacerea rezistenţei musculare nu se
realizează în funcţie de:
a) forţa musculară
b) valoarea circulaţiei musculare
c) abilităţile sportive deosebite ale
pacientului
d) integritatea metabolismului muscular
Măsurătorile indirecte în aprecierea
forţei musculare nu prevăd:
a) palparea şi inspecţia
b) determinarea “suprafeţei de secţiune”
c) electromiografia
d) înregistrarea presiunii intramusculare
Tehnici comune de promovare a
mobilităţii şi abilităţii controlului
motor:
a) iniţiere ritmică
b) contracţii repetate
c) mişcare activă de relaxare-opunere
d) izometrie alternată
Stabilitatea nu reprezintă:
a) capacitatea de a menţine posturile
gravitaţionale
b) capacitatea de a menţine posturile
antigravitaţionale
c) de a menţine poziţiile mediane ale
corpului
d) capacitatea maximă la efort aerob
Identificaţi afirmaţia falsă cu privire la
factorii care pot perturba coordonarea:
a) realizarea efortului progresiv
b) efort muscular intens
c) durerea şi oboseala
d) stările emoţionale
Terapia ocupaţională (TO) este o
metodă care presupune:
a) antrenament de dezvoltare a forţei
b) antrenament de dezvoltare a detentei
23
c) antrenament de coordonare cu mişcări
utilizate în viaţa zilnică
d) antrenament specific de dezvoltare a
vitezei
Identificaţi varianta falsă cu privire la
efectele repausului prelungit la pat:
a) muşchi – atrofie de neutilizare
b) psihologie – o stare general foarte bună
c) articulaţii – pierdere de amplitudine
d) piele – escare
Antrenamentul la efort nu se
recomandă:
a) sedentarilor
b) pacienţilor cu afecţiuni pulmonare grave
c) pacienţilor de vârsta a III-a
d) în profilaxia afecţiunilor cardio-
respiratorii
Exerciţiile aerobice propriu-zise din
partea fundamentală a antrenamentului
la efort nu trebuie să fie:
a) submaximale, ritmice
b) cât mai statice, executate foarte lent
c) repetitive, dinamice
d) să angreneze cât mai multe grupe
musculare
Etapele controlului motor sunt:
a) stabilitatea, controlul, echilibrul,
abilitatea
b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea,
abilitatea
c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea
controlată, abilitatea
d) controlul, stabilitatea, mobilitatea,
echilibrul
Bolile cronice în secvenţialitatea
proprie: boală - infirmitate (deficienţă) -
incapacitate (disfuncţionalitate) -
handicap sunt preocupările:
a) pediatriei
b) kinetoprofilaxiei
c) traumatologiei
d) recuperării medicale
Prin ce repere anatomice nu trece firul
cu plumb la examinarea din spate,
pentru înclinările laterale:
a) apofiza spinoasă a vertebrei C7
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) între maleolele interne
Scăderea amplitudinii de mişcare a unei
articulaţii nu se poate produce datorită:
a) ţesutului moale
b) articulaţiei
c) ţesutului moale şi articulaţiei
d) muşchiului cardiac
Coordonarea nu se poate realiza decât
în prezenţa:
a) stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili şi
dureroşi, a celor senzoriali (mai ales
vizuali)
b) stimulilor senzitivi proprioceptivi,
exteroceptivi tactili şi a celor senzoriali
(mai ales vizuali)
c) stimulilor senzitivi proprioceptivi,
exteroceptivi termici şi dureroşi şi a celor
senzoriali
d) stimulilor senzitivi proprioceptivi şi a
celor senzoriali (mai ales vizuali şi auditivi)
Dezavantajele contracţiilor izometrice
utilizate în refacerea forţei de contracţie
sunt:
a) eficienţa crescută, tehnica simplă
b) măreşte munca ventriculului stâng,
creşte frecvenţa cardiacă şi tensiunea
arterială
c) nu dau dureri articulare şi oboseală
d) necesită timp scurt de execuţie
Tehnicile de creşterea amplitudinii
pentru mobilitate (control motor) sunt:
a) IR, MARO, CR, SR
b) IL, ILO, CR, IA, SN
c) SI, PR, ILO, CIS
d) IR, RO, RC, SR, RR
La examinarea din lateral nu se pot
întâlni următoarele modificări
patologice:
a) cifoză dorsală accentuată
b) genu recurvatum
c) genu valgum
d) cifolordoză
Identificaţi varianta corectă pentru
efortul aerob:
a) un minut, cu intensitate mică
b) 10 secunde, cu intensitate medie
c) peste 30 min, cu intensitate
submaximală
d) câteva secunde, cu intensitate maximală
Evaluarea alinierii segmentelor corpului
trebuie realizată:
24
a) doar din faţă
b) doar din lateral
c) doar din spate
d) din faţă, din spate şi din profil
Adaptarea la efort se reflectă în:
a) puls mărit în repaus
b) respiraţie anevoioasă în timpul efortului
c) creşterea rezistenţei la oboseală
d) valori ridicate ale TA în repaus
Care afirmaţie despre contracţiile
izometrice nu este adevarată:
a) reduc edemul prin efect de pompă
b) tehnica este simplă
c) durata exerciţiilor este scurtă
d) solicită articulaţiile
Care set nu face parte din schema
tehnicii Oxford:
a. setul I: 10 ridicări cu 5 RM
b. setul II: 10 ridicări cu 90 RM
c. setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM
ADL are ca obiective specifice
recâştigarea:
a) forţei şi rezistenţei musculare
b) mobilităţii articulare
c) îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă
şi de agrement
d) stretching-ului
Tehnica De Lorme-Watkins nu are în
structură următoarele seturi de
exerciţii:
a. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM
b. setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM
c. setul III: 10 ridicări cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM
Contraindicaţiile propriu-zise pentru
exerciţiile cu rezistenţă în refacerea
forţei musculare sunt:
a) inflamaţia şi durerea intensă articulară
sau/şi musculară în timpul exerciţiului
b) respiraţie anevoioasă
c) puls şi tensiune arterială ridicată
d) deficienţele coloanei vertebrale
Creşterea forţei musculare nu depinde
de:
a) diametrul de secţiune al muşchiului
b) numărul unităţilor motorii în acţiune
c) frecvenţa impulsurilor nervoase
d) aptitudinile pacientului
Dintre tehnicile enumerate una nu se
foloseşte pentru obţinerea inhibiţiei
active (IA):
a) tehnica hold-relax (contracţie-relaxare)
b) tehnica hold-relax-contraction
(contracţie-relaxare-contracţie)
c) tehnica contractiei agonistului
d) tehnica Oxford

Semnificaţia prescurtărilor RM şi rm
este:
a) rată mare, rată mică de efort
b) ritm mare, ritm mic
c) repetiţii maxime, repetiţii minime
d) raport maxim, raport minim

Postura corporală este influenţată de 3

factori:
a) ereditate, stările patologice, obişnuinţa
b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obişnuinţe
d) stări patologice, aptitudini, echilibru

Principalul avantaj ale exerciţiilor

izotone cu rezistenţă este:
a) solicită articulaţia
b) determină dureri articulare şi musculare
c) pot declanşa sinovite traumatice
d) creşte nu doar forţa musculară dinamică,
dar şi pe cea izometrică

25
 7 Balneologie c. cresterea flexibilitatii articulare
d. antrenament aerobic
1. Indicatiile crenoterapiei cu ape
sulfuroase sunt cu EXCEPTIA: 7. Pentru cura profilactica activa pentru
a. Afectiuni hepato-biliare (diskinezii biliare,
afectiunile respiratorii alegeti cea mai
litiaza biliara, colecistite cronice)
b. Constipatii cronice atone si colite indicata statiune :
c. Cura de diureza in litiaza urica si infectii ale a. Baile Felix
cailor urinare b. Neptun
d. Diaree acuta c. Lacu Sarat
d. Praid
2. Crenoterapia cu ape sulfuroase are
urmatoarele efecte terapeutice cu 8. Pentru cura profilactica activa pentru
EXCEPTIA :
afectiunile cardiovasculare cea mai indicata
a. Stimuleaza secretia gastrica (cele
bicarbonatate tamponeaza acest efect) statiune este :
b. Inhiba peristaltica intestinala a. Techirghiol
c. Efecte coleretice si colagoge b. Covasna
d. Efecte hipoglicemiante la diabetici c. Baile Felix
d. Eforie Nord
3. Forme de aplicare ale curei externe cu ape
sulfuroase sunt cu EXCEPTIA : 9. Pentru cura profilactica activa pentru
a. Bai la cada sau in bazine cu ape sulfuroase
afectiunile degenerative cea mai indicata
termale sau incalzite
b. Irigatii vaginale statiune este :
c. Instilatii oculare a. Baile Felix
d. Inhalatii b. Praid
c. Covasna
4. Care din urmatoarele NU reprezinta d. Balvanyos
obiective ale curei profilactice active
pentru afectiunile respiratorii : 10. Care din urmatoarele NU reprezinta
a. scoaterea din mediul nociv, cu aer poluat, contraindicatii pentru cura balneo-
repetata periodic climatica :
b. invatarea gimnasticii respiratorii corecte a. forma de spondilita ankilozanta cu artrite
c. corectarea tulburarilor musculo-scheletice periferice
identificate b. spondilita ankilozanta cu gonartroza
d. cresterea flexibilitatii articulare c. disfunctie ventilatorie restrictiva
d. lupus eritematos sistemic
5. Cura de reconfortare : presupune
utilizarea urmatoarelor metode cu 11. Care dintre urmatoarele afectiuni
EXCEPTIA : reprezinta contraindicatii ale curei balneo-
a. climatoterapie climaterice :
b. kinetoprofilaxie – exercitii de relaxare, a. lupus eritematos sistemic
antrenamente aerobice b. spondilita ankilozanta – forma axiala
c. hidroterapie cu factori termici contrastanti c. cifoscolioza
d. diete bazate pe consum excesiv de lipide de d. boala artrozica
origine animala si glucide concentrate
12. Reprezinta contraindicatii ale curei
6. NU reprezinta obiectiv al curei profilactice balneare urmatoarele afectiuni cu
active pentru afectiunile degenerative: EXCEPTIA:
a. cresterea ponderala a. poliartrita reumatoida in perioadele de
b. corectarea posturilor de lucru activitate a bolii
necorespunzatoare
26
b. discopatiile cervicale si lombare cu
radiculopatie in perioadele hioeralgice
c. coxartroza in stadiile incipiente
d. coxartroza in stadiul avansat cu indicatie
de protezare
13. Cura profilactica activa pentru afectiunile
cardiovasculare se poate realiza in
urmatoarele statiuni cu EXCEPTIA :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Eforie Nord
d. Baile Tusnad
14. Pentru afectiunile articulare reumatismale
degenerative sunt indicate urmatoarele
statiuni cu EXCEPTIA :
a. statiuni balneare cu namoluri terapeutice
b. statiuni balneare cu ape sarate de
concentratie medie
c. statiuni cu gaze mofetariene
d. statiuni balneare cu ape termale
oligominerale
15. Apele oligominerale se caracterizeaza prin
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. mineralizare totala sub 1 g/l
b. sunt indicate in cura externa
c. nu sunt indicate pentru afectiuni
degenerative
d. sunt indicate pentru tratamentul sechelelor
posttraumatice
16. Cura balneara este contraindicata in
urmatoarele afectiuni :
a. polimiozita
b. epicondilita
c. sindrom de tunel carpian
d. periartrita coxo-femurala
17. Cura balneara este indicata in :
a. dermatomiozita
b. poliartrita reumatoida cu manifestari
sistemice
c. lupusul eritematos sistemic
d. periartrita scapulohumerala
18. Obiectivele recuperarii in sechelele
posttraumatice sunt :
a. ameliorarea stabilitatii articulare
b. scaderea flexibilitatii articulare
c. accentuarea tulburarilor circulatorii
d. agravarea durerii si a inflamatiei
19. Urmatoarele tipuri de ape sunt indicate in
tratamentul sechelelor posttraumatice cu
EXCEPTIA :
a. ape clorurate sodice concentrate
b. apa plata
c. ape sulfuroase
d. ape carbogazoase
20. Indicatiile curei balneare in bolile
ortopedico-traumatice sunt :
a. bolnavi cu redori articulare dupa entorse
sau luxatii
b. bolnavi nedeplasabili, fara insotitor
c. bolnavi cu solutii de continuitate a pielii
d. bolnavi cu osteomielita
21. cura balneara este contraindicata in
urmatoarele afectiuni ortopedico-
traumatice :
a. artroze postraumatice
b. fracturi recente, fara calus
c. laxitati articulare
d. leziuni ligamentare sau de menisc
22. Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub
forma de :
a. crenoterapie
b. terapie inhalatorie
c. terapie ginecologica prin irigatii vaginale
d. toate cele de mai sus
23. Apele alcalin-teroase au urmatoarele
caracteristici cu EXCEPTIA :
a. sunt ape bicarbonatate pure
b. sunt ape mixte alcalin-carbogazoase
c. sunt ape mixte alcalin-sulfuroase
d. sunt ape mixte alcalin-feruginoase
24. Apele alcalin –teroase sunt indicate in :
a. irigatii vaginale in afectiuni ginecologice
b. boli dermatologice
c. inhalatii in boli bronho-pulmonare
d. toate cele de mai sus
27
25. Urmatoarele statiuni au apa sarata cu semne de reinervare sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA : EXCEPTIA :
a. Lacu Sarat a. agravarea durerilor si fenomenelor
b. Sarata Monteoru inflamatorii reziduale
c. Baile Nicolina b. refacerea sesnsibilitatii kinestezice a
d. Ocna Sibiului muschilor reinervati
c. reeducarea sesnsibilitatii
26. Apele minerale din grupa A (concentratii d. tonifierea musculara progresiva
peste 1g/l) sunt urmatoarele cu EXCEPTIA
: 32. Factorii naturali din statiunile
a. apele minerale alcaline si alcalino-teroase balneoclimaterice care contribuie la
b. apele clorurate sodice accelerarea procesului de reinervare in
c. apele carbogazoase tratarea afectiunilor neurologice sunt
d. apele oligominerale urmatorii cu EXCEPTIA :
a. bazine cu apa termala
27. Apele minerale sunt urmatoarele cu b. bioclimatul
EXCEPTIA : c. helioterapia
a. apele sulfuroase d. aromoterapia
b. apele clorurate
c. apele iodurate 33. Curele de recuperare in statiuni
d. apele feruginoase balneoclimaterice sunt indicate in
urmatoarele afectiuni neurologice cu
28. Apele carbogazoase si mofetele de la EXCEPTIA :
Covasna au urmatoarele efecte cu a. boala parkinson
EXCEPTIA: b. nevralgii
a. cresterea debitului circulator cerebral prin c. polinevrite
inhalarea de CO2 d. pareze si paralizii de nervi periferici
b. vasoconstrictie periferica cutanata
c. vasodilatatie periferica cutanata 34. Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma
d. efecte usor hipotermizante ale bailor tratament recuperator in urmatoarele
racoroase statiuni :
29. Urmatorele tipuri de afectiuni pot fi tratate a. Covasna
prin cure balneo-climaterice cu EXCEPTIA : b. Vatra Dornei
a. afectiuni reumatismale c. Baile Tusnad
b. afectiuni neurologice d. Toate cele de mai sus
c. sindroame paraneoplazice
d. afectiuni ortopedico-traumatice 35. Apele sulfatate contin :
a. peste un gram de sulfat la litru
30. Obiectivele curelor balneoclimatice in b. peste un gram de fier la litru
afectiunile neurologice in perioada de c. peste un gram de clorura de sodiu la litru
denervare sunt : d. peste un gram de iod la litru
a. facilitarea procesului de reinervare
b. accentuarea posturilor neadecvate 36. Apele sulfuroase contin :
c. ankiloza articulara a. minimum 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la
d. agravarea tulburarilor de troficitate litru
b. minimum 1 mg cupru la litru
31. Obiectivele curelor balneoclimatice in c. minimum 1 mg fosfati la litru
afectiunile neurologice dupa primele d. minimum 1 mg magneziu la litru

28
37. Apele minerale carbogazoase contin peste b. nu au efecte antimicotice
1g/l de : c. nu au efectvasodilatatoare periferice
a. CO2 d. nu au efecte de stimulare a secretiei
b. SO2 mucoasei gastrice
c. FeO2
d. SiO2 45. Apele alcalin-teroase au indicatie de
crenoterapie in :
38. Apele iodurate cel putin 1mg/l de : a. cancer gastric
a. zinc b. cancer de prostata
b. mercur c. cancer de pancreas
c. iod d. cura de diureza in afectiunile renale si ale
d. fluor cailor urinare

