LITTERATURA POPULARA

BASME, ORATII, PACALITURI .

,
" ,

ŞI GHICIT.ORI
.\DUNA.TE DE

1. C. FUNDESCU.

CU O-INTRODUCERE DESPRE LlTTERATURA PJPULARA

DE

D. B. P. HAJDEO.

EDIŢIUNEA A III, REvEl?UTĂ ŞI ADMlGITt\.

BUCURE�CI
" "
LI13RARl EDITORI (�l _ TIrOGR �HIA NAŢIONALE

POCEC ŞI FOMPANIA � C. N .. RAD U LES C U

Mogoşi6eI
7 Callea. 7 24 Str.ada AcademieI 24
}
1 8 7 5
 Od ate esemplare nu vor purta semnätura mea, se
wor considera ca contra acute
 COMISIUNEA
PENTRU ESAMINAREA BASMELOR

Avèndil adunata o coleqiune de basme populare

§i neavêndt micllOce së le imprimt, amt arttatt
acésta dorinta, printr'o petiOune, DomnuluT Ministru
aIfl InstruqiuniT publice, cerêndt se-mi vie in aju-
tort cu imprimarea.
Domnult Ministru a numitt o comisiune. com-
pust, din D-nil T. Vacarescu §i B. P. Hajdet, cu-
ria a trimist acea coleqiune a o cerceta, dad merita
st se imprime, i a-I raporta.
MembriT aceT comisiuni, dupe ce at cercetatd acele
basme, a trimis, Eii-care In parte, urmatórele ra-
porturT :

Raportul4 D.-10 Hajaa catre Ministeriul

Instructiunet pttblice, inregistrata li .Nr. 5,966
Decembre, 1865.
Conform adresei D-Vostra, am cercetatfi Manus-
criptult basmelort populare, adunate de D. Fun-
descu, §i sum de opiniune ca publicarea lord e nu
numaT utak ci chiart necesaria, cu atat maT var-
4

tosd di literatura roman/ e maT saraci de cat orT

-
care alta In asemenea colectiunT.
PrimitT asicurarea celel maT inalte consideratiunl.
B. P. Hajdell.
Baportula D-lui T. Vdcarescu, care V. Ministru
cultelorii qi all Instructiund publice, inregistratti la
Nr. 926 din 26 Februaril 1866.
Prin adresa D-v6stra Nr. 39,591, 'mT facet1 o-
!Are a me 1nsarcina cu essaminarea basmelor po-
pulare, culese de D. I. C. Fundescu, §i a comunica
MinisteriuluT opiniunea mea asupra acestel opere,
pe care autoruld ard dori s'o imprime cu spesele
StatuluT.
Fara a intra inteund studid ma! Indust, me voia
margini a spune, Domnule Ministre, ca. acest ge-
nerd literald alil basmelord, dug, de forma placuta
-§i incantatOre, merita o atentiune maT seriósa, fiind-ca,
Inteensuld aflamd suvenirile cele maT departate a-
le unuT popord ce este proba putereT s6le poetice
§i a via! séle imaginatiu4 Ceia ce face placerea
copiluluT asta-cil,, va face maT tarclid studiuld bar-
batuluT §i inspiratiunea poetuluT. Scriitoruld care'§1
a data ostenéla a culege, in simplicitatea lord, a-
ceste povesti §i basme, póte fi sicurd ca a culesd
totu d'o data §i multumirea nationala.
Opera D-luT Fundescu, este o opera de mare
folosd, §i, uneT asemenea opere, ard trebui se se
 5

dea Incuragiarea, desvoltarea §i respandirea ce me-

rita. Ara fi bine so se respAndésca prin scolT §i,
editatl intr'und numOrd de esemplare maT Ingrijite
§i mal lucsOse, se se impartd cate-va ca premiurT
pe la §colT, inlocuindd astd-feld cArtile strAine §i
obscure ce se dad In asemenea ocasiT tinerimiT, care
are trebuintd, Inainte de tote, BO cunOscii, frumu-
setile limbil §1 ale nationalitd,ciT nOstre.
PriimitT, vO rogd, Domnule Ministre, impreunI
cu opinea mea, §i asicurarea inalteT consideratiunl
ce vO conservil. T. Vathrescu.

In urma acestord raporturT, D. Ministru ald Cul-

telord §i InstrucOuniT publice a §i serisd Ministe-
riuluT de Interne, rugandu-ld a da ordine tipogra-
fief Statulul a le imprima. In acéstit privinVI; a ur-
matd o lungd, corespondintä, dér basmele ati rOmasd
neimprimate pin& la 1867.
Arntl gdsitii, decT, de cuvjintd, a le imprima tota
ea singurd ; insO, pentru inlesnire, nu tote odatä,
ci in maT multe bro§urT.
La 1867 amii tipdritfi partea I, care se com-
punea de douO-spre-clece basme, de dou'd oraciunT
lerdnescI, una Vnutd §i aställi la nuntele de la
Ora, §i alta inutd in Vechime la alegerea until
domnd, clue pdcdliturT §i 17 ghic4orT.
VênylOndu-se editiunea de la 67, Domnuld So-
cec 'inT a cumpdratd dreptuld spre a imprima a
6

doua editiune, ma! addogatti Inca cu 2 bas me, 10

pacitlitur1 §i 31 ghicitorl.
Desfacêndu -se §i a 11 ediOune, amd coucedatd
Domnuld Socec dreptuld de a tipAri §i a HI ediOune,
care este acésta, multd addogatit §i cu nisce notiO
privitóre la unele basme.
L C. Fundescu.
1875, Martia 25.
 LITERATURA POPOLARA
Dati'mT basme i istorie cavallerescI,
can! In elle se RM. materii pentra
tad ce e mare i framosk
Schiller. .
Cuvêntuld literaturit, derivata de la littera, nu
esprima de cA,td d'abia pe jum6t ate o idea, pen-
tru care limbele latine moderne nu pOsseda unil
altil terming mai generalg, mai complectg, mai ca-
racteristicg.
Literatura se ascii o data cu fiinta umana, nuItii
mai 'nainte de a se fi inventatti acelle semne con-
ventionale, cu adjutoruld carora cugetarea are a-
vantagiulg de a se petrifica, in locg de a sbura
prin aerg, schimbittóre §i mladiósa ca insti§l vocea.
Primulg cuvéntg, e§itti diu gura primului omg,
a fostii deja o literatura.
Astg-felg, strebunii no§trii, romanii eel antici, a-
veag dreptate de a numi literatura §i omenirea cii
o singura §i acela§l vorba: hunianitas.
Inventinnea scrieril, permitêndu memoriel accu-
mularea cunoscintelord §i o procedere mai sicura
ség mai sistematica in desvoltarea conceptiunilorg,
dede nascere unei literature artificiale proprig-clise,
8

flit Insë a fi pututa citusi de puOnti a Impedeca.

esistenta si persistenta litteratureI cellei primitive
nescrise, conservate si continuate In stratele de
jost alle pop6relord
Dad nu origina, cella putind micid-16ce1e aces-
tod dime' genurl de litterature fiindd cu totuld dif-
ferite, una preten06s1 din causa variatelord si nu-
mer6selord séle ressurse, cea-l'aitl simpll ca inslst
natura, nu este de mirare el distinctiunea Intre
ambele e atatti de profunda, incitd productele litte-
ratureI popolare, chiard fiindd scrise maI la urma,
totd Inca plstréd sigiliald naivitltii originale; érd
productele litteraturei cella culte, trecêndd maI la
urmI In popord, tutu Ind nu se potu desblra de
semnele derivaIiunif cellei savante.
Iliada a rëmasd In fondil totd und eposd popo-
lard, de si ad transcris'o Pisistratizii; Cassandra lur
Lycofron, se fi trecutd si In gura rapsoclilord, Wtti .

ind remlnea o poem/ erudita.

Duo6 calitati essenciale ad distinsd si vord dis-
tinge totu-d'auna litteratura populad din orl-ce
térd : de 'nteid ea se inspid din isvOrele imme-
diate alle natureI brute, pe cAndd litteratura cea.
cult& cun6sce natura deja epuratl si adesea ciun-
Eta prin prisma preventiunilord sciintifice ; and
duoilea, ea oglindesce caracteruld natinniT, In sinulti
citriea se desf46d, pe audit litteratura cea cult/
nu p6te a nu fi mai multd sea mai pullet cos-
mop olitI.
 9

Ca §i litteratura cea culta, litteratura popolar5.

traduce ate o datl din alte limbe §i imprurnuti
de la alte pop6re, cu call este pus5. In contactd
prin positiunea geografica WI prin evenimente po-
litice.
A§a, de essemplu, balada n6strI Mani' o maT
gitsimd la greci §i la arndui,1 ; acea despre Baba-
Novac ne este commung cu serbil ; acea despre
DoTeind o aii de o potrivA romanii §1 bulgaril ;
érd sublima doTna despre a Sârmana turturicite ne
intimpina, ca prin minune, tocmaT la trel capete
estreme alle EuropeT : in Romania, In Spania §i
§i in Danemarca !
Insë, imprumutândil §i traduandd, litteratura
popolara reface inteund modd admirabild materia
cea staid., dându 'I unit aerd cu totuld locald ;
pe andd imprumuturile §i traducerile litteratureT
cella culte, din contra, tindd, se silescd §i se laudi
a surprinde orbesce fonduld, spirituld, adesea pan6
§i forma originaluluT.
Astd-felid, nu 'Ate fi und micl-locd maT interes-
santd §i mai sicurd de a cunósce fortele morale §i
intellectuale alle unel naciunT, de WA numaT prin
litteratura sea popularl , ci 4u este nici und altd
micld-locd mai nemeritu §i maT frumosd de a da
uneT litterature culte unt caracterd originald §i
distinctivd, de citd uumal nutrind'o din litteratura
popularli, pre cum litteratura populari se adapi
din fontauele unuT instinctd virginald.
10

Vasa §i. confusä, ca totd ce este primordiald, o

litteratura populara nu se póte disseca in nisce
ramure atatu de speciale §i atatd de determinate,
precum sunt divisiunile §i sub-divisiunile unei lit-
terature culte.
Din contra, unulti din semnele celle mai distinc-
tive §i celle ma universale aIle until adevOratd
productd and litteraturei populare, este und am-
mestecil in fondil §i in forma, poesia amalgamata
cu prosa, istoria cu tabula, idealuld cellii mai trans-
cedentd cu realitatea cea mai banall, elementele
elnpirice alle tuturord sciintelord, in fine, o enci-
clopedia chaotica dupe' cafe und observator filosofd
pOte judeca totd ce scie §i totd ce crede o natiune.
Cu tote astea, utilitatea generala a classifica-
tiunilord face necesaria imparcirea intregului lit-
teraturei in cate-va specie separate, dad, nu de
totd precise, ince presintandii marele avantagiii
de a se putea gruppa sub o singura rubrica mai
multd séd mai putind inrudite.
Astd-feld, productiunile unel litterature populare
se potd distribui in trei genuri intinse, cupprin-
clêndil fie-care und* mare num6rd de specie : genuld
poeticd, genuld aforisticii, genuld narrativd.
Aplicandd acésta impartire generala anume catre-
literatura populara a Romanilord, lesne putemd ob-
serva o predomin atiune decisiva a genulul poeticd.
Poesia nOstra populara se sub-divide in urmatO-
rele §épte specie :
 11

Cânteculd bëtrânescd, un feld de balada Bed poem5,

descriindd faptele vitejildru, mai cu sem& alle hai-
-ducilord, §i presintandil tOte elementele, dintre cari
s'arfi putea forma o epoped, nationalg.
Doina sed elegia, espressiunea amorulul §i a su-
ferintei.
Colinda séd imnuld religiosti, in care de celle
mai multe ori divinitItile paganismului appard, tra-
vestite in aureola teologiei cre§tine.
flora set"' ditirambuld, cantecd de jocii §1 de ye-
selil.
Vicleemuld, forma primordial& a teatrului, in care
pdpu§ele represintl inteund modd grossierd, forte
apropiatd de maniera lui Aristofan, drama §i mai
allessti comedia vietel umane.
Descanteculd, mai totd-d'auna in pros& ca §i
Vicleemuld, dar facendil o parte integrant& din ge-
nuld poeticd prin sacramentalitatea formelord salle,
in cari cuvintele suntd in§irate inteund modd ar-
tificialii §i nu admitti nici o schimbare, este .poe-
sia a§a clicendd medicalä, cunoscutd, deja in anti-
citatea elenl, care facea pe Esculap fiid and lui
Apolline.
Oratia, o poesia recitativa, avendii und caracterd
juridicd, este o mo§tenire din strabunuld Carmen
romand, ce insotia §i intaria legis actiones la c&-
sittorie, la tocmeli, §i in alte solemnitatibus.
Affard. de aceste §Opte varietati distinctive, poesia
popular& a rominilord mai impresOrA adesea-ori
12

terrenuld genuluT aforistied §i alld genuluT narrativd,

furi§Andu-se in proverbe, in ghicitorT, in basme.
D. Marianescu, reposatuld Antond Pannd, dar
maT cu deosebire illustruld Alexandri, adunard marl
colectiunT de- cAntece romAne populare de totd fe-
lulu ; ins6 muiltll, fOrte multd, maT remAne de fa-
cad de acum inainte.
Vicleemuld §i descAnteculd, mai en sémd, sunt
duoë varietAtT maT-mal neatinse.
Genuld aforisticd, in care poporuld se esprimi
sub o forml laconied, cupprinde numaT treT specie :
Proverbe, filosofia practicd a vietel umane.
Ididtisme, séd o frasologid ingeniOsd §i pittoréscd,
cu adjutoruld cirii poporuld manifestd prin und
euvêntii ski douO nesce idee, pentru carT litteratu-
rele celle culte sunt fortate a intrebuinca peri6de
Intregi.
GhicitorT sOd enigme, und micid-loca de a ascqi
intelligenta prin greutat1 §i prin analogic, cdtrd
care se maT potil adAuga a§a numitele frAmAntari
de limbd9.
Antond Pannl, adunAndd und mare num6rd de
proverbe romine, puse inceputuld uneT colectiuni
§1 ma! complecte, pe care a§teptämd ca sO ne-o dea
viitorulii fArA ca sO'T fie InsO permisd a uita celle-
ralte douO varietAtT, nu mal putind importante
idiotismele §i ghicitorile.
hi fine, genuld narrativd cupprinde, de asseme
ti nn 4.7nnY clertrvin
 13

Traditiunea populard istoricd, precum sunt, bund

dra, acellea adunate de cronidarulti Neculcea In fruntea
annalelort sélle, sub titluld de : 40 grad de cuvinte, ce
asuntd auclite din omtl in omd de omen! vechT §i
abëtranT §i in letopisete nu sunt scrise. ,
Anecdota, und felti de narratiunT satirice, fOrte
scarte, precum sunt, build Ord, acellea despre ti
ganT séd evreT.
Basmu, prototipuld romantelord litteratureT cella
culte §1 chiard allti dramelord moderne, ins6 Intre-
candu-le §i lassandu-le departe In urmit prin bo-
gdtia complicatiunilord §i prin puterea fantasiel.
A§a dard, putemti resuma In urmAtoruld moat,
a§a clicéndd plastid, classificatiunea litteratureT po-
pulare a romanilord :
/ 1. Canted btitranesd.
2. DoTnA.
3. Colin&
I. Genuld poetict 4. Hord.
5. Vicleemd.
6 . Descanted.
7. Oratid.
1. PKoverbe.
2. Idiotisme.
11. Genuld aforistid.
3. GhicitorT §i frAmtntArT.
de limbd.
1. Traditiunea.
/HI. Genuld narativti. 2. Anecdota.
3. Basmuld.
14

Doui frag Schott publicaril in nemtesce, sunt a-

cum veo douë-cleci de anni, o colectiune de basme
si anecdote române din Banatd.
Intentiunea a fostd laudabila, notitele si com-
mentariile sunt fOrte erudite, dar traducerea e astd-
feld, incatu d'abia-d'abia este cu putintä a surprinde
pe ici pe collo ate o slabl scAntee de spirit uhi
nationalii ald románului.
Nu este clan orili-cui de a putea transmite
productiunile und litterature popolare cu acea su-
blima, fidelitate de caracterd si chiard cu acea nu-
anti de espresiune, en care D. Rocques reusi a
traduce in frantusesce, mai annti-Ortd, veo cAte-
Ira ballade române !
.Ast-feld, lucrarea fratilor Schott este ca si inutili.
Neobosituld Anton Pannd publicase mai multe
anecdote románe ; repausatuld Filimon, neuitatuld
nostru amicd, reproduse inteund modd admirabild,
in coldnele cliarului Teranulti, basmuld despre .Ro-
man Nazdavan ; 7, dar o colectiune numerOsä, sus-
cinutI si totd-d'o data adevëratu româneasel, ne
lipsesce pana acuma.
D. Fundescu, esit din popor, n'a uitat poporuld.
Sub pana acestui june poett, basmele romäne
conservä cu perfectiune sigiliuld opincel si respira
en libertate aeruld dela tórra.
Colectiunea D-lui Fundescu e mai numerbsii, de
eitti acea a fratilord Schott, si este si rominéscl.
Vorbind despre propriaNstri impressiune, nigx-
 15

turisimb, cit cea ce ne-a isbitd mai cu deosebire

In basmele, adunate de inbitulti nostru amid, suntd
nu attdd multimea allusiunilord mitologice i etno-
grafice pretiOse din puntuld de vedere and istoriei
nationale, pre dtü fecundulh elementti psicologict,
lin care dramaturgil i romantierii roman! ard pu-
tea sè imprumute cu abundenta observatiuuile celle
Mal profunde i cele mai fine asupra inimei umane.
Marginile mad mici introductiuni nu ne permitd
a ?resinta aci de catd numai vr'o douë sal trei
essemple. Astd-felii, bune-órd, in basmuld Fata
din Dafinn, cu care se incepe colectiunea, imp6
ratulti nu se saturd a intreba pe cdlugdrasuld des-
pre cea ce '1 spuse iubita sea : ild lutrait cli §i
mipte, lid intrad pe drumd si in casd, illd in
trad la tad pasuld si in tot(' momentuld, i ard
vrea mered s tad aucld cea ce auclise deja d'o
mit de ori.
Acéstd, sublimd trdsurd psicologicd se pare a fi
luatd, asa clicadd, pe de 'ntreguld dintr'o elegit a
lui Propertius :
Et rursus buerum quaerendo audita fatigar.
Quern, quae eerie timet, quaererere plura jubet. . (I).
pe care o gasirnd, nu tradusk ci mai multh ghi
citit, de ilustruld nostru Eliade :
Eu o cautil in tot loculfi,
§i scia bine cA tea dusel....
(I). §i 61.4 obosesce pe slugA, IntrebAndula celle auclite gi po-
runcindu'I se spina cea ce se teme a afla.
16

Basmuld I'éta de impe'rat i pescarulil este cu-

ratd o drammi anticl, lipsitl nume de dialogd.
Sinaplitatea intrigel cea maT estreml, unita, cu o
veritate neimitabilA de caractere, constitd fonduld
acestel micI cap-d'opere.
0 fétA de imperatt se inamorézA de und tenerd
pescard §i'ld Tea de bärbatd ; la prAnOuld de nuntil
veclênduld a vrea së alba und felt"' de prioritatei
mirésa ii amintesce cu mandril distanta ce este
intre mad pescard §i o MA de imgratd ; pescarulli
se scat de la mésA WA a ylice und cuvêntii, etc
citip instqf basmuld, pentru a intelege fruntu-
setea lul.
nit a vorbi de fidelitatea, cu care este sur-
prinsd caracteruld impresionabild §i tot-d'odat5 va-
nitos alld femeiI, attragemd aci atentiunea namaI
asupra scenei dna pescaruld se sad de la wad,
Ara a flice unfi singur omen&
AcéstA elocinta a tAceriT este unuld din ressór-
tele celle maT favorite ale drameI elline.
Omuld, miscatd pang in iundul Anima, nu vor -
besce.
In Sofocle, de ale orI unit personagid simte o
durere tare §i neasteptatä, ella esse 4fArit a clice
und singurd cuvêntd* §i coruld observA atuncI cu
tristetA, ca In Edip-regele: I116 temd, ca dupö a-
céstA tAcere së nu se intêmple o mare nenorocire."
Basmuld Spaima-stneilorii," in care patru draci
 17

essd dintr'o femee §i mid ald cincelea §i celld dupd

urmii, totd Inca maY remane, a cAcT nu e bine ca o
muIere së fie fara nicT und dract,0 se pare a fi
ROM din pana luT Shakspeare, carele repeta me-
red, ca femeea este a ua demond de colOrea tran-
dafiruluT v

1867. B. P. Hiljde4.
BASME
 FATA DIN DAFINU
A fost o data Ca ilia' o data, cand era cerula aprOpe
de pamenta, in cat ómeniI ceI maI nalg atingeati cu
man de e!ii ; dacli n'ar -6. fost nu s'ar povesti. A fost unit
imperat si o imperat6sa. Imperatesa ramainda grea, Ina-
intea faceril cu sése septemanl s'a pomenit di '1 plinge
copilula In pantece. Ea 'I Oise ca, dad va tam, iI va da
ban1 mulg, ung add cu aripT, fah imperatuluT vecina
0 armele cele maI bune ; cu tóta asta fagaduéla, eld
tot plingea. CAM !use '1 spuse ca '1 va da pe Sanda
Lucsandra, de peste noua marl si noua terT, atuncl tam
ca und peste.
Dupe ce se Miscu copilula, se facu mare si veni in
versta de insurat, ceru de la paring se 'I dea ceea ce
'i a fagaduita.
Imperatesa '1 spune ca Sanda Lucsandra nu se afta
pe lume, ci ca ea a nascocita acest nume, ca sa, 'la faca
sa nu mal piing&
Dad nu 'ml Atl da pe aceea care mi-ag fagaduita,
Oise feciorula de imperata, me duca in lume.
Se II dam po fata imparatulul vecina, Oise mu-
ma-sa ; e frumósa, bunii si cea mal intelepta &tit din lume.
D'ar fi chiar Sora S6relul n'o jail. EI voia p'aceea
care 'ml ag fagaduit-o. Dad nu 'm1 o dag, me voia
duce s'o caut pita voia gasi-o.
Veclend line ca nu-I o da niel de cuma, eld chiema
22 FATA DIN DAFIN

Indata pe sluga sa cea maY credinciósk i 'I dise se,

gdtésd caluld sed celd mal butyl i merinde pentra mat
multd vreme. Dupe ce se gatird tote, pled, Insotitd de
slugii 0 de catI-va soldati.
Se duse, se duse, §i ear se maY duse, pand ajunse pe
o campid forte frumód, plinã de felurimI de florI, i u-
data de und mid rluletd limpede. In midiloculd aceleI
campil era un dafin verde, forte mare. Imperatuld ipt
intinse cortuld subt dafin, i pe când se da odineI subt
cortuld Bed, audi qindd din dnfin aceste cuvinte :
Deschide-te, dafin verde,
Se iasi fata curatfi,
nDe afire nevOutii,
"De vêntfi nebituta,
De plOie neudati,
IDe voinicfi nesèrutati;
Clicl se duce la fintini
Unde este spit Hui;
Fetisora eng o spele
Si s'adune floricele...