39. Apele feruginoase au un continut de peste 46. Urmatoarele sunt oligoelemente intalnite in
10 mg/l de : apele minerale cu EXCEPTIA :
a. Cu a. platina
b. Fe b. mangan
c. S c. molibden
d. Na d. cupru
47. Dioxidl de carbon din apele carbogazoase
40. Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l : administrate in crenoterapie are
a. xenon urmatoarele efecte:
b. radon a. stimuleaza secretia salivara
c. arsen b. stimuleaza secretia gastrica
d. tungsten c. stimuleaza motilitatea intestinala
d. toate cele de mai sus
41. Terapia prin irigatii vaginale cu ape
sulfuroase este indicata in : 48. Indicatia majora a curei externe cu ape
a. cancer de col uterin carbogazoase o reprezinta :
b. afectiuni ginecologice inflamatorii cronice a. neoplaziile
c. sarcina extrauterina b. bolile infectioase
d. menopauza c. bolile cardiovasculare (efecte
vasodilatatoare cu imbunatatirea circulatiei
42. Inhalatiile cu ape sulfuroase sunt indicate periferice si a activitatii cordului)
in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA : d. bolile psihice
a. astm bronsic
b. bronhopneumopatie cronica obstructiva 49. Crenoterapia cu ape carbogazoase este
c. sinuzite indicata in urmatoarele afectiuni cu
d. cancer pulmonar EXCEPTIA :
a. dispepsii gastrice
43. Apele sulfuroase in cura externa au b. afectiuni ale rinichiului
urmatoarele actiuni cu EXCEPTIA : c. afectiuni inflamatorii ale cailor urinare
a. vasodilatatie cutanata d. sindroame paraneoplazice
b. scad tensiunea arteriala
c. deterioreaza cartilajul articular 50. Terapia inhalatorie cu ape clorurate-sodice
d. scad glicemia :
a. nu are efecte benefice
44. Apele iodurate : b. are efecte osmotice asupra mucoasei cailor
a. sunt indicate in afectiuni endocrine respiratorii
tiroidiene si ovariene
29
c. agraveaza afectiunile ORL
d. agraveaza afectiunile bronho-pulmonare
51. Obiectivele curelor balneo-climaterice
profilactice in afectiunile cardio-vasculare
sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. realizarea unui echilibru neurovegetativ si
neuropsihic
b. reducerea oscilatiilor tensionale
c. realizarea unei adaptari hemodinamice mai
economicoase la efort
d. agravarea tulburarilor circulatorii la nivelul
extremitatilor (fenomen Raynaud)
52. Obiectivele curelor balneo-climaterice
terapeutice la pacientii cu cardiopatie
ischemica sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. agravarea simptomatologiei bolii
b. stimularea miocardului la efort progresiv
c. facilitarea refacerii tesuturilor ischemice
d. reducerea disfunctiilor de origine arteriala
53. Factorii terapeutici naturali utilizati in
curele balneo-climaterice la bolnavii
cardiovasculari sunt urmatorii cu
EXCEPTIA :
a. apele carbogazoase
b. helioterapia
c. mofetele
d. apele termale sulfuroase
54. Obiectivele curelor balneo-climaterice
profilactice in afectiunile respiratorii si ORL
sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. eliminarea unor factori de risc ca fumatul,
sedentarismul
b. stimularea unor mecanisme de adaptare la
rece prin aplicarea sistematica a unor
factori termici contrastanti
c. scaderea capacitatiifunctionale respiratorii
prin gimnastica respiratorie
d. ameliorarea mecanismelor fiziologice de
aparare bronho-pulmonara
55. Obiectivele curelor balneo-climaterice
terapeutice la pacientii cu afectiuni
respiratorii si ORL sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. refacerea functiei de aparare a mucoasei
bronsice prin mecanism ciliar
b. eliminarea cauzelor fiziopatologice alergice
a unor afectiuni respiratorii si ORL prin
scoaterea pacientilor din mediul poluant
c. reducerea sensibilitatii la rece a unor
bolnavi prin aplicare de hidroterapie
contrastanta
d. mentinerea si chiar cresterea fumatului si a
altor toxice (alcool)
56. Contraindicatiile curelor balneo-climaterice
la pacientii cu afectiuni respiratorii si ORL
sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. tuberculoza pulmonara activa
b. bronsiectaziile cu forme hemoptoice severe
c. cord pulmonar cronic decompensat
d. sinuzita cronica
57. Obiectivele curelor balneo-climaterice
terapeutice la pacientii cu afectiuni
digestive sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. asigurarea unei diete cu scopul de repaus
digestiv
b. corectarea unor tulburari de secretie
gastrica
c. agravarea unor disfunctii neurovegetative,
endocrine si neuropsihice
d. corectarea disfunctiilor secretorii
hepatobiliare
58. Motivatia stiintifica a crenoterapiei de
diureza in litiaza renala are la baza
urmatoarele efecte cu EXCEPTIA :
a. mecanice-prin diureza crescuta se pot
elimina calculii mici
b. scaderea fluxului sanguin cu favorizarea
fenomenelor infectioase
c. clincie-prin modificari ale ph-ului urinar se
reduc conditiile de formare a calculilor
d. efecte de sterilizare a urinei prin flux urinar
crescut
59. Indicatiile curelor balneare in bolile
rinchiului si cailor urinare sunt
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Persoane cu insuficienta cardiaca
30
b. persoane cu tulburari metabolice ale
acidului uric
c. persoane predispuse la infectii urinare
d. muncitori care lucreaza la temperaturi
inalte cu pierderi de lichide prin
transpiratie

60. Obiectivele curelor balneo-climaterice

terapeutice la pacientele cu afectiuni
ginecologice sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. controlul proceselor inflamatorii la nivelul
organelor genitale prin termoterapie
generala si locala
b. ameliorarea congestiei pelvine prin
aplicatii de termoterapie blanda
c. reducerea sechelelor postinflamatorii de
tipul sinechiilor uterine si tubare
d. impiedicarea refacerii fecunditatii si
fertilitatii

31
8 Fizioterapie
TENS este o forma de electroterapie:
A. De medie frecventa
B. Ce utilizeaza curenti exponentiali
C. Cu frecventa cuprinsa intre 500-1000 Hz
D. Indicata in durerile nevralgice
Modularea:
A. Este un fenomen fizic prin care se
variaza parametrii curentului electric pe
timpul duratei unui tren de impulsuri cu
scopul de a îndepărta fenomenul de
acomodare
B. Accentueaza oboseala musculara
C. Se realizeaza numai pentru frecventa
D. Se realizeaza numai in amplitudine
Electrodul terapeutic:
A. Se aplica numai la distanta de zona
dureroasa
B. Este fabricat dintr-un material bun
conducător de electricitate
C. Are o dimensiune fixa
D. Electrodul mic este indiferent
Urmatoarea afirmatie despre procesul de
acomodare este falsa:
A. Acomodarea este proprietatea unui
stimul cu pantă lină (triunghiular,
exponenţial, trapezoidal) de a nu declanşa
o stimulare
B. In cursul acomodării fenomenul de
transport ionic prin activarea pompei de
sodiu nu se mai produce
C. Fibrele nervoase motorii şi muşchi
striaţi, perfect inervaţi nu se acomodează la
impulsurile cu pantă lină
D. Fibrele musculare denervate nu se
acomodează la impulsurile cu pantă lină
Efectele termice ale ultrasunetului se
caracterizeaza prin:
A. Reprezinta fenomenul de conversie a
energiei mecanice in caldura
B. Nu depind de intensitatea ultrasunetului
C. Depinde doar de frecventa ultrasunetului
D. Predomina in ultrasunetul pulsat
Printre indicatiile ultrasonoterapiei NU se
enumera:
A. Contractura Dupuytren
B. Exostozele calcaneene
C. Miozita osifianta
D. Algoneurodistrofia
Urmatoarea afirmatie despre terapia cu
ultraviolete este falsa:
A. Efectele celulare au la baza reactia
fotochimica
B. Efectele cutanate tardive nu includ
fotoimbatranirea
C. Determina fotosensibilitatea din LES
D. Au efect imunomodulator
Urmatoarea afirmatie despre curentul
interferential este adevarata:
A. Se obtine prin aplicarea a doi curenti cu
amplitudine constanta si frecvente diferite,
orientati perpendicular
B. Curentul interferential obtinut are
frecventa egala cu suma frecventelor celor
doi curenti
C. Modalitatea de aplicare este numai plana
D. Efectul excitomotor se obtine la un
spectru de frecvente inalte 90-100 Hz
Reobaza este:
A. Durata minima a unui stimul pentru a
produce o contractie
B. Intensitatea maxima a unui stimul
pentru a produce o contractie
C. Intensitatea minima a unui impuls
pentru a produce o contractie
D. Singurul parametru calculat in curba I/t
Efectul antialgic al curentului electric are la
baza urmatoarele mecanisme, cu exceptia:
A. Blocarea conducerii impulsului nervos
prin fibrele nervoase senzitive
B. Acţiunea ionizantă
C. Neurostimulare periferică, controlul de
poartă
D. Diminuarea producţiei de peptide
opioide (GABA şi serotonină )
Urmatoarea afirmatie despre tehnica de
aplicare a curentului galvanic este falsa:
A. Forma şi dimensiunile electrozilor se
adaptează zonei dar şi scopului terapeutic
B. dimensiunile catodului trebuie să fie
egale cu ale anodului, sau puţin mai mari
pentru a se evita arsura chimică
C. Interpunerea între electrod şi tegument a
unui strat hidrofil (la ambii poli) care se
umectează favorizeaza conducerea
curentului si evita arsurile
D. Dimensiunile stratului hidrofil sunt mai
mici cu 1 cm faţă de cele ale electrodului
32
Baia generala Stanger se caracterizeaza Urmatoarea afirmatie despre activitatea
prin: bioelectrica a celulei este falsa:
A. Este un aparat special alcătuit dintr-o A. Potentialul de repaus este de 70 mV
parte principală cu aspect de cadă de baie, pentru celula nervoasa
prevăzută cu 3 electrozi mari, în care se B. Rolul determinant pentru
face imersia completă a pacientului pană la potentialul de repaus il au ionii de Na+ si
nivel cefalic Mg2+
B. Sensul curentului se stabileşte C. Excitatia reprezinta un stimul ce
descendent, dinspre extremitatea cefalică atinge membrane celulara si care produce
spre membrele inferioare, sau ascendent modificari ce se petrec in miimi de secunda
C. Apa din cadă are temperatura de 28 D. In faza de depolarizare fata externa
grade a celulei devine negativa
D. Durata şedinţei este de 2 ore
Efectele terapeutice ale laserului sunt
Urmatoarele substante sunt folosite in urmatoarele, cu exceptia:
ionoforeza, cu exceptia: A. Vasodilatatie
A. clorura de calciu B. Vasoconstrictie
B. iodura de potasiu C. Analgezie
C. hidroxiclorochina D. Biotrofic
D. novocaina
LLLT (low level laser therapy) inseamna :
Urmatorii sunt parametri caracteristici ai A. Emisie de radiatie electromagnetica
curentului electric, cu exceptia: monocromatica
A. impedanta B. Emisie de energie electromagnetica
B. amplitudinea bicromatica
C. intensitatea C. Lumina cu lungime de unda in
D. durata impulsului spectru vizibil
D. Laser cu energie peste 1000 mW
Urmatoarea afirmatie despre curentul
Trabert este falsa: Parametri de stimulare a laseroterapiei NU
A. Este un curent de joasa frecventa de tip cuprind:
rectangular A. intensitatea
B. Principalul efecteste este efect B. durata
excitomotor C. lumgimea de unda
C. Aplicarea electrozilor se face pe zona D. densitatea energiei
afectată, pe puncte trigger
D. Parametrii impulsului se mentin Contraiindicatiile laseroterapiei sunt:
constanti pe parcursul aplicatiei (durata A. algoneurodistrofia
impulsului de 2 ms şi a pauzei 5ms) B. tumori maligne
C. pintenii calcaneeni
Impedanta este: D. fibromialgia
A. Fenomenul fizic prin care
amplitudinea, frecventa, durata impulsului Tehnica de aplicare a laserului poate fi:
pot sa fie schimbate pe perioda unui tren A. punctuala (spot)
de impulsuri cu scopul de a indeparta B. nu necesita ochelari de protectie
acomodarea C. necesita mediul de contact
B. Este capacitatea conductorului de a D. nici un raspuns corect
se opune trecerii fluxului de electroni
(unitatea de masura este ohm –ul ) Indicatiile laseroterapiei sunt:
C. Este capacitatea tesuturilor vii de a A. retinopatia degenerativa
opune rezistenta la trecerea curentului B. tumori maligne cutanate
electric C. artrozele
D. Este abilitatea tesuturilor de a stoca D. implantul cohlear
sarcini electrice
Laserterapia are aplicatii in :
A. reumatologie
33
B. stomatologie D. este indicata pacientilor cu
C. neurologie afectiuni cardiovasculare
D. toate raspunsurile corecte
Efectele radiatiei infrarosii sunt:
Urmatoarele afirmatii despre laseroterapie A. caloric
sunt adevarate CU EXCEPTIA: B. hiperemiant
A. In domeniu medical se utilizeaza C. cresterea activitatii fagocitare
lasere de mare si mica putere D. toate raspunsurile corecte
B. In reumatologie se utilizeaza laser
de mica putere Indicatiile terapiei cu infrarosii in spatiu
C. Laserul de mare putere se numeste inchis sunt:
lase rece A. tendinite
D. Se pot utiliza tehnici de B. Cicatrici vicioase
laserpunctura C. neuromialgii
D. intoxicatii acute cu metale grele
Efectul luminii laser este:
A. termic Actinoterapia:
B. biostimulativ A. determina pigmentare si exfoliere
C. degenerare walleriana cutanata
D. crestere a edemului local B. determina eritem actinic la 1 ora
C. scade metabolismul bazal
Radiatia laser NU este: D. nu influenteaza sinteza vitaminei D
A. de intensitate mica
B. monocroma Urmatoarea afirmatie despre sursa de
C. coerenta terapia cu UV este falsa:
D. polarizata A. poate fi naturala (helioterapia)
B. poate fi artificiala (lampi cu vapori
Contraindicatiile terapiei cu infrarosii sunt: de mercur de joasa presiune care emit
A. inflamatiile acute UVA)
B. tendinite C. Poate fi artificiala (lampi cu vapori
C. degeraturi de mercur de inalta presiune care emit
D. cicatrici vicioase UVB)
D. Poate fi mixta
Baia de lumina partiala :
A. este un dispozitiv din aluminiu cu Indicatiile terapiei cu UV sunt:
becuri fixate in perete in care pacientul este A. Fotodermatozele
introdus total B. psoriazisul
B. este un dispozitiv din aluminiu cu C. plagile
becuri fixate in perete in care pacientul este D. arsurile
introdus partial, fara extremitatea cefalica
C. este un dispozitiv din lemn cu Urmatoarele afectiuni reprezinta
becuri fixate in perete in care pacientul este contraindicatii ale actinoterapiei CU
introdus total EXCEPTIA:
D. este un dispozitiv din lemn cu A. cicatricile cheloide
becuri fixate in perete in care pacientul este B. cataracta
introdus partial, fara extremitatea cefalica C. starile hemoragice
D. tbc activ
Baia de lumina generala:
A. este un dispozitiv din lemn cu usi in Aplicatiile actinoterapiei sunt in:
care pacientul este introdus total, inclusiv A. stomatologie
extremitatea cefalica B. cardiologie
B. reprezinta o metoda activa de C. dermatologie
stimulare a proceselor de termoreglare D. ORL
C. reprezinta procedura de terapie cu
infrarosii in spatiu inchis

34
Care din urmatoarele afectiuni D. insuficienta hepatica
cardiovasculare nu reprezinta
contraindicatii pentru terapia cu UV : Urmatoarea nu poate fi indicatie a
A. Insuficienta cardiaca magnetoterapiei:
B. HTA gr I A. discopatia lombara
C. Arteriopatiile periferice std III B. stari hemoragice
D. Cardiomiopatia decompensata C. sdr aloneurodistrofic
D. hipertiroidia
Urmatoarea NU este reactie secundara
terapiei cu UV: Urmatoarea afirmatie despre
A. arsura magnetoterapie este falsa:
B. atrofia cutanata A. este o metoda termica
C. fotooftalmia B. tratamentele pot fi efectuate in
D. acneea conditii de gips, bandaje
C. nu se cunosc reactii adverse majore
D. poate determina scaderea TA
Urmatoarea afirmatie despre radiatiile UV
este adevarata: Urmatoarea afirmatie despre metoda de
A. sunt absorbite in dermul profund aplicare a magnetoterapiei este adevarata:
B. UVA provoaca efect bactericid A. durata tratamentului este de 30-40
C. UVB stimuleaza sinteza vitaminei D minute
D. UVC provoaca hiperpigmentare B. bobina mica se aseaza in zona
dorsala
Efectele biologice ale magnetoterapiei sunt: C. bobina mare se aseaza in zona
A. vasoconstrictie cervicala
B. scaderea presiunii partiale a O2 in D. obiectele metalice se indeparteaza
tesuturi
C. relaxare musculara Efectele magnetoterapiei sunt:
D. fibroliza A. sedativ pentru forma continua
B. simpaticolitica pentru forma
Magnetoterapia se realizeaza prin intrerupta
utilizarea unui camp magnetic: C. excitatorie pentru forma continua
A. continuu D. ergotropa pentru forma continua
B. intrerupt
C. pulsatil Efectele adverse ale ultrasonoterapiei
D. toate raspunsurile corecte sunte legate de :
A. hipotermie profunda
Majoritatea aparatelor Magnetodiaflux B. efectul de cavitatie
produc un camp magnetic de: C. efectul de refractie
A. 100 Hz D. arsura epidermica
B. 50 Hz
C. 500 Hz Legat de efectul endotermic al
D. 1000 Hz ultrasunetelor, urmatoarea afirmatie este
falsa:
Aparatul de magnetoterapie poate avea : A. este mare la intensitati mici
A. o bobina cervicala, o bobina B. se inregistreaza pana la 4 cm
lombara si 2 bobine localizatoare C. tesuturile care se incalzesc preferential
B. o bobina cervicala, o bobina dorsala sunt periostul, osul subcondral, nervul
si 2 bobine localizatoare D. este mic la intensitati mici
C. 2 bobine cervicale
D. 2 bobine cervicale si 2 lombare Aparatul de ultrasonoterapie NU contine:
A. generator de oscilatii electrice de inalta
Indicatiile magnetoterapiei sunt: frecventa
A. hipotensiunea arteriala B. traductor cu piezoelement
B. epilepsia C. capul emitator
C. nevroza anxioasa D. generator de oscilatii mecanice
35

Ultrasonoterapia se poate realiza prin:
A. contact direct fara a fi necesar un mediu
de contact
B. subacvatic
C. contact indirect prin intermediul unei
substante solide
D. la distanta de 4 cm de tegument
C. fracturile
D. sechele postraumatice
Diatermia cu unde medii are:
A. lungimea de unda intre 1-3 km
B. frecventa intre 100 000 – 1 000 000 Hz
C. lungimea de unda intre 600-1200 m
D. lungimea de unda intre 100-1000 m

Metoda de aplicare a US poate fi:

A. statica
B. dinamica
C. semistatica
D. toate raspunsurile corecte

Mobilizarea capului emitator pe suprafata

tegumentului in timpul aplicarii
ultrasonoterapie se realizeaza:
A. cu miscari rapide
B. cu miscari lente (20 cm/sec)
C. insistandu-se pe eminentele osoase
D. cu miscari lente (2cm/sec), prevenindu-
se astfel formarea undei stationare si
efectul endotermic

Marimea capului de emisie al aparatului de

US este :
A. 1cm2 pentru capul mare
B. depinde de zona de radiatie efectiva
C. este de 10 cm2 pentru capul mic
D. este de 40 cm2 pentru capul mare

Aparatele moderne permit combinarea US

cu:
A. curentii de joasa frecventa
B. magnetoterapia
C. infrarosiile
D. undele scurte

In artroze (boala degenerativa cronica),

ultrasonoterapia se aplica:
A. cu o durata de 20 minute
B. frecventa de 0,8-1 watt/cm2
C. frecventa de 4-5 watt/cm2
D. mobilizarea capului emitator cu miscari
rapide

Diatermia are urmatoarele proprietati:

A. efect electrolitic
B. efect excitomotor
C. efect caloric de suprafata
D. efect metabolic

Contraindicatiile diatermiei sunt:

A. pacemakerul cardiac
B. sdr algoneurodistrofic
36
9 Masaj
În masajul pielii, netezirea se face prin
alunecări:
a. care vor urma direcţia de scurgere a
sângelui prin artere şi a limfei prin vasele
limfatice
b. care vor urma direcţia de scurgere limfei
prin vasele limfatice
c.care vor urma direcţia de scurgere a
sângelui prin vene şi a limfei prin vasele
limfatice
d. care vor urma direcţia de scurgere a
sângelui prin vene şi a artere
Manevrele excitante sunt:
a. mai viguroase şi au o durată mai scurtă
de execuţie
b. mai fine şi prelungite
c.mai fine ţi scurte
d.mai energice şi de lungă durată
Executat pe o suprafaţă întinsă,masajul
pielii poate influenţa:
a.raportul somn-veghe
b.sistemul endocrin la femei
c.performanţa
d. repartiţia sângelui în organism
Manevra specifică ţesutului conjunctiv este:
a.tapotamentul
b.fricţiunea
c.vibraţia
d.cernutul
c. sunt manevre ce se aplică la sfîrşitul
şedinţei de masaj
d. sunt manevre ce se aplică la inceputul şi
la sfîrşitul şedinţei de masaj
În sechelele după fractură,pentru un
tratament cît mai eficient, masajul se
efectuează după:
a.kinetoterapie
b.o procedură de termoterapie
c.curent interferenţial
d.ultrasonoterapie
Dintre tipurile de rupturi musculare, cea
care beneficiază de pe urma masajului la
distanţă de leziune este cea:
a.fasciculară
b.totală
c.fibrilară
d.mai dureroasă
În torticolisul à frigore în fază acută, nu este
indicat tapotamentul pentru că:
a. accentuează durerea şi contractura
musculară.
b. accentuează doar durerea
c.accentuează doar contractura musculară
d. accentuează edemul local
Polinevritele beneficiază de efectele
masajului în faza :
a.de convalescenţă
b.iniţială
c.terapiei medicamentoase
d.manifestă a afecţiunii

Pensările ţesutul conjunctiv şi ale pielii: Straturile pielii care sunt puternic inervate
a.excită nervii senzitivi sunt:
b.excită nervii motori a.epidermul si dermul
c.determină scăderea excitabilităţii b.epidermul şi hipodermul
d.produc anestezie c.epidermul
d.dermul şi hipodermul
Manevrele specifice masajului nervilor
sunt: Corpusculii Ruffini sunt implicaţi în :
a.fricţiunile a.percepţia presiunilor şi a tracţiunilor
b.netezirile b. percepţia alunecărilor
c.loviturile ritmice c. percepţia vibraţiilor
d.presiunile d. percepţia senzaţiei de rece

În sechelele articulare posttraumatice Corpusculii Pacini sunt stimulati de :

,fricţiunile a.mişcări lente, de toate intensităţile
a. mobilizează şi asuplizează capsula şi b.atingeri puternice,indiferent de durată
ligamentele c.caldură
b.sunt manevre ce se aplică la inceputul d. miscari rapide,chiar de intensitate slaba
şedinţei de masaj
Vascularizarea pielii este realizată :
37
a. de plexul vascular profund
b.de plexul vascular superficial
c.de plexul epidermic şi de cel profund
d.de două plexuri vasculare,unul profund şi
altul superficial
Vasele cutanate si subcutanate contin :
a. mai mult de un sfert din cantitatea de
singe a intregului organism
b. mai mult de jumătate din cantitatea de
singe a intregului organism
c. o treime din cantitatea de singe a
intregului organism
Arcul reflex este:
a.suport fiziologic pentru activitatea
sistemului nervos
b.format din receptor,cale aferenta,centru,
cale eferenta, efector
c.format din centrii reflecsi, calea de
comanda a actiunii de efectuat, organ
efector
d.format din mai multi neuroni ,centri
corticali si un receptor
Tehnica Cyriax consta in :
a.tapotament ligamentar si tendinos pina
la 20 de minute
b.netezire si tapotament ligamentar si
tendinos
c.frictiuni circulare concentrice si
excentrice pe tendon si ligament
d.netezire, ciupituri si tapotament
ligamentar si tendinos
Masajul subacval se executa :
a. sub o presiune intre 1-3 atmosfere
b.sub o presiune intre 4-6 atmosfere
c.sub o presiune intre 0,5-3 atmosfere
d.sub o presiune intre 0,5-6 atmosfere
Crioterapia produce:
a.vasoconstrictie
b.vasodilatatie
c.vasoconstrictie urmata de vasodilatatie
d.un efect ce depinde de tipul reactiv al
pacientului
Vasele limfatice dreneaza lichidul
excedentar din spatiul interstitial rezultat
din :
a.activitatea metabolica foarte intensa
b.aport crescut de apa
c.diferenta de presiune dintre capatul
arterial si cel venos al capilarului
d.diferenta arterio-venoasa
Vasele limfatice sunt reprezentate de :
a.capilare, vase colectoare, trunchiuri
limfatice,canale limfatice
b. .capilare, vase colectoare, trunchiuri
limfatice,canale limfatice,placi Peyer
c. .capilare, vase colectoare, trunchiuri
limfatice,canale limfatice,timus
d. .capilare, vase colectoare, trunchiuri
limfatice,canale limfatice,splina si timus
Etapele drenajului limfatic sunt:
a.drenajul de apel al limfaticelor urmat de
cel al ganglionilor supraiacenti
b.drenajul de resorbtie urmat de cel de
apel si cel al ganglionilor supraiacenti
c.drenajul ganglionilor supraiacenti vaselor
limfatice urmat de drenajul de apel si de
resorbtie
d.se face doar drenaj de resorbtie si de
appel
Thyxotropia este :
a.trecerea limfei de la starea de gel la cea
lichida
b.trecerea limfei de la starea lichida la cea
de gel
c.pastrarea neschimbata a starii de gel a
limfei
d.pastrarea neschimbata a starii lichide a
limfei
Zonele metamerice Head sunt formate din :
a.viscerul si tesutul conjunctiv din zona
somatica corespunzatoare a caror inervatie
converge spre acelasi etaj sau segment
medular
b.viscerul si o regiune parietala abdominal
sau toracica a caror inervatie converge
spre acelasi etaj sau segment medular
c.viscerul si o unitate motorie a caror
inervatie converge spre acelasi etaj sau
segment medular
d.nici o definitie nu este corecta
Histamina determina :
a. intradermic,vasoconstrictie si
hipodermic, vasodilatatie
b.in ambele cazuri, vasoconstrictie
c. in ambele cazuri vasodilatatie
d.intradermic, vasodilatatie si
hipodermic,vasoconstrictie
Aplicarea procedeelor fundamentale
(principale) de masaj respectă următoarea
succesiune:
38
 A.netezirea Frământatul este procedeul cel mai eficient
(effleurage);fricţiunea;frământatul pentru masajul ţesuturilor
(petrissage);baterea A. superficiale
(tapotamentul);vibraţiile B. profunde
B. netezirea (effleurage); fricţiunea; C. nervoase periferice
frământatul (petrissage); baterea D.glabre (fără păr)
(tapotamentul); vibraţiile, netezirea
(effleurage); Sinapsa reprezintă:
C. netezirea (effleurage); fricţiunea; A.legătura între un neuron şi ţesutul
vibraţiile; frământatul (petrissage); baterea conjunctiv
(tapotamentul); netezirea (effleurage); B.comunicarea nerv-epiderm
D. netezirea (effleurage); baterea C.legătura dintre 2 nervi
(tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; D.comunicarea nerv-derm
frământatul (petrissage)
Tromboflebitele şi flebotrombozele în
primele faze :
Fricţiunea constituie manevra principală A. reprezintă contraindicaţii pentru orice
prin care se acţionează asupra muschilor în manevră de masaj
regiunile unde aceştia sunt situaţi : B. reprezintă contraindicaţii doar pentru
A. în profunzime vibraţii şi tapotament
B. superficial C. reprezintă contraindicaţii doar pentru
C. în stratul hipodermic foarte gros frămîntat
D. în regiunea fesieră D.permit doar netezirea

Combinarea fricţiunii cu frământatul

reprezintă În cazul tumorilor maligne, masajul
A.o formă intermediară de trecere de la A.este contraindicat absolut, indiferent de
fricţiune la frământat stadiul bolii
B.o formă intermediară de trecere spre B.se poate face , cu avizul medicului
vibraţii C.se face cu acordul pacientului
C.. o formă intermediară de trecere spre D.este contraindicat numai în fazele
tapotament terminale
D.o asociere interzisă
Tipurile de muşchi cărora li se aplică de
Contracţia izometrică către maseur manevrele de masaj sunt:
A. determină:deplasarea segmentului de A.numai striat
corp în sens antero-posterior B. numai cardiac
B. determină:deplasarea segmentului de C.numai neted
corp în sens rotator D.striat şi neted
C.. determină:deplasarea segmentului de
corp în plan transvers Sarcomerul este:
D. nu determină mişcare A.unitatea motorie a muşchiului
B.unitatea morfo-funcţională a muşchiului
Contracţia musculară se realizează prin: C.format dintr-un neuron motor si un
A.cuplarea troponinei cu tropomiozina miofilament
B.cuplarea actinei cu miozina D.din fibele musculare inervate de acelaşi
C.acţiunea ionilor de magneziu motoneuron
D.cuplarea ionului de calciu cu
tropomiozina Interacţiunea neuro-musculară se numeşte:
A.gap junction
Fricţiunea este manevră electivă pentru : B.desmozom
A. epiderm C.placă motorie
B. derm D.sinapsă inhibitorie
C. hipoderm
D. epiderm şi derm Pentru realizarea contracţiei musculare
este indispensabil:
39
A.ionul de calciu
B.ionul de fier
C.ionul de hidrogen
D. actul de cuplare a tropomiozinei cu
troponina
Fibrele roşii musculare au:
A.contracţie lentă
B.puţine mitocondrii
C.puţine capilare
D.contracţie rapidă
Fibrele musculare albe:
A.sunt pentru efortul susţinut lung
timp,fără perioade de recuperare
B. sunt pentru un efort intens, de scurtă
durată cu perioade prelungite de
recuperare
C.obosesc greu
D.au multe mitocondrii
Limfa membrelor inferioare este drenată
printr-un sistem limfatic :
A.superficial
B.profund
C.care ajunge la nivelul ganglionilor
limfatici apicali
D.dublu, profund şi superficial
Manevrele de apel din cadrul drenajului
limfatic favorizează
A. contracţia colectorilor
B. aspirarea lichidului interstiţial în vase
C. contracţia colectorilor şi aspirarea
lichidului interstiţial în vase
D. întinderea cutanată
În limfedemul secundar, posibilităţile
contractile ale vaselor, care sunt stimulate
iniţial prin hiperpresiune
A.sunt exacerbate
B. sunt depăşite
C.sunt normale
D.trec alternativ de la contracţie la dilatare
Manevrele utilizate în drenajul limfatic
trebuie să fie de intensitate extrem de mică
A.pentru a evita creşterea permeabilităţii
vaselor prin stimulare histaminică
B.iniţial, urmate de manevre mai dure
C.pentru a stimula trecerea lichidelor in
spaţiul interstiţial
D.pentru a stimula schimbul lichidian cu
ţesuturile adiacente
Scopul drenajului limfatic este
A.trecerea limfei în spaţiul interstiţial
B.crearea de colaterale limfatice
C. captarea macro-moleculelor proteice şi
evacuarea lichidului limfatic resorbit
D.doar evacuarea lichidului limfatic
resorbit
Drenajul limfatic este realizat prin:
A.masajul ganglionilor limfatici
B. manevra de apel (de evacuare)
C. manevra de resorbţie (de captaj)
D. A,B şi C
Structurile anatomice asupra cărora
acţionează masajul sunt:
A.pielea şi muschii
B. organe interne, piele, muşchi, articulaţii
C.pielea, muşchii şi articulaţiile
D. aponevrozele,pielea, muşchii şi
articulaţiile
Receptorii pielii asupra cărora acţionează
masajul sunt:
A.doar cei tactili
B. de temperatură
C.cei ai durerii
D. tactili şi ai durerii
Masajul poate atenua durerile prin:
A.excitarea fibrelor A delta
B,excitarea fibrelor amielinice C
C.prin acţiune asupra ambelor tipuri de
fibre,A delta şi C
D.excitarea fibrelor tactile şi inchiderea
porţii din cornul dorsal medular pentru
excitaţiile nociceptive
Fusul neuro-muscular conţine:
A.fibre motorii
B.fibre senzitive
C.fibre motorii şi senzitive
D.fibre simpatice
In timpul masajului care produce
vazodilataţie superficială,
in reţeaua vasculară profundă apare:
A.vazodilataţie
B.vazoconstricţie
C.congestie
D.deschidere de capilare suplimentare
40
Prin fricţiune, frământat şi tapotament,
manevre energice, se produce :
A.vazodilataţie în profunzime, prin acţiune
histamino-serotoninergică
B.vazoconstricţie în profunzime, prin
acţiune histamino-serotoninergică A.
C. vazodilataţie în profunzime, prin acţiune
adrenergică
D. vazodilataţie în profunzime, prin
acţiunea substanţei P B.
Durerea referită apare datorită :
A.convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă
a pielii în acelaşi segment din cornul C.
ventral medular cu fibrele motorii
B. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă
a pielii în acelaşi segment din cornul dorsal
medular cu fibrele durerii viscerale D.
C. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă
a pielii în acelaşi segment din cornul lateral
medular cu fibrele durerii viscerale
D. convergenţei fibrelor parasimpatice
dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din
cornul lateral medular cu fibrele durerii A.
viscerale
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
10 Recuperare in boli reumatologice
Unul din dezideratele terapeutice in
coxartroza este:
conservarea / obţinerea a cel
puţin 30 grade de flexie, extensia completă
a articulaţiei, tonifierea abductorilor şi
extensorilor;
conservarea / obţinerea a cel
puţin 30 grade de extensie, flexia completă
a articulaţiei, tonifierea adductorilor şi
flexorilor;
conservarea / obţinerea a cel
puţin 50 grade de flexie, extensia completă
a articulaţiei, tonifierea abductorilor şi
extensorilor;
conservarea / obţinerea a cel
puţin 50 grade de flexie si tonifierea
extensorilor.
Gonartroza NU reprezinta:
o artropatie cronica
degenerativă;
o artropatie inflamatorie imuna;
o artropatie metabolica;
artroza articulatiei
genunchiului;
NU este adevarat referitor la aplicatiile de
curent diadinamic in gonartoza:
aplicatiile se fac doar la 2 zile intrucat
artroza gonartroza nu este adesea clinic
simptomatica;
polii se plaseaza latero-lateral ;
polii se plaseaza antero-posterior;
se aplica atat in formele cronice cat si in
cele de reactivare a patologiei artrozice ;
Regulile generale, de “igiena” a coloanei
vertebrale includ urmatoarele, cu exceptia:
Posturare corecta a coloanei;
Repaus plan semidur, perna
mica;
Evitarea efortului fizic, purtarii
de greutati, mersului si ortostatismului
prelungit
Promovarea exercitiului fizic
intrucat durerea lombara de natura discala
se amelioreaza astfel;
41
 Tabloul clinic al lombosciaticii NU cuprinde Articulatiile afectate de poliartrita
urmatoarele: reumatoida (PR) sunt urmatoarele, cu
A. Durerea vertebrală lombara cu iradiere pe exceptia:
traiectul L5 sau S1; A. Articulatiile mici ale mainii: carp,
B. Durerea radiculară pe traiectele L3 si L4; metacarpofalangiene, interfalangiene
C. Poziţia vicioasă a coloanei, si anume: proximale;
scolioza, redresare, hiperlodoza lombara; B. Articulatiile sacroiliace;
D. Contractura musculară paravertebrală C. Articulatiile axiale: segmentul C1-C2;
reflexă; D. Articulatiile coxo-femurale;