Dafinuld se deschise Mate., si din eld ei o Ltd cu

peruld cu tottd4 it cit totula de aura; ea era a0a de
frumOsä, In cad la sOre te puteal uita, ear la densa ba 1
Cum o vedu fecioruld de imperatd, rdmase uimit de
frumusetia el. Se scull der, numaI de cat, se duse la ea
§i'l dise :
Fat& frumód 1 Dace, mi-al da o fore din cosita ta
s'o sërutü, ed-tt-a0i face unu leagänd de mdtase in sala
palatulul meg, unde se, nu te ajungd nicl puid de on*
dad 'ml al da o ficire dupe gurita ta s'o serutd, 'p akd
muta dafinuld In curtea palatuluI med ; 1 dad m'aI läsa
se adun florl dupe sinulii tëü,. te-a0 face imperktdsii.
Fata, cum sunt fetele cam credetOre, 11ü credu ; §i,
 FATA DIN DAFIN 23

priimind propunerea imperatului, II dete ce ceru. §eclend

ei asta-fela Imbratisati , adormira sil apnea clioa. Im-
peratulti WO, desteptandu-se si grabindu-se de plecare,
porunci sa se gatésca de cale ear feteT, care dormea Inca,
II lasa In bratie una manuchia de florl In locul sea.
Ela se duse si se mai duse, pima dete peste una pa-
lata mare numal de aura 4i de topaza.
Aci intreba pe cela dintaia oma care 'Iii intilni : uncle
séde Sanda Luesandra, fata de Imp6rata eel-a fagaduit
muma-sea candil a plansa In pantece. Acela pe care l'a
intrebata feciorula de imperata, fiinda stapInula acelui
palata, si avenda si ela o fatti, si fiinda ea auclise de
frumusetia si bogatia acestui Math, II spuse ca Sanda
Lucsandra séde chiar aci in palata, si este fata sea.
Acésta iiii buena mult pe baiata, §i-i o ceru de ne-
va sta.
I-o dete, se intelege, numai de cat, si plecara impre-
una sa se cunune in palatula feciorulul de imperata.
Etta din dafin, desteptandu-se In micIllocula campului
printre flori, §i veciend ca a ramasa singura numai cu
florile, clise :
Floricelile mele,
Cum m'att adormith voI de grefi,
Ai m'ati despartith de iubituld ma, i
Apoi sculandu-se, se duse la dafin, §i batu de cate-va
onl, clicenda :
Deschidete, clan verde,
Si intre fat& curatit, etc,
Inse dafinula nu se mai deschise, di raspunse asta-
fela :
Fogl &tit frumósi,
Ci esti picktósi.
Atunci ea Incepu a plange si a se jeli ; si veclend ca
24 FATA DIN DIFIN

nu e nici o nadejde de a mat intra in dafind, lua unit

bqa In manit si pled pe drumuld pe care plecase im-
peratuld. Atergend ea pe cale, intalni und calugärd ; si
gandinduse ca, cu halnele séle, atat de bogate, nu pu-
tea sa merga pe drumuld celd mare, ruga pe calugard
se't dea halnele sele de lank si ea se't dea pe ale el de
aurd. Calugaruld priimi bucurosit ; i fata, dupe ce se
Imbradt cu halnele calugarulut, pled pe drum 'nainte.
Se mat duse Ind, i ajunse langa o padure ; acolo seOu
la umbra sa se mat odindsca, cand eta cA vede o trA-
surA Insotita de mai mulg omen! ca vine spre &lure.
Cum ajunse trasura Fang& ea, veciti Inteinsa uufl omit
o femeia, i cunoscu pe fectorulu de imperatd care
o parasise, pentru Sanda-Lucsandra.
Bung çlioa, calugarasd, Oise Imperatuld.
Multumimit D-tale, prea slavite Imperate, Oise ca.-
lugarulti, apropiinduse de usa trasureT.
De unde vit ?
Vid din coact de la vale !
§i ce at veclut pe acolo ? Intreba Imperatuld toig-
catd.
Trecêndd printr'o campie, arad v6Out o fata care
plingea dinaintea unul dafin. Intrebandu-o de ce plinge,
ea 'int a spusti o istoria.
Spune-ne nouit aces istoria, Oise Imperatuld cu
interest'.
Calugarasuld urma ast-feld :
Eu lacuiam o data Inteunti dafin, çlicea fata ; e-
sind Inteo 1i din elti ca sit adun fort, am Intalnitd und
feciord de Impëratd ; eld iml ceru o fore din cosita
mea s'o mirese, i cii i-am data.
Aci calugaruld se opri putin ca sa se 'Me la Impë-
ratuld. Imperatuld fuse 't Oise :
 PATA DIN DAFIN 25

Spune, calugara§d, spune.

Mi-a cerut o fl6re dupe gurita mea s'o sërute, i
eii '1 am datu-o. In sfir§itd mi-a mai cerutd se adune
florY dupe sinuld med, §i ed i-anad datd §I acésta.
Spune, calugara§d, spune, Oise 1mp6ratu1d, v6c16pda,
ca calugaruld se opresce ear.
eclênd cu Imp6ratu1d subt-cortd, i In mi(lIloculd
campiel de florY, am adormit ; cand m'am de§teptat Insë.
m'am vëclutd singura numai cu und manuchid de for!
In bra tie.
Atunci m'ama dusd la dltfink-§i dafinuld n'a voitii sa.
mai it ë priimésca. Eta de ce plingii.
Unde mergi ? intreba impëratuld pe calugard.
In orapld in care merge Maria V6stra.
Atunci urcii-te in trasura cu mine.
Calugaruld se urca In trasura, §i, pat% ajunse acasa,
Imperatuld II clicea mered :
Ia mai spune, calugara§d, ia ma! spune.
Cind ajunsera In ora§iii, impëratuld duse pe calugard
acasa la dênsuld §i '1 dete o camera ling camera sa.
Mal erad trel clile 'Ana sa se fad nunta cu Sanda Luc-
sandra §i Imperatuld, In tote serile, cam' mergea sa,
se culce in odaea sa, venea la u§a calugarulut §i 'I
clicea :
Ia maY spune, calugara§d, ia maY spune.
Mad fuse cliva nuntil, calugaruld nu se mai v4u, nu.
se mu! aucli. Dup6 ce se cununara, cand era vremea
sa se dila miril In casa sa se culce, Impëratuld se
duse se mai intrebe pe calugaril ; dar fu mirat cand,
In locii de-a-i spune calugaraplil istoria, eld aucli unit
gematu initibu§itd. Alerga numal de cat acolo, i gasi pe
calugard spincluratil de o fringhia.
Cum vëclu Imperatuld acésta, the fringhia numai de
26 FATA DIN DAFIN

cat si, vëclênd parula resfirat si slnul desvelit ala fete !

care se lupta cu mórtea, cunoscu ca este chiar fata pe
care o parasise In cAmpia. Atunci, aflând tot de odata
ca aceea pe care o luase nu era adevArata SandaLuc-
sandra, o trimise indarat la parinp, si lua de nevasta
pe fata din dafina. Cununia se facu peste o s6pt6mana,
panA s'a insanatosita fata.
Nunta a fosta forte *masa, ca nunta Imp6ratésca.
Eram si ea acolo. Ba Inca am jucat si o hora d'ale
mad.
 SPAIMA SMEILORU

A fostd odata ca nicl o data, daca n'ar fi nici ca s'ar

povesti, dud pesciI ceI mid Inghitiad pe ceI marl, si
lumea le clicea Whit
A fostil odata und imperatd tare si mare. Dupe ce
batu pe top ImperatiI pamantulul, si le lua Imparatiele,
se Insult i facu trel fete : una cu sórele 'n frunte, alta
cu luna 'n spate, érd cea maI mica cu lucéferuld de di-
mineta érasl In frunte ; vi tóte erad mal frumóse de cat
zinele muntilord §i ale padurilord.
Ele se dusera Inteo cli la scaldatd, i intrara. Inteo
baie cu totuld i cu totuld de marmora. Dar pe cand
ele se scaldad, se ridica o furtunä pe cerd si le rapi
pe cate's1 trele.
Ajungend la urechile ImperatuluI ac4stA intemplare, i
se Ude inima, i muri pe Med, läsand sit Imparitésca
pe muerea sea.
Inteo cli Imperatdsa se apucii se mature prin casa,
dar pe and matura, II sari un boba de piper In póla ;
ea lua bobuld eta puse pe soba ; dar eld sari eard de
acolo In 'Ala Imperatesel. Veclendd Imperatésa ca nu
póte scapa de densuld, liii Inghiti; si aca remase grea,
näscu und copilti cu paruld de aur.
Acestd copild crescea In treY 1i1e cat crescd alp co-
28 SPAIMA SMEILORU

pii In treT-spre-dece an!, §i se fAcu voinicd ca bradit

muntiloi .i ca stejaril campilord. Imperatesa ild dete la
dascald de Invete tote meestriele lumesci ; 0 temanduse
ca sa nuld. perde, II facu o colivie de aura sild Inchise
Inteensa, -dendu'l jucarii copilerescl ca se-I treca de uritd.
Inteo di trecu p'acolo o babe cu doue tigve cu aptt;
fecioruld de 'mperatd o vedu, §i tregend cu arculd II
sparse amendoue tivgele. Baba se uita In susil, 0 ye--
denduld II dise :
Luate-ard mama ventuluI turbat, care a luat §i
pe surorile tale.
Fecioruld de Imperatil, cumd audi blestemul babel, se
duse la mume-sa §PI dise.
Ia spune'nn, mama, am avutd ed surorI, orI nu?
N'al avut, draguhl mameI, nicI o surord, respunse
Imperatesa.
Spune'mI drept, mama, ce, daca nu, me veI perde.
Vedend fuse ce mume-sa nu voia sa'l spue adeveruld,
se facu bolnav qi-I dise ce, daca nu-I va da tita pe
subt talpa case!, eld va muri. Imperitesa II fegadai ce-I
va Implini acésta cerere ; atund chi se scull din pat&
0 ridica talpa case!, §i mesa puse tita subt WO ; dar
chi lase talpa cam gred peste to, dicend 6110 me-seI :
Spune'mI, mama, aind avutd ed altI frati §i surorl ?
De o camdata muma-sa nu voi se-I spue ; dar eld le-
send talpa 0 mat mult, 0 ea ne mai putend se rabde,
Oise :
Se sciI, fetal meg, cd al avutd treI sutorI, maI fru-
móse de cat dinele muntilor i ale pedurilord ; dar le-
ad ripitd trel smeI care locuescd pe teremuld cel-l-altd.
Spune'ml scum, Oise beiatuld, ce fel de omit a fostd
tatilA med, care suntu armele ce pith, i pe ce mkt
Incileca ?
 SPAIMA SMEILORU 29
Tata la Oa a fosta una mare vitéza, i s'a NAM
9 anI cu smeuld Pirjold, celd mai vitéza dintre smei, Ca
sa ia pe sora-sa de nevasta ; armele lui sunta ingropate
la. radacina until plopd in gradina ; 6ra calula sCa pasce
&A verde prin livede.
Atunci baiatula, incredintandu-se despre tote, a data
drumula masa de subt talpa ; i, ducêndu-se Ja una vra-
jitora, '1. a spus tot ce aflase de la muma-sa.
Vrajitoruld '1 a clis sa se duel s6 ia Multi calului, si
sela sune de trel on in tlivede. Eld se duse, luä frill%
suna de trel ori la cele trei parg ale livedei, i indata
veni la densula o martOga de cala chiord, clog" i plin
de bube. Fet Frumosu II dete una piciora in piepta,
caluld se duse d'a berbeleacula, cale de 9 clile si 9 nopti.
Suna friuld de alit doilea si de alit treilea, dar tau
aeela cala veni. VeOnd acésta, scóse palosula se-la in-
figa in pieptuld calului ; dar calula II Oise :
FCt Frumos ! nt-Frumos ! Nu nA omori, ci dute
de taie trel sdte de viteI de la trei sute de vaci,
da-ml mie laptele sela bead.
Rt-Frumos Ewa precum II clise calulU, i peste tret
telile sunk érasi faula ; dar asta data veni una cala ca
un smea, 1i-i clise :
Ia healecä acum pe mine, si atinge-m6 de treT cr1
cu scarile. nt-Frumos facu asa i, dupe ce se plimba
putin eu ansuld, ila atinse de trel orl cu scarile ; a-
tunci caluld deschise douC-spre-clece aripi, i shuri cu
ansulti panä la venttild turbata ; apoi ,coborandu-se totti
pe locula de unde plecase, Oise :
Rt-Frumos, daca vrel sa te slujesca cutn se cade,
s6 mai tal ése sute de viteI de la sése sute de vacI,
si sC-ml daI laptele Wlti bead.
nt-Frumos lmplini i acéstä porund a calulul. Era
30 SPAIMA SMEILORII

peste treI clile veni ImbrAcath In fell si Incoifat, 0 suni

Mull Calulh veni si elh. numaI de cat Inselath 0 In.
frInath ; apoI Oise :
Eta-me, stapane, gata la poruncile tale.
Fet-Frumos Inc/ilea pe calh si se duse, si era se duse :
1c)i de véri
RUA aéri,
Cale lungi
Se-I ajungi.

Erg caul siirele ajunse pe la chindil, intrarA Inteo

padure 'Agra si Intunec6sA. Dupe ce cAlkorirA catA-va
vreme prin acea padure, calulh se opri In loch si Oise :
StApane, ultAte bine Inainte, si'ml spune ce vec11 ?
Fét-Frumos se ulta, dar nu veciu nimich. Caluli &A
H Oise sg. se uTte ; atuncl elii se uitA cum se cade, si
vedu o multime de serpI cu capetele ridicate pana la
cud, si vArsand flacAri de loch din gure ; elii spuse ca-
luluI ce vede si calulh II Oise :
StApane, nol trebue sa trecem prin miclfloculti. ace-
loll bilauri ! Baga dar maim In urechia mea cea drepta si
scOte mid arc cu sagetI, si dud vom fi aprópe de den-
01, sA slobocII o sAgeatA, si el ne vor face loch sa tre-
temd.
Fet-Frumos facu cum II Oise calulh ; era cand ajunse
aprópe de balaurI, trase o sAgeta , si serpiI de frica
plecarA capellle la pAmanth si-I lAsarA së trecA.
De aci era plecarA Inainte , si deterA peste o campia
cu padurI frum6se de chiparosh, cu erba verde ca ma-
tasea, si cu multime de fantanl cu apa limpede ca vio-
reaoa 0 rece ca ghiata ; erg la cApetêiulh aceleI cam-
pil era unu palath cu totulii de arginth.
Cum ajunse la palatu, batu In 'Arta, si esi Inainte o
 SPAIMA. SMEILORU 31

fata frumOsa ; eld II ar6ta und inelusu de aurd pe care

cum Ild v6clu fata, cunoscu ca Fët-Frumos II este frate,
strIngênduld In brate II dise :
FugI, frate, di de te va gasi smeuld aci te va 0-
133 oft
Ia spune'inI, dise nt-Frumos, ce semne are sme-
ulu vine ?
Eld II trimite buzduganuld Inainte, clise fata.
Nu trecu multii i buzduganuld veni, si dupe ce bi-
tu de treI orl In pórta, se puse In cuid.
Fdt-Frumos lua buzduganuld, i InvIrtinduld de treI
orl, Ild asvêrli Inapol la smea ; apol, Incalecand pe cald,
se duse de se ascunse subt poduld de argintii.
Smeuld veni numa1 de catd; dar cum ajunse la ca-
pulii podulul, caluld Incept' a sforai si a se trage ma-
pol; smeuld II dete cu scarile sill dise :
Hi ! cold de smed, de paraled ! mergl Inainte, ca
n'am frica de imin1, de cad de nt-frumos. Dar eld
este pe töramuld cel-l-altii, i nu credd s6-I fi adus
corbulei osciorulei qi ventulei periforulei !
Ba póte l'o Ii adus, dise Rt-Frumos, esind de
subt podii.
Smeuld se repedi la eld ei-I dise r
Cum vrel se ne batem ? In sabil sd ne taiem, séd
in lupta se ne luptam ?
Ba in lupta, ca-1 mal dr6pta, dise F6t-Frumos.
ApoI dupe aceia amandouT voinicil se luara la lupta.
Smeuld aduse pe Fët-frumos i lilt baga In pamêntd
'Ana la genuchI ; F6t-Frumos muvlrti pe smed, i, bi-
ganduld In paniêntd 'Ana la gatd, 11 taie capuld, pe
dud calulii sëlt omora pe ald smeulul.
nt-Frunaos scóse und bicid i, plesnind de trel err,
facu palatuld smeulul o nucä, o bAgti In sind ci pled.
32 MENA SHOHAM"

II
Dupe ce cAl6tori cat-va timp, dete peste und palatti.
cu totuld si ca totuld de aurd ; batu In Odd, si esi
Inainte-1 o fatd forte frumOsi ; II areti si el ineluld
celd de aur dupe care, alma thl vë4u, cunoscu pe Fet-
Frumos de frate, i, stringanduld in brace, II clise :
Fugi, frätioruld med, cad de va vent ameuld te
ya face mil sfirtme.
Ia spune'mi, tntrebil. Fet-Frumos, ce semne face
smeuld caul vine ?
Eld 41 trimite busduganuld tnainte, respunse fata.
Nu trecn =Rd timpd, i busduganuld veni ; apol,
dupe ce batu de trel ori tn porta, se puse tn cuid. Fet-
Frumos tla It'd din cal seld asvirli inapoI la smed; ear
dupe aceia tnealecd. caluld si se ascunse subt podula
de aurti aiü palatulut
Smeuld veni, c'o falan cerd si cu alta In pimentd ;
dar dud ajunse Ia capuld podulut calulii sea Incepu stt
se traga napol ; tnse eld II dete cu searile c '1 clise :
Hi I cald de slued si de paraled I mised 'nainte
it nu 'ml e fried de niment de cat de Fet-Frumos ; dar
eld este pe teramuld cel-l-altd, si nu crecl se '1 fi -adus
corbuld .oscioruld si ventuld perisoruld.
Ba 'Rite i Po ü adus, clise Fet-Frumos, estiadd de
sub podil.
Atund smeuld II Oise :
Cum wet ? In luptd sä ne luptdm sea In sabil sa ne
tAidm ?
Ba In luptd, ca-1 maI dreptd, raspunse Fet-Frumos.
.Apo1 se Mara la lupta si se luptard :
1?i de vari
Pin& séra.
Era candd ajunse sOrele la chindil, Fet Crumos trenti
 SPAIMA SMEILORIT 33

pe smea pi'l taia capula ; i pe dud ela omora pe smea,

calula sea omora pe ala smeulul.
Dupe aceia plesni cu biciula de trei or% i tota palatula
se facu o nuca, pe care o bag in sIna si porni inainte.
Se duse, i érd se mal duse, pana ce dete peste und
palata de topaza. care stralucea atat de multa In cat la
sore te puteai uita, dar in densuld ba. Aci sedea soru-sa
cea mal mica. Dupe ce se cunoscu cu ea, se ascunse era
subt poda, i venindfi sineuld, se lua i cu densuld la lupta;
si se luptara tótit clioa; dar nu putura se se trintesca unula
pe altuld. Veclend acestl smenla, se facu flacara galbena,
era Fat-Frumos se film i elflacara rosie, i dri se luptara,
dar nu putura se se biruesca. Stueulti se uitrt In sus, si
veclendii und corba II Oise :
Corbule, corbuletule! Dute la zahana, pill mOie o aripa
In set i una In apa, i cu seula se me stropesci pe mine,
era cu apa se stropesci pe Fet-Frumos, ca trld dall Im-
preuna cu calulti sea sela mananci.
Fet-Frumos ridica .si elit capuld In susii, i clise :
Corbule, corbuletule! Date la zahnna pi moiell o ari-
pa Iu sed i alta In ape, i cu seuld se me stropesti pe
mine, era cu apa se uc,lI pe smell, call dad se manâncl trei
smei Impreuna cu cail lord.
Corbuld plea, i intorcendu-se peste putin, uda pe Fêt-
Frumos cu sed, i pe smea cn ape. Fet-Frumos sari d'asu-
pra smeulul pri Ude ctpula; apol plesni din bicid; i, fa-
cend i palatula acesta o nuca, o bage, in slad, si se duse
Inainte prima ce ajunse la o gradina cu piffle forte frumese;
el Intinse mann se ia o park dar calul se opri In loc pit clise:
Stapine, se nu manInci din aceste pOme, ca vel muri;
caci este sora cea mare a smealui prefacuta In gradina ;
dar dace ai pofta mare, de mai Intel cu sabia in treI parti
ale pomului, s'apoT manttnca cat vei voi.
2
34 SPATISA SINE1LORII