Sciatica discala NU are urmatoarele Deficitele functionale ce necesita

caracteristici: interventia tratamentului recuperator la
A. Factor declansator (efortul fizic) pacienti cu poliartrita reumatoida includ
B. Debut brusc urmatoarele, cu exceptia:
C. Durere vertebrala + radiculara de tip A. Distructie articulara
mecanic B. Limitarea mobilitate articulara
D. Traiect tipic multiradicular C. Afectare prehensiune – forta/
finete
D. Afectarea respiratorie
Poliartrita reumatoida se caracterizeaza
prin:
A. artrite ale articulatiilor mici ale membrelor Obiectivele terapeutice in poliartrita
cu afectare bilaterala si simetrica reumatoida NU au in atentie:
B. artrite asimetrice ale articulatiilor mari ale A. Diminuarea durerii si
membrelor inflamatiei
C. artrite asimetrice ale articulatiilor mici ale B. Mentinerea/ Ameliorare/
membrelor maximizarea functionala articulara
D. nu afecteaza niciodata articulatiile mici ale C. Prevenirea/ minimizarea
membrelor. dizabilitatii si afectarii functionale
D. Promovarea respiratiei tip abdominal

Kinetoterapia in patologia discala NU face

apel la urmatoarele programe: Tratamentul recuperator in faza de
A. Kabat, cu rol decontracturant; cronicitate a poliartritei reumatoide NU
B. School back (scoala spatelui); include:
C. Williams progresiv; A. Ameliorare durere prin electroterapie
D. Codman; antalgica;
B. Cresterea fortei musculare prin exercitii
dinamice;
Care entitate NU face parte din patologia C. Cresterea amplitudinii de miscare a
abarticulara a umarului: segmentelor vertebrale lombar si dorsal;
A. Umarul hiperalgic; D. Reeducare vocationala;
B. Umarul simplu dureros;
C. Umarul mixt;
D. Sindromul umar-mana; Piciorul reumatoid cuprinde urmatoarele
deformari caracteristice, cu exceptia:
A. Degete in “ciocan”;
Urmatoarele NU sunt folosite in terapia B. Degete in “gat de lebada";
umarului hiperalgic: C. Picior triunghiular;
A. Laserterapia; D. Picior rotund.
B. Aplicatiile de parafina;
C. Electroterapia antalgica;
D. Kinetoterapia;

42
 Principalele boli ce apartin grupului de B. afectare preferentiala a
spondilartrite sunt urmatoarele, cu scheletului axial si articulatiilor sacroiliace;
exceptia: C. afectare periferica
A. Spondilita anchilozanta; poliartriculara, simetrica, mai ales pe
B. Artropatia psoriazica; articulatiile mari;
C. Sindromul Reiter si artritele D. afectare sistemica: ochi, tub
reactive; digestiv, genito-urinar, cutanat
D. Spondilartroza

Testul Schober cuantifica:

Deficitele functionale caracteritice A. Mobilitatea coloanei vertebrale
spondilitei anchilozante NU includ lombare
urmatoarele: B. Mobilitatea coloanei vertebrale
A. afectarea articulatiilor mici ale mainii cu cervicale
deficite majore de prehensiune; C. Mobilitatea coloanei vertebrale dorsale
B. afectarea axiala cu deficite de mobilizare a D. este o manevra pentru articulatiile
segmentara sau totala, pe toate directiile de sacroiliace
miscare;
C. deficitul respirator prin insuficienta
respiratorie restrictiva; Modificarile articulare caracteristice
D. afectarea de dinamica diafragmatica; spondilitei anchilozante NU includ:
A. redresarea segmentului vertebral
lombar
Obiectivele tratamentului recuperator B. pozitia de „schior”
raportat la stadiul de spondilita C. mana reumatoida
anchilozanta sunt urmatoarele, cu exceptia: D.anteproiectia segmentului vertebral
A. ameliorarea simptomatologiei algice (axiale cervical
si periferice);
B. ameliorarea tulburarilor de statica
vertebrala /mentinerea posturii vertebrale Urmatoarele afirmatii referitoare la
corecte; coxartroza NU sunt adevarate:
C. ameliorarea tulburarilor de dinamica A. reprezinta localizarea modificărilor
vertebrala; degenerative la nivelul articulatiei coxo-
D. ameliorarea functiei de prehensiune; femurale;
B. reprezinta o artropatie degenerativa
cronica, dureroasă, progresivă şi major
Urmatoarele proceduri fizical-kinetice NU invalidantă;
isi aduc aportul in spondilita anchilozanta: C. reprezinta principala cauză de dizabilitate
A. Electroterapie antalgica şi de protezare la vârstnic
(aplicatii pe rahis, enteze, articulatiile D. este o afectiune metabolica, cu localizare
periferice) preferentiala la nivelul soldului;
B. termoterapie profundă, axial si
periferic (enteze, articular) (infra-rosii,
unde scurte, parafina) in faza activa a bolii; Bilantul clinic si functional in gonartroza
C. kinetoterapie de tip postural, NU are in atentie:
pentru menţinerea curburilor coloanei şi A. intensitatea durerii cu character
combaterea poziţiilor vicioase; mechanic;
D. hidroterapie si hidro- B. deviaţiile în plan frontal (genul
kinetoterapie; flexum, recurvatum) & sagital (genul
valgum, varum)
C. tumefacţia;
Caracterele comune ale spondilartritelor D. stabilitatea articulară a soldului.
sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. debut la barbatul tanar (< 26
ani);

43
 Obiectivele recuperarii functionale in A. fata posterioara a coapsei, fata
gonartroza NU includ: anterointerna a gambei, pana in haluce;
A. refacerea stabilităţii B. fata posterioara a intreg membrului
genunchiului; inferior pana la nivelul talonului;
B. ameliorarea mobilităţii C. fata anterioara a coapsei pana la genunchi;
articulatiei femuro-patelare; D. fata anteroexterna a coapsei, gambei,
C. ameliorarea prehensiunii; haluce;
D. restabilirea unghiurilor utile de
mers în articulaţia femuro- tibială.
Umarul simplu dureros este expresia:
A. tendinitei bicepsului;
Tratamentul farmacologic in gonartroza NU B. rupturii coifului rotatorilor;
se bazeaza pe urmatoarele: C. artrozei scapulohumerale;
A. analgezice non- opioide (paracetamol, D. algoneurodistrofiei umarului.
AINS)
B. imunosupresoare de tipul methotrexat;
C. suplimente nutritive (condroitina,
glucozamina) Kinetoterapia in umarul blocat NU
D. medicaţie cu administrare intra-articulară presupune:
de tip corticoid (produşi retard) A. decoaptari Codmann
B. tehnici de facilitare neuromusculara;
C. programul Williams;
Programul KT in puseul de reactivare al D. posturare corecta;
artrozei de genunchi retine urmatoarele, cu
exceptia:
A. posturarea genunchiului in extensie Cauzele unei lombosciatici includ
completa; urmatoarele, cu exceptia:
B. efectuarea de contracţii izometrice A. hernia de disc L4-L5, L5-S1;
din poziţii nedureroase pentru cvadriceps B. discartroza;
şi hamstrings; C. spondilartrita;
C. tracţiuni cu genunchiul în flexie de D. artroza coxo-femurala;
450;
D. mobilizări active- asistate până la
limita durerii a articulaţiei femuro- Indicatiile interventiei chirurgicale in
patelare; lombosciatica sunt urmatoarele, cu
exceptia:
A. sciatica neameliorata sub tratament corect
Următoarele modificări radiologice NU pot mai mult de 1 luna;
apare in gonartroză: B. sciatica hiperalgica ce nu cedeaza la
A. Osteofite tratament corect
B. Geode C. sciatica paretica recent instalata;
C. Scleroza subcondrală D. primul puseu de sciatica ce nu se
D. Sindesmofite amelioreaza semnificativ la 5 zile de
tratament;

Urmatoarele afirmatii referitoare la sciatica

simptomatica sunt adevarate, cu exceptia: Laserterapia in lombosciatica:
A. Fara factori declansatori evidenti; A. se face pe punctele dureroase vertebrale;
B. Debutul este insidios; B. se face pe punctele dureroasse Valleix;
C. Iradierea este uniradiculara; C. se indica si in formele de sciatica paretica;
D. Simptomatologia NU se D. toate cele de mai sus
amelioreaza in repaus.

Lombosciatica S1 se caracterizeaza prin

urmatorul traiect al durerii:
44

11 Recuperare postoperatorie.
Recuperare postoperatorie
neurochirurgicala
Accelerarea regenerării tisulare se obţine
prin mijloace:
a.farmaco-dinamice;
b.chirurgicale;
c.sociale;
d.familiale.
Vindecarea funcţională a leziunilor implică:
a.instalarea unor sechele;
b.imobilizare ortopedică;
c.edeme;
d.recalificare profesională.
Scopul kinetoterapiei postoperatorii este:
a.imobilizarea segmentului operat;
b.ameliorarea anatomiei segmentului
operat;
c.tratamentul escarelor;
d.hipertrofierea organului pereche faţă de
cel operat.
Recuperarea postoperatorie durează:
a.câteva săptămâni;
b.câteva săptămâni,apoi se menţine trei
luni;
c.câteva săptămâni,apoi se menţine toată
spitalizarea;
d.câteva săptămâni,apoi se menţine toată
viaţa.
Gimnastica respiratorie postoperatorie
implică şi:
a.ducerea simultană a braţelor în sus cu
expir;
b.ducerea alternativă a braţelor în jos cu
inspir;
c.ducerea simultană a braţelor în sus cu
inspir;
d.ducerea simultană a braţelor în jos cu
inspir.
Kinetoterapia postoperatorie selectivă include
şi:
a.mişcări imaginare;
b.antibioterapie;
c.diadinamice;
d.împachetări la parafină.
Gimnastica respiratorie este:
a.o compensare a lipsei de plasticitate a
sistemului nevos;
b.o boala intercurenta;
c.imitatie sau joc;
d.o forma de aplicare a kinetoterapiei.
Gimnastica generala se ocupa cu:
a.reeducarea mersului;
b.ergoterapia;
c.transmiterea mingii pe deasupra capului;
d.ameliorarea capacitatii generale a
organismului.
In pozitia culcat in pat,se fac
miscari,precum:
a.ridicari pe varfuri;
b.ducerea alternative a bratelor in sus;
c.”mersul piticului”;
d.ridicarea piciorului “din treapta in
treapta”.
Miscarile respiratorii se fac:
a.pana la aparitia durerii;
b.fara pauza;
c.peste 10 repetari;
d.numai la inceputul programului.
Expiratia se face:
a.rapid;
b.fara zgomot;
c.cu forta;
d.pe nas.
In programul celor slabi,gimnastica
respiratorie dureaza,zilnic:
a.5 minute;
b.15 min;
c.30 min;
d.o ora.
Programul de gimnastica generala si
respiratorie se face pe baza ;
a.parametrilor generali;
b.competitiilor;
c.principiului lui Arhimede;
d.miscarilor cu rezistenta.
Gimnastica generala si respiratorie:
a.este precedata de masaj;
b.este precedata de fizioterapie;
c.cuprinde si respiratii libere;
d.cuprinde miscari imaginare.
In picioare,gimnastica generala si
respiratorie include:
a.extensia trunchiului cu inclestarea
mainilor la spate;
b.ridicare si coborare a bazinului;
45
c.contractii izometrice ale cvadricepsului; c.un retus chirurgical;
d.”bicicleta”. d.se face numai in spital.

Reabilitarea este:
a.capacitatea psiho-somatica a Etapele de readaptare:
organismului de readaptare; a.trebuie sa fie intrerupte;
b.o deficienta; b.duc la degradarea functionala;
c.o invaliditate; c.au coeziune terapeutica;
d.o infirmitate. d.nu au finalitate sociala.

Medicina clasica :
a.previne bolile; Societatea are o datorie:
b.studiaza matematica; a.de egalizare a sanselor;
c.nu contine radioterapia; b.de a transforma un individ normal intr-
d.nu se ocupa de dieta. unul invalid;
c.de evitare a reabilitarii;
Mijloacele fizicale contin: d.de evitare a operatiilor.
a.transportul bolnavilor;
b.terapia ocupationala; Intre parametri vitali ai reabilitarii,pot fi
c.pneumologia; cei:
d.cardiologia. a.morfologici;
b.obligatori;
Centrul de reabilitare isi propune: c.selectivi;
a.aplicarea programelor de reabilitare; d.comuni.
b.aplicarea terapiei prin stress;
c.obtinerea a 50% din recuperare; Accelerarea regenerarii tisulare se obtine
d.mentinerea invaliditatii temporare. prin mijloace:
a.kinetoterapice;
Pavlov a demonstrat: b.financiare;
a.reflexul de dependenta; c.limitate;
b.reflexul de libertate; d.extensive.
c.reflexul de adinamie;
d.reflexul de abstinenta. Vindecarea leziunilor se face:
a.incomplet;
Procesul de reabilitare depinde de: b.functional;
a.dorinta de colaborare a pacientului; c.complet;
b.conditiile meteo; d.corector.
c.functia de reproducere;
d.conditiile de laborator. Recuperarea adultilor se face spre:
a.recastigarea calificarii;
Locomotia reprezinta: b.pierderea calificarii;
a.impuls nervos; c.necalificare;
b.impuls motor; d.supercalificare.
c.impuls senzitiv;
d.interactiune intre fortele externe si Reabilitarea incepe cu:
interne. a.schimbarea conditiilor de viata;
b.schimbarea locului de munca;
Perfectionarea: c.schimbarea mediului familial;
a.realizeaza miscari de maxima eficienta; d.examinarea deficientului.
b.minimizeaza fortele externe;
c.maximizeaza fortele interne; Reabilitarea sociala implica si:
d.este o forma inferioara de adaptare. a.familia;
b.biologia ;
Miscarea este: c.fiziologia;
a.cea mai eficienta metoda de adaptare; d.biochimia.
b.compartimentare a ingrijirii;
46
Sectia chirurgicala: Care din urmatoarele afecţiuni al căror
a.se rezuma la a opera bolnavul; diagnostic şi tratament este asigurat de
b.a-l pregati pentru operatie; specialitatea neurochirurgie nu face parte:
c.a-l reabilita; a. herniile inghinale
d.a-l externa. b. traumatismele vertebrale
c. accidentele vasculare cerebrale
In dotarea minima a nucleului de d. tumorile medulare
reabilitare nu intra:
a.aparatul de anestezie; Care din particularităţile enumerate mai jos
b.scari fixe; nu sunt specifice anamnezei in diagnosticul
c.scripeti; neurochirurgical:
d.cuptor de parafina. a. motivele internării
b. examenul local
In articulatia cotului: c. istoricul bolii
a.miscarile pasive se fac inaintea celor d. antecedentele eredocolaterale
active;
b.miscarile active se fac dupa cele pasive; Examenul clinic neurochirurgical cuprinde
c.miscarile pasive se fac dupa cele active; urmatoarele evaluări, cu expţia:
d.miscarile pasive se fac impreuna cu cele a. funcţiile neuropsihice
active. b. măsurarea presiunii intracraniene
c. motilitatea
In articulatiile degetelor: d. evaloarea nervilor cranieni
a.miscarile pasive se fac inaintea celor
active; Evaluarea motilităţii in cadrul
b.miscarile active se fac inaintea celor examenului clinic neurochirurgical nu
pasive; cuprinde:
c.miscarile active se fac impreuna cu cele a. evaloarea forţei musculare
pasive; b. evaloarea troficităţii musculare
d.nu se fac miscari active. c. evaloarea mişcărilor involuntare
d. evaloarea sensibilităţii tactile
In articulatia genunchiului:
a.miscarile active se fac impreuna cu cele Care din sindroamele enumerate mai jos nu
pasive; este specific domeniului neurochirurgical:
b.miscarile pasive preced pe cele active; a. sindromul comiţial
c.miscarile active preced pe cele pasive; b. sindromul vertebral
d.nu se fac miscari pasive. c. sindromul dispeptic
d. sindromul meningeal
Tromboflebita profunda se previne prin:
a.repaus absolut la pat; Menţionaţi care din explorările
b.ortostatism prelungit; paraclinice enumerate nu sunt destinate
c.flexia capului; explorării vasculare:
d.flexia si extensia piciorului. a. doppler-ul carotidian
b. mielografia cu contrast
Miscarile cu rezistenta se fac: c. angiografia Seledinger
a.la inceput; d. AngioRMN
b.la sfarsit;
c.la cei hipotrofici; Una din explorarile paraclinice
d.dupa obtinerea tonusului muscular. enumerate nu presupune utilizarea de
substanţă de contrast:
Mersul terapeutic se face: a. mielografia cu contrast
a.pe bicicleta; b. angiografia Seledinger
b.pe cuie; c. doppler-ul carotidian
c.pe tapalige; d. AngioRMN
d.pe bare paralele.