Tët-frumos ti pomulii in trei pärti, i incepu se curgi

sange, apol culese pere i mind.
Nu trecu multa i vëdu o fantina cu apa rece, dar eand
voi se ben, calulti érlisl fl dise se fad' ce facuse la gra-
dina. 1 et-r rutnos iovi lantana cle tre orl cu sab;a, i, du-
pe ce curse singe, b'eu apa si se racori. Era dupe:aceia
merse fnainte pind ce dete peste o via cu struguri, dulci
ca zahlrula i mirositori ca chihlibarula. El voi së rupa
unit strugure, dar calula II dise :
Stapane, nu rupe struguril, cad viea acés ta este
sora cea mica a smeilora ; si, de vel mina numai.o bor-
Una, vel m-uri ; dar dad ai pofta de strugurI, taia o
vita cu sabia, i apoi mananca câi struguri iti place.
Rt-Frumos tAiA o vita; si, dupe ce curse unu pirau
de singe, lua struguril i mAnca. Pled si se duse, mare,
cale lunga si latanga, ca Dumnedea se ne-ajunga ; cad
cuvêntula din poveste nni 'nainte mai lung' si mai frn-
mos este ; dar cand remase sOrele de o sulia, calula
dise lui Fet-Frumos
Stapane, ia ultate indarat, i spune'mi vedi ce-va?
F6t-Frumos s6 MCA, dar nu vedu nimica.
Uitate mai bine, II dise calula.
Maud Fèt frumos se WO. mai bine, si vëdu o flacara
cat Omaha aculul de mica.
-- Se scii, stapine, ca acdsta flacara este mama sme-
Holt si a smeólcelora, si nu scia cum vom scapa de
d'ensa. Tine-te bine de coma, ca am se ocolesca lumen
cat te stergi la ochT, ca se ajungem la cetatea omului
de for! cu barba de matase, cad numaT acolo e sea-
pare pentru Doi.
nt-Frumos asculta povata calului, care deschise. tote
aripile i incepu së MN:ire mal iute de cat vêntula i ma!
incet de cat gandula ; dar flacara din ce in ce se ma-
 SPAIN/. SMEIL ORU 35

rea i Incepu se arcla pe Fet-Frumos In spate ; calula

*lend ca nu'I nadejde de scapare, se 11100 On& la
veutula turbata, i Intl% In cetatea omulul de florl. A:-
tuncl smeólca, remaind afara din cetate, Oise cu arnära-
ciune :
Fet-Frumos, Fet-Frumos 1 Waal o gaurh in zidii, se
vecl cine esti tu care'ml at omorita trel baetl i treI
fete.
Fet-Frumos porunci se faca gaura, dar chnd smeóica
bag& capulti i voi Witt sOrba, Oa II arunca in gull
una busdugan de fera arsii in foch, pe care, sorbindu-la,
se umtla ti plesni.
Omula de fort cu barba de matase, auclind ca Fet-
Frumos se aila in imperatia lul, trimise ciodarI i idel-
cli de ila chemä la imperatie, i ila puse In fruntea
meseI ; dar ellu vedend pe fata omului de for! remase
Incremenith de trumusetea el, si o ceru de la tata-sea
de sop. Omula Ii dise ca 'I-0 dh, daca ii va aduce apa
via 0 apa mók de uncle se bata munti! In ca,kete. Fet-
Frumos incahca calula, 0 se duse spre sore apune, si
dete peste unit oma care bea apa de la nout scocurl
de mot. si se sialta cS n'are ce bea.
Fet-FrumosstiAu In locu si se mina de deasula, era
elU Ii clise :
Nu te mira de mine, ci te mirS mal bine de Fet-
Frumos, care a omorit trei mei i trei smeOlce si pe
muma smeilora.
Ed sunt acela, respunse Fet-Frumos.
Daca e§tI tu, ia-me cu tine ea mult bine IV voia
prinde.
m.
Fet-Frumos inS pe multi ce nu se slitura de aph, si
 36 SPAM& SMEILOR 6

pled inainte. Pe drum Intilni unit altd omu care mânca

&ilea de la noue cuptóre 0 se valta ca more de Rime.
Fet-Frumos se ulta la densuld §i Incepu se se mire ; dar
elu II Oise :
Nu t3 mira de mine, ci te mira de Fet-Frumos,
care a oinorit trei smel, trei smeóice 0 pe muma smeilort.
Ed sunt acela, Oise Fet-Frumos.
-- Daca e§ti tu, apol ia-me cu tine, a mult bine lti
void prinde.
Fet-Frumos Ha ma 0 pe acesta 0 pleca Inainte. Merse
cat merse, 0. dete peste und omd care sada din munte
in munte cu noua petre de mOra legate de piciord, 0
se plingea ca n'are ce sari.
Dupe ce Ild lud 0 pe acesta cu densuld, merse Inainte
ca cuventuld din poveste, ca Inainte mind mai este, 0
ajunse Ian) campia de unde se auclia und sgomot mare.
Atunci caluld Oise lul Fet-Frumos.
Stapane, cata spre sore apune, 0. spune'mi vecli ceva?
Fet-Frumos se uita, §i veOu duel munti batanduse
in capete.
Printre ace§ti doui munti avem se trecem ca se
ham apa via 0 apd mOrta, Oise caluld : se mergem In-
ceti§ord ; §i cand vom fi aprOpe de munti,. semi dal de
3 ori cu pintenii, §i se te of bine de cOma cu o mama
0 cu cei-l-alta se iei apa.
Cum ajunse Fet-Frumos dinaintea muntilord, date
pinteni calului, care sbura mai iute de Cad ganduld, trecu
pe la fontand, lila apa, 0. e§i dintre mop mal nainte
d'a se lovi In capete.
Fet-Frumos adusse apa la omuld de flort cu barba
de matase, §i ceru se'i dea pe fia-sa de nevasta. Dar
omuld de florl li Oise :
Ed li-oi da-o, daca 'mf vel gasi unit omit care
 SPALMA SMEILOliff 37
se minAnce pitInea de la noul cuptóre, si idtuli se bea
apa de la nouA scocurl de marl.
Fet-Frumos clise ImperatuluI :
GAte§te cele noua cuptóre, si ardtl'mI cele noue sco-
curl de mórA, cA amii omen! self mAnAnce palnea si self
bea apa.
Omulti de flori porunci vizirulul se gAtésch pAinea si
se arate scocurile ; si dupe ce le gAti, veni imperatuli
se privesd. Atuncl Fet-Frumos ficu semnii ómenilora
sel, si dtd te stergI la ochl, mAncarA palnea si Mud
apa. Dar omulii de Rod nu voi frn dea fata nici dupe
acésta, ci II clice :
Daca voesti se aibi pe fiA-mea de soda., se'rai aducI
garaa care mirOse cale de noua ani, si apol itl voii da
negresitii pe fie-mea.
Fet-Frumos plecA se caute garófa, §i se duse cale
lung& ca Dumnecleft sel ajunge, pana ce simti mirosuli
garOfel. Atunci calule II Oise :
StapAne, bagA mama in urechea mea cea drepta
si scóte din ea o big:at& de sapune, o perie §i o gresie,
§i mergi inainte firA fricA.
De ce mergea si mergea, mirosuld mai mare se fa-
cea, OM ce ajunse la palatuld de sticla, trase la pórtA,
bAtu In ea si nimeni nu-I respunse. Atunci elii intrA In
Mint ru, veclu garófa si o luA. Apol incAled pe calk si
pled spre omulii celii de for!. Nu ficu malt& cale, si
simti di vine dupe elii smeuld palatuluI de sticli, cu
o falcA In aril §i cu una In pAminti, Dar, tocmal
dud era selA ajunga, calulii II clise :
StApAne, arund sapunule.
Eli 11A aruncl, si numaI de cat se ficu unit alunecusi
care impiedid pe smell de a-lii ajunge. Sineulii lase
Mu ce lieu, si trecu cum putu alunecu§uld. Calule clise
38 SPAIMA. stamnoutt

se arunce peria. Cum o arunca se lam o padure desk

de nu putea nimeni se resbata printr'ensa ; dar smeula
facu ce facu trecu. Apol lua pe Fet-Frumor ériI
in góna. ; si rand era sem princia, arunca gresia, care.
se facu una munte mare si Malt panii la cora. Smeula
rose piatra cu dini1 i trecu prin ea. Atunci caluli clise :
StApane, nu e bine de noi, o se perima ; dar mai
avem o scapare. sql tragi sufletula de nod. ori, cá ama
se me ridica si se trecii de nor!, s'apol d'acolo o se cacti
peSte smeil i sela strivescii.
Fet-Frumos se lua dupe povata calului, se ridica pana
lar nor!, apoi se lasa peste smea silt! strivi ; era dupe
aceea se duse si dete garófa omului de JIM, care, ne
mai avencla eel cere, II dete pe fie-sa. Dar cand veni vre-
inea se se cunune. veni omula celu cu nota pietre de
piciOre si ceru se se culce c4i Oa in camera cu den§ii.
Fet-Frumos ila lasa, caci facuse juramilnta se nu'I calce
nicI o data vorba. Peste nópte, tocmal dud Fet-Frumos-
dormia mai bine, esi unu balaura din gura fete!, si cand
se Intinse se musce pe Fet-Frumos, omula cu petrele de
picióre scOse palosulu §i'lu tat in mid faramaturi. Mat
e§i unula, si'la taia si p'acela ; si cand esi si cela de alu
treilea, 11 sdrobi capulu cu o piatra de mOra. Apoi dupe
ce'l puse la o parte pe tus-trei balauriI ce'l omori, se
culca si dormi.
A doua 1i de diminéta palatulu imperatesei era plina
de vladicl si de pop! ce venisera se ingrópe pe Fet-
frumos, creciendula mort ca si pe gineri al
imperatului. Dar rand ila veclurd viu se mirara i i se
inchinara. Omula de for! veni si elfi ca se se incredin-
tede de este via sea morta Fet-Prumos ; dar cand veclu
pe balauril cel morti, se speria, §i. intreba ce s'a in-
templAtil 2
 SPAIMA SMEELOBt 39

Omulti cu petrele de mórA 11 spuse cä el ad e§it din

fili-sa, ai dad era se musce pe Fet-Frumos i se'ld o-
more ca pe cel-l-altl ginerl, eld I-a ucisd ; atund omuld
de florl incepu nunta qi o tinu trel klile i trel noptl.
Prii dup6 aceia Fet-Frumos i§l lila lioa Iowa ai pled,
cu nevasta sa acasä la impërAtia lul, ,i Men tote avu-
tiile smeilorfi in trel pArtl §i le dete celord trel omen!
care 'la ajutaserA. Omuld cu petrite de mOrA nu se mul-
tillni Si cell se Impartii §i nevasta cu clAnsuld. Fet-
Frumos se impotrivi ; dar eld scOse paloplu, ai dad
era gata se taia pe impërAtésa, atunci e§i din gura el
Inca unit balaurt, tie care undid cu petrele de mOra
...
ilti facu farime, ai Oise :
Fét-Frumos, Fét-Frumos 1 Ia-ti avutiile, ia-tl §i ne-
vestica §i trAitl sAnAto§l, cA am scosd pAnA acum
dintr'ênsa patru balauri ai 1 amd mai lAsatd numal
unuld, cA nu e bine se remhie femeia all nici Una
dracii.
Fet Frumos se prinse frate de cruce cu omuld cu pe-
trele de mOra, §i'lii rug& se nu se prea depArteze de
pe locurile acestea, ca nu cum va draculd ce a rAmasa
in femeia WI repuiii clilele. Apo! a ajunsd acasti ; §i dup6
ce a veclut pe mumh-sa, a plesnitd de trel orl cu bi-
ciulA, §i cele trel raid s'au desfãcuta in trel palate fru-
mOse, §i cu cele trel surorl ale lul intr'ênsele, pe call,
dupe ce le-ad data inapol, le-a maritatd ; §i s'a facuta
mare bucurie f;;i veseba in tóté, imperAtia. §i eii Mali-
caid pe o §ea ai ve spuseid DumnévóstrA ap.
 FET FRUMO St
§i

FATA LUI ROIU IMPERATU

A fostd odatA unit imperatil, care avea unit bAiat cu
numele Fet-Frumos, si robe niulte. Dupe ,mOrtea Wipe-
ratuluI, bAiatuld s'a IndrAgostittl cu o rObA. Auclindil
mumA-sa de acésta, Iii a certatu ; si eld, dinteaceld cesü
s'a supArat si a plecat la norulti venithi, la portile de
fieril, la fata luI Rosiu imperatA.
Mergend pe drum Ware, a dat de unit podit de a-
nima. Acolo era treI smel, care II OiserA:
Fet-Frumosit ! Fet-FrumosA I cell portI osuld pe uncle
ciorile nu'sI duce sotuld ?
Fet-Frumosu le respunse:
De ce se nu'mu port eft osuld pe uncle ciorile nu'sI
duce sotulit? Me dual la norulit venetit, la portile de
fierü, la fata luI Rosiu Imperatti.
Atunci smell 11 cliseri :
 }ITU FRIIMOSII 41

Descaleca se ne batema ; i daca ne veI birui, te

lasama.
m descaled i II birui. Apol plecand i mergênd
mal 'nainte, dete de tint' poda de arginta, la care se afla
9 smeI. Acestf smel ila Intrebara ca 3 i cel 3 ; ela le
respunse ca i acelora, i fl batu i pe acestia.
Dupe aceia merse maI nainte, i dete de una pada
de aura, la care era smeI cata frutza i iarba este pe
campia. Acestia Ii Oisera ca i cel '1-alt1; elu fuse le
raspunse i lora ca i acelora ; si a descalecata i s'a
luptata 1 cu densiI 3 Oile si 3 nopt141 tota 'I a biruita.
Apol, mergend pe campa, dete de nisce case marl, In
care era Imperatula smeilora, cu fata luI Rosiu Imperatu,
pe care o furase de 3 dile. F6t-Frumos intra In launtru
0-1 Oise :
Imperate alu smeilora, date jos se ne batem, si
cine o birui, a lui se' fie fata.
Atunci Imperatulu dandu-se josa fu omorita de Fa-
Frumosa.
§eclend Fet-Frumos cu fata de vorba, Incepura de's1
schimbará inelele Acolo era una covora, o caciultt, una
baston i o petreche de papuci.
§i Intrebä. Fet-Frumos pe fata ce facea Imperatula
smeilora cu aceste lucrurl, i fata II respunse :
Pe covor puuea cat de multä greutate, i daca
ilti ridica dupe pamenta de o palma se Walla sus, si
se ducea on Incotro vrea ; cu caciula caud o punea In
capu, se ducea or In ce casa vrea, fait ca se la 141i
cine-va; cu bastonula Invia mortu de 7 anI, daca liii pu-
nea Incrucis1 pe mormentu; cu papucii trecea marea fara
ca se se ude.
Dupe cea ce-I spuse fata, Fet-Frumos i fata ultandu-
se pe camp, veciura o jumatate de oma. Atunci fata Oise :
42 st TATA LIU ROVIT IMPERAT

Acestd omd este de la tattild med.

AflAndd Fet-Frumos acésta, se armli si se dete jostt
ca se se lupte cu acea juinAtate de omd, pe care o si
omori. Mudd Fet-Ffumos puse picioruld pe trdpta din-
teid a scare!, jumetatea de omd invid si ild strigl se
se lupte értisT.
Atunci Fet-Frumost ii clise :
De ye! mai invia, Itt void da sabia mea, si me vet
tAia tu pe mine.
Fet-Frumos lid thie din nod, $ cAndd puse picorulu
pe trépta a doua a scAril, !avid. értisi jumetatea de omd
si !hi chemd, pe Fet-Frumos se se lupte din nod. Atunci
Fet-Frumos sc6se sabia si o dete jumetatil de owu, dupe
cum vorbise, si acesta omori pe F6t-Frumos in aceld
césd.
Atunci jumAtatea de mud intl.& in casa, lua fata si
tote lucrurile, si se duse la Rosiu imperatd.
ImparAtesa, mumA-sa, ne mai sciindd nimicti de Fet-
Frumos, plecase se'l caute. Mergêndii, mergendd cale
lung WI ajungA, dete peste d'ensuld moral ; si ince-
pênd ald boci, veni und puid de sérpe care ilii mused de
piciord ; mumA-sa fuse lug, si ea und giitejd, si, lovind
pe s6rpe, lid omori. Atunci venind muma sdrpelui pe
acolo, si veclend pe fluid sed mortd, se duse iute si yen'
cu o buruiana. in gurA, o dete pe la nasuld sérpelui si
inviA; apoi lAsA buriana acolo si pled.
ImperAtesa lua. si ea buruiana aceea, dete pe la na-
suld lul Fet-Frumos si ild invia. Ela lo lud atuncl qioa
bunA de la mumA-sa, incAlici pe calf' si pled, 6rd la
fata lui Rosiu imperatd. Ajungénd acolo, lAsd, caluld la
o casA de terand, si eld se fAcu und cersetord, luta
In curtea imperatului si se puse Itingi cuhnitt.
Fata de imphatd chiAmA atunci una din slug! si po
 FATII FRII110817 43

rand sel %ea o asima. Pe dud slujnica facea asima,

cersetorult II dise :
DI'm1 se fact et asima.
Slujnica H dete se o fad, si 'I Oise s'o fad buna ea
-este pentru fata Imperatula
Indata cum midi cersetoruld acesta, scOse inelult fete!
pe care Ilii schimbase pe cand era In casele smeilorit,
silt puse in asima. Dupe ce s'a coptt asima, slujnica o
duse sus in casa fete! si o puse pe masa. Luand fata
asima In nitwit, o veclu cam necOpta. si se dete jos la
slujnice. Pe cand se ducea la cuhnie, o rupse In done
si dete peste inelt ; ilii lua silt bag In degetult ei.
Ajungend la cuhnie, intreba pe acea slujnica : eine a
facut acea asimi? Ea H respunse-ca ea a Weil Dar
fata de Imperatt o intrebe. : De uncle are ea ineluld
care'la a gasit In asima ? Ea II Oise, ca p6te a fostd In
faina. Atund fata de Imperatt o sili ca se 011ie eine
a facut'o, si numal ast-felii spuse ca cersetoruld care ye-
nise de curindt in curtea palatulut 'Fata chema indati
pe cersetort ; si, cunoscandult, ilii Intreba curd' a In-
viat ? Ell II spuse istoria, si 1 Oise ca se Intrebe pe
jumittatea de omil, unde II eta puterea. Intrebandult,
i1 spuse di in" vatra de la cuhnie. Ducendu-se fata la
Fet-Frumos, II spuse, crt puterea II sta in vatra de la.cuh-
nie. Fet-Frumos'II spuse ca minte, sisela mal intrebe Inca
odata. Intrebanduld fata a doua 6rA, II spuse ca In
muntele Hiriulta este unii lad' de lapte dulce, si acolo
este ant porcu, si in porct este unit epure, si In epure
ant cocosOsi in cocost suntt trel &dad, si in gin-
dacil aceia II sta puterea.
Ducendu-se fata la Fet-Frumos, II spuse unde sta pa-
terea jumatatil de omil. Atund Fet-Frumos creclu, si
rug pe fata se poruncesca cul-va se fad, unt cuptora
44 sz FATA LUI ROWT DIPERAT

de paIne, se gAtéscA vr'o 6 putinI de brinclk si se le

pue pe tote inteo pereche de dasagi.
GAtindu-i-se tote acestea, 41 luA clioa bunA de la fatA,
puse dasagiI pe cald, inchlicA si plecä la satu unde se
afla muntele Hiriulul. Ajungênd acolo, s'a tocmitd cio-
band la und popA. and s'a sculgtii a doua cli de di-
minép, 11 numArA popa oile i i le dete in sémA ; apo1
11 Oise s6 se dud preste tot loculd din satd, numal in
muntele Hiriului se nu se dud, ca este rëd de dênsuld.
Ehl 41 1u. oile i pled d'a dreptuld la muntele Hiri-
ulul. Ajungênd acolo, striga :
Vin'o, porcule, së ne batemd.
Atund porculd se mirk ca tine sold strige ; i ple-
audit catre partea de unde a auclitd glasuld, dete pes-
te Fet Frumos, si incepurA a suite buturugi din pa-
ment i asvirli unuld intr'altulii, si se bAtura pAnd sdra
Bra ca s6 se ornOre nici unulu, numai porculd ostenise.
FAt-Frumos alunci se repecli iute si lua do0 galecI de
lapte din lacu si se duse acasa. A doua cli se sculA ma 1
de diminéta, si se duse dra la muntele Hiriulul ; i.
dupe o lupta inversunata, omori porculd, fit spintica si
gasi in Ltd epurile, i gasi in epure cocosuld, spintecA co-
cosuld, i gAsi in elu gAndaciI ; mit gAndacii si se duse
acasA.
A treia c1i se imbrued cu hainele lui cele bune, lash'
t6te lucrurile la popa, incalicA pe calk se duse la 'Arta
ImpAratulul, i indatA ce ajunse acolo omori ceI treI
gindaci, si din acelt cést se bolnavi jumatatea de omit
Imperatulii, avendd pe dAnsulii celd maY puternict in
cm tea si in ostirea sa, trimise pe tint soldat dupe chic-
toll and ajunse soldatult la Oak F6t-Frumos ild
intr(ba : unde se duce? Soldatuld II respunse ca
se duce dupe doctord.
 FITII FRIIMOSIT 45
Cum aucli Fet-frumos, se duse In casele lul Rosiu
imperatt si'l Vise:
Data, vrel se tritiascl jumittatea de omt asia pre-
cum este, se'mf dal pe fata ta de nevasta i lucrurile
de la smel. Daca vrel, bine ; daca nu, M. omort.
Imperatult II Vise cal (It tote acestea, numal selt
f act se traiasca. Dupe aceia imperatuld lua covorult,
flit intinse pe pementu, si puse pe densuld pe fata, pe
Fet-Frumosil si tote lucrurile de la smeT ; apof ridica
covorult d'o palmt de la pitmêuti i plecart h polo-
tuld luI Fet-Frumos. Pe clind mergeat, el veclura et
s'at ratacitil, si se last cu tovort inteo padure, unde
erait tre! potecl. Fett-Frumost last fata i lucrurile a-
colea, i ,apuca, p'o potect, unde dete de nisce case In
care se afla totit felult de poser!, care cântat tot feluld
de chtece ; siintrandt in case, incepu se se mire de
chtecult acestort paserT I Un papapPi line II Vise :
De ce te mirT pentru'ca cânttint! Cântam fiind-ct am
avut i no! odata un stapin alit nostru, care amurit de 3 an!.
Atunci intreba Fet-Frumosk:
Uncle este mormântulii lui ?
arattndu-i'lii, se duse acolo i !Livia mortult. In-
datli ce s'a desteptat mortult, Incepu multumesca
si se'ltt intrebe ca ce bine WI fact pentru et Pa scala t
din acest somnil gred. Elt 11 Vise ct nu voesce nimict,
de cid numai seu duct a cast. IntrebAncl mortult tote
paserile care erau acolo, giisi numai unit ciocdrlan, care
scia casa lul Fet-Frumos, si care chiart In acelt as!)
venise din acea parte Plecara dar Imprenna, i ducen-
duse detert de fata si de covort, se puse pe densulil
si se dusert a casa. Ajungend Fet-Frumos a cast, se
cununt cu fata lul Rosiu imperatt, si facura o nunta
cum nu s'a ma! dat pe fata primantulnl.
 DAFINU IMPERATU