47
Sistemul reticulat activator ascendent de la Punctajul maxim şi minim obţinut prin
nivelul trunchiului cerebral respunzător de evaloarea stării de comă pe scala Glasgow
inducerea stării de comă poate fi evaluat este:
prin semnele clinice directe, cu excepţia: a. 6 şi 3
a. abolirea reacţiei de orientare b. 15 şi 3
b. abolirea respiraţiei c. 13 şi 5
c. abolirea reacţiei de trezire d. 15 şi 1
d. abolirea stării de conştienţă
Hemoragia subarahnoidiană este specifica
Monitorizarea presiunii intracraniene este leziunilor cerebrale de tip:
indicată în: a. cavernom
a. toate stările de şoc b. telangiectazie
b. uremie c. anevrism
c. faza de debut a tumorilor cerebrale d. fistula carotido-cavernoasă
d. hipertensiunea intracraniană
nechirurgicală, mai ales la pacienţi
comatoşi

Monitorizarea presiunii intracraniene nu se Hidrocefalia presupune urmatoarele

face de la nivelul: afirmaţii, cu excepţia:
a. ventriculilor cerebrali a. acumulare de LCR la
b. corpului vitros nivelul ventriculilor cerebrali
c. parenchimului cerebral b. apariţia triadei simptomatologice
d. spaţiului subarahnoidian (tulburari de memorie, mers, micţiune)
c. tratamentul prin drenaj ventriculo-
Din cadrul patologiei vasculare peritoneal
neurochirurgicale nu face parte: d. dializa LCR
a. anevrismul aortic
b. cavernoamele cerebeloase Drenajul ventriculo-peritoneal:
c. fistulele arterio-venoase duro- a. este un drenaj ventricular extern
cerebrale b. asigură evacuarea lichidului
d. malformaţiile arterio-venoase cefalorahidian din ventriculii cerebrali în
medulare cavitatea peritoneală
c. poate asigura monitorizarea
Care din elementele vasculare menţionate presiunii intracraniene
nu face parte din componenţa d. prezintă un cateter ventricular şi
malformaţiilor arterio-venoase cerebrale: unul peritoneal
a. pediculii de alimentare arteriali
b. nidusul Starea de comă nu presupune:
c. drenajul arterial a. abolirea starii de conştieţă
d. drenavul venos b. absenţa reacţiei de trezire
c. absenţa micţiunii
Evaluarea comei pe scala Glasgow nu d. absenţa reacţiei de orientare
implică:
a. evaloarea raspunsului verbal Dispozitivul de masurare a presiunii
b. evaloarea raspunsului respirator intracraniene nu cuprinde:
c. evaloarea raspunsului motor a. un captor de presiune
d. evaloarea raspunsului ocular b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
Principiul de baza al computer tomografiei d. un sistem de inregistrare
are la bază:
a. câmpul magnetic Hemoragiile intracraniene nu cuprind:
b. radiaţia Roentghen a. hematoamele epicraniene
c. ultrasunetele b. hematoamele subdurale
d. radiaţia laser c. hematoamele extradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase
48
Succesiune corectă a etapele herniei de disc
lombare este:
a. iritativă, paretică, paralitică
b. iritativă, paralitică, paretică
c. paretică, paralitică, discopatie
d. iritativă, paretică, tetraparetică

Succesiunea corectă a stadiilor discopatiei

vertebrale lombare este:
a. dorsalgie, blocaj lombar, hernie de disc,
discartroză
b. lombalgie, hernie de disc, blocaj lombar,
discartroză
c. lombalgie, blocaj lombar, hernie de disc,
discartroză
d. iritativă, paretică, paralitică

Din cadrul tunorilor primitive cerebrale nu

fac parte:
a. glioame
b. metastaze
c. meningioame
d. neurinoame

Care din enunţurile de mai jos nu

este efect a masajului local:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. creşterea temperature centrale a
corpului
d. hiperemiant

49
12 Recuperare in boli ortopedico- b) Tehnica antalgică, tehnica
traumatice. Tehnici de ortezare mobilizatoare, tehnica de tonifiere;
protezare c) Tehnica antalgică, tehnica
mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica
Reeducarea funcțională definește: reeducării;
a) Acțiunea întreprinsă în cadrul d) Tehnica antalgică, tehnica
unităților sanitare pentru însănătoșirea și mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica
refacerea cât mai completă a organismului reeducării, tehnica stabilității;
afectat folosind ca tratament ultrasunetele;
b) Acțiunea întreprinsă în cadrul Mijloacele reeducării funcționale
unităților sanitare pentru însănătoșirea și cuprind:
refacerea cât mai completă a organismului a) Mișcarea sub toate formele ei;
afectat folosind ca tratament examenul b) Mișcarea sub toate formele ei,
radiografic; masajul, hidroterapia;
c) Acțiunea întreprinsă în cadrul c) Mișcarea sub toate formele ei,
unităților sanitare pentru însănătoșirea și masajul, hidroterapia, posturile;
refacerea cât mai completă a organismului d) Mișcarea sub toate formele ei,
afectat folosind ca tratament mișcarea, sub masajul, hidroterapia, electroterapia,
toate formele ei; posturile;
d) Acțiunea întreprinsă în cadrul
unităților sanitare pentru însănătoșirea și În reeducarea funcțională, mișcarea se
refacerea cât mai completă a organismului folosește:
afectat folosind ca tratament DAD; a) Pasivă;
b) Activă;
Durata de lucru a unei ședințe de c) Activo-pasivă;
reeducare se stabilește funcție de: d) Continuă.
a) Reacțiile și adaptarea bolnavului la
efort; Scopul mișcărilor pasive este:
b) Vârsta bolnavului; a) De a ajuta troficitatea țesuturilor;
c) Sexul bolnavului; b) De a favoriza regenerarea
d) Reacțiile și adaptarea bolnavului la țesuturilor;
efort, vârsta acestuia. c) De a permite regenerarea leziunilor
nervilor periferici;
Numărul de repetări al unui exercițiu d) De a ajuta troficitatea țesuturilor
variază astfel: până la apariția mișcărilor active.
a) 1-2 repetări până la sute de
repetări; Indicațiile în executarea mișcărilor
b) 1-3 repetări până la sute de pasive exclud:
repetări; a) Evitarea compensațiilor prin
c) 1-4 repetări până la sute de deplasarea articulației vecine;
repetări; b) Ritm de execuție lent;
d) 1-6 repetări până la sute de c) Mișcarea va merge până la pragul
repetări. dureros, evitându-se durerea intensă;
d) Prizele vor fi cât mai depărtate de
Ritmul de execuție al mișcării articulațiile ce trebuie mobilizate.
terapeutice este:
a) Ultrarapid; Mișcarea activă este rezultatul:
b) Lent; a) Circulației arteriale;
c) Indiferent, dar la amplitudine b) Contracțiilor musculare;
maximă; c) Masajului terapeutic;
d) Lent, dar la amplitudine maximă; d) Circulației venoase;

Tehnica de lucru în cadrul ședințelor de Manevrele de masaj cuprind:

reeducare cuprinde: a) Netezirea, frământatul, fricțiunea,
a) Tehnica antalgică, tehnica tapotamentul, vibrațiile;
mobilizatoare;
50
b) Netezirea, fricțiunea, tapotamentul, Posturile exclud:
vibrațiile; a) Fixarea într-o poziție a uneia sau
c) Netezirea, frământatul, fricțiunea, mai multor articulații;
tapotamentul, vibrațiile, presiunile; b) Restabilirea curburii, axului sau
d) Netezirea, frământatul, fricțiunea, formei inițiale a articulației;
tapotamentul, vibrațiile, presiunile, c) Obținerea manuală prin presiuni
scuturatul; exercitate de specialist;
d) Neînvingerea retracțiilor musculo-
Dintre procedurile de electroterapie, tendinoase;
cele mai des folosite sunt:
a) Ultrasunetele, galvanizările, Valorile normale (goniometrie) pentru
curenții exponențiali; umăr includ:
b) Ultrascurtele, ultrasunetele, a) Abducție activă – 90 grade;
curenții exponențiali, galvanizările, b) Adducție – 50 grade;
ionizările; c) Retropulsie – 5 grade;
c) Ultrascurtele, ultrasunetele, d) Rotație internă – 30 grade.
curenții exponențiali, galvanizările,
ionizările, curenții hiperbolici; Valorile normale (goniometrie) pentru
d) Ultrascurtele, ultrasunetele, cot includ:
galvanizările, ionizările, curenții a) Flexie – 140 grade;
exponențiali, curenții diadinamici; b) Pronație – 80 grade;
c) Supinație – 150 grade;
Tapotamentul: d) Pronație și supinație cu rotația
a) Are efect analog vibrațiilor; humerusului – 270 grade.
b) Scade sensibilitatea nervilor și
relaxează mușchii în cazul contracturilor; În perioada de sprijin a fiecărui picior se
c) Favorizează procesul de vindecare disting:
și de resorbție a produselor patologice din a) Faza de ambutisare;
țesuturi și din cicatricile vicioase; b) Faza de ambutisare și faza de
d) Este indicat în nevralgiile cronice, amortizare;
fiind calmant. c) Faza de ambutisare și faza de
impulsie;
Presiunile: d) Faza de amortizare și faza de
a) Au efect analog vibrațiilor; impulsie.
b) Scad sensibilitatea nervilor și
relaxează mușchii în cazul contracturilor; Mersul anormal include:
c) Favorizează procesul de vindecare a) Pasul unilateral, pasul târșit, pasul
și de resorbție a produselor patologice din cosit, pasul scurtat;
țesuturi și din cicatricile vicioase; b) Pasul unilateral, pasul târșit, pasul
d) Sunt indicate în nevralgiile cronice, cosit, pasul scurtat, pasul înapoi;
fiind calmante. c) Pasul unilateral, pasul târșit, pasul
cosit, pasul scurtat, pasul lărgit;
Termoterapia: d) Pasul unilateral, pasul târșit, pasul
a) Se aplică sub formă de băi reci sau cosit, pasul scurtat, pasul lateral;
pungă cu gheață;
b) Folosește acțiunea frigului, pentru Tratamentul cu ultrasunete exclude:
obținerea vasoconstricției; a) Durata de aplicare pe o anumită
c) Folosește acțiunea frigului pentru zonă - 2 și 5 minute;
reducerea hemoragiilor intra-articulare în b) Ritmul - zilnic sau la două zile;
cazul traumatismelor; c) Numărul ședințelor între 6 şi 30;
d) Se aplică sub formă de aer cald, apă d) Repetarea seriilor de ședințe la 4-6
caldă, împachetări cu nămol, parafină sau săptămâni.
nisip cald.
Indicațiile DAD includ:
a) DF + PR (contuzii, luxații, entorse);

51
b) DF + PR (fracturi, rupturi d) Articulația humero-cubitală,
ligamentare); humero-radială și radio-cubitală.
c) DF + PS (întinderi musculare,
sechele tardive și recidive, contuzii, luxații, Recuperarea după suspendarea
entorse, redori articulare); imobilizării include:
d) PS/DF + PS/DF + MF/MF + PL a) Combaterea durerii prin medicație
(redori articulare). psihotropă;
b) Combaterea durerii prin medicație
Contraindicațiile tratamentului cu antivirală;
ultrasunete exclud: c) Combaterea durerii prin medicație
a) Modificări tegumentare, afecțiuni antivirală, psihotropă, antalgică,
cutanate diverse; antiinflamatorie și sedativă;
b) Tulburări cardiovasculare acute, d) Combaterea durerii prin medicație
severe; antalgică, antiinflamatorie și sedativă și
c) Tulburări de coagulare sangvină, terapie fizicală cu efecte antalgice;
fragilitate capilară; Sechelele șoldului posttraumatic includ:
d) RAA. a) Durere;
b) Deficit de stabilitate;
Formele clasice de curenți diadinamici c) Deficit de mobilitate;
exclud: d) Toate de mai sus.
a) MF – monofazat fix;
b) PL – perioadă elongată; Metodologia generală de recuperare a
c) PL – perioadă lungă; șoldului exclude:
d) RS – ritm sincopat. a) Medicația antiinflamatorie antalgică
și sedativă;
Din punct de vedere lezional, umărul b) Posturi declive;
suferă: c) Masaj;
a) Contuzii, luxații, entorse, fracturi, d) DAD.
arsuri;
b) Contuzii, luxații, entorse, fracturi, Cotul se recuperează prin:
plăgi tăiate; a) Mișcări activo-pasive;
c) Contuzii, luxații, entorse, fracturi, b) Mișcări active;
plăgi tăiate, arsuri; c) Mișcări de abducție, adducție și
d) Contuzii, luxații, fracturi, plăgi rotație externă;
tăiate sau înțepate, arsuri; d) Mișcări activo-pasive, abducție,
adducție, rotație externă și rotație internă.
Reeducarea funcțională în
traumatologia umărului (faza 1) Din schema generală de program
include: recuperator precoce al cotului, nu face
a) Imobilizarea cu cotul lipit de corp parte:
(tip Austin Moore); a) Aplicarea undelor electromagnetice
b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp și de înaltă frecvență;
adducție 10 grade (tip Moore-Dujanier); b) Poziționarea proclivă a membrului
c) Imobilizarea cu cotul lipit de corp superior;
(tip Dujanier); c) Combaterea durerii prin medicație
d) Nici una de mai sus. antalgică, antiinflamatorie și sedativă
precum și terapie fizicală cu efecte
Articulația cotului include: antalgice;
a) Articulația humero-cubitală; d) Menținerea mobilității articulațiilor
b) Articulația humero-cubitală, neafectate cu exerciții pasivo-active.
humero-tibială, humero-radială și radio-
cubitală; Mâna rigidă, înghețată (”frozen hand”)
c) Articulația humero-femurală, este consecința:
humero-tibială, humero-radială și radio- a) Imobilizării îndelungate;
cubitală; b) Imobilizării îndelungate, fracturi
sau luxații;
52
c) Imobilizării îndelungate, fracturi
sau luxații, algodistrofiei, leziuni ale
părților moi;
d) Imobilizării îndelungate, fracturi,
algodistrofiei, leziuni ale părților moi.
Stabilitatea șoldului este asigurată de:
a) Factori osoși – în special articulația
coxo-tibială;
b) Factori musculari – asigură mai ales
stabilitatea anterioară (căderea în față);
c) Factori ligamentari – în special
ligamentul ilio-femural în poziție de
decubit dorsal;
d) Factori osoși – reprezentați de
coaptația aproape perfectă a suprafețelor
articulare.
Posturile libere pentru șold includ:
a) Flexum - decubit ventral cu o pernă
mică sub abdomen, una sub genunchi
pentru creșterea flexiei șoldului;
b) Derotare externă – decubit lateral
pe partea afectată, membrul afectat
încrucișându-l pe cel sănătos;
c) Abducție – din decubit dorsal se
ține o pernă între picioare;
d) Se repetă de 1-2 ori pe zi.
Refacerea mobilității șoldului include:
a) Recâștigarea a 520 flexie –extensie,
12 abducție – adducție și 140 RI-RE;
0 a)
b) Recâștigarea a 500 flexie –extensie,
150 abducție – adducție și 100 RI-RE;
c) Recâștigarea a 520 flexie –extensie,
14 abducție – adducție și 120 RI-RE;
0 c)
d) Recâștigarea a 120 flexie –extensie,
140 abducție – adducție și 520 RI-RE.
Ordinea atenției în recuperarea șoldului
este:
a) Recâștigarea flexiei apoi a abducției
și la urmă a rotației;
b) Recâștigarea extensiei apoi a
abducției și la urmă a rotației;
c) Recâștigarea flexiei – extensiei apoi
a abducției – adducției și la urmă a rotației;
d) Recâștigarea flexiei – extensiei apoi
a abducției și la urmă a rotației;
Refacerea stabilității active a
genunchiului exclude:
a) Tonifierea bicepsului sural;
b) Tonifierea cvadricepsului;
c) Tonifierea tensorului fasciei lata;
d) Tonifierea ischiogambierilor.
Obiectivele principale în recuperarea
piciorului posttraumatic sunt:
a) Combaterea durerii;
b) Refacerea echilibrului muscular;
c) Refacerea bolții plantare
(longitudinale și transversale);
d) Toate de mai sus.
Circumducția piciorului reprezintă:
a) O mișcare de flexie - extensie (700);
b) O mișcare de inversie – eversie;
c) O mișcare de abducție-adducție
(350-400);
d) O mișcare combinată;
Care dintre afirmațiile de mai jos este
falsă?
a) Rahisul cervical este constituit din 7
vertebre;
b) Rahisul dorsal este constituit din 12
vertebre;
c) Rahisul lombar este constituit din 5
vertebre;
d) Sacrumul este un os unic care
corespunde unui conglomerat de 4
vertebre sudate;
În fracturile vertebrale cu tasări mari
sau cominutive, coloana se imobilizează
timp de:
2-3 luni în corset gipsat, apoi 1-3
luni într-un corset ușor;
b) 2-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3
luni într-un corset ușor;
1-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3
luni într-un corset ușor;
d) 1-2 luni în corset gipsat, apoi 1-2
luni într-un corset ușor;
Planul terapeutic post-operator de
recuperare a funcției coloanei
lombosacrate exclude:
a) Perioada post-operatorie de
imobilizare la pat;
b) Reluarea poziției ortostatice și a
mersului cu segmentul dorso-lombar
blocat;
c) Reluarea progresivă a mișcarilor la
nivelul segmentului sacro-lombar;
d) Reintrarea în activitatea normală.
Din progamul recuperator al rupturii
meniscale nu face parte:
a) Contracții izotonice ale
cvadricepsului din oră în oră;