A fost o data unti imperatd si o imperatesa, amin-

doul tinerI 0 frumo0, dar nu faced copil.
Inteo cli vent la Imperatulti und arapti buzatt, si
'I clisse :
Se traesd, luminate Impörate ! Am auclit ca im-
peratesa nu face copiI, si am adus buruieni pe car! cum
le va bea, ramane grea.
Imperatuld lua buruenile de la arapd si porunci se1
dea cald imperatescd si unti rand de halne de aura, ce'tt
lua vederile de frumusete; apoi chiama pe imperatesa
0 '1 dete buruenile se le férba si se le bea. Imperlitésa
chiama pe bucatarest si '1 dete buruenile se le ferba,
fart se'l spue de ce tréba suntd. Bucataresa, nestiind
puterea lord, gust& dintr'insele si apol le duse Impera-
tesel se le bea. Nu trecu multi' vreme la miclllocu 0
'tame grea imperatesa 0 bucataresa. Ear dud veni
vremea, nascuri amendoue cite und coconasid, mai fru-
 DAFINII IMPERATIT 47
xnosd de cat tot ce este frumos pe lumea acdsta, si le
puse nume : unuia Dafin §i altuia Afin.
Inteo cli Ympëratuld pled la batalie, si lAsand pe fi-
uld sell In locu'l, II dete o multime de chel In mama si
'1 clisse :
Fiule i in tote casele ce se deschid cu aceste chiel
se intri, ear In casa ce se deschide cu cheia de aur sQ_
null calce picioruld, del nu va fi bine de tine.
Cum pled Imporatuld din orasii, fiuld sed intrA prin
tote casele, si vequ o multime de pietre nestimate forte
frumOse; dar nu'l plAcu nicl una dinteansele ; in cele
din urma, ajunse si la casa ce se deschidea cu cheia de
aur, stAtu putind Inaintea useI, se gandi la porunca ce'l
dedese tati-sed, dar biruinduld nerAbdarea, intrA in nA-
untru si vëclu und ochian de sticlA ; se uita. prin eld
si vëclu tint palatd cu totuld si cu totuld de aura, in
eat la sore te puteaI uIta Ord la &multi ba.
qapo1 mill vedea
.Cft 'n palat qedea,
.1:Minna Ciralinii,
unniixi copillt,
Flóre din gridini.
Dupe ce o privi mal mult timpd, puse ochianulu 0-
rAsl la loculd lul, si esi afarA cu ochil plini de lacr0m1..
Nu trecu mult timpd si Impëratuld se Intórse de la
bitAlie biruitord ; dar In locd se'l iasA fiuld set"' Wa-
in e, sell"' primOsd cu bucuriA, esi numal ImpërAtOsa
VI spuse d fiuld sell este bolna yd. Impëratuld pricepu
numaI de cat de unde I venea Ma, si chiAmA pe top
dectoril si doctoritele din lime ; dad totI il cliserA, ci
panA nu va da fiulul sea de sotie pe DlImna Chiralina,.
eld nu se va InsAnatosa. Impëratuld trimise soil peste
soil la DOmua Chiralina ; dar fu peste putintl, cAcl ta-
WA el nu voia se o mArite.
 48 DAFINIT IMPERATLT

Auclind feciorula ImperatuluI tote acestea, ho tad se se

dud ela Insusl se o cell de la tataluil eI. Asa dar,
spuse tote acestea fratelui sea de cruce ; si, Intr'o cli,
plecara amândoul si se facura neveclutl. Mersera, cli de
vari pen a. sera, si njunsera la muma crivatulul ; batura
la usia, si esi Inaintea lora o baba sbarcita, si'l Intreba
ce cauta ? EI respunsera ca cera se'l gasduésca pêna
adoualli, si se' le spue pe care druma se apuce ca se
ajunga la Imperatia Dómnel Chiralina.
Baba se uIta la densil cu mild si le Oise :
V'asia primi In casa cu mare bucuria; dar 'ml e Mc .
ca ta veni &Era mea, si ye va face pe amendouI slol de
ghiata ; duceti-ve mal bine la sora-mea cea ma! mica,
ca ea pote se ve gasduesca si se ve spue si drumulu
la dómna Chiralina.
Feciorula de Imperata pled. Inainte si ajunse la mama
veutulul turbata ; plecara si d'acolo §i ajunsera la muma
ventulul de primevara ; batura in ash §i esi o femeil
fualta, ténara si frumósa. Acésta femeia, cum veclu pe
feciorula de Imperata, II clise :
Draga Fet-Frumos, scia ca al plecata se cautI pe
Minna Chiralina ca s'o eI de socia ; dad' nu ye! putea se
ajungl ptina la Imperatia eI fara adjutorula fiulul meu.
Ramanetl aci ; fuse trebue se ye ascuncla forte bine ;
cad, cum o simti fiula meu ea se ail& la mine Omeni
dupe teramula cela-altiii ye omOrd.
l?icenda aceste vorbe, plesni de treI ori din palme
si Indata sari dupe 5oba o pasere de aura cu cioeulu
de diamantil si cu ochil de smaranda, si'l bagb.' sub a-
ripl pe aniendou1, apoI se sui 6041 pe soba.
Nu trecu multa timpa si se aucli o dulce vijiitura de
vêntu care aducea una mirosti tie trandafia si de rosma-
Hill ; usa se deschise singura, si intra In casa una fla-
 DAFINII IMPER &TIT 49

cäu frumos cu peruld lungd de aurd, ,cu aripi de ar-

gintd i cu und up in mana Impletitd cu de totu fe-
luld de erburl i florl. Cum intra in casä, Oise mäsil :
Mama, mie 'mI mirOse a mil dupe teramuld ce1d-
1 -alt !

1i mirosindü, mama ; dard p'aicea nu are ce

T1-o
cauta Omeni dupe töramuld celii-l-altd.
Ventuld se linisti si se puse la masa ; ear dupe ce
manca o atrachina de lapte dulce de capriórä, si ben
apa de micsunele dintr'o óla de marmuril, se puse la
povestitil.
Masa veciendulu cu voie bunk II Oise:
Fiuld med, ia spune'mi unde este imperatia Dóm-
nei Chiralina, gi cum ar face cineva s'o ia de nevasta ?
Greil lucru me Intrebasl, mama ; dar aide, tréca,
mérga. Imperatia Dóinnei Chiralinel este departe de a-
ici eale de clece ani ; si se póte face catu te stergi la
ochi, daca cine-va s'o duce in padurea cea négra de
langa girla de 'Acura care arunca cu pieire i focd pana
Ia ceru, i daca d incaleca pe busténulu Elelord cu care
póte se treed garla ; Ins6 eine nude i va spune cuI-va,
acela se se faca de piatra pina la genuchi. Dupe ce va
ajunge la imperatia, trebue se faca unu cerbd de aura
si se intre inteensuld ca se ajungh In odaia imperate-
set i s'o fare ; eine nude i va spune se se fach
de piatra pana la brad. Dupt ce o va lua de sotie, muma
Crivatulul de pisma o se trimita und ovreid cu nisce
camasI frumóse i mal subtirl de catii panza paiajinu-
lui ; Dómna Chiralina o se cumiere camasl, i daca nu
le va uda cu lacreml de turturica, cum se va Imbraca
cu densele, va muri ; eine aude i va spune cui-va, se
se faca cu totold l cu totuld de piatra.
Pe candd ventuld spunea tote acestea, feciorulu de
50 DAFINII IMPERALII

impërata adormise; érd fecIoruld bucataresef remasese

de§teptd §i auclise totü.
A doua i, dupe ce plea vêntuld d'acasa, fecioruld
de Impërata Intreba pe muma vêntulul dacal a spusd
fiuld sed ceva ; dar ea temendu.se se nu se ftca pia-
tra, II respunse ci n'a afiatd nimicd.
Atuncl fecloruld bucatareseI i celd de Imperattl lu-
ra drumulti inainte si se dusera cli de vat% pina sera;
dar dad fu pe la scap5.tatu1d sórelul, auclira und sgo-
motd i und urletti mare ; apol vecluia o garla mare de
Omura aprinsa, aruncrindil pietre pan a. la inaltuld cerd.
FecIoruld de Impëratd se sperie ; dar fecIoruld bucata-
reseI ii Oise :
Nu te teme de nimicd, §i vin'o cu mine In acésta
padure §i fi. cell oiü clice ed.
Ajungendd In miclloculd padureT, clarira bulténuld E-
lelor ; Incalicara ame,nduol pe dênsulti, i dandul pin-
tint de treI orl se prefacu Inteo caruta cu duoI-spre-
ciece caI de focu, i Inteo clipö. se Inaltara pal% la ven-
tuld tuebatil §i se pogorira la portile palatuluI dfinaneI
Chiralina. Apol, dupe ce se detera josti, caruta se pre-
facu ear bu§ténd, i ei remasera dinaintea unul palatd
de zamfird t cu poTtile de chiparosil, ear la una din
ferestre sta Donna Ciralina, Imbracata In haIne de aura
tesute cu mar& .. rd.
Cum veclu Donna Chiralina pe fecIoruld de Imperatd
prinse o a§a de mare dragoste de dênsulti, Weald cap
la grea bólti i ajunse la ceasuld morteI.
Ce nu facu bietuld Impératd ca s6 o scape ? Daril
tote erati In zadard! In cele dupe urma veni o baba
qi'I Oise :
Luminate impërate ! se traescI Intru multI ant 1

daca vreI se se fad sanatósa filca ImperatieI tale, së

 DAFINII IMPERAT1J 51

camp cerbuld de aura care aria ca tote paserile

seld aducl In cud mimal trel 1ile, i ve vedea cum sq.
va face sdnAtOsä.
Impèratuld puse sd strige pristavuld in WA impërd-
tia ; par dupe trel clile fecloruld bucdtdresel lovi bus-
teanuld de trel orl si se fAcu unu cerbd de aura fru-
most ; apol bägä Intr'Ansuld pe fecioruld de impèratd,
si se puse dinaintea palatulul.
Impëratuld veclêndii cerbuld, se dete josil i 1ntrebi
pe feclorulii bucdtdresel daca 'I este de vinclare ?
Nu'ml este de vinqare, ci de inchiriere, respunse cu
semetid fecloruld bucdtAresei.
El bine ! ce sö-'ml ceni ca së mild dal numat
trel clile ?
SCmI dal o mid de bani de aura.
Tocmeala se fAcu ; i Imperatuld hid cerbuld lila
bagd in odaea dómnel Ciralina ; apol se duse la trea-
ba lul.
Cerbuld, cum se vecla numal cu dOmna Chiralina, in-
cepu sd cAnte und cAntecd de doril de plingea lemnile
si pietrile. DOmnaChiralina adormi, ear fecioruld de
impkatil esi din cerbd i o .sdturd pe frunte, apol in-
trd 4rds1 in cerbd.
A. doua cli dOmna Chiralina spuse femeilorii s41e cl
a visatd de douë orl cA. a sërutat'o und Chard. frumosd
Atund una din femel, fiindd mal priceputd, Oise (him-
nel Chiralina, cd pe data ce va Incepe cerbuld sê elute,
se se prefaca cd dórme ; i cum..va simti cd, o sdrutd
cine-va, së puie mfina pe dênsuld.
Cum veni nóptea, cerbuld Incepu s6 cânte unit can-
tecit de jale. Dómna Chiralina se prefacu cä dórme ; si
cAndd veni nt-Frumosti së o sërute, hut strinse In brate
si 'I Oise :
52 IDArINII IMPERATII

D'acuma inainte nu vel mal scapa, eä multd amil

doritd sd te dobindescii.
Et se giugiulird ca nisce porumbel, pital apuca clioa;
apol F6t-Frumosd intra in cerbil ; ear cand fu pe la
prinzil veni imp6ratu1d si cu fiuld bucataresel ca WI
dea cerbuld. DOmna Chiralina incepu s6 plingd si nu
vrea nicI de cum se se desparta de cerbti ; dard fiulii
bucatdresel dise incetineld :
Cere de la impèratuld voie së petrecl cerbuld pand
afar& din orasd ; acolo ne astéptä o camp, cu duol-spre-
dece cal de foci'', in care o së ne suimd cu totil, si o
së ne ducemd la imp6ratia lul Fet-Frumosd, kbituld toil
DOmna Chiralina ceru si dobandi de la imp6ratu1d a-
acésta void, si petrecu pe cerbd cu mare alaid pand a-
far& din orasd. Atuncl Afin lovi cerbuld de trel orl in
burtd si indatd se facu o amp cu duol-spre-(jece cal
de focii ; apol, luandd pe dómna Cciralina c'o wand si
pe Dafin cu altet, sari inteensa si se facu neveduti §i
dupe ce umblard cli de yard pitna 'n sera, ca cuventulu
din poveste ce d'acilea incolo se gdteste, esird pe te-
ramuld celd-l-altd si ajunserd in t(Ira lord.
Imperatuld, alma prilmi scire despre sosirea fiulul
seri, II esi inainte Cu multime de ostI ; apol ild insoti
cu (Minna Chiralina si facu nunta impëratesca care tinu
trel dile si trel noptI.
Intr'o cli dOmna Chiralina sedea la feréstra pilatulul.
si se uita la' drumd, cândd Ccd und ovreiti cu camas1
de venclare. Dómna Chiralina '14 chiamd susd si WI d e
la eld dou6 camdsl mai subtirl de chtd pinza pdiajenu-
lul, si se imbracii cu una dintr'ênsele. Nu trecu multd,
si DOmna Chiralina se bolnavi atiltd de gred in cad a-
junse pe mom. morta
Afin afla despre bóla imp6ratese! si intrii, pe la mieduld
 DAFINII IMPERATIT 53

nOpteil in odaea unde dormea ea ; apol o stropi peste

totü cu lacremI de turturica i esi afara ; dar strejaril
de la us& se dusera la Dafin Imperata i 'la parka cä
l'a vecluta serutanda pe lmperatdsa.
Imperatulti, cum aucli, se facu foci' de mania, i porun-
ci se tae capuItl IuY Afin ; dar canda ajunce la locuIa
de perclare, Afin Oise. imperatuluI:
Multl ani sell dea DumnOeti, Imperate I Pentru tótä
fratia i dragostea cea catre tine, te roga se string! pe
top boerif cel maI marl al imperatie, ca ama se spuiii
Inaintea lora una mare cuvênta si apol veI porunci seml
taie capula.
Imperatula porunci se se adune divanula imperatesca
In care se fia de facia si dómna,Chiralina ; iaducêndü
pe Afin II Oise :
Spune, nelegiuitule, acea ce a! de spusa !
Atuncl Afin incepu-asa :
A fostil o data unit fedora de Imperatii, care
prinse dragoste asupra uneI fete de imperata dupe te-
ramula cel-alta ; i fiinda ca nu putea se &Masa fara
dênsa, a plecata Impreuna cu fratele sett de cruce ca
orl s'o gasésca, orl se'sLiepue capula prin pustil. Dupe
ce umblara lumea in crucisa in curmeclisa, ajunsera la
muma crivetuluI i o rugara se le spue drumnla care
ducea la fata de Imperata, ilupe care plecasera el. Muma
crivetuluI 'I trimise la 131111ll.i vêntuluI de primavéra, care
II gasdui si le fágadui se intrebe pe fiula sea. Ea s'a
tinuta de vorba; cad, cum a venita fiula sea, l'a Intre-
bait, si elii a inceputa se spue asa :
4Imperatia (Manuel Chiralina este de noI cale de clece
anI ; dar acesta cale se póte face inteo clipdla de ochi,
daca s'o gasi cine-va care se se duel In padurea cea,
maga de langti garla de 'Acura care aru.nca pietre
54 DAFINII IMPETATII

oca pang la cera, unde va gäsi bustdnula Eleloril i

va incAleca pe dênsula ca se tr6cA gArla. Dupe .ce va
ajunge la 1mperAtia,, trebue se fad, din busteand und
cerbil de aura si se intre Inteksuld ca se ajungd In
odaoia chime! Chiralina si se o fare. Dupe ce o va lua
de sotie, sora vêntuluI turbata o se tramita turd ovre!
cu nisce cAmAs1 ma! subtirl de at pima pAiajenuluT, si
daca nu va sci se le ude cu lacrAmi de turturicA, cum
se va ImbrAca cu dênsele, in trel Oile va muri.
«Dupe ce vêntula spuse tote aceste mume-sel, kirk
cd de va spume cuT-va ceea ce a auclitt, se se fad cu
totuld si cu totuld de 'data.
«A doua cli fecioruld de ImpAratil IntrebA pe muma
ventulul daca a aflatil ceva de la fiuld Bed ; dar ea, te-
mêndu-se se nu se fad, piatrA, II clise di n'a aflatd ni-
mica. Ear fratele de cruce ald feciorulul de imperata
nu dormise In nóptea aceea si auclise tota. Ast-fela,
Wä se spue feciorulul de Imperata aceasta talni, se
duse ImpreunA cu dêndula In pAdurea neagrA, IncAlecA
pe busteand si trecurd gArla dincolo.0
Cum sfirsi Afin aceste vorbe, se Rea de piatrit pAnä
la gêenuchI. BoeriT din divand cum veclurA acesta mi-
nune se speriara. Mil Incepu earasI si 0.ise:
«Dupe ce ajunse la palatuld dónanel Chiralina, fratele
de cruce lovi busteanuld de treI orT si se lam und cerbii
de aura si bag& pe fecioruld de Imperata Inteensuld,
carele prim acéstA §iretenie se cunoscu cu fata si o furA.*
picênd aceste cuvinte. Afin se fAcu de piatra pAnd
la brAid.
Imperatuld si ImperAteasa, veclendil neviuovAtia ha
Afin, lucepurd a plAnge si a-la ruga se Incetecle din po-
vestire Dar ela nu voi, ci merse Inainte clicAnda:
«Dupe ce Imperatuld se cununA cu Chiralina, nu trecu.
 DAFINU IMPERATU 65

multd li imperAteasa cumpArA done cAmd0 de la Lind

ovreid, se imbrAch cu una dintr'ensele §i indati cäu
la grea boalA. Afin, §ciindd din ce venea boala, intrApe
la miecluld wail la imperAteasa, §i, gAsindu-o dormindd,
o stropi cu lacremi de turturicA, §i o scApA de milte. ,
Cum sfir0 Afiin aceastä povestire, se fAcu cu totuld
§i cu totuld de piatrA ; ear Dafin imperatil i cu &Solna
Chiralina plinserA trei i1e i trel nopti ; apol luark
trupuld celd Impietritü aid facetorului lord de bine §i'lu
puserA in odaia lor ea se'0 aduci aminte de densuld
tot-cleuna.
Dupe aceea el trAird mai multi' timpu i nAscurA
und copild.
Inteo dimineap Dafin imperatil intrA In casa !nape -
ritesel §i'l spuse ca a visata o femeiA imbrAcati in
haine albe care i-a clisd cä, daca voe§te se inviecle pe
fratele sed celd impetritd, se taie copiluld lord 0 se
ungi piatra cu sAugela lui. ImperAteasa souse c. i ea
a visata totil mid astd-feld de visd. Apol, unindu-se a-
mAnduol, Ward. copiluld, §i, stropindd piatra cu singe,
Afin incepu se se mi§ce, apol Inviä cumd se cade i clise
0 I doanme dar grea soma' ainü dormitd I
E I E! frate, respunse imperatuld ; al fi dormitu
multd 0 bine daca r.0 Wand copiluld ca se te stropimit
cu singele lui.
Atunci Afin se cresti la und degetu cu cutituld §i
Iasi se aufrgA singele sea' peste copild, care Invid nu-
mal inteo clip& ; ear imperatuld de bucuria porunci se se
faca veselie mare in toatA téra.
Incalecaid p'o §ea.
§i ve spuseid damndvóstrA aqa.
 INSIRTE- MARGARITE
A fostii odata ca nici odata, and n'ar fi nu s'ar po-
vesti.
A fostii treI fete care §eddd la sore MITA 'mg perete.
TocmaI atunci trecu pe acolo und feciord de imparatd
fetele, vecl'endu-ld, cea maI rad mare Oise :
De m'ara lua de nevasta. fecioruld de impëratil,
1-a§I tine 0tjt cAsa cu o pan e.
De m'art lua pe mne fecIoruld de Impërata de
nevasta, Oise cea micllocia, 'I-a§I invirti tóta casa cu
und fusd.
De m'ar lua pe mine de nevasta fecioruld de Im-
paratd, Oise cea maI mica, 'I-aI face' doul cocona§I fru-
mo§I, cu totuld §i cu totuld de aura.
Fecloruld de Impëratd ascultandii cu bucurie cuvintele
fetel ma! mid, priimi së o ia pe dansa de nevasta, gi
se cununa cu ea dupe legea domnilord §i a Imperatilord.
Dupe ce ad traitd cata-va vreme, fita remase grea
 IMIRTE MARGARITE 57

si inteo cli, pa dual se afla Imp6ratuld la v6nAtOre, II

veni vremea s6 nasca ; si flindd ca ea nu stia cum se
face copil, spuse la una din róbele séle, rugaudu-o se o
invete cum se mod. ROA pismasa, II spuse ca trebue
s6 se sue In podd si ea s6 tie josd unit ciurd si candd va
face copiluld 86 cacla In ciurd. Fata asculta povetile robe!
sOle si, suindu-se In podd, facu duo! copil, und bA6td
s'o fata cu totuld si cu totuld de aura. Dupe aceea rOba,
luAndd copiI, II Ingrópa In baligaruld cailord ; Orä In
loculd lord puse dud 640 de la o catea ce Muse de
curOnd ; si canal veni Imperatuld de la vinatóre, se
duse cu citteiI 14 d6usuld, si II Oise :
Eta, imp6rate, roduld laudeI ImpdrateseI tale : a-
cestI catel, pe care 11 vecll, '1-a facutd Imp6ratOsa dupe
ce aI plecatd la vênatóre.
Imperatulti, creclêndd ca róba II spune adevauld, si
ca Imp6ratOsa 'Hi a luatd In bathe de jocil,, candd '1 a
clisil. ca '1 va nasce doul cocon1 de aurd, se supara forte
multd, si luandu pe ImpdratOsa o WO In baligaruld
cailord, lasandul numal tltele afara, la care puse cateiI
s6 suga ; Ora In loculd ei lua pe róba de nevasta.
Din ceI douI copil care erad bagatI In baligard se
Acura douI brach frumosI, cu totuld si cu totuld de
aurd. ROba, vOclendii acOsta minune, pricepu numai de
ciltil ea suntd copifpe cad If itgropase si se duse la Im-
paratuld si II clise :
ItnpOrate, braclil astia suutd o nenorocire pen tru
not ; pentru di veclI, ImpOrate,- cum ad r6saritd el sin-
gurl, fara WI sadOsca cine-va, tocmal In bIligard 1 De
ce n'ad rasaritii In gradina s6d In altit locd ? Trebue
se fiA fre anti semnit rOti acOsta pentru noT ; si mg
bine s6 '1 taemd, ca se n'avemd de ce se ne tememd.
ImpOratuld II respunse ca de ce se'l taia eld, ca nu-
58 IMIRTE MARGARITE

maI pe el ti are, si nici unit Imperatii nu are asa bradl

frumosl ca densuld.
Ba nu, Imperate, Oise rOba. Ce'ml pasd mie (WA
-sunt frumosl si sunt pentru reulu nostru! Wed nu 'I
vel tdia, paine si sare cu mine pe ling taleru nu mai
manâncl.
Imperatuld stdrui prin vorbe intelepte ca se intórci
pe noua imperitésa de la hotarirea sea ; dark neputând
face acésta, fu silitO se tail bracliI, si, fAcendu doue
scanduri de patd, puse una la patuld Imperatulul si pe
alta la patulu Imperatesei. Scândura din bradulA fetei,
o pusese la ImperAtésa, si pe cea din braduld bdiatu-
luI la Imperatult, si róba dormia a cum pe fatá si im-
phatuld pe bädtti. .
Peste nópte, câncld Imperatulti dormia, róba amp pe
Ltä voabindii cu bhétuld, si clicendu'l :
Cum 11 e, frAtiorulti meil ? Grell séd usord ?
UsorO, respunse bdétulO, pentru cd pe mine dór-
me tata. Dana tid cum IT este, surióra mea ?
Greg, frdtioruld mea, respunse fata, cli pe mine
dOrme strigóica de rad.
Auclindil a césta raft, si temându-se ca nu cum-va 86
aucla si Smperatilii, In nOptea viithe, adoua-cli cfindit
se scl :i klise Smperatulul:
L e géba, Sulphate, aI Matti bracliI, déca nu 'I al a-
rune qta In focu, ed. OM una era de 'I lAsaI orI décd 'I
aI !Acuff' scânduri. Ea veclii cii totd o se vie asupra
nOstra o nenorocire.
§i clicendii ea mal multe vorbe, cu tote cd Imperatuld
se impotrivea, flii Induplica In stirsitu ca se arunce scan-
durile In foca si le aruncii. Tocmal cindd aruncase tin-
peratult scândurile In focti, si pe cândii ardéu ele, o
oaie menca niste thlte, Inteo copaid aprOpe de fock
 IN pint MIRGARITE 59