53
b) Ridicări pasive ale membrului c) În cazul protezei bipolare
inferior cu genunchiul întins; articulația șoldului se transformă într-o
c) Reluarea mersului cu sprijin parțial articulație cu 4 suprafețe;
la 3-4 zile; d) În cazul protezei bipolare între
d) Continuarea recuperării în capul femural protetic și cavitatea cotiloidă
serviciile de medicină fizică și recuperare. se interpune o hemisferă confecționată din
polietilenă și blindată metalic.
Terapia fizicală pentru stadiul 1 al
algoneurodistrofiei nu include: Postoperator, recuperarea în ATS cu
a) Băi cu vârtejuri de apă; PTC constă în:
b) US pe zone reflexogene; a) Zilele 1-3 mobilizări la marginea
c) DAD în scop antalgic; patului;
d) Mobilizarea segmentului afectat. b) Zilele 3-5 repaus la pat;
c) Din ziua a 6-a se reia mersul, cu
Evoluția unei algoneurodistrofii este: sprijin total pe membrul afectat;
a) Scurtă – 2-3 luni cu o medie de 1-2 d) Zilele 11-12 mers cu creșterea
luni; încărcării;
b) Scurtă – 4-6 luni cu o medie de 1-2 Indicațiile în executarea mișcărilor
luni; pasive includ:
c) Lungă – 2 ani cu o medie de 6-12 a) Evitarea compensațiilor prin
luni; deplasarea articulației vecine;
d) Lungă – 5 ani cu o medie de 18-24 b) Ritm de execuție lent;
luni; c) Mișcarea va merge până la pragul
dureros, evitându-se durerea intensă;
Proteza simplă cervico-cefalică este: d) Toate de mai sus.
a) O proteză ce înlocuiește capul și
colul femural având o coadă centro- Posturile includ:
medulară acetabulară; a) Fixarea într-o poziție a uneia sau
b) O proteză ce înlocuiește capul și mai multor articulații;
colul femural având o coadă centro- b) Restabilirea curburii, axului sau
medulară femurală; formei inițiale a articulației;
c) O proteză ce înlocuiește colul c) Obținerea manuală prin presiuni
femural având o coadă centro-medulară exercitate de specialist;
femurală; d) Toate de mai sus.
d) O proteză ce înlocuiește capul și
colul femural având o coadă centro- Tratamentul cu ultrasunete include:
medulară tibială; a) Durata de aplicare pe o anumită
zonă - 2 și 5 minute;
Indicația principală a protezei cervico- b) Ritmul - zilnic sau la două zile;
cefalice este: c) Repetarea seriilor de ședințe la 4-6
a) Necroza aseptică de cap femural la săptămâni.
persoanele tinere; d) Toate de mai sus.
b) Fractura de col femural la
persoanele tinere; Formele clasice de curenți diadinamici
c) Fractura diafizei femurale includ:
indiferent de vârstă; a) MF – monofazat fix;
d) Fractura de col femural la b) DF – diafazat fix;
persoanele vârstnice; c) RS – ritm sincopat;
d) Toate de mai sus.
Una dintre afirmațiile de mai jos nu este
adevărată: Reeducarea funcțională în
a) Proteze intermediară bipolară este traumatologia umărului (faza 1)
o variantă a protezei cervico-cefalice; include:
b) Proteza bipolară este o variantă a) Imobilizarea cu brațul în adducție şi
intermediară între proteza cervico-cefalică rotaţie externă în aparataj toraco-brahial;
și proteza totală;
54
b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp b) O proteză ce înlocuiește capul și
(tip Austin Moore); colul femural având o coadă centro-
c) Imobilizarea cu brațul în abducție medulară femurală;
în aparataj toraco-brahial; c) O proteză ce înlocuiește capul
d) Imobilizarea cu cotul lipit de corp și femural având o coadă centro-medulară
adducție 10 grade (tip Moore-Dujanier). acetabulară;
d) O proteză ce înlocuiește capul și
Metodologia generală de recuperare a colul femural având o coadă centro-
șoldului exclude: medulară tibială;
a) Medicația antiinflamatorie antalgică
și sedativă; Indicația principală a protezei cervico-
b) Masaj; cefalice este:
c) Kinetoterapie cu încărcare; a) Necroza aseptică de cap femural la
d) DAD. persoanele tinere;
b) Fractura de col femural la
Posturile libere pentru șold includ: persoanele tinere;
a) Flexum - decubit ventral cu o pernă c) Fractura diafizei femurale
mică sub abdomen, una sub genunchi indiferent de vârstă;
pentru creșterea flexiei șoldului; d) Fractura de col femural la
b) Derotare externă – decubit lateral persoanele vârstnice;
pe partea afectată, membrul afectat
încrucișându-l pe cel sănătos; Una dintre afirmațiile de mai jos nu este
c) Se repetă de 1-2 ori pe zi; adevărată:
d) Nici una de mai sus. a) Proteze intermediară bipolară este
o variantă a protezei cervico-cefalice;
Refacerea stabilității active a b) Proteza bipolară este o variantă
genunchiului include: intermediară între proteza cervico-cefalică
a) Tonifierea cvadricepsului; și proteza totală;
b) Tonifierea tensorului fasciei lata; c) În cazul protezei bipolare
c) Tonifierea ischiogambierilor; articulația șoldului se transformă într-o
d) Toate de mai sus. articulație cu 4 suprafețe;
d) Proteza totală este o variantă
Circumducția piciorului reprezintă: intermediară între proteza cervico-cefalică
a) O mișcare de inversie – eversie; și proteza bipolară;
b) O mișcare de abducție-adducție
(350-400); Artroplastia reprezintă:
c) O mișcare combinată; a) Intervenția chirurgicală prin care se
d) Nici una de mai sus. restabilește mobilitatea unei articulații ca și
buna funcționare a mușchilor, ligamentelor
Planul terapeutic post-operator de și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
recuperare a funcției coloanei b) Intervenția chirurgicală prin care
lombosacrate include: nu se restabilește mobilitatea unei
a) Reluarea poziției ortostatice și a articulații, dar se asigurǎ buna funcționare
mersului cu segmentul dorso-lombar a mușchilor, ligamentelor și a altor pǎrți
blocat; moi care o controleazǎ;
b) Reluarea progresivă a mișcarilor la c) Intervenția chirurgicală prin care se
nivelul segmentului sacro-lombar; restabilește mobilitatea unei articulații cu
c) Toate de mai sus; ablația mușchilor, ligamentelor și a altor
d) Nici una de mai sus. parti moi care o controleazǎ;
d) Intervenția chirurgicală prin care se
Proteza simplă cervico-cefalică este: restabilește mobilitatea unei articulații cu
a) O proteză ce înlocuiește capul și ablația mușchilor și a altor pǎrți moi care o
colul femural având o coadă centro- controleazǎ;
medulară acetabulară;

55
Principiul operației de implantare a
unei proteze cervicocefalice constǎ ȋn:
a. Rezecția capului femural;
b. Rezecția-reconstrucția alloplasticǎ
a capului femural;
c. Rezecția capului femural și a
diafizei femurale;
d. Rezecția capului femural și a
diafizei femurale cu reconstrucția
alloplasticǎ a acestora;
Avantajele hemiartroplastiei șoldului
includ:
a. Mobilizarea tȃrzie cu sprijin total al
pacientului;
b. Mobilizarea tȃrzie cu sprijin parțial
al pacientului;
c. Mobilizarea precoce cu sprijin total
al pacientului;
d. Mobilizarea precoce cu sprijin
parțial al pacientului;
Indicațiile protezei bipolare includ:
a. Fractura recentǎ a diafizei
femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil intact la
persoanele vȃrstnice;
c. NACF stadiul III, cu cotil intact la
persoanele vȃrstnice;
d. Fractura recentǎ a colului femural;
Dintre avantajele protezei bipolare fac
parte:
a. Autocentrarea componentelor
protezei, astfel nemaifiind necesarǎ
o poziționare chirurgicalǎ precisǎ;
b. Mișcǎrile anormale se efectueazǎ ȋn
articulația externǎ a protezei;
c. Mișcǎrile extreme se realizeazǎ
ȋntre cupa articularǎ externǎ și capul
femural;
d. Inserție relativ simplǎ dar cu o
duratǎ mai mare decȃt pentru o protezǎ
totalǎ;
Contactul permanent metal-cartilaj
atrage o scǎdere a:
a. Ptroteinkinazei;
b. Titrului proteoglicanilor;
c. Titrului proteoglicanilor cȃt și a
titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
d. Ptroteinkinazei, titrului
proteoglicanilor cȃt și a titrului anticorpilor
antitiroperoxidazei;
Dintre dezavantajele protezei bipolare
fac parte:
a. Cotiloidita;
b. Luxația precoce;
c. Uzura polietilenei;
d. Toate de mai sus;
Proteza bipolarǎ constǎ ȋn:
a. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un
insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu
un cap cu Ø de 22, 28, 32 mm;
b. Cupǎ metalicǎ femuralǎ cu un insert
de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un
cap cu Ø de 22, 28, 32 mm;
c. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un
insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu
un cap cu Ø de 55 mm;
d. Nici un rǎspuns nu este corect;
Funcția principalǎ a componentei
femurale este reprezentatǎ de:
a. Inlocuirea diafizei femurale;
b. Inlocuirea capului și a colului
femural;
c. Inlocuirea capului și a colului
femural, precum și a diafizei femurale;
d. Inlocuirea capului și a colului
femural, precum și a cavitǎții acetabulare;
Componentele femurale sunt de trei
tipuri principale:
a. Cimentate, necimentate ȋn sistem
press-fit, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
b. Cimentate, necimentate, cimentate
cu suprafațǎ poroasǎ;
c. Cimentate, necimentate ȋn sistem
press-fit, necimentate cu suprafațǎ
poroasǎ;
d. Necimentate, cimentate ȋn sistem
press-fit, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
Cupele acetabulare cimentate sunt
confecționate din:
a. UHMWPE;
b. UHMWPR;
c. UHMWRE;
d. UHMVPE;
Componenta acetabularǎ necimentatǎ
este alcǎtuitǎ din:
a. Armǎtura metalicǎ și insertul din
polietilenǎ sau titan;
b. Armǎtura metalicǎ și insertul din
polietilenǎ sau ceramicǎ;
c. Armǎtura din polietilenǎ și insert
metalic;
56
 d. Armǎtura din polietilenǎ sau
ceramicǎ și insert metalic;
Armǎtura metalicǎ a componentei
acetabulare necimentate se fixeazǎ
astfel:
a. Prin ȋnșurubare ȋn capul femural;
b. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn
cotil;
c. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn
capul femural;
d. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn
capul femural cȃt și ȋn cotil;
Avantajele hemiartroplastiei șoldului
includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eliminarea eșecului fixării osoase;
d. Toate de mai sus;
Dezavantajele hemiartroplastiei includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Apariția eroziunilor la nivelul
cavității acetabulare;
c. Eliminarea pseudartrozei;
d. Eliminarea eșecului fixării osoase;
Principiul „excenticității pozitive”
include:
a. Poziția de varus a cupei blindate;
b. Repartiția echilibrată a forțelor de
presiune ȋn cavitatea cotiloidă;
c. Luxația protezei;
d. Toate de mai sus;
În cazul componentelor acetabulare
necimentate, insertul:
a. Este fixat ȋn interiorul cupei
blindate;
b. Este fixat ȋn exteriorul cupei
blindate;
c. Nu se folosește, deoarece
componenta acetabulară necimentată nu
include un insert;
d. Se fixează atȃt ȋn interior cȃt și ȋn
exterior, deoarece conține două
componente;
Avantajele hemiartroplastiei șoldului
includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin
parţial;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eșecul fixării osoase;
d. Toate de mai sus;
Scopurile protezarii soldului includ
urmatoarele deziderate, cu exceptia:
a. Recuperarea mobilitatii
articulare;
b. Recuperarea stabilitatii
articulare;
c. Corectarea chirurgicala a unor
modificari structurale de
configuratie anatomica a
soldului;
d. Restabilirea lungimii
membrelor.
Urmatoarele afirmatii despre proteza
intermediara bipolara sunt adevarate,
cu exceptia:
a. Interventie chirurgicala mai
putin socanta;
b. Rezultate superioare protezelor
cervicocefalice;
c. Montaj facil al protezei in
timpul interventiei chirurgicale;
d. Nu permite totalizarea sa.
Figura de mai jos reprezintă :
a. o proteză de umăr;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de genunchi;
d. toate de mai sus.
Ortezele sunt dispozitive medicale care
imobilizeaza membrele sau coloana si
inlocuiesc:
a) Tijele metalice;
b) Aparatele gipsate;
c) Fixatoarele externe;
d) Diverse tipuri de endoproteze.
57
13 Recuperare in boli cardiovasculare si
respiratorii
Obligatoriu, unităţile de recuperare
trebuie să dispună de:
a. serviciu de radiologie
b. Holter ECG
c. ecograf Doppler color
d. câteva paturi unde se pot acorda
îngijiri de terapie intensivă
Echipa ce elaborează programul
recuperator este formată din:
a. specialistul în recuperare şi
balneofiziokinetoterapie
b. medicul cardiolog
c. nutriţionist şi asistentă medicală
d. toate de mai sus
Activitatea fizică este benefică dacă se
desfăşoară:
a. controlat şi progresiv
b. în mod excesiv
c. sporadic
d. la temperaturi extreme
Care din următoarele sporturi este
contraindicat:
a. golful
b. rugby
c. patinajul
d. mersul pe jos
Din structura miocardului fac parte:
a. nodul sinoatrial şi nodul atrio-
ventricular
b. fasciculul Hiss
c. reţeaua Purkinje
d. toate
Care este valoarea echivalentului
metabolic (MET):
a. 10 ml O2/kg corp/minut
b. 20 ml O2/kg corp/minut
c. 3,5 ml O2/kg corp/minut
d. 50 ml O2/kg corp/minut
Ce reprezintă HTA?
a. creşterea constantă a TAs ≥
140mmHg şi/sau a TAd ≥ 90 mmHg
b. creşterea constantă a TAs ≥
110mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg
c. creşterea constantă a TAs ≥
120mmHg şi/sau a TAd ≥ 80 mmHg
d. creşterea constantă a TAs ≥
130mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg
Care din următoarele sunt necesare
pentru includerea pacienţilor valvulari
neoperaţi într-un program recuperator:
a. examenul clinic
electrocardiograma
b. radiografia toracică
c. ecografia cardiacă
d. toate
Cauzele obstrucţiilor coronariene:
a. ateroscleroza arterelor coronare (>
95% din cazuri)
b. afecţiunile respiratorii
c. afecţunile oculare
d. artroza
Complicaţiile cardiace ale testării la
efort:
a. hipotensiune şi şoc
b. conjunctivită
c. pneumonie
d. tulburări de tranzit intestinal
Din punct de vedere fiziopatologic,
angina pectorală se caracterizează prin:
a. insuficienţă venoasă cronică
b. absenţa pulsului la nivelul
membrelor inferioare
c. dezechilibru între aportul şi
consumul de O2 la nivel miocardic
d. necroza ţesutului cerebral
Cel mai eficient medicament în criza
anginoasă este:
a. Propranololul
b. Nitroglicerina
c. Diazepamul
d. Morfina
Antrenamentul fizic la bolnavii cu
cardiopatie ischemică are drept scop:
a. diminuarea cogniţiei
b. asigurarea autonomiei pacientului
c. creşterea riscului trombotic
d. dezorientarea temporo-spaţială
În cazul apariţiei durerii anginoase,
antrenamentul fizic:
a. se continuă cu o intensitate mai
mică
b. se continuă cu o intensitate mai
mare
c. se continuă cu aceeaşi intensitate
d. se întrerupe
Programul individual de gimnastică în
cardiopatia ischemică trebuie să se
desfăşoare:
a. săptămânal
b. lunar
c. zilnic
d. bianual
Antrenamentul aerobic în kinetoterapie
exclude:
a. mersul pe jos
b. pedalarea la bicicleta ergometrică
şi c. efortul la covor rulant
d. baschet de performanţă
58
Infarctul miocardic acut se
caracterizează prin:
a. necroza zonală a muşchiului cardiac
b. necroza zonală a ţesutului cerebral
c. atrofia musculaturii membrelor
inferioare
d. atrofia musculaturii membrelor
superioare
Printre factorii etiologici ai infarctului
miocardic acut se numără:
a. demenţa
b. ateroscleroza coronariană
c. ulceraţiile mucoasei nazale
d. hipoacuzia
Un rol important din punct de vedere
fiziopatologic în cascada evenimentelor
din infarctul miocardic acut îl ocupă:
a. fisura plăcii de aterom
b. tasarea vertebrală
c. scăderea acuităţi vizuale
d. hipoacuzia
Care sunt fazele antrenamentului fizic:
a. încălzirea
b. încălzirea, revenirea
c. încălzirea, antrenamentul propriu-
zis, revenirea
d. încălzirea, antrenamentul propriu-
zis
În faza a II-a a recuperării din IMA
efortul preferat este:
a. izotonic
b. izometric
c. isotonic + izometric
d. nici una din variante nu este
corectă
Efortul izotonic în timpul
antrenamentului poate fi obţinut cu
ajutorul:
a. cicloergometrului
b. ridicării de greutăţi
c. judo
d. atletismului
Faza a III-a a recuperării postinfarct
durează:
a. o săptămână
b. o lună
c. 6 luni
d. toată viaţa
„Triada Virchow“ este alcătuită din:
a. stază
b. stază, hipercoagulabilitate, leziune
endotelială
c. hipercoagulabilitate, leziune
endotelială
d. stază, hipercoagulabilitate
Printre simptomele TVP se numară:
a. cefaleea
b. durerea în molet
c. precordalgiile
d. nici una din variante nu este
corectă
Recuperarea în afecţiunile venoase
vizează:
a. accentuarea stazei venoase
b. reducerea stazei venoase
c. accentuarea edemului
d. diminuarea forţei musculare
Tratamentul antihipertensiv durează:
a. timp de 6 luni
b. se face intermitent
c. toată viaţa
d. timp de 1 an
Condiţiile sportului terapeutic:
a. să fie de performanţă
b. să fie fără aspect competiţional
c. sunt recomandate sporturile dure
(box, haltere, rugby)
d. în alegerea sportului nu se va ţine
cont de vârsta pacientului
Care sunt efectele exerciţiilor
respiratorii terapeutice:
a. dezobstrucţie bronşică
b. combaterea stazei pulmonare
c. tonifierea muşchiului respirator
d. toate
Aproape toate bolile arterelor periferice
se datorează:
a. anemiei
b. acidozei metabolice
c. asteniei fizice marcate
d. aterosclerozei
Cel mai important factor de risc pentru
arteriopatia obliterantă este:
a. scăderea ponderală
b. fractura membrelor superioare
c. fumatul
d. rabdomioliza
Care din următorii factori sunt implicaţi
în apariţia aritmiilor:
a. infarctul miocardic acut
b. miocardita
c. dezechilibrele hidro-electrolitice
d. toate
În cazul tahicardiei sinusale, frecvenţa
cardiacă este:
a. > 100/min
b. < 60/min
c. între 60-80/min
d. < 40/min
Programul de antrenament al
pacienţilor cu aritmii cuprinde:
59
 a. exerciţii respiratorii
b. bicicleta ergometrică
c. exerciţii de relaxare
d. toate
Cele mai frecvente cauze ale
insuficienţei cardiace cronice sunt:
a. boala coronariană ischemică
b. hipertensiunea arterială
c. bolile valvulare mitrale şi aortice
d. toate
În insuficienţa aortică:
a. sângele refluează din VS în AS
b. sângele refluează din aortă în VS
c. sângele refluează din VD în AD
d. sângele refluează din artera
pulmonară în VD
Recuperarea fizică în valvulopatii
cuprinde:
a. exerciţii fizice de intensitate
crescută
b. antrenamente de câteva ore pe zi
c. kinetoterapie respiratorie
d. exerciţii fizice cu grad înalt de
dificultate
Care sunt beneficiile antrenamentului la
pacienţii cu transplant cardiac:
a. limitarea atrofiei musculare
b. creşterea capacităţii aerobe de efort
c. limitarea demineralizării osoase
d. toate
Fiecare şedinţă de antrenament fizic a
bolnavului coronarian operat cuprinde:
a. 2 părţi (încălzirea, antrenamentul
propriu-zis)
b. 3 părţi (încălzirea, antrenamentul
propriu-zis, perioada de revenire)
c. 2 părţi (încălzirea, perioada de
revenire)
d. 2 părţi (antrenamentul propriu-zis,
perioada de revenire)
Exerciţiile recomandate în recuperarea
post PTCA sunt:
a. flexii şi extensii ale membrelor
b. adducţii şi abducţii ale membrelor
c. circumducţii şi mişcări de forfecare
d. toate
Relaxarea se poate obtine:
a) doar extrinsic
b) doar intrinsic
c) prin metode extrinseci si
intrinseci
d) nu se obtine
Cele mai utile metode de obtinere a unei
relaxari reale sunt:
a) administrarea de sedative
b) administrare de tranchilizante
c) relaxarea Yacobson, autotraining
Shultz, metode de relaxare din Yoga
d) vibromasaj si hidroterapie
Posturarea bolnavului pentru a obtine
facilitare si relaxare se realizeaza in pozitia:
a) doar decubit dorsal,
b) ortostantism, sezand, decubit lateral
cu capul pe o perna, semisezand
c) decubit ventral
d) doar sezand
Indicatiile drenajului bronsic sunt:
a) in chirurgie (incarcarea bronsica post
anestezie), in medicina interna (toate bolile
pulmonare ce presupun incarcare
pulmonara cu secretii), in neurologie
(bolnavii imobilizati la pat, comatosi)
b) postanestezie
c) bronsiectazii, bronsite cronice
d) pacienti cu ventilatie artificiala
prelungita
Sindromul respirator obstructiv se
defineste ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile
aeriene la trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain
intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a
sistemului toracopulmonar
Sindromul restrictiv respirator se
defineste ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile
aeriene la trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain
intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a
sistemului toracopulmonar
Caracteristicele disfunctiei ventilatorii
mixte :
a) scaderea capacitatii vitale, scaderea
VEMS, scaderea Indicelui Tiffneau
b) scaderea capacitatii vitale
c) scaderea VEMS sub 70%
d) scaderea VEMS sub 40%
60
Caracteristicile disfunctiei ventilatorii
obstructive sunt:
a) scaderea VEMS sub 70%
b) scaderea capacitatii vitale (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea Indicelui Tiffneau
Caracteristicile disfunctiei ventilatorii
restrictive sunt:
a) scaderea VEMS sub 70%
b) scaderea capacitatii vitalae (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea Indicelui Tiffneau
Tehnica corecta a tusii cuprinde:
a) pozitionarea corpului in timpul tusei
b) modalitatea de control a respiratiei
c) tonifierea musculaturii expiratorii
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c,
Gimnastica corectoare se adreseaza:
a) doar afectiunilor pulmonare cu
disfunctie respiratorie restrictiva
b) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie de tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si
obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu disfunctie
respiratorie obstructiva
Gimnastica respiratorie propriu-zisa se
adreseaza:
a) doar afectiunilor pulmonare cu
disfunctie respiratorie restrictiva
b) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie de tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si
obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie obstructiva
Raportul dintre timpii respiratori ai unui
bolnav respirator trebuie sa ajunga la:
a) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,2
b) raportul inspiratie/expiratie = 1/1
c) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,5
d) raportul inspiratie/expiratie = 1/2
Terapia ocupationala se defineste ca fiind:
a) utilizarea unor activitati adecvate
profesiei bonavului si stadiului bolii, cu
caracter recreativ, cu scopul reeducarii
functionale a bolnavului
b) munca in folosul comunitatii
c) terapie de reinsertie sociala
d) readaptare functionala
Tulburarile functionale (simptomele)
afectiunilor respiratorii sunt:
a) dispneea, tusea
b) dispneea, tusea, expectoratia
c) expectoratia, hemoptizia
d) dispneea, tusea, expectoratia,
hemoptizia
În testarea de efort la cicloergometru
cresterea progresiva a intensitatii efortului
la fiecare treapta de efort este de:
a) 10 W
b) 25-30 W
c) 40 W
d) 50 W
Care afirmatie referitoare la obiectivele
kinetoterapiei respiratorii este falsa:
a) relaxarea
b) asuplizarea
c) tonifierea musculaturii membrelor
d) asigurarea unui drenaj respirator si a
sinergismului ventilator
Dintre tehnicile si metodele asociate
kinetoterapiei respiratorii nu fac parte:
a) asistenta verbala sau audio-vizuala
asociata cu tehnicile de relaxare
b) tractiunile si manipulările
c) termoterapia si electroterapia
d) masajul
Programele de recuperare respiratorie nu
includ:
a) ventilatia mecanica asistata
b) aerosolterapia si exigenoterapia
c) respiratia in presiune negativă
intermitenta
d) exercitii de vorbire
Modificarile adaptative respiratorii aparute
in antrenamentul aerobic sunt reprezentate
de:
a) cresterea frecventei respiratorii in mod
special
b) cresterea volumelor respiratorii
c) scaderea volumelor respiratorii
d) scaderea capacitatii de difuziune
alveolo-capilara
61
Antrenamentul aerobic se realizeaza prin
urmatoarele tipuri de activitati fizice:
a) orice exercitiu fizic care se face cu
consum energetic in prezenta oxigenului
b) orice exercitiu fizic care se face cu
consum energetic in absenta oxigenului
c) numai activitati sportive specifice
d) orice activitate sportiva
Conform principiului incarcarii,
intensitatea antrenamentului aerobic
trebuie sa fie:
a) la acelasi nivel cu activitatile cotidiene
b) crescuta brusc pentru a produce
cresterea fortei musculare
c) crescuta progresiv
d) scazuta progresiv
Care dintre urmatoarele mecanisme de
producere reversibile nu caracterizeaza
disfunctia ventilatorie obstructiva:
a) hipersecretia (hipercrinia) si
vascozitatea crescuta (discrinia) a
mucusului bronsic
b) bronhospasmul
c) edemul mucoasei
d) procese fibrotice bronsice si
peribronsice
Care dintre urmatoarele mecanisme de
producere ale disfunctiei ventilatorii
obstructive sunt reversibile:
a) hipertrofia si hiperplazia glandelor
bronsice
b) procesele fibrotice bronsice si
peribronsice
c) atrofia peretelui bronsic si pierderea de
cai aeriene
d) bronhospasmul
Concluziile terapeutice si de recuperare
care trebuie luate in considerare in
corelatie directa cu perturbarea
schimburilor gazoase alveolare, unul dintre
procesele fiziopatologice determinate de
sindromul obstructiv sunt:
a) reeducarea raportului inspir/expir
b) scaderea obstructiei dinamice din expir
c) corectarea inegalitatii de distributie
d) ventilatia mecanica
Care afirmatie este falsa referitoare la
afirmatia ca musculatura respiratorie îsi
mareste travaliul (pentru a genera o
crestere a presiunii coloanei de aer care
strabate caile aeriene cu rezistenta crescuta
in sindromul obstructiv) prin urmatoarele
modalitati:
a) cresterea tensiunii de contractie a
muschilor in activitate
b) scaderea tensiunii de contractie a
muschilor in activitate
c) contractia muschilor inspiratori de
rezerva (de obicei, muschi inactivi in
respiratia de repaus)
d) contractia muschilor expiratori (inactivi
în respiratia de repaus)
Care afirmatie este falsa referitoare la
afirmatia: Concluziile terapeutice si de
recuperare care trebuie luate in
considerare in corelatie directa cu
perturbarea travaliului ventilator, unul
dintre procesele fiziopatologice
determinate de sindromul obstructiv, sunt:
a) tonifierea musculaturii respiratorii
b) reeducarea ritmului respiratiei
c) reeducarea frecventei respiratiei
d) oxigenoterapia
Aparitia hipoxemiei exprima instalarea
insuficientei respiratorii denumita:
a) insuficienta respiratorie partiala
b) insuficienta respiratorie grava
c) insuficienta respiratorie de perfuzie
d) insuficienta respiratorie totala
Caracteristicile programului de recuperare
medicala la pacientul cu disfunctie
ventilatorie obstructiva sunt:
a) complexitatea metodelor
b) simplicitatea metodelor
c) absenta masurilor de profilaxie din
componenta programului
d) intermitenta aplicarii lor
Dintre metodele programului de
recuperare medicala aplicat la pacientul cu
disfunctie ventilatorie obstructiva nu face
parte:
a) indepartarea factorilor de risc bronho-
pulmonari
b) corectarea factorilor patologici
extrapulmonari de intretinere sau agravare
a disfunctiei ventilatorii obstructive