§i o scenteitt, sburIndd In MO, óea o manca Impreund

cu ele.
Nu trecu multa dupe aceea, si óea nascu duol mieI
cu totuld i cu totuld de aura. Imperiitésa pricepu si
acésta minune, si ducendu-se la imperatuld, dupe celd
cicali multa vreme, nil Indupleci se tail si mieil; si dupe
eel taiii, Imperatésa porunci róbelord séle se se clued
so spele matele la girla ; dad, se bage de sepia se nu
scape vre unulu pe gIrla.
Róbele se dusera la gin% ; si, pe canda spala matele,
scapara doue din ele, care se facurd era copil Impard-
tesel celeld'antkid, adica o fat& s'and baétd. El erad
asa de frumosl in cad sórele itecleadu'l s'a miratil de
frumusetea lord si a data fete! o furculita si baiatului
und cutitu ca se se jóce. Dupe ce ad seklutd eI cab:I-
va vreme pe marginea girlei, _a venitu mu unchiasti la
gir1a,.4i,_ veclendu'l, 'I a luatu la densuld masa.
Peste cate-va 4ile, facendu-se o secletóre la Impera-
tuld, unde trebuea se se insire margaritare, s'a che-
matii toti copil din aceld orasu. AuOmdii unchiasuld, a
adusd si elti pe acesti copil. Imperatula a pusti pe tot!
se spuie ale und basmd. Dupe ce au spusd totl eke
unuld, ad venitii si randuhl copiilord ; éra el ail Ince-
putil se spuia asa :
A fostil o data ca nib: odata, in§irte margarite, a
fosta trel fete, insirte uaargarite, care seda la sore
linga rind perete, Insirte margarite...
i asa .ail spusu el tóta istoria ce v'o spuseid
Prii Imperatuld s'a miratll forte multd, si desbracan4u-1
de hainile cu care erad Imbracati. Imperatuld 'I a ye-
slutil ca suntil cu totulu si cu totuld de aura ; si toe-
mal atund a cunoscutu nevinovatia Imperatesel §i vicle-
nia robe! 1 §i mergendd la Imperdtésa a scos'o din bk.-
58 INVRTE MAILGABITE

mai pe el II are, si nicl unti impëratii nu are asa bracIT

frumosl ca dênsulg.
Ba nu, impërate, clise rOba. Ce'ml pasä mie décg.
-sunt frumosl si sunt pentru rëulg nostru I Décg. nu I
vel Vila, paine si sare cu mine pe ung talerg nu mai
mlnAnci.
Imp6ratu1d stgrui prin vorbe intelepte ca se intOrcg.
pe noua impërltés/ de la hotlrirea sea ; dark neputAnd
face acésta, fu silitg së tail bradil, si, facênda douë
scAnduri de patil, puse una la patuld Imp6ratului §i pe
alta la patulg imperatesei. ScAndura din braduld fetel,
o pusese la impërätésa, si pe cea din braduld bliatu-
luI la imperatulti, si róba dormia scum pe fatii si im-
paratuld pe WM. .

Peste nópte, eandg impëratulil dormia, róba aucli pe

Mtit voubindii cu baétulg, si cliandu'l :
Cum II e, fratiorulii meg ? Greg sa usord ?
Usorii, respunse bakulii, pentru cl pe mine chir-
me tate. Dar/ tig. cum II este, suriOra mea ?
Greg, fratioruld meg, respunse fata, ca pe mine
dórme strigóica de róba.
Auclindg a césta nibs, si temându-se ca nu cum-va s6
sup si 1mp6ratu1ii, In nOptea viitóre, adoua-cli cAndg
se scull Oise impëratului:
L e géba, impërate, al Matti bradil, déca nu 'I aT a-
rune 9tti In focg, di totti una era de 'I lasai orl décl 'I
at igcutil scAnduri. EA v6clil ca totg o së vie asupra
nóstra o nenorocire.
§i Oicêndg ea maT multe vorbe, cu tote ca 1mp6ratuld
se impotrivea, lit induplicl In stIrsitg ca se arunce scan-
durile in foct si le aruncl. Tocmai cfindO aruncase im-
përatulg scArdurile In focg, si pe cAndg ardég ele, o
oaie mênca niste tgrite, Intr'o copaia aprópe de focg,
 IMIRTE MTRGIRITE 59

pi o scênteili, sbur1ndd In tarite, óea o manca Impreuni

cu ele.
Nu trecu multn dupe aceea i (Sea nAscu duo! miel
cu totuld si cu totuld de aura. ImpArAtésa pricepu pi
acCstA minune, i ducêndu-se la impAratuld, dupe celd
cicAli multA vrerne, 11d 1nduplecA se tail i mieil; si dupe
eel taiA, ImpArlitCsa porunci róbelord see së se dud
so spele matele la girld ; dCrii, se bage de sdma sA nu
scape vre unulu pe Oda.
Róbele se duet% la girla ; si, pe canal spAla matele,
scdpard dou'd din ele, care se facura éra copil impara-
tesel celel d'antêid, adick o fata s'und bAétd. El erad
asa de frumo0 In cad sórele veclendu'l s'a miratil de
frumusetea lord si a data fete! o furculita i baiatulul
und cutitil ca së se jOce. Dupe ce au seclutd el cAtA-
va vreme pe marginea girlei, t venitu uni unchiasti la
girld. 41, vAchIndul, '1 a luatu La dênsuld acasa.
Peste cAte-va ile, facendu-se o seckitOre la 1mpëra-
tulii, unde trebuea s6 se insire margiiritare, s'a che-
matü tot! copil din aceld orasu. Auçlindü unchiasuld, a
adusil si Oft pe acesti copil. Impëratuld a pusii pe top
se spuie chte unit basmii. Dupe ce au spusd top cate
unuld, ad venial si rAnduki copiilord ; al el ad ince-
putd se spuiA asa :
A fostii o datA ca nicI odata, insirte mArgarite, a
fostd tre1 fete, insirte ufargarite, care sethid la Ore
lingA und perete, 1nsirte mArgarite...
*i asa au spusu el tótA istoria ce v'o spuseid
Erd ImpAratuld s'a miratd forte multd, *i desbrAcandu-1
de hainile cu care erad ImbrAcati. Imp6ratulii '1 a ye-
Out(' ca suntd cu totulu si cu totuld de aunt ; i toe-
mal atuncl a cunoscutd nevinovatia ImpArAtesel i vicle-
nia robe! I §i mergendd la ImpArAtCsa a scos'o din ba-
60 IN§IIITE MARGXRITE

ligard ; §i luiindulf copil se cununä -de a doua óri cu

dênsa dupe legea Domnilorit §ii a Impëratilortl. Earl pe
róbii, luAndit duol cal, unula de la munte §i altula de
la balta, o legit de códele lora, ImpreunA cu unü sacti
cu nuci, §i. cail, speriindu-se de sunetulti nucilorU §i de
ea, ap fugitu fia care dare loculti sea §i au facueo fn
bucatele, Eli unde pica nuca pica §i bucatica, §i. Incali-
caiu p'o §ea §i v6 spuseiu D-v. a§a.
 FET-FRUMOSU

CU PERULU DE AURU
A fosta o data ca nici o data, de n'ara fi nu s'arti
mai povesti ; ca nu suntem de cand cu basmele, ci sun-
tem de and cu minciunile : de dud se potcovea purecele
la una piciora cu noualleci si nouá de oca de fer si
calcaiula tot remänea gold, si se urca in slava cerulul
si tail i se parea ca este ttsiora.
De cand scriea musca pe parete.
Mai mincinosa care nu crede.
A fost o data inteo pustie mare unit pusnica. Ela pe-
trecea singuril singurela. Vecinil sei eraa fearele padu-
rilora. Si asa era de bunt"' la Dumneclea, in catti tote
do bitócele i se inchinaa, cand se intilnéa cu dênsula.
Inteuna din clilele se duse pusnicula la marginea &-
lei, care curgea p'aprópe de coliba WY, si &A vNu ca
vine pe RA una sicriasa smolita bine, 0 aucli una ora-
62 FET FRUM013

caite esinde dintr'ênsulti. Statu putine de cugeta, si

dupe ce Oise cate-va vorbe de rugaciune, intra In ape,
qi cu o prajinit trase sicriau1fl la margine. Mad Ile
.%

deschise, ce se vecla In ele ? Una copilase ca de vr'o

done lunl ; ild scóse din sicrid, si cum Ile lua In bra-
tie, copilul4 tacu. Copilule avea ce-va atarnat de gate.
i cande lua baerulii de la gatuld copilulul, veOu citIn-
teensule era o scrisóre ; o ceti, i afla cli. copilul4 este
lepadate de o fate. mare de Imperatd, care alunecase
si ea in valurile lumel, si care de frica parintilorii el,
lepädandii copiluld, lid pusese in sicriase i 'I dase dru-
mule pe gfirlä, lasandu'le in stirea lul Dumneclee.
Pusniculd voia din tóta inima se crgsca p runculd ce
'1 trimisese DumneOee, dare cand se gandi ca n'ere cu
ce seld hranCsce, 114 podidi unit plinsü ce nu se maI
putea sfirsi. Cap In genuche si se rug& lul DumneOeil._
0 minune mare! d'o data rased. dintr'unu colt4 alit chi -
lieI sdle, o vita, si numal de cat crescu si se Inelta.
pane. la strdsind. Pusniculd cauta la dansa i vecla stru-
gue, unil coptl, altil plrguitl, altiI agurida i altiI In
flóre ; Indata lua i dete copilulul i veclêndii ca'l manau-
ca, se bucura din tote sufletul4 i multumi lul Dumne-
Oil. Cu must4 de vita crescu copilule pane ce Incept' se
manance i cate alte-ceva.
Eara dace se maI mad copilultt, pusnicule se apuca
§rla Inveta se citésca, se ad une redecinI ca se se hill-
n6sca si se umble la venate.
Dare intr'o cli chiama pusnicule pe copile si'l Oise :
Fetule mee, simtd cli. slebescii din ce In ce ; sunt
bitrand precum me vedil, i afili. ca de 41 In treI Oile
me duce pe lumed cea-l-alte. Ed nu snail tateld tea cele
adeverate, ci te-ame prinse pe gãnla, unde eraI date si
pug Intr'une sicriase de mume-ta, ca se nu se dove-
 PET PR IJMO S 63

déscA fapta sa cea nele-giuita, cu tote ca era fatli de

imperatd.
Dad void adormi somnald cold vecinicd, care o se-ia
cuno01 dupe rAceala 0 amortirea ce veT vedea In totd
trupuld, mei, se bagi de shid a o se vie und led. Se
nu te speril, dragulti tatel ; leul a Imi va face grópa, si
tu ye! trage pementd peste mine, De mostenire n'amt
ce sell lasd de cAtd und frld de call. Dupe ce veT re-
mânea singurd, se te suI In podd, se el Mull, seld scu-
turT, §i indatA va veni und cald la astA cheAmare 0 te
va Inv*, ce se fact
Dupe cum disese betrenuld asa se §i IntemplA. A treea
di pusniculd, luându's1 remasd bunt' de la fiuld sed celd
de sufletii, se culdi 0 dormi somnul a celd lungd. Apoi
indatA veni und led grOznicii, nevoie mare, §.i veni rAc-
nind, §i cum vedu pe betrent mort IT sApA grOpa cu
unghiile sele ; eard fiuld Ihi Ingropi, 0 remase acolo
trel dile §i tref nopti plingendd la mormentii. A treea
di fómea if aduse aminte cA era datord se trAiascA; se
sculA dupe mormenta cu inima sdrobita de durere, se
duse la vita, §i cu mare mAhnire vedu cA, ea se uscase;
atunci '0 aduse aminte de vorbele betrenulul, 0 se sui
In podd unde gAsi Multi, flu scuturA, §i &A cA veni
und cold cu aripl §i stându Inainte 'T dise :
Ce poruncesci, stepene ?
Copiluld spuse caluluT din cuventd In cuventd tótA
Intemphirea cu mórtea betrenulul, §i H dise :
Eata-me aid singurd ; tatAld, care mi'a fostd data
Dumneded, nu maT este ; remAT tu aicl cu mine ; dard
-se mergemd IntealtA parte unde se ne facemd o colibA;
cAcI aicl, dinaintea astuT morméntd, nu §cid de ce 'ull
vine se tota plingd.
Eard calult IT respunse :
64 }MT FRIIMOS

Nu asa, stapane ; noI ne vomit duce se locuirnit

unde suntil multi OrnenI ca dumnéta.
Cum ? Intreba bdiatuld, suntd multi omen! ca mine
si ca tata ? i o se trdim in micllloculd lord ?
Negresit, 11 respunse
Atund, daca '1 asa, Intreba copilulti, de ce nu vintt
si eI pe la nol ?
El nu vind, 11 mal 1ise caluld, fiind-ca n'att ce cit-
uta p'aicI ; trebue se merge= no! la densiI.
Se mergemd, respunse copiluld cu bucurie.
Ear dad 'I spuse cii trebue se fie Imbracatd, fiind-ca
ceI-1-a1ti Omenl nu Imbld asa gol, eld remase cam pe
&dull ; i caluld II clise se bage mitna In urechia luI
stangd ; i dupe ce baga mann, scOse niste haine pe care
le Imbracd, ciudinduse ca nu stia cum se le Intrebuin-
tecle ; caluld fuse hit Inveta, i apoI copiluld Incalecit pe
densuld, se ImbrAca i porni.
Dupe ce ajunse In orasuld celd maI de aprOpe, si se
veclu Intre multimea de omen!, furnicand In susd si In
josd, se cam spitIm anta copiluld de atata sgomot,
umbla tot cu fried, mirânduse de frumusetea caselord si
de tot ce vedea,yagiindii inse de sOrad ca fid-care lucru
's1 are rânduiala sa. Dar caluld Imbarbdtenduld, Ii clise:
VeclI, stdpâne ? aid tote sunt cu sartuld lord ; de
aceea dar trebue se stiI ca se'ti fad i tu und capeteid.
Si dupe Cb !eclu acolo cdte-va clile, maI dedenduse cu
lumea i obicinuinduse a trAi In huetuld ce Innabusesce
orasele, pleca, ltfand cu sine caluld sed ; si se duse,
si se duse, pAnd ce ajunce pe terdnuld unord cline. Dupe
ce ajunse la cline, care erad In numerii de tret, data se
se bage argat la densele, cad asa sfatuise caluld se fad.
Dinele de o cam-datit nu prea voiati sela ia In slujba;
dar se Induplecara la rugaciunile lul srld priimird.
 FET MEMOS 65

Caluld adesea venia pe la Domnuld sett, si tutees cli

II clise se bage bine de semA, cum ci In una din case,
clinele aveati o bale in care la cai-va anl, lute() cli hotarita,
curge aura, si eine se scaldit Inteid, aceluia i se face
peruld de aura. II mal spuse se v6cla cA Inteunuld din
tronurile easel, clinele avead o legatura cu trel rAndurI
de halne, pe care le 'Astra& cu Ingrijire. nu. Nig bine
de sdmii aceste vorbe, si de elite or! avea ate ce-va
gred de facutd, eld chiAma caluld sil da ajutord.
llinile '1 dasera voie se umble prin tote casele, se
deretice, se seuture, dart' in camera cu baia se nu in-
tre. Inse dud lipsirl ele odattt d'acasa, elf' luta si lui
aminte la tote Cate II clisese caluld. Ochi si legatura cu
hainele puse cu'Ingrijire Inteund trona. Intr'o cli clinele
ad plecat la o serbatóre, la alte cline, si avuri grije se
porunciasci argatulul ca, In minutd ce va aucli ce-va
sgomotit In dinar* cu baia, se rupii o sindrili din
streasina case!, ca se le dea de stire lord si se se In-
Ord de graba, fiind-cii ele stiad ca e aprópe se Incépii
a curge ac6sta ap5, de aurd.
Fiuld pusniculul pAndea, si cand vedu minunea asta,
chiarnA numaY decatd pe mild. Caluld II clise se se scalde;
si asa si film. Esind diebail, el(' lua si legitura cu
hainele, si o porni la sentósa, Ware pe caluld lul celd
cu aripi, cu care sbura ca ventuld si se ducea ca gin-
duld. Cum did peste praguld porta Incepu casele,
curtea si gradina a se cutremura asa de grósnicii, In
dad se aucli pAnA la cline, si clinele Iudati se IntOrseri
acasi.
Dad veclura cii argatuld lipsesce, si hainele nu suntd
la loci, se Ind dupe dênsuld, snit urmArira din loch
In loci pAna ce, cAnd er t se puie mAna pe dênsuld, eld
trecu hotarele lorii si ape! 9tatn. Cumd IliI vOdurA gel--
3
 66 PET PRIIMOS

patd, clinile se ciudiri de necasd di nu puturi se'ld

princli. Atunci ele IT Oiserit :
Ah! feciord de lele ce estT, cuma de ne amigis1?
Arétii-ne, micard, WV vedernd pOrulii.
Atunci eld 's1 resfiri pOruld pe spinare ; 6ra ele se
ultad cu jinda la dênauld sil Oiseri :
Asa Ord frumosa nici odati n'amd mal vOclutil !
}II senatosd, luso ; Ince fiT bung de ne di hainele.
Dard eld nu voi, ci le opri si le lui in loculd sim-
brief ce'l datored Oinele.
De aci se duse inteund orasU, 10 puse o bisicA de
cirivisti In cap, si se duse de se rugi de gradinariuld
imperatulul ca seld priimesca argatd la gradina impe-
tesci. Gradinariuld nu prea voia Old asculte ; dart"
dupe multi rugiciune ild priimi, 114 puse së lucrecle pa-
latial, se care api, se ude florile; ild NMI ca se cu-
rete pomil si brazdele de burueni. Fet-Frumos lua in
capd totd ce'ld inveta gradinaruld, steponuld set'.
ImpOratuli avea treI fete ; si asa multi grije II dase
%reline Impel-ape, in cat ultase de fete si ci trebue së
le márite. Intr'una din Oile, fata cea mal mare se vor-
-bi cu surorile ef ca so dud, fie-care cate und pepene
din care'l alesese se tie dust la masa ImpOratuluI. Dupe
ce se puse imperatuld la mask veniri si fetele, si a-
duseri fie-care cate und pepene pe tipsia de aurd si if
puserd dinaintea impOratului.
Imperatuld se miri de acesti fapti, si chiimi sfatuld
impOritiei se'l ghicésci ce pildi sO fie asta. §i. daca se
aduni sfatuli, tile pepenil si, dupls., ce 14u ci unuld se
cam trecuse, ald duoilea era tocmat band de mancare,
.§i ald treilea dase In coptd, Oise :
Imperate, sO Wesel mulp ani, pilda asta insem-
 FET FRIIMOs 67

nézd vArsta fetelord Marie! tale, §i d a sositil timpuld

de a le da la casa lord.
Atunci imperatuld hotArt se le merite. Dete, deci,
sfóra In Ora de acestA hotarke ; i chiar de a doua cli
incepurd a veni petitori de la cutare 0 de la cutare
fedora de imperatfi.
Eara dupe ce fata cea mai mare B'alese m-ire pe und
fid de imperatd, care '1 Ora mai frumosd, se fAcu mare
mad, ImperatescA. §i dupe ce sfir0 veseliele, pled im_
peratuld cu totA curtea ca se petred pe fiid-sa pAnd
la hotarele ImpérAtiei sele celel noul. Numal filca im-
pezatului cea mai mid remase a cast+. Fet-Frumos, ar-
gatuld de la grAdind, veclendd ca. Bi grAdinaruld se du-
sese cu alaiuld, chiAmA caluld, incAlecA, se ImbrAd cu
und rind de haine clisu cAmpuld cu florile, din cele luate
de la cline, §i, dupe ce'si lasA peruld Bed de aurd pe
spate, incepu a alerga prin gradini In tote partile, fArd
se fie Watt" de sémA cA fiica Imperatulut flu vede de
pe ferestA, cAci odaia ei da In gradind. Caluld cu Fét-
Frumos strid tótA gradina, §i dud veclu d veselia lui
facuse pagubd, descAled, se ImbrAd ca hainele Bele de
argatil i Incepu a drege ceea ce se stricase.
CAnd veni acasA grAdinaruld §i veclu stricAciunea, se
hid de &dud, ci incepu a certa pe argatd de neIngri-
jire, Bi era atAtil de superatd in dad p'aci era Bela
§i batA.
Dud fiTca Imperatului, care privea de la feréstrA tote
acestea, bAtu In gémil §i ceru grAdinarului se'l trimitd
nitele flori. GrAdinaruld fAcu ce facu §i adund de prin
colturi câteva floricele, le legA §i le trimise Impend-
tesel celel uiicl. Emil ea, dad primi florile, 11 dete und
pumnd de galbeni 01 trimise respunsii se nu se atingd
de bietuld argatu. Atunci grAdinaruld, veseld de und
68 FET FRITMOS

daril asa de frumosii, ist puse tote silintele, si in trel

sOptemOnl fact' grAdina la locii, ca cum nu ear(' fi in-
templata nimicd intr'Onsa.
Nu multd dupe ac6sta, fata impOratulul cea micllocie
41 alese si ea und fetTord de imperatd sild lug, de bAr
batii. Veseliele tinurà ca si la sori-sa cea mare ; érd la
sfirsituld veseliilord fa petrecuti si ea pAn5. la hotarele
imperitiel séle. Dud fata ee l. mid a impOratului nu se
duse, ci rimase acasA, prefecadu-se de astA datA ca
este bolnavA. Argatuld gradineL alma se véklu era sin-
gurii, vru se se vesel6sca si eld ca tog slujitoril curtil,
third, fiind-cA eld nu se putea veseli de cata cu bidivi-
ulu seu, 41 chiiimA caluld, se imbrici cu alte haIne, ce-
ruld cu stelele, isi lAsA peruld pe spate, Thalia si cal-
cl Oa gradina. Child Wgii de semi a 6ri farAmase
-Ott'', se ImbracA cu hathele see cele prOste si, bocin-
duse, incepu se dréga ceea ce stricase. Ca si la intitia
data, gridlnaruld voindii se'ld cArpéscA, fu opriti de
fata cea mal mich a imperatultd, care ceruse tlorI, si
care it trimise duoi pumm de bani. GrAdinarula se
puse éri pe muncii, si dadu gradina gata In patru sep-
temAnt
Imperatuld fAcuse o venatóre mare, si find cA scA-
pase de o mare primejdie, ridica und chioscii in pidurea
aceea si chiami ca se serbeze mAntuirea sa pre toti
boerii si slugitoril curtif la o masa infricosati ce pre-
gritiset acolo. Top curtenil se duseri la chemarea Impë-
ratuluI, numaI fiIca sa remase.
Fet-Frumos, v4endu-se erA singuru, chiamii caluld,
si, voinda so se vesel6scA, si clOnsuld, imbrica hainele
cu sórele in peptd, luna in sp ite si doul lacefer1 in u-
merl ; 41 lisA pOruld de aura pe spate, !lidded calulu
si'lii lacuna prin gridina in citd nu maI era chill de a
 FET FRIIMOS 69
o drege. Eard dad veclu acdsta eld, incepu a se viii-
cura, se imbraca iute cu hainele luI cele de argatd
§i nu cia de unde se bleep, meremetuld. Mania gra-
dinarulul trecu orI-ce hotare, cand veni §i veclu acea
mare pagubii. Dard cand voi WI dea pe foT pentru ne-
ingrijirea lul, flIca imperatuluI Vita era in Omit §i cent
florI. Gradinaruld da din coltd in coltii. §i nu §tia ce se
Lel ; in cela maI de pe urma cata, §i mal gasi vre-o
cloud floricele care abia scapasera de copitele calulul
cu aripi, §i le trimise. Dard fata de imperatd II dete
por unca ca se erte pe bietuld argatd, pentru care II i
ledu trel pumni de galbeni.
Se apuce darii, croi din nod, §i in patru septamanI
abia putu face ceva care se maY semene a gradina ; éru
argatulta dete fagaduinta ea de se va mai intempla
una ca asta, apoI are se fie sdrobitd in bataie §i gonitu.
Imperatulii se luase de gindurl veclendii pc tilcii-sa
tad trista. Ea acumd nu mai voia se lase, afara nicI din.
case,. Hotari dar s'o marite ; §i incepu al spune de cu-
'are, de cutare §i de cutare fid de imperatd. Darii ea
nu voia se auda de nicI unuld. §i daca veclu a§ia impd-
ratult1 chiama sfatulii §i loeril §i II intreba ce se fad ?
Tina' foi§ord cu pórta pe dede-suptii, it respunsera,
pe unde se trdca toti fiil de imperatd §i de boerI, §i,
pe careld va alege fata, se'lii lovdsca cu und meril de
aurti cell va tine in mana, .i dupe acela.s'o dea im:)e-
ratulii.
.1a se i fact'. Se dete sfóra in tare ca este hoti-
rirea imperatuluI se se adune mica i mare §i se trdei
pe supt pórta. Top trecura ; (lard fata nu lovi pe nici
uvula. MultI credead ca fata n'are voie se se marite
Inse und boerd betrand Oise se treca *i Omenil carpi.
Trecu §i gradinarula §i bucatariuld celd mare, §i veta-
 70 FET FRIIMOS

fulfi si slugile, si vizitiI si rAndasiI, dart' giaba ; fata nu

lovi pe nicI unul0. Se fAcu intrebare care daca n'a mat
remasil cine-va netrecuta si se afiA ce, a maI remasü
unA argatA de la grAdinAriA, unA argata chelesti.
Se treat 0 acesta, Oise imperatuld.
Atunci chiemA si pe argatuld celii chelese sil cii se së
tréce. 0 densulii, dolt ela nu cuteza; Ohl daca fu silitli
ca se tread, trecu, si child trecu fatalil lovi cu merulfi I
Argatulu Incepu a tipa si a fugi, si Oise ce. 1-a sparta
capulO. Imperatuth, cum veclu una ca acesta, Oise :
Nu se póte asta 1 este o gresélA! fata mea nu e
de crecluta së fi alesd tocmaI pe chelesulA Asta .
Cad mi putea se se invoIascA a da pe fiiii-sa dupe
densulfi, de si era lovitft cu merulA. Atund puse de a
doua ore. se trOca lumen, si de a doua örl fiIcAsa lovi
cu mOrulti in capA totti pe chelest, care éril fugi tinen-
du-se cu meinele de capA. ImpOratulli, plin de mehnire,
Ora '0 lua vorba inapoI si puse de a treia Ora se tread.
tOta lumen. Daca veclu imperatulii, ca si d'a treia Ora
totii chelesnbi a fostil lovitii, s'a plecatil la sfatulii Impe--
repel, si 'I a datu luI pe filch-sa.
Nunta be fAcu 'In teicere, si apo1 II oropsi pe amân-
doul ; si nici nu vola sO stie si so coresgunda cu den-
siI, atata numal ca de silk de ran*, II primi sO locu-
iasca In curtea palatuluI. Unit bordeiti intr'unA coltu alii
curtiI li se dete spre locuinta, Ora argatuld se fAcu sa-
cagiula curtil. Tote slugile impOratuluI rideail de densulii,
si tote murdAriile le aruncaii pe bordeiulti luI. Intiuntru
InsO, calula cu aripi le aduse frumusetile lumei ; nu era
In palaturile imperatulul ceea ce era in bordeiulu lord.
FiI de impèratil, care venisera Impetitti la fiIca cea
mica, se'nbufnara de rusinea ce ad Mita, fiindil cA flea
impOratulul alesese pe chelesA ; si se invoirA Intre den-
 PET FRIIMOS 71

sii ca se pornesd Uste mare Impotriva liii. Imperatula

simti mare durere canal aucli hotärarea vecinilorit sel;
!me, ce se face. ? se pregrtti de resboiti, i nicl cA avea
Incotro.
Amandoul gineril ImperatuluI se scularä cu óste §i
venirl In ajutorulii Bed. Fet-Frumost trimise ti elf/ pe
sotia sa ca se rege pe Imperatulti a'I da voie se mearga
§i ela la bätaie. Imperatulti fuse o goni, qicAndul:
Dute dinaiatea mea nesocotit'o, fiind crt étrt din
pricina ta mi se turbura, linistea : nu ma/ voiü se ve
veclil In ochiI mel, nemernicilorii ce suntetl.
Darr/ dupe maI /irate rugáciunl se Indupleck §i po-
runci sell lase se care §i e1t ma,card ap?; pent/a os-
tire. Se pregatirit §i pornirä.
Fet-Frumusti, cu haInele lul próste §i Ware pe o mir-
teg& schiopd, pled Inainte. Ostirea ajunse byteo
mlastini uncle 'I se nomolise epa i Wide se muncia
se o scetit," trägend'o cilud4 de códA, &Ida de capa,
chdti de picIóre. Riser6, ostirea i Imperatuls cu gine-
ril eel maI mad al set §i trecuri inainte. Dupe ce inse
nu se mal veclurA densil, ret-frumosii scóse epa din.
noroie, iI chiämrt aIuIü sea, se Imbeacii cu hainele
câmpulii cu florile, i porni la campula batalieI ; ajun-
gendii, se si sui futeunti muate aproPiatii ca se védi
care parte este mal tare. Ostile (led ajnuseri se si lo-
yid ; era Fet-Frumosd, vecienda ci &tea vrAjma§rt este
mare la numera §i ma! tare, se repecli din virfulü mun-
telul asupra el, si ca unit virtejii se Intorcea prin mij-
loculii el cu-palosuld in mina, §i trtia cum se tab., In
drepta si in stinga. Asa spaimrt le dete iutela, striluci-
rea halnelora sele si sboruld calulul seC, In catil Ostea
vrajmase Intregi o luä la fag* apucindti drumulil fie -
care Incotro vedea cu ochil. Earl Imperatulti, dupe ce
72 PET FICUMOS

veclu minunea, multumi lul Dumnelea ca 'i-a trimisa

pe angerula sea de .1-a sciipatil din mana vrajmasulut
si se interse vesela a casa. Pe druma Intelni &1s1 pe
Fet-Frumesii prefilcuta in argIta, muncinda se's1 seeit
epa din noroia ; si cum era ca voe buna, Oise la catt-va :
Duceti-ve de scetett i pe nevoiasula acela din
noroia.
N'apucara se se asecle bine, si veni veste la impera-
tula ca vrajmasiT lul cu ostire i mat mare s'at ridi-
cata asupra lul. Se gati dent i ela de resboia, si pleca
s'o intilnésca. Fet-frumosa era se ruga selti lase si pe
densula se merga, si era fu hulduita ; dent deal: do-
bindi voea, porni era cu epa liii. Fit si de asta data
de rIsti si de bataie de joca calla l'a vecluta ostirea
cit era se Inomolise si nu putea 0251 scota epa din
noroia. Till lasara Inapot, dent ela :junse i acum mat
nainte la locula de luptä, prefacuta In Fet-Frumosa, ca-
lare pe caluln cu aripi, i imbracata cu hainele lut cele
cu cerula cu stelele.
()stile detera in tempene si In surle, si se lovira ; era
Fet-Frumosa era veclenda ca vrajmasil sunta mat pu-
ternict, se repekli din munte Fig 'I puse pe gent. Imp e-
ratula se interse era vesela, multuminda lui Dumnecleu
de ajutorulit ce 'I a data, si era porunci ostasilora se
scota din noroia pe nevoiasula de sacagia. Earl ela era
Impecata cu cugetula sea de isbandele see.
1mperatula se mahni pant in fundula inimet séle Clad
auli ca vrajrnasit se ridica de a treea Ora cu este si mat
mare, 0 di a si Ounsa la hotarele Imperittiet sele câtu
frunza i iarbi; unit plinsa ila napadi, se ferésca Dum-
neclea, i plinse, pant ce simti ca 'I slabesca vederele.
Apot II strInse si densula tut &tea sa i porni la bit-
tan cu ntidejdea In Dumnedea.
 FET PRIMO S 73

Fet-Frumosti porni si elü totil pe martoaga lul. Earl

dupe ce trecu tótä &tea facend hazti de densulti cum se
muncia ca se's1 seep. epa din noroid, se imbraca cu
hainele cele cu sórele in pepto, luna in spute i doul
luceferl In umerl, 1I lAsa peruld de aurti pe spate, in-
cdlecd caluld, i inteund minutü fu &AO pe munte unde
astepta se vécla ce s'o iutempla.
Se intiOnird ostile si se Iovird de trel OW, si se tadd
unil pre altil WA, de nicl o mild, atilta erati de Inver-
.§iunatl ostasil. Eard cAndii fu care sera, caudd veclu cd
ostirea vrajmasa era se ia in genA pre a imperatulul, unde
se repecli odatd Fet-Frumosii din munte ca und fulgerii,
si unde träsni odata in miclloculd lord dad se ingrozird
de nu mal stiad ce facd A, se imprdstiati ca, puil de po-
traniche, si fugal de's1 raped gilturile. rét-Fmumosti WWI
gonea pit thia ca pe niste ol. Imperatuld ild -veclu san-
geratd la mânft la care_ se crestase insui, i ei dete nä-
frama sa ca se se lege, aPol se Mersa& a casa isbavitl
de primejdie.
(Mudd venirá, gäsird erd pe Fet-Erumosd in noroid
cu epa ; i CrA 'Id sceserd. EarA daca sosirä a cask im-
peratulti cãOu la WA de ochl i orbi. Totl vracil i toti
filosofil caril cited pe stele Ilia adul, i nimenl nu putu
se-I (lea nicl und ajutord. Inteuna din clile, daca se saa
iiin somnd imperatuld, spuse cd a v4lutd in visa und
betrend care 'I-a (Lisa ci daca se va spala la ochl i daca
va bea lapte de caprd rosie salbaticd, va dobandi vedere.
Auclindd ast-feld gineiil sel, pornirl en tog cel duol
mal marl singurl, fArli se ia i pe cold mal micd, si fad
a voi seld lase placard a merge impreund cu densit. EarA
Fet-Frumosa chilmA calul i merse cu densul pre smArcurt,
gAsi capre rosil selbatice, le mulse i, cândli se intorcea ,
se imbrdcd in haine de cioband i esi iaainka cumnati-
74 FET FEIIMOS

lord se! cu o cofii plinA de lapte de oi. El flu IntrebarA:-

lapte are acolo ? ér OA le respunse, da,prefAcendu-se cA.
nal cunóste i ca llfi duce la Imperatulti, care visase ch'i
va veni vederea daca va da cu acelti lapte la ochi. El se
cercarl a'T da ban! si elu se le dea laptele ; dent cio-
banulti le respunse cit laptele melti dit pe bani, i cii,
daca voesce se aibA lapte de caprA rosia, se se clicA ca
suntil robii id, si se rabde ca se le punt pecetea lui
pe spinarea loft, mAcaril ca elit are gAndt se se due&
si se nu mai dea pe la densil.
Cei doui gineri se socotira cA eT, pentru ca suntl
Imperap i ginerT de Imperatt, n'o se le pese nimicA ;-
se lAsarA, deci, de le puse pecetea lui In spinare,
apol luarA laptele aduserA çlicêndü pe drumii
De se va Incerca nerodulti se ne Oki ceva, liii
facemti nebund, i totil no! vom fi mai creclup de call
densula.
Se IntórserA, decT, la Imperatulti, II deterA laptele,
se unse la ochl i beu ; dar nal ajuta nimica. Dupe aceea
veni i fiAsa cea mai mica la Imperatulti si '1 clise
Tatti, ia acesta lapte ; elA este adusA de barbatulA
met ; unge-te ca &Insult], asa te rogu.
Imperatulu II respunse
Ce lucra bunti a facutti nAtAraulti WI de barbatil,
ca se fact i acum ceva de isprava ? N'a pututti face
nimicti ginerii mei eel-I-alp, car! m'at ajutatil asa de-
multa In resb6e, i tocmal elti, ticalosula, o se'mI
pal ajuta ? §i apoi nu v'amti 1isU, cA n'avep voe a ye,
mai areta Inain'tea fete! mele ? Cum a! cutesatti se mid
porunca mea ?
Me supuld la orl-ce pedépsa vei bine-voi semi
fad, tata ; nninal unge-te, asa te rogti, i cu acesta lapte.
ce VIA aduce umilitulti robe.
 FET FRIIMOS 75

Imperatula, dad veclu ca atata de multa se rOga filca

sea, se indupleca, 0 lua laptele ce'l adusese; si apol
se unse cu densula la ochl o cli, se unse si adoua cli ;
si, cu marea sa mirare, simp ca pare-ca incepuse a clad
ca prin sitä ; si (Ida se mal unse si a treia cii, veclu
cat(' se 'Ate de bine. Dupe ce se insanatosi, dete o
masa la top boerif si sfetnicil impuratieT, si dupe rug-
ciunea lora, priimi si pe Fet-Frumosa se seqa in coda
mesel. Pe canda se veseléa mesenil si se chefuda, se
-sculd Fet-Frumosa, si, rugandu-se de ertare, intreba ;
Marite imperate, robil pota sedea cu stäpanil lora
la masa?
Nu, nicl-de-cuma, respunse imperatula.
Apol daca este asa, si fiinda-ca lumea te stie de
oma drepta, fit-mi si nab dreptate, si sail& pe cel duol
&pep cad seda d'a drepta si d'a stinga Marie! tele,
cad el sunta robii mel ; si ca se me crecli, cautil 0
vet vedea ca sunt insemnap cu pecetea in spinare.
Cum auclira gineril imperatulul, o baga pe mania, si
marturisira ca asa este ; indata fait nevoip a se scula
de la masa si a sta in picióre. Eara care sfirsitula me-
se!, Fet-Frumosa scese naframa care i-a fosta dat'o im-
paratula la batalia.
Curna a adjunsa naframa mea in mainele tele ?
intreba imperatula. Ea ama dat'o angeruluT Domnalui
care ne-a adjutata la resboia.
Ba nu, marite imperate, mie'nat-al dat'o !
Apoi déca este No., tu esti acela care ne-al ajutata ?
Ea, márite imperate.
Nu te 'Cr*, adaoga iute imperatulii, tied nu te
ye! areta asa cum era atuncI acela careia ama data
neframa.
Atuncl ela se scula de la mass., se duse de se im -
76 FET BEIIMOS

brad cu bathele cele maT frum6se, Is1 läsa phula pe

spate si se infacise Imperatulul si la OM adunarea. Cum
Ila vëclura mesenii indati se raclicara si se minunara :
Fet-Frumosti era atata de mandru si stralucitora, In cat('
la s6re te puteg uIta, deed la ela ba.
Imperatula, dupe ce laud& pe fiTca-sea pentru alege-
rea sea cea bunk se dete jog' din scaunula imperatiei
si rldica In elf' pre ginerele sea Fet Frumosa ; era ela
cea d'anteia treaba ce fan, fu de a slob* pe cumnatii
Bei, si In OM imperatia se fact' bucuria mare si masa
Impëratesca. Eram si ea p'acolo si dram merea la va-
tit lemne cu frigarea, apa cu ciurula si glume cu cal-
darea, pentru care capataia:
Mgt nfiprstocii de eiorbi,
i-o sfênti de cociorbi
Pentra ceI celiti lung& vorbil.
 FATA DE IMPERATU
§I
PESCARULU
A fostii o data ca nicI o data, ca. de n'ar fi nu s'ara
povesti, pe ctuida se batea ursiI in code.
A fosta una pescara, nici prea bogatt, nici prea g-
rad.% ; elti era tênara cu mustata rasucita, scil colea, si
chipesia. De chte-orf trecea cu peste pe la curtea WI-
p6ratésca, fata imprëatuluI trimitea sela chhime, cum-
Ora de la elfl peste sil da bani de clece orl cata fa-
cea pe$tele lul. Pescarula nostru se spurcase la bani ;
ela de chte-orl avea ce-va peste bunt si prOspatt, treecea
pe la curtea imperatéscii, $i nu era cliulita lasata de la
Dumneclet, In care së nu compere fata impöratulul pe$te,
daca trecea p'acolo pescarula. Inteuna din clile fata
Impèratului, cilnda It plati pe$tele ce cumpèrase, ila
striinse de milna ; éra pescarula se facu rosu ca sfecla
si puse ochil In pamênta ; dart pe urma ridichndul II
78 FATI DE IMPERATII

trase si eld cu mustata. Dupe aceea fata imperatulul

se lua la vorba cu densuld, i afie ca era flecad ; eld
dase niste respunsurI la t6te intrebarile el de te minu-
nal, si cum era de nurlid, prinse dragoste de densuld
fats Imperatulul, si II dote o punga de bard, Ca se'st
tumpere und randd dn haine bune, i apol se vie la
(Musa WM vecla imbracatd.
Dupe ce'sI the haine ca de boerd si se imbraca cu ele,
pescarulii veni se le aréte feteI imperatului. Ea catii
Tr'aci era se nett cunósca; fiindd-ca umbletuld i boluld
lul semanad de boierd mare. Atunci ea nu mal putu se
'tie foculd ce avea la inima, §i 'I spuse a vrea seld
In de barbatd ! Pescaruld se cam codea ; cad cunostea
ni eld ce. nu e de nasuld lul asa bucatica; dérti, daca
veclu calu imbia inteuna, priimi i eld ; fine cu susine
§i uitêndu-se la caciulita lul pe care o totft intorcea
mered in mama.
Imperatului nu'l prea venea la socotóla casetoria aces-
ta ; der fiind ca's1 iubia fata, nu mai una fiindil la pa-
rintY, se induplech la rugaciunile ei. Fata mal dadu o
punge, de bani pescarulul, si'l clise se'sl Ia alte haine si
mal frum6se. Pescarule se Intórse cu nisce haine muiate
uumal in fird ; ear fata thi duse dela arete, Inaperatui,
tare II i logodi.
Nu trecu multe Oile, si se ficu o nunta d'ale Impe-
ratesti. Candid se pusera la masa, le adusera si lord
und oü cu zéma, dupe lege, din care numai amanduol
trebuia cë manance. Fata ImperatuluT, cândü voi se in-
tingA Oil, ila opri clicendul :
Eu trebue se Intingd HAM, fiindü cd suntd fatä
de imperatd, 1 tu und pescard.
Pescaruld nu respunse nimicd, se scull de la masa
si se facu neveclutd. Mesenii, care nu stiaii ce se pe-
 cI PESCARA:FLU 79

trecuse, se uIta uniI la altil si se intrebag cu mirare,

ce se fie asta, pentru di el mi auclise nimicg despre
ginerile imperatul cl ard fi fostg pescarg.
Se caia fata si's1 musca buzele pentru nesocotinta el.
Mtmcö. ce mtinca, dérü parea ca arunca la spate, cad
nu'l mergea la inima nid o Imbucatura. Se duse déra
dupe masa In odaia ci. Toad nóptea nu Inchise ochil,
cad nicI somnulg n'o prindea, asa de trista era ; si cum
avea gInduld tad la dênsulfi, se temea forte se nu do-
bAndesca lipid. Foculd el era de ce se piece fAra se-I clic&
macarg o vorba.
A duoa cu ea merse la imperatulg si 'I spuse ca se
lace dupe barbatuld seg se'lg gasésca, attittil o Incinsese
dorulg lul. Imperatulg voi s'o opresca, d6ril ea milt as-
Wtit si pled.
Umbla prin totil orasulg, cauta In susg si In josg,si
nu'lg afla nicairl. Pled dOrg din orasft in orasg snit
afl4 bagatil sluga la ant hang. Cum lid veclu se duse
drepta la elg i lncepu se'l vorbesca ; derü elti se fAcu
cit n'o cunOste, Intórse capulg Incolo, nu'l respunse ni-
mid si se duse la treaba luI. Ea se luit dupe eld
ruga se'l vorbésca unit cuvintelti, dent lii zadarg.
Earg daca o veOu stapenult lul ca din pricina el se
face zAticnire la trebile ce face sluga luI, IT Oise :
Cum de ntemI laI sluga In pace se's1 sfirsesca
trebile ? Nu vecil ca e mutt ? Fa bine si te carA d'aicI
daca estI femeia de treaba.
Nu este mutt striga ea ; acesta este barbatuld
met, care pentru o gresela m'a lisatg si a fugitg.
Top Omenil din hang remasera u1imii. când auclira
vorbele eI, care nu glumea ; cart stapInulg hanuluI nu-l-
venea a crede una ca asta ; cad, Oicea elg, nu se póte
se stie omli ca se vorbesca si se se tie o septerama
80 FATA. DE IMPERATIT

intrégh fiira se dea macard und cuvinteld; si In adeverd

top îIü cunostead de mutd ; se Intelegea cu densulti prin
semne srld iubead pentru vrednicia WY. Atunci fata im-
peratulul fdcu prinsóre cu top ca in sorocii de tref Oile,
sehi face. a vorbi, numaf le aiba vole a fi cu densuld ;
earl daca nu, ea se fie. spunclurata. Se facu inscrisuri,
le areta la-stapiraire i o ruga se tie in sanä invoeala
lora. Tocméla fu fácut i soroculd de tref li1e incepu
tle a doua-cli.
Pescaruld nu scia de la Ince'putii de aste istorif ; dart
apol Oa; eard fata Imperatulul se tinu mere' de ca-
"mkt lul.
Draguld meil, if clicea ea, tu scil ci eü suntil cea
gresita. ; eil te-aind alesd pentru ca te-ad ; me legU
se nu mai fact' asemenea gresell; indurate de'y vor-
besce numaf und cuventii 0 me scapa de rusinea asta
care me omóra. &id ca af dreptil se fil suparatd; dd.&
pentru dragostea 'Astra era- ma.
EIü Intorcendu'sI capuld de catre dansa, da din umerT,
0 cu chipil de batjocura se facea ca n'o cumiste i ca.
nu stie despre ce este vorba. Trecu o cli, trecu done 0
nu clise nici macard bobd. A treia cli fiica de imperatii
se infricosia grozavil, i orl unde mergea mutuld, ea if
totd era Inainte ci'la ruga se'l vorbesce.
Pescaruld, din partea lul, cndü simtea aid pridi-
deste rugaciunile, fugea ca und selbatecil de dinaintea el,
ca se nuld podideasca lacremile i pe eld, ca si cum
i-a-d fi fostd inima sloid de ghiatä ; ear ea nu inceta
al face mi1 de rugaciuni de ail fi inmuiatii i chiar i-
nimile fiarelor selbatici. In sfirsitd trecura trel clile, si
pescaruld nu clise nici macaril card'.
Tóti lumea se mira de asta intemplare. Nu era alta
vorbit in aceld orasd de cad despre argatuld celd mutd
 §I PESCARULU 81

de la hand, si despre fata cea frumOsa 0 gingasa, care,

clicead ennenit, s'a amagitft semuindit pe mutd cu altd-
cine-va, si singura s'a nenorocitd.
A doua cli spinOuratórea era gata. Se adunarli dect
top cu totuld ca se vd4 sfirsituld istoriet. Omenit
stapanirel fura chiamap la fata locului 0 silip, fail voea
lord, a pune In lucrare ceea ce coprindea 1nvoiala ce
facusera. Veni &lea 0 o chema la osanda, act nu is-
butise a implini legaturile la care singura se 1ndatorase;
eara fata se intórse Inca o data si suspinendd se mat
incerca a inmuia inima pescarului; dar In zadard. Daca
vëclu 0 veclu Ca nu e scapare, 10 MO, peruld despletitii
pe spate si 1ncepu. a se jeli, feresta Dumnecled, mer-
gendt catre loculd osendel. Earu (men% cu midi cu
mare, lacremad de inila et si nu putead sel ajute in-
tr u nimicii.
Eard daca ajunse la spinzuratóre, plina de nadejde se
alta la mutt, care venise si ela cu glóta de omen!, si
sta ca und nesimtitord, si it Oise :
Draguld met barbatd, scapa-ma, draguld med,
care mimai cu o vorba me pop mantui!
Eard ela da din umert 0 se utta anapoda peste campil.
Gadea sta cu latulu in mama ; duot slujitori o urca-
1.1 pe scara, 0 &lea II puse latula de Old. 0 clipa
de ochiii 0 fata era se fie mOrta. Dar tocmai in minu-
tula canal era se't dea drumuld 0 s'o lase atarnata,
pescaruld 1ntinse mama 0 striga :
Ho ! ho I stall!
TOta lumea incremeni ; lacremt de bucuria cursera din
top ()chit celord care erad de Eta; ear &lea scóse
MORI de la &Lilt' fete! A tunci pescaruld, utténdu-se
la fata, II cli se de tret or!.
Imt mat clic! pescard ?
82 FATA DE EAREILATU

Eara fata se grAbi al respunde :

Earta-me, scumpula mea bArbata ; o data am oisa,
§i chiara atunci din greséla ; me fagaduesca a null mal
clice.
Dati-o josa, striga ela ; cad acesta este femeia mea.
§i o lua de mana si plecara la casa lora. Dupe aceea
traira faJericire, si trAesca qi papa In clioa de astAlli,
daca n'ora fi murita.
 0 PRINSOARE
A fostd odatA ca nicT o data, chndd n'ard fi nu s'ara
povesti. A fostii si este si de aceia se povestesce.Bas-
muld d'aid 'nainte se. ghtesce. Dumnecled In cash so-
sesce. A fostd treI flacal ciobani. Ducêndu-se eI !lite()
cli la venAtóre ad ratacitil intr'o pidure, si, innopthadd,
ad remasd acolo Mug. und copacd. SOendd el acolo,
li se Men fóme, si fiindd-ci n'aved foal ca se frig, ye-
natuld ce-la aved, fratele celd mai mare se sui pe co-
pacd ca dórä va vedea veo licArire de foci", ca so ia
si el foca pentru ca se frig venatula si so mAnAnce.
Dupe ce se sui In copacd, ziri o flachre. mica in de-
pArtare; si dendu-se josa se duse acolo. Acolo gAsi o
jumetate de omd frigendd und' omii.
Ce minune mare, me! Oise Oil! o iumetate de omil
se frig uud mud ! lucru neauclitd si neveclutd I
* Dérd sell cil o se te frigd si pe tine, déch nu'mI
veI spune o minciund. bunk II respunse jumetatea de
omd.
84 0 PRINSURE

Nu scig nicT o minciung, IT respunse ciobanulg.

Atunci jumetatea de omit !la legg cotti la cotti de
ung copacg §i se puse erg la foc5. Fraeil eel-I-ale(
a§teptarg eiltg-va timpu 0, vedendti el nu vine cel-l-altg
frate alg lord, fratele celti midllocig se sui §i elg pe
ung copacg 0 vedu aceiqg flacArg, 0 ducêndu-se a-
colo Mi tot ca fratele sett cell"( mare. Dupe aceia se
sui 0 fratele celd maT micti §i, vedendii flacgra, se duse
0. elti acolo.
Ce felt? dise elg, chuck vedg jumetatea de omg
cit frige ung canti; (lett o se poet tu se mAnâncT ung
omg Ingregu ?
Nit nu sciT ca te frigg 0 te Banana( ,,i pe tine,
deca nu'mT vet spune o minciung. bung?
Pe eine ? respunse ciobanulfi.
Pe tine, IT dise jumetatea de omg.
ET bine, IT dise ciobanulit o Wet spung o tnin-
ciung, dérti déca ye! dice di mined, se nit cg te omorti.
Bine, dise jumetatea de omti, se me omorl dem
voig dice ca mine!.
AtuncT ciobanulg Incepu a spune a§a :
La nunta tati ducendu-mil la moil ca se macing po-
rumba Wig facu mglain, amd Injugatg sacit la cart, amit
pusg porumbg In card 0 am plecatg. Acolo am mAcinatti,
pe urmg amg pust boil In cart, mit Injugatg sacit §i arta
plecatg acasg. andti amil ajunsg acasg, rémase mam a
grea cu mine. Me facu semblitA 0 se cunung duminicA.
Dupe aceea Int'o di tata IDA dete o bardg s,i me trimi-
se la pAdure se taig lemne tocmai din verfulg unuT co-
pacd, care agungea la cerg 0 care n'avea cad de
all' numal In verfg : full spuse ea den, voit se me urea
In vArfulg lin, catA se Infigg barda In punt i so puig
piciorulfi pe densa; dupe aceea s'o kit §i s'o Infigii mat
 0 PRINS6RE 85

susü, ei ear se puid picioruld pe dense, ei aa së me

urcd pand In virfuld lul ; d6ra ImI spuse so bagd de
seind sO Infigu. barda mal bine In copacil, ca sO nu mid
di., dace void ctdea, barda va face eépte berde i mid
bardoid i va sbura cu mine la cent, unde suntd nisce
pul de rinduricd, citrl, déca mO volt vedea, mO vor mânca.
Aa duckidu-m6 et In padure, fAcuiti dupe cum mO
InvOtase tata, ei din Intemplare scup. barda i cdcluia
josa. Barda fácu épte berde i unit bitrdoiit i Aura.
cu mine la cent, unde, déca mO vOclura puil de rondu-
nick In locil se mO manfince, inO luard i me blgart
In nauntru In raid. Acolo, cum intraid, vOcluid o fantana
ei mO duseid la densa se beat apt. Dui)* ce bOuid apt.
mO duseid mal incolo sO mO plimbd ; deril bagaid de
séma ca mi-amd uitatii capirld la fântând. Chat me In-
torseit la fântând vOcluid cit capuld facuse douO picióre
ei se da pe ghiatd. Ild lutiit i, dupe aceea, nu'eT ce'mT
veni mit, ca de-o-data ImI bitgaiit Ord capuld in &n-
and. Cândil lit scoseid afara, asta-data me pomenid pe
Damentil, ei vNuiti pe tata ei pe tattlit tea ca eedeat
josa pe cite una trunchid de etejérd ei facead Ole ; InsO
tate trIntea In capuld tatalul tOd tote Olele care nu le
facea bune.
Atund jumOtatea de omd, care 'ef uitase de legaman-
tuld ce 'la facuse, if Oise ca miute.
Scit cd mintd, respunse bdiatuld; deal ti-al uitatti
de legttura ce amd facutti amancloI: ca dOca vei clice
ca, minta sO te omord ?
§i clicAnda acOsta, trase una In capuld jumOtatil de
emu pi'll omori.
Dupe aceea deslega pe fratil lul i, Iuitndit focit, se
doer& Ord In padure, fripsera vOnatulit i mâncara.
 N'AUDE! WAVEDE
A fostd o data ca nicl o data, dada n'ard fi nu s'ard
povesti. A fostd und unchiasd si o matusa. Amanduol
avéd elite o fata si und baiatd ; cad matusa maY fusese
maritata o data si unchiasuld Inc'odata Insuratil. CopiI
babil erafl forte bine ingaijitl si hranitl, &Lei al unchia-
sulul umblafi trenterosl, nu le da de mancare, II batea
si'l ocarea, cu tOte ca el erad ceI mal bunI.
Matusa nu se multamea numal cu atata ; *Mudd ch
copil unchiasulul Intrecd prin bunatate si frumusetia pe
copil sel, prinsese pisma si Inteo cli Oise unchiasulul :
Copil tel suntd nisce lenesT, nisce molaticl ; se-I
gonescl din cask cacl, altd-felii, paine si sare pe und
talertl cu tine nu mal mâncam1
DOM unde se-I ducd ? Intreba unchiasulti.
Uncle vel sci.
Vëclêndu unchiasuld ca mi 'Ate se scape de maw,
se otart si pled a doua cli cu copil printr'o padure mare
si dOsa. Baiatuld luase o mana de malaid si fata o
 NIAIIDE NIAVEDE 87
maul de cenusa. Ducéndu-se el asia, presaraa unula
malaia si altula cenusia.
Ajungenda lute() raspantia, unchiasula le dise sela
astepte aci, ca ela are se tae lemne de foal, si le las&
merinde, dianda ca. ela póte se zabovésca dioa jumAtate.
Ela se duse In padure, leg o tigva de una co pact"' ;.
apoI pled acasä. Canda batea vêntula, tigva se lovea
de copaca si facea sgomotula unel secure care loveste
Intr'unfillemna; éra copil audinda acesta sgomota, diceaa :
AudI cum tae tata lemne !
Asteptanda diva jumAtate si vedenda ca tatala lora
no maI vine, se dusera la copacti ; d6ra vAdêndil ca nu
este acolo, Incepura se plinga, cad se gandira ca nu
scia drumula sa se IntórcA. Iudarata acasa,.
Atuncl se Intórsera la rAspantia, cum putura, si aci,
vëdenda mëlaiula risipita, se luara pe urma lul si ajun-
sera acasa.
Baba si unchiula cu copiI babil, mancati la foca adi-
ma ; déra o parte din cojl fiinda arse, baba dise :
Unde sunta si copil tel, unchiase, se mauance aste
cojite ?
Eata-ne si nol, mama, eta-ne si nol, strigara dupe-
cos(' copiI, si apol intrara In bordeiti si mancara cojile.
MaI trecenda cate-va dile, matusa Cra. Incepu a se
certa cu unchiasula, dicêndu-I ca nu mai póte trai cu.
copif lul si se-I duca se-I p&p In lume.
Unchiasula pled, éra, si dra facu ca Intkia ; dCra co.
pH se 'IntOrseril. si d'asta data.
A treia Ora plecanda unchiasula en copiT, II lasa si .
mal departe, Asta data Inse trecenda paserl multe pe
poteca pe unde trecuse el, mancara mälaiula, si dada
si o ph5iA, cenusia ee amestecrt cu plimantula si nu
mal gasith drumula.
88 N'A UDE N'AVED E

Umblara tótä clioa pAna saa. Apoi se urcard Inteucti

copacil stufosa §i cu creel multe, acute ca und patu,
de fried de flare selbatice, §i dormird acolo pin& di-
minéta.
Cana se facu clioa, se deteri josti din copacti §i
plecard erg prin padure. Astd-feld umblândti, li se facu
Mine. Ce era de facutd ? Cad ei nu axed nimicd de
mancare I Bdiatulti tail unfl batti i fate scóse cate-va
fire din peruld sed cu care bdiatulti facu und arca.
Cu .2lti vend mai multe paseri §i, scdparândii, facu unit
focd mare uncle fripse venatuld §i mâncard.
Mai multe Oile le petrecur a. prin padure. Inteo cli
plecândti érd la vendtóre, Intilni In drumti o vulpe. Cum
veclu, trase din tolba o segetd, o puse In arca §i voi
ee o omóre.
Dad vupea II Oise :
Nu me segeta Mete, ea-if void da unit puid d'al
mei care multa bine Iv va face.
EIö o lasa ; lud puiuld §i pled Inainte. Mai mergendil
intelni und lupd. Eard voi Wig sdgetese ; dad lupuld
II clise §i elti ca, daca nulti va oinoii, II da und puiti.
Baiatulti nteld omorl §i lua i de la eld unit puid.
Apo! mai mergendil, se Intilni cu und ursti. Ursula
it Oise asemenea §i, ldsanduld neimpu§catil, ii dete ei
elü und puid.
Mai mergendd Inainte multü, cu cateii dupe eld, dete
de unti palatd mare §i frumosti in catti de stralucire tti
lua ochil. Intrándil In nauntru, la pórtd, Inteo chiliuta,
gisi unit maldard de chel. Erad cheile de la tote u§ile
palatului.
Elit deschise §i intrd In tote casele ; dad cându se
duse In una, cea mai mare §i mai bogata, cu u§ia de
 N'AUDE N'AVEDE 891

oteld, aci gtsi und smed legatil eu treT cercurT de fierd.

Cum ild veclu smeuld IT clise :
Tinere, tinere ! DA'mT o donitA de apA cA multd
Imi este sete !
Dérd baiatuld nu voi se-I dea si pled indArttd la
soru-sa, si, luand'o, venirl In palatd.
Eld dete sortr-si cheite si-I Oise se intre In tote ca-
sele, numal in aceia cu usia de oteld se nu intre, ea
va fi red de densa ; si apoT pled érd cu cel treT caTn1
aT sel la venal.
Fata, dupit ce se duse frate-seil, intra si veclu tote
casele, dérd venindd si Inaintea usel de oteld, isl clise :-
De ce öre frate-med m'a opritii se intru in acéstA
cast ? Dad va fi vre o Willi, de ce fratele wed o ascunde
de mine, care 'T suntii sort? Ia se vedemd ce este In-
nauntru!
§i astd-feld clicendii, intra. Aci veclu pe smed care
11 Oise ;
FetitA, fetitA! Da'ml o donitA de apt, ca multil
bine II out face si ed.
Fata s'a dust si 'T a adusd o donitd, de apt si smeu Id
band'o, indatt 'T a plesnitii und cercd.
i eara '1 a (list :
Fetita, feat& ! Mal ,adu'mT una, ca multit bine 11
void face.
Fata s'a dust si'l a maT adusii Ind, una, pe care
bend'o, a maT plesnitil und cercd.
Fetita, fetita! MaT adu'mT una, ca se esii d'aicT
ea mi s'a urfitd d'athtia anT de (tile de candit secla aid
legate, si v`oid lace tail ce voestI !
Fata IT ma! aduse Ina una, si &Amid o beu si pe El-
ceea, o datA se desfAcu si aid treilea cercd ; si smeuld
veciendu-se slobodd Oise feteT :
.00 N'ATIDE N9AVEDE

Uncle este frate-teil ?

Fata 'I respunse :
Nenea s'a dusA la venAtóre.
EA voiii se omorii pe frate-teu, Oise smeulfi. §1
se traiescl cu mine In acesta palatA frumosii, de cat('
se traescI cu venatula. Voe.$1 tu acdsta ? Daca voe§ti,
spune-ml, ca eii nu maI pota trAi fArA tine de dragi
ce-mi e§tI !
Ddra cumti o se fad se'lii moll, Oise fata ; cad
elii se duce cu cateii se! la venAtóre ?
Mudd s'o duce alta data, se-1 oprqt1 cAinii acasa,
0 eft me voiii duce §i'lfi void manca.
Fata II fAgadui, §i smeuld intrA eard In casa cu u0a
de *IA.
Viindli baiatulii de la venatóre, soru-sa HA giugiuli
mal multu ca tot-d'auna.
Apoi gati venatula, mAucara 0 se culcara.
A doua cli de dimindta, dud(' bAiatulti voi se plece
eard la venAtóre, soru-sa, imbratiOndulii, 11 Oise cu unti
glasu de pisica :
Frate! tu petred cu I/6016re ; earA eu staii sin-
gurA in casA OM clioa. De ce nu-mI la§I mie cAinil se
me jocii cu eI ?
Baiatuld se induio0A de rugaciunea sea 0'1 lAsa cAteii.
Dupe ce a plecatti elfi, smeulA a e§itit §i a clisA fetei
se Inchicla cAinil chiard In casa cu u0a de (Old, care
se deschidea pe afará, §i la u0ä se pue unti bolovand
mare de piatrA.
Apol fAcenduse astii-felA, smeulfi pled la Matti. Candfi
veclu 61 de departe pe smed venindii ca unti norA, bi-
nui cA soru-sa a intrata In casa 0-'1 a data drumulii,
0 se urca intr'una copacii naltu.
 N'AUDE N'AVEDE 91
Smeuld cum sosi, Oise baiatuluT së se dea jo sd ca
seld manance.
Dard baiatuld 11 arnnca caciula, si-1 Oise se ma! rócla
pana va canta und canted' de doruld parintilord. Sme-
uld hitt caciula i Incepu se o rócia; eard baiatuld incepu_
se strige asta felu :
.II I N'aude I
vede I
«N'a greuhl pianêntului,
.II,urelula cAmpulul,
.CA ye pere atipanuld.
Vulpea aucli acestd strigatd si Oise :
? Ne strip, stapanuld.
Tad urechl de carpa! Oisera ce! duo!,
Smeuld ispravi caciula i 11 Oise se se dea jos(' ; dart"'
baiatuId 11 mai arunca o opinca i II Oise se róclli Oaf-
va maT canta o data canteculd, i strigandd ald doilea,
aucli lupuld si Oise :
Adev6ratd ca ne chiama stapanuld !
Darti ursuld IT respunse :
Tad urechl de acd !
Smeuld ispravindit i opinca, II Oise etrd se s e dea
josd; ear baiatud IT maT arunca cea-l-alta opin c i flu
ma! ruga se-ld Ind lase macard o data se cant6. Eld tn-
cepuse rócla si a doua opinca; eard baiatulii ma! stri-
ga o data.
Asum Ins6 aucli i ursuld si Oise :
Intr'adev6rd, stapanuld nostru este In mare pri-
mejdia. Dard cum se Om de aid, cad sunternd lnchii ?
Vulpea Oise :
Void deschide !

Apol se trmnti cu spatele de usia; dard nu putu s'o

deschicia. Facu i lupuld asemenea ; fuse dada se trinti
ursuld, usia cu piatra, cu totd sari Cato acolo.
92 N'AITDE li'AVEDE

Ciinad se veclura afara sloboOT lupuld Oise:

Cum se mergemil, ca ventulii orT ca &Wulf' ?
Ca ventuld, Oise ursuld, ca ca ginduld prea ne
prapadimii.
Si plecândo, numal de cad fusel% la Matti.
Cum veclu smeulii ca villa dank cu atâta furia, se ficu
und bustianti. Eard baiatuld Oise ciithilorti seT :
Se-ml miincatI acestd husteand, i se'in1 lasatI nu-
ma! inima §i
Asa se. i faru. ApoT plecândd i ajungAndti acasa, in
mirarea sorusiT, baiatulii facu o frigare, puse inima i fi-
catiT in ea, le salt si le dete eT se le friga, çlicêndti el
suntii ale venatulul din cliva aceia.
Dupe ce se fripsera binisorti, baiatuld lua frigarea §i
loviudd pe soru-sa peste ochT, if Oise :
Acésta este pentru ca aT datii drumuld smeuluf si
a1 voitii se me omóre. Mal vec11?
Mai veclu ca prin ciurd.
Ma! sarêndii friptura. i maT frigend'o, a lovitu-o érd
peste ochT si-1 a (Lisa
Mar vecli?
Mal veU ca prin sita.
Sarendu-o i frigendu-o pentru a treia 6ra, a mai lo-
vit-o si a Intrelytt o eard :
MaT ve(11?
Nu maT veclii.
AtuncT '1 a pusit noua butOie fat% fundd pi-I a Oisti
ca nu-1 va veni vederi 'Nina nu va umple acele butóie
cu lacremT.
Eard eld a plecatd in lume.
 BASMULU CU MINCIUNILE
Una terana se dusese la mire se macine graii si po-
rumba. Ela era insotita de unit beiata alii sea ca de vr'o
14 ani. Gesinda móra prinse, WI se asecla cu fiulti sea
lenge, foca asteptanda se'l vie si rindula la Asteptanda
el, se fecu nópte. Morarulti fecu o azime si o puse In
foci'.
Pane se se eke azima, (Use morarula, se -spue fie-
care cate o minciune care se fie crecluta. Acela care va
spune-o, va fi cell' d'anteia care va manca din azime.
Toti teranil spuserd citite-o minciunä, dare nu furl
creclute. Morarma ultandu-se la beiatula teranulul, s'a-
(hese catre densula si'l Oise se spue si ela o minciund.
Tatilla beiatulul, fiindu-t kid ca beiatula s6 nu spue
ce-va rea d'acasa, II Oise :
94 cu MINCIIINELE

In lAsatI pe Matt In pace, cA eld nu sciA astd-

feld de secAturi
Ba scid, respunse bAiatuld. Ce 1 ed nu simtii omii
ca D-vóstrA ?
Atunci spune si tu o minciunA, clise moraruld.
BAiatuld Incepu astd-felii :
till ce mi s'a intemplatd mie maT alalti-erl rêmh-
indd acasA singurd ?
«JucAndu-me pe bAtAtuth, dâncld cu prastia, mg lo-
vitd vaca cea baltatA. Mama venindil din sat(' si ye-
endu-me mi-a data vr'o doue palme. Ed, Incepê ndu a
plinge, esii pe Oda afara si me duseid pe maluld Or-
HI care e pe margmea satuluI. Ajungêndd la maid. ve-
Mu o semiintA de pepene plutindil pe apa. Me plecaid
si luandu-o o Infipseid cu degetuld in pilmentu pe maid.
MaI plimbandu-me ed putind in susd si'n josd, pe ma-
lulu ape!, ca se'mi trécA necazuld, candil eramil se plecd,
samAnta mea de pepene räsArise si vrejiuld et crescuse
asa de mare In eau trecuse pe maluld celd l'alti1 lia
ape!. Acolo In verfulii vrajuluI, vCcluid und pepene mare
grozavii. Me desbrAcaiii si trecuid la densuld. CAndii me a-
propiaid de elt, Im! veni pofti se mAnâncl dinteensuld.
Md ultuid jurd Imprejuruld lui si vePid cA e copta bin e.
Darti vrendd seld Incercd si neavêndd cu ce, meduseid in
tOrgt si'mI cumperaid und briceagd. Dupe ce cumpAraid bri -
ceaguld, veniI drd la pepene, si, seclendd MITA dénsuld, Ince-
puid se-I facd clop, ca la o proprietate a mea ; cid ell sii-
disemd samAnta In pimêntu din care crescuse eld. Dahl In-
têmplare ciudati 1 Briciaguld cAclu In natura. AtuncI in-
tam si ed In pepene ca se% cautd.
«Calla briciaguld in susd, cauti In josti, nu e nick-
ed. CAutiindd mered, me IntIlnid c'und erghelegid care
me Intrebi ce cautd. Ea II respunseid el cautii bri-
ciaguld med.
 BASMITLII 95

El ! Ea cautd de trel elile erghelia mea de cal,

care amd perdut'o prin pepene, si nu amd prapAditd asa
red mecluld pepenelul !
«Apol luandu-me de mind, imi dete si eld done pal-
me qi me sage din pepene.
«Esindd din pepene dark plecaiii peste campd ne-
cajitd, gindindu-me cd seminta fusese a mea, prin ur-
mare si pepenele ald med, si prin urmare cumd a pu-
tutu se me dea afard und streind.
«Privindd peste campil, vecluid nisce terani carl and.
Uitandu-me bine, vecluid albina tati injugatd cu und bi-
void la plugd. Me dusel si luaid albina. Candii me ultaid bin e
la dênsa, o veeluid stricatd la céra de jugd. Mergendd
mal nainte niteld. gdsil o nucA mare. 0 spArseid in done
si, dupe ce scoseid meeluld, oblojid albina la ceafd-
Candd me uitaid mai pe urmi, ce se veeld ? Pe céfa el
crescuse una nun asa de mare in cat abia if vedeamvirfuld
Eld era plind de nucl, si cine trecea lua dintr'ênsuld.
«Et standO si ultandu-me la nucil, me gandil ca, de-
ca albina e a tati, si nuculd e ald meti, si luaid dard o
sburAturd si asvirlid in nucd ca se dArimil cate-va nucl.
Dard sburAtura nu se mai I ntórse, ci se fAcu d'asupra
nuculul o poiand de nu se vedea marginile. Ea card
stAtul si me gindid : Albina e a tati, nuca e a mea, prin
unmare si mosia este totd a m ea. Me nrcaid dard susd,
Acolo ce se veeld ? o multime de ómenl car! -secerat.
Cumd me \Teethed, indati me si rugard se le ajutii. Ed
le nerd dijma, ca dupe pdmentuld med. El me duserd
se'ml o dea. Pe candd umblamd pe campie, veeluid lint
epure cu o old legatA de ctidi fugindd asa de tare, In
cata culci tota graulO la pAmenta Intel) clipd, si lAsd
p e Omen! fArd nici und bobti de grad. Atunci me apu-
cait si ed si dijmuiid pe acela are era strinsd. Apol
96 cif MINCIIINIGE

ltandu'mI dijma, me duseift acasii i, luttncla pe tata

veniti cu elii aid la moil.
Moralulii fuse multumitü i'l dete lul azitna ca s'o
fringa §i WO ia partea. ApoI venindu-le rêndulit, mad-
nara §i s6 Inttirserl acasä.
 ION BUZDUGANU

A fosta o data ca nicl o data, canda se coceaa oule

In ghiata §i miptea se facea de dimintita. AtuncT era o
matu§e §i una unchia0. ET, catre batrInete, facura unit
copila pe care 'la botezara Ion ; tiara fiinda ca erati
saracT 1ipit1 §i n'avetta cu ce so traésca, i cu ce sO'§1
cresca §i copilalu, unchiapla se baga vacara la sata §i
pklea vacile (imeniloril.
Ducêndu-se ela veo douO, treT lunT cu vacile pe campu,
gasesce Intr'o padure o comóra.
Cuma vOdu el a cazanula cu galbenT, se duse In sata
cu vacile pe la stapaniT tort, i, dandule indArOta, le
Oise :
-- Na-vO Vacile IndOrata, crWinT burg, ca prea sunta
rele §i nu pocia sO le mai paclescd. Asta-clI le-amil scosii
de dou6- clecI de oil din granile ómenilora.
ApoT danda vacile In primirea fia-caruia, §'a priimita
lOfa qi s'a 'ntorsa a casa ; éra ca banil din lOta sa 'a
4
98 IONIT BUZDITGAN

cumperata unit magara i o pereche de dasagi, i s'a

dusa cu el in pildure la comóra. Ela umplu dasagil in
data si apol porni a casa. Pe druma intilninda mal multi
thn teranit carora le Wise, vacile ei II clisera :
Mal bine e, mosule, se cad pamenta cu magarula
de eau se "Azad vacile ?
De, tata.. . . . respunse unchiasula . . . mal bi-
ne ; atilt lipesca sparturile de la casä cu WI ! Dad
a-si fi remasa cu vacile, n'ard fi avuta cine se mi le li-
pésca, a baba este maI batrtinj, si mai neputinciósa de
eau mine, si de iarni amt fi degerata de friga.
Duse apoI banil acasa, i pe urma se mal duse i mal
call Inca de vre-o doue orl cu dasagil si, ducêndu-I si
pe aceia, II puse in lacra.
Fiinda ca fiula sed se fäcuse mare si avea cu ce se
traeasca, tata-seu II Oise :
Acumu, tata, al bani destul, n'ai de cata se secll
pe saltea i se poruncesti. Carte aI invetata destula cAtii
se scril i se citesci, null trebue mai multa ca n'o se
te fad popa.
Nu vread, tata, Oise baiatuld ; cC vreaii se'mI dal
ce-va ca se alergd tóta qiva, dard nóptea se me odih-
nescü.
Daca o data aI bani, ce trebue se maI alergi si se
mai muncestI ?
Nu, nu, asa vread ea, se alergii WO. clioa i *-
tea se me odihnesca.
Bine, clise tatarsëa, o sett iatt o praline.
Asi ! o pravelie I se secld tóta clioa pe scauna, o
veld musteril n'o veni !
S6-tI iati, darü, capre cä numaI alea te fact' se
alergi tóta clioa; dard acésta alergatura te va prapadi !
Ia-mi atunci capre, cC ea me multumescti cu atitt° !
 IONIT BUSDUGAN 99

In sfirsita il cumpera capre, si bAiatulu se duse cu

ele se le pas&
Tree Anal ela printr'o padure, la marginea eI veclu
una pria limpede Ca cristatula ; dra in ela se scaldaa
treI cleite.
Ion se duse si lua hainele tele maI mail si incepu
se fuga cu ele, lasAnda si capre si tota.
12eita vedênda acesta, incepu se strige :
Ione ! Ione ! Ia uitate la mine de vecil ce frumOsa
mitt I ce fugi asa de mine, care te iubesca ?
Atunci Ion statu si astepta OA veni cleita la densu la.
Dail ea, apropiinduse de eta, II trase o paling. si 11
lua haInele din mAna. Veclenda elt acOsta, s'a intorsa
superata la tath-sea si-I a spusa ce i s'a intêmplatii.
Prostule, 'I-a clisa tata-sea! la ce te-aI uItata In-
daretii ? CAnda II mal lua alta data hainele vre unel
cleite, se nu mai asculti cell clice ea si se vil la mine
In data.
Ela II fagadui ca alta data va face asia cuma i-a clisa
tata-seil.
CAnda se duse dra cu caprele, dete éra peste deite
scaldAnduse, si éra luA haTnele cleitei celel micllocil si
Incepu se fuga ; dar cleita il qise si ea:
Line I Ione 1 fata frumosa 1 ultate indarat la mine ca
ea te iubesca in CAW te voia lua de barbata si ne vom
cunuma amAndouT.
Ion auclinda acestea se insela 6ril, si éra se intórse
indarata. l?eita atunci II trase done palme si il Ina haI-
nele indArata. Ela pled ha nedjita acasti si spuse
tatti-sea ceea ce i se Intêmplase.
PAI bine, me prostule, il clise tata-seii, nu ll'ama
mai spusa se nu ascultI cell va clice kleitele si se nu
te maI WO IndarAtii ?
100 IONU BUSDUGAN

Bine, tata 1 d'acumii inainte dad oit maf face ap

se-mt clici ce vref.
Dute cu caprele dal, clise WA-set, i semI vif
or! cu hainele orf cu cleita.
Ion plecand dal cu caprele unde se scalda cleitele,
lut hathele celef mal mid, 0 incepu a fugi cu ele ; érd
cleita Incepu se strige:
Ione, IOne, fetti-frumosii, vin'o se te serutt ca tu
e0I acela ce iubescti ma! multil in lumea asta.
Ce gindestI, clisse Ion, ca. o se me in§ell §i tu ca
cele l'alte ? Nu maf sunta et prosta acumu.
,i o Id, d'a fuga pant acasa, MT% a se mai uita in-
daratt.
Ajungêndu acasä clise tata-set :
Ultäte, tata, la haine, ce fumóse suntt ! Le-amt
luatt ; acumii te last pe tine se fad ce-I yrea, numaI
se o iat de nevasta.
Atuncl tata-sed le ascunse inteo laud, asteptendt se
vie cleita dupe ele.
inteo cli tatalt bdiatului ducênduse in podult graj-
duluT gasi pe cleita invelita inteunt cear§aft. Elu if
clise ca, dad voe§te se-I dea hainele, i le da. cu con-
ditie be ia pe fiult set de barbatt.
peita priimi, cad Ott puterea sea if sta in haIng1
§i fara ele nu putea se sbóre.
AtuncI Ion de bucurie chiama pe toti megia0i la nun-
ta §i se facu o nuntt imparatesca. Ertl pe cleita o tin-
bracit cu ni§te haine facute de elii numal de aurt.
Tot! incepura se jóce felt de felt de jocuri; dar candt
incepu cleita, juca ap de frumost, in cat nu atingea
de pamentil; Ord cele l'alte femel se minunat de up-
rinta 0 mladierea el.
Nu ye miratf, Oise Oeita, de jocult care 'It joct
 'GNU BUSDIIGAN 101

acumd ; nu este nimicd ; void juca i mal frumosii, cAndd

Iml va da hainele mele socruld med.
Atuncl tote femeile Incepurd se se rev de Mama
ca se-I dea hainele, i abia flu InduplecarA; cAndd se
ImbrAcA fuse Oeiti cu hainele i Incepu se jóce, putind
date putind se lag pAnA ChM ajunse la tavand, si
chndd era aprópe se sbóre, Oise lul Ion :
Ione, Due! Tu m'al fatutd se vid dupe tine, a-
cum se vii i tu dupe mine In cetatea din aerd, daci
me veI putea gasi.
§i sburd In mirarea multimel.
Ce se faca, bietuld Matti, in urma acesteI IntêmplADT ?
Ii luA arculd i sagetile, i, plecAndii prin pAdure, gAsi
und copacii fOrte inaltd si mare si se pune subtii umbra
let D'asupra copaculul era puil ImperAtesel pAserilord.
EI cum flu veclurA II diserA :
IOne, Ione I Cu add esti tu de vitOz, dar smeuld
care vine la nol cu douë-cleci i patru de aripl te va
omorl chndd te-o vedea aicea.
Ion muse le Oise :
U1, pased fArA de minte, cA nu sciti ce vorbiti;
lasA se vie doue-clecI de smeI cA nu'ml este fricA.
Dupe unt césd inse se aucli at vine smeuld cu douë-
OecI i patru de aripi, care numal dna sbura se cu-
tremura pAmentuld. Cunad veni, voi se ia und pul ; dar
Ion II vise :
LasA puiuld, cd sloboclii sAgOta In tine si te facd
prafd.
D'o-cam-data, smeuld lash' puiuld, dard Ord flu luA In
garb. Atund Ion trase arculd se dea In smed, clicendu-I :
Lasti puiuld cd dad In tine numaI de CAM
Eard smeuld II respunse:
Nu lasd puiuld, cA nu 'ml e fricA de tine.
162 IONII BUSDITGAN

Atuncl trase cu sagéta i smeulg cAciu moitg josd-

Apol 1111 facu cu palosulg bucdp.
Ve pudü puiT acésta, II cliserA :
lOne, Ione ! vin'o se te pitimg aicea la noI, cA
daca va veni muma nóstrA te va Inghiti de bucuriA cit
aI omorltd smeulg.
Ce spunetT voI ca me Inghite? Darii II tree' si
el o sagOtA cum va veni.
Earl puff Ii tliserä :
Dar nu scil, Line, cA pomulg sub care te umbrestI
tu este alt.' eT, si ea este ImperAtésa paserilorg ?
El bine, (lard uncle voitl se me pitulatl voi ?
Urca-te la noI susti.
Urcându-se elti susg, l'a pusii unulg subt aripg.
\Mudd ImperAtesa paserilorg la puT, 11 Intrebi cit ce
mirOse asa a came de omg ; dar puil Ii cliserA :
Uitete josti i veI vedea ele ce miróse a came de
omg.
Midi"' se MIA muma brA In josg si veclu smeulq fa-
cutti bucatl ,clise :
Cine mi-a filcutd mie acestg bine ?
Nu-tl spunemg, cA, daca ti-omd spune 1111 Inghitl.
cliserA puiI.
Nu-lii Inghitg, dad 'ml a facut asa bine mare I
Iaca-lit aci, clise unit puid; l'amg pititu subt a-
ripa mea.
RidicAndg puiulA aripa i muma lorg veclêndg pe Ion,
ill Inghiti ; erg puil incepura se se róge de muma lord,
clicesdti :
ScOteLlti afara, mamA, ca eld ne-ag facutg ung
mare bine.
§i asa paserea l'a scosg afara maT viteclii dupe cumg
a fostd, vi i-a clisti :
 IONII BUSDITGA N 103

Ce bine sep fad ed tie In schimbuld aceluia

care 'ml al Acute tu ? VreI sell dad comod, se te fact].
imperatd ? ce vrel ?
Nu vol seml dal nimicti. Void numal se'mi spul
unde este cetatea din aerd ca-mI a fugitti nevasta acolo.
Nu stiti ed ande este, (lard se chianiti paserile ca
ele pOte se stie.
Apol mina cu cornulti odata, i venid tote paserile de
peste totA pamentuld. Ertl imperatésa lord le 1ntreba
dad stift unde este cetatea din aerd uncle stad trel
Oeite ; tote respunsera ca nu scid. Intre paserl Inse era
wad pitigoid care, la 1ntrebare, response :
Slavita Imperatésa, ed sciti. Candii al trimbitatd,
ed tocmal mancamd niste faramiturl de la masa lord.
Bine, Oise ImperaWsa. Dute cu Ion acolo.
Plecandti, ad mersd ca la o jumetate de i i de o
data, auclindd unit sgomotd forte mare Inteo parte de
locu In niste case, el s'ad dusil acolo si ad veclutu el
era o suma forte mare de smel ce se certad pe trel
lucrui. Ion Oise pitigoiulul.
§ecll aci, cd ed me dud la el.
§i pled acolo. Candi int% in casa, v6Ou und bid
f6rte mare In care sta puterea smeilord, i flit lud.
Asiguratti de puterea sea, Ion intrebd e smel de ce
fact el asa galdgie. tit el 11 respunserd ca se certti
pe o corOna, pe o batista i pe o pereche de papucl.
Si la ce suntil bane acestea ? intrebit Ion.
Era smeil respunsera :
Cu corona candd o puI in c'tpd nu te mat vec11,
co,batista dna o-legl de Diana drépta sjori, ii cu
papucil dada 11 Incalt1 tred on ce apa ca pe uscatd I
Dad le void lua ed, Oise Ion, n'o se mil aveti
pentru eel ye certa.
104 IONIT BUSDIIGAN

i de odatit se infaprä cu batista la m'ana dreptk

10 puse corona 0 papucii, lug pe pitigoi, sburd in
aerd 0 se opri tocmal In palatuld cleitelord.
Ele se pregated se §écia la mask child(' eld luträ fn
casii Ike, se fie *luta.
Apol tocmal cândd §ecl.user 6. tOte cleitele la masa §i
mâncad, eld 41 ridice putind corena 0 Oise nevesteT
sae :
Dar pentru mine nu pul und tacilmd la masa ea
se mänbcd 0 eti ?
I5leita veclenduld sari de &lila sed §i ii Oise :
Dail cumn al venitd p'and aid ?
Eld 11 spuse ; Ord ea II Oise :
De vreme ce al pututu se vil Onä aid, apd void
merge cu tine pe tëramt4d celii-altd se treimil impreund.
§i dupe mase, ati 0 plecatd pe pamentii la casa ba-
tranuld.
Aci §'ad flcutd und palatu frumosfi, de stealucea ca
&Vele, In care ad träitd ferieti 0 trAescd §i acumd.
 UNUL PATE PENTRU TOTI

A fostd o data ca nicI o data, pe ctindd se potcovea

puricile cu 99 oca de fad la und piciord §i totil II re-
menea calcalegiuld gold, se suia in slava cerulul §i se
lasa pe fruqa teiulul.
A fostd o. data o Oie care avea trel fete (oite). Ea
se ducea totd-d'auna la erba §i lesa pe fetele eI la bor-
deid, *i apoT, canda se intorcea, apropiindu-se de u§a
bordeiuluT, clicea :
DeschidetT, maid, Rile, di vine maica cu titele
pline de lapte, date dupe spate, cu frunza 'n bud §i
cu érba 'n barbg.
Fetele deschidéd up §i ea intra §i le da se suga.
Apol diminéta, cândti pleca la érba, le clicea se nu
deschicla up la nimenl peat nu le va areta coda pe
crapatura u§eI.
0 data mad ursii, voindd ca se le manance, veni la
dênsele §i le Oise :
DeschidetT, maid, u§ile, za vine mama cu titele
pline de lapte, date dupe spale, cu frunza 'n buza, cu
érba 'n barbi
106 IINITL PATE

Inse ele nu deschisera usia ci ii clisera. :

Aral coda pe crIpAtura, ca se vedemd daca esti
mama.
Elii arettindil coda, fetele 11 clisera :
FugT de aici eä nu esti mama, ci esti ursuld care
a venitd se ne manancl.
§i astil-feld