c) dezobstructia bronsica
d) cresterea costului ventilatiei si relaxarea
musculaturii respiratorii
62
Reeducarea tusei nu cuprinde urmatoarele
componente:
a) pozitionarea corpului in timpul tusei, cu
adoptarea pozitiilor de facilitare a tusei
b) pozitionarea corpului in timpul tusei, cu
adoptarea altor pozitii de evitare a celor de
facilitare a tusei
c) controlul respiratiei in accesul de tuse
d) emiterea unui zgomot de tuse cu sunet
„rotund”, „surd”
Respiratia abdominala se invata in diferite
posturi ale pacientului obstructiv
pulmonar, ordinea corecta a acestora fiind:
a) decubit dorsal, sezand, ortostatism, mers
b) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
c) decubit dorsal, ortostatism, mers, sezand
d) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
Care este afirmatia falsa referitor la:
Controlul si coordonarea respiratiei prin
kinetoterapie respiratorie la pacientul cu
disfunctie ventilatorie obstructiva include
urmatoarele aspecte:
a) reducerea ritmului respirator
b) cresterea ritmului respirator
c) controlul volumului curent
d) controlul fluxului de aer
Kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:
a) relaxarea
b) posturarea
c) gimnastica corectoare
d) refacerea posturii si aliniamentului
Care este afirmatia falsa in legatura cu:
Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:
a) corijarea curburilor patologice ale
gatului si pozitiei capului
b) corijarea pozitiei umerilor si scapulei
c) corijarea curburilor patologice ale
coloanei dorsale si lombare
d) conservarea pozitiei si mobilitatii
existente ale bazinului
Posturarea in kinetoterapia respiratorie nu
cuprinde:
a) posturi relaxante
b) posturi facilitatorii
c) posturi de drenaj
d) posturi corective
Care este afirmatia falsa: Pacientului
dispneic ii sunt caracteristice urmatoarele
posturi / pozitii facilitatorii:
a) in sezând "postura rezemat de spatar"
b) posturarea conform sistemului celor "5
perne in scara”
c) spate rezemat de perete, coloana
cifozata, umerii cazuti, membre inferioare
usor flectate
d) in sezand "postura aplecat inainte"
Momentele de derulare pentru posturile de
drenaj bronsic sunt urmatoarele cu o
exceptie:
a) inainte de masa
b) dupa masa
c) seara
d) dimineata
Aspectele care nu caracterizeaza posturile
de drenaj bronsic sunt:
a) dureaza aproximativ 40 minute pentru
intreg plamanul
b) se efectueaza dupa masa
c) se efectueaza inainte de masa
d) sunt urmate de tapotament
Programul de recuperare la pacientul cu
disfunctie respiratorie restrictiva nu
include:
a) tratarea cauzei supraincarcarii
b) ameliorarea ventilatiei alveolare
c) dezobstructia bronsica
d) antrenamentul la efort
63
14 Recuperare in afectiuni pediatrice
Posturile de drenaj bronsic in
mucoviscidoza au urmatorul dezavantaj :
a) Imbunatatesc ventilatia
b) Contribuie la profilaxia suprainfectiilor
c) Faciliteaza reeducarea respiratiei
diafragmatice
d) Sunt inconfortabile si greu de mentinut
la sugar si copilul mic.
Referitor la datele fiziopatologice in
mucoviscidoza, importante pentru
kinetoterapeut, este FALSA urmatoarea
afirmatie :
a) Sediul initial central al obstructiei (
caile aeriene mari )
b) Afectarea preferentiala a lobilor
superiori
c) Vulnerabilitatea nespecifica a lobului
mijlociu drept
d) Neomogenitatea obstructiei
In mucoviscidoza, flutter terapia :
a) Este o tehnica de accelerare a fluxului
expirator
b) Este o tehnica de drenaj autogen
c) Componentele ei sunt : controlul
respiratiei, exercitii de expansiune
toracica si expir fortat
d) Foloseste un aparat in forma de pipa
care provoaca vibratii date de
oscilatiile unei bile puse in miscare de
fluxul expirator
In programul de management al oricarui
bolnav de mucoviscidoza trebuie inclusa in
mod obligatoriu :
a) Fizioterapia
b) Hemodializa
c) Dializa peritoneala
d) Exsanguinotransfuzia
Metoda “gold standard “ in diagnosticarea
mucoviscidozei ramine :
a) Diagnosticul molecular
b) Testul sudorii
c) Determinarea cariotipului
d) Dozarea distrofinei
Printe elementele de alarm ace impugn
efectuarea testului sudorii pentru
diagnosticul de mucoviscidoza fac parte
urmatoarele CU EXCEPTIA :
a) Manifestari sino- pulmonare
b) Absenta istoricului familial de
mucoviscidoza
c) Manifestarile digestive
d) Gustul sarat al sudorii
Referitor la Distrofia musculara Duchenne
urmatoarea afirmatie este FALSA :
a) Este cea mai comuna distrofie
musculara cu debut in copilarie
b) Este boala autosomal dominanta
c) Are la baza lipsa distrofinei sau
structura incompleta a ei
d) Primele manifestari ale bolii apar la
virsta de 3- 4 ani
Semnul Gowers este caracteristic pentru :
a) Paralizia cerebrala infantila
b) Boala Werdnig – Hoffman
c) Distrofia musculara Duchenne
d) Distrofia musculara Becker
De obicei, copiii cu Distrofie musculara
Duchenne sunt imobilizati intr-un scaun cu
rotile de la virsta de ;
a) 2 ani
b) 3-4 ani
c) 10-12 ani
d) 16- 18 ani
In Distrofia musculara Duchenne atrofierea
si slabiciunea musculara sunt progressive
si simetrice, primii muschi afectati fiind :
a) Muschii cefei
b) Psoas- iliacul
c) Musculatura fetei
d) Muschii palmei dind aspect de “ mina
in gheara “
Avantajele ortezelor de mers ( KAFO s ) in
Distrofia musculara Duchenne sunt
urmatoarele CU EXCEPTIA :
a) Independent acasa si la scoala
b) Grabirea aparitiei scoliozei
c) Intirzierea aparitiei contracturilor la
nivelul coapsei si a genunchilor
64
 d) Un transfer mai facil de la scaun in
masina
Referitor la pozitia in stretching- ul activ (
manevra de intindere ) a tricepsului in
ortostatism, in Distrofia musculara
Duchenne urmatoarea afirmatie este
FALSA :
a) Pacientul sta cu fata la perete
b) Piciorul din spate ramine intins
c) Calciiul ridicat de pe podea
d) Genunchiul intins
Pe linga tratamentul medical, care este
putin eficient, in Distrofia musculara
Duchenne este foarte importanta :
a) Terapia chirurgicala
b) Hemodializa
c) Kinetoterapia
d) Plasmafereza
Kinetoterapia in bronsiectazie va trebui
inceputa :
a) Imediat ce s-a precizat diagnosticul
b) La minim 2 ani de la precizarea
diagnosticului
c) Abia dupa ce au aparut semne de
suprainfectie
d) Numai la adolescent
Care afirmatie referitoare la formele
anatomopatologice de bronsiectazie este
corecta ?
a) Sunt situate de obicei intre bronsiile
segmentare de gr. 1 si cele de gr. 3
b) Formele cilindrice sau fusiforme se
caracterizeaza prin dilatatii moderate,
realizind aspect de “arbore mort “( fara
ramificatii )
c) Formele moniliforme se caracterizeaza
prin dilatatii neregulate nealternind cu
ingustari
d) Formele chistice sau ampulare se
caracterizeaza prin cresterea brusca a
lumenului bronsic care se termina in
“fund de sac “
Expectoratia este un simptom major in
bronsiectazie si are urmatoarele
caracteristici CU EXCEPTIA :
a) Este matinala (“ toaleta bronsica “)
b) Are aspect mucopurulent
c) Are aspect stratificat
d) Este in cantitate mica avind aspect de “
albus de ou “
Reeducarea respiratiei in bronsiectazie se
va face intotdeauna dupa dezobstructia
prealabila a cailor respiratorii si consta in
urmatoarele , IN AFARA DE :
a) Miscari de respiratie
diafragmatica cu flexia
membrelor inferioare pentru a
ajuta expectoratia
b) Gimnastica respiratorie de
expansiune toracica
c) Efectuarea de vibratii si tapotaj
toracic
d) Insistare asupra miscarilor de
respiratie asistata sau
autoasistata
In bronsiectazie :
a) Rareori debutul poate fi marcat de
prezenta hemoptiziilor
b) Expectoratia este simptom major si
apare seara
c) Hemoptizia este semn de prognostic
bun
d) Tusea este inconstanta, seaca
Scopurile kinetoterapiei in perioada
neinfectioasa din bronsiectazie sunt
urmatoarele CU EXCEPTIA ;
a) Educarea expectoratiei eficace
b) Grabirea aparitiei suprainfectiei
c) Intirzierea aparitiei
insuficientei respiratorii cronice
d) Ameliorarea calitatii vietii
pacientului
Dintre caracteristicile clinice ale
sindromului Down fac parte urmatoarele
IN AFARA DE :
a) Capul mai mic, rotund
b) Ochii orientati oblic
c) Urechile mari , situate mai sus
d) Gitul scurt
In intentia de a invata copilul cu sindrom
Down sa mearga, se pot mentiona
urmatoarele stadii de invatare INAFARA DE
:
a) Mersul sustinut de ambele miini
65
 b) Mersul cu suport sustinut de un
premergator
c) Mersul in patru labe
d) Mersul sustinut de o mina
Cauzele de baza ce conditioneaza aparitia
insuficientelor motorii la copiii cu sindrom
Down sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA :
a) Hipotonia musculara
b) Dezvoltarea anormala a
reflexelor
c) Afectarea echilibrului
d) Ochii orientati oblic
Referitor la alte simptome din sindromul
Down este corecta afirmatia;
a) Copiii au greutatea mare la
nastere
b) Cresterea este rapida atingind
inaltimea maxima in jurul
virstei de 5 ani
c) Progresele pe plan intellectual
sunt rapide
d) In general sunt
prietenosi,fericiti , le place
muzica
In AIJ forma sistemica, simptomul care
semneaza diagnosticul pozitiv este :
a) Febra
b) Rash-ul
c) Artrita
d) Splenomegalia
Referitor la artrita din AJI- forma sistemica,
este adevarata urmatoarea afirmatie :
a) Localizarea initiala este in
general la nivelul umarului
b) Se manifesta prin tumefactie
articulara si periarticulara de
aspect simetric
c) In formele difuze sunt afectate
articulatiile mari
d) Afectarea articulatiei temporo –
mandibulare apare foarte
precoce
Care din urmatoarele NU face parte din
subtipurile de artrita idiopatica juvenila ?
a) Oligoartrita
b) Poliartrita factor rheumatoid
negative
c) Reumatismul articular acut
d) Reumatismul psoriazic
In cadrul manifestarilor extraarticulare din
AIJ forma sistemica, febra are urmatoarele
caracteristici ;
a) Se intilneste doar in 10 %
dincazuri
b) Are aspect pseudoinfectios si
este prelungita
c) Raspunde intotdeauna la
tratamentul classic antipyretic
d) Este rezistenta la corticoterapie
Dintre mijloacele fizice de combatere a
durerii si redorii matinale din artrita
idiopatica juvenila , nu face parte :
a) Caldura
b) Punga cu gheata
c) Corticoterapia
d) Ortezele functional
Urmatoarea NU face parte din tehnicile
superficiale de caldura terapeutica utilizate
in artrita juvenila idiopatica :
a) Pachete calde
b) Ultrasunete
c) Sticle cu apa calda
d) Comprese umede calde
In artrita juvenila idiopatica (A JI ) masajul
este contraindicat in urmatoarele situatii
CU
EXCEPTIA :
a) Febra ridicata
b) Infectii cutanate
c) In cazul unor alergii este
contraindicate folosirea uleiului
pe baza de alune sau arahide
d) Afectarea a mai mult de o
articulatie
66
In diplegia spastica ( boala Little ) aspectul
clinic cel mai important este :
a) Cresterea tonusului muscular
predominant la nivelul
membrelor superioare
b) Cresterea tonusului muscular
predominant la nivelul
membrelor inferioare
c) Scaderea tonusului muscular
predominant la nivelul
membrelor superioare
d) Scaderea tonusului muscular
predominant la nivelul
membrelor inferioare
Referitor la hemiplegie urmatoarea
afirmatie este FALSA :
a) Este afectare motorie
unilaterala
b) Clinic se manifesta prin pareza
si spasticitate unilaterala
c) Acest tip de paralizie cerebrala
este putin mai frecvent la fete
decit la baieti
d) Diagnosticul se pune rar in
perioada neonatala , existind
adesea un interval liber de 4- n9
luni in care examenul
neurologic furnizeaza date
normale
Clinic, forma cea mai severa de paralizie
cerebrala infantila este ;
a) Hemiplegia
b) Diplegia spastica
c) Tetraplegia
d) Paralizia facial
Metodele de decontracturare utile in
paraliziile cerebrale infantile sunt
urmatoarele IN AFARA
DE :
a) Kinetoterapie , diminuind
mecanismele reflexe
b) Mijloace fizice ( frig, caldura,
electroterapie )
c) Mijloace chimice ( toxina botulinica 0
pentru scaderea eferentei gamma
asupra placii motorii
d) Tratament medicamentos cu
gamaglobulina iv
I n paralizia cerebrala infantile, stratching-
ul realizeaza urmatoarele CU EXCEPTIA :
a) Cresterea supletei tesuturilor
b) Racirea tesuturilor
c) Cresterea abilitatii de a invata
diverse miscari
d) Determinarea relaxarii fizice si
psihice
In cadrul metodei Bobath aplicata la copiii
cu paralizie cerebrala infantile inhibitia
spasticitatii se produce prin urmatoarele IN
AFARA DE :
a) Plecind de la punctele cheie-
central , reprezentat de
pozitionarea capului
b) Al mobilitatii – centura
scapulara
c) Al stabilitatii- centura pelvina
d) Prin intinderea rapida a
muschiului spastic
In programul de management al oricarui
bolnav de mucoviscidoza trebuie inclusa in
mod obligatoriu :
a. Fizioterapia
b. Hemodializa
c. Dializa peritoneala
d. Exsanguinotransfuzia
Metoda “gold standard “ in diagnosticarea
mucoviscidozei ramine :
a. Diagnosticul molecular
b. Testul sudorii
c. Determinarea cariotipului
d. Dozarea distrofinei
Kinetoterapia in bronsiectazie va trebui
inceputa :
a. Imediat ce s-a precizat diagnosticul
b. La minim 2 ani de la precizarea
diagnosticului
c. Abia dupa ce au aparut semne de
suprainfectie
d. Numai la adolescent
67
Printre principiile aplicarii exercitiilor de
mimica in paralizia faciala periferica se
numara urmatoarele, CU EXCEPTIA :
a) se anuleaza intii actiunea
muschilor de partea indemna
b) muschii paralizati vor fi plasati
in pozitie neutral pe cit posibil
c) muschii paralizati vor fi intinsi
la maximum
d) cind se lucreaza cu muschii din
partea superioara a fetei, nu se
vor active cei din partea
inferioara si invers
1. Leziunile survenite intrapartum care
pot interveni in etiologia infirmitatilor
motorii de origine cerebrala sunt:
A) toxemie preeclapsie;
B) hemoragia cerebrală idiopatică;
C) traumatismul cranian (sdr. Silverman);
D) naşterea precipitată.
2. Caracteristicile clinice in diplegia
spastica predominant paraplegica sunt
urmatoarele:
A) spasticitate moderată / marcată a
membrelor inferioare, afectare
lezională simetrică;
B) spasticitate marcata a membrelor
superioare;
C) atitudinea membrului superior ca în
hemiplegie, dar bilateral;
D) atitudine in varus a genunchilor în
mers.
3. Tabloul clinic al Boalii Legg-Calvé-
Perthes-Waldenström cuprinde:
A) Durere la nivelul soldului;
B) Gonalgie externa;
C) Durerea poate fi diminuata prin
presiunea capului femural în
triunghiul Scarpa
D) Contractură musculară reflexă
abductori şi rotatori interni – limitarea
adducţiei şi rotaţiei externe.
4. In scolioza structurala urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A) Este reproductibila in sens opus;
B) Apare o rotatie a vertebrei apicale;
C) Poate sa apara compensator unei
inegalitati de membre;
D) Dispare in clinostatism.
5. Caracteristicile cifozei posturale sunt
urmatoarele cu exceptia:
A) Tratamentul este reprezentat de
corectia atitudilor vicioase;
B) Radiologic apar noduli Schmorl
retromarginal anterior, la mai mulţi
corpi vertebrali, mai ales spre
versantul lombar;
C) Curbura este intre 40º-60º;
D) Apare mai frecvent la fete intre 10-15
ani.
6. Tratamentul bolii Scheuermann are
urmatoarele caracteristici cu exceptia:
A) Corset timp de 1 an;
B) Exercitii de kinetoterapie;
C) Tratament operator precoce sub varsta
de 3 ani;
D) Tratament chirurgical – rareori
indicat; dublă artrodeză anterioară şi
posterioară.
7. Tabloul clinic al toricolisului muscular
congenital se compune din
urmatoarele cu exceptia:
A) Aparitia olivei torticolare la nou-
nascut si sugarul mic;
B) Pliu cutanat în partea inferioară a
regiunii auriculare de partea leziunii;
C) Pe partea sanatoasa lob auricular
coborat fata de partea afectata;
D) Predomina localizarea pe partea
stanga.
8. Simptomatologia torticolisului
muscular congenital la copilul cu
varsta peste 1 an se compune din:
A) Hemiatrofie faciala.
B) Atitudine compensatorie cu ridicarea
umarului de partea sanatoasa;
C) Atitudinea tipica torticolara cu capul
inclinat catre partea sanatoasa;
68
D) Aparitia scoliozei dorsale
compensatorii.
9. Despre sinovita acuta tranzitorie de
sold de pot afirma urmatoarele:
A) Apare mai frecvent la baieti cu un
maxim de incidenta la varsta de 10-12
ani;
B) Clinic apare durerea in sold si / sau
gonalgie;
C) Netratata are evolutie galopanta cu
aparitia artitei septice de sold;
D) Tratamentul consta din imobilizare
gipsata si antibioterapie.
10. Simptomatologia retractiei
postinjectionale de quadriceps
cuprinde urmatoarele cu exceptia:
A) limitarea nedureroasă a flexiei gambei
(forţând flexia deasupra zonei
fibrozate apare o depresiune
cutanată);
B) Accentuarea pliurilor cutanate de
flexie ale genunchiului;
C) Mersul pe varfuri in cazurile bilaterale;
D) Alergatul este posibil doar in cazurile
cu flexia limitata 90º.
11. Despre piciorul talus valgus postural
se pot afirma urmatoarele:
A) Este o deformatie rara a piciorului ce
se intalneste mai ales la sexul
masculin;
B) Incidenta e crescuta la multipare;
C) Deformatia moderata si / sau severa
necesita tratament chirurgical;
D) Deformatia usoara nu necesita nici un
tratament deoarece in 3-6 luni piciorul
devine spontan normal.
12. Viciile de pozitie ale piciorului care
definesc piciorul stramb congenital
varus equin sunt:
A) Abductia piciorului pe gamba- unghiul
format de axul gambei cu cel al
piciorului poate fi
B) Abductia antepiciorului pe retropicior-
axul antepiciorului şi retropiciorului
poate fi între 40-60 ;
C) Supinaţia plantei – unghiul format de
plantă cu solul are valori între 0-70 ;
D) Varusul calcanean - din profil unghiul
format de axul gambei cu cel al
piciorului are valori între 0-60 .
13. Principiile tratamentului piciorului
stramb congenital varus equin sunt:
A) Tratamentul trebuie initiat in perioada
de dupa inceperea mersului;
B) Prima deformaţie care trebuie
corectată este varusul antepiciorului
apoi equinul retropiciorului;
C) Imobilizarile conform tehnicii Ponseti
vizeaza doar esecurile tratamentului
prin kinetoterapie;
D) Tratamentul chirurgical vizeaza
alungirea partilor moi retractate si
mentinerea corectiei si se incepe la 2-3
luni.
14. Manevra Ortolani:
A) Este o metoda diagnostica utila la
copilul mare;
B) Poate identifica soldurile luxabile;
C) Se efectueaza in conditii de sedare;
D) Poate identifica soldurile luxate.
15. Testul Barlow:
A) Necesita control radiologic;
B) Poate identifica soldurile luxabile;
C) Se efectueaza numai la nastere;
D) Poate identifica soldurile luxate.
16. Ecografia de sold pentru depistarea
displaziilor de dezvoltare:
A) Este utila dupa varsta de 1 an;
B) Poate fi efectuata dupa aparitia
nucleului de osificare al capului
femural;
C) Permite diagnosticul si tratamentul la
varsta mica;
D) Implica un grad mediu de iradiere.
17. Piciorul varus equin congenital:
A) Este o afectiune dobandita;
B) Are o incidenta de 20-30 / 1000 nou
nascuti;
C) Are predominenta feminina;
69
D) Beneficiaza de tratament ortopedic. D) Nu este considerata patologica cand nu
poate fi corectata sau corectia nu poate
18. Talusul valgus postural: fi mentinuta.
A) Este o afectiune congenitala
B) Este datorata malpozitiei generate de 23. Referitor la scolioza nu este adevarata
uterul tonic la primipare si afirmatia:
musculatura abdominala puternica la A) Coloana vertebrala creste rapid in
mamele tinere; primii 5 ani si dupa varsta de 10 ani;
C) Este mai frecvent la sexul masculin; B) Formele topografice sunt: cervico-
D) Este o afectiune foarte rara. toracica, toracica, lombara;
C) Tratamentul este exclusiv
19. Piciorul plat static: kinetoterapeutic;
A) Este o afectiune specifica varstelor D) Gradul de evolutie se apreciaza
mici, pana la 6 ani; periodic la 3 luni.
B) Este caracterizat de o desenare a
amprentei plantare sub 1/3 din 24. Managementul nechirurgical al
suprafata sa; scoliozelor nu include:
C) Din punct de vedere clinic se manifesta A) Instrumentatie segmentara
prin uzura incaltamintei pe partea posterioara;
interna si dureri la nivelul tarsului in B) Stimulare electrica;
perioadele cu mers indelungat; C) Fizio-kinetoterapie;
D) Tratamentul este exclusiv chirurgical. D) Supraveghere.

20. Cifoza:
A) Poate fi posturala si congenitala;
B) Consta in devierea coloanei vertebrale
in plan frontal;
C) Cea posturala este structurala;
D) Tratamentul cifozei posturale este
chirurgical.

21. Boala Scheuermann:

A) Este o cauza rara de cifoza la copil;
B) In evolutia naturala a bolii, cifoza
devine fixa, ireductibila;
C) Perioada de debut este caracterizata
de durere importanta;
D) Tratamentul este chirurgical si trebuie
efectuat precoce.

22. Scolioza:
A) Este o afectiune congenitala
B) Este caracterizata de devierea coloanei
in plan sagital
C) Devierea laterala a coloanei in plan
frontal se insoteste de rotatia
vertebrelor;

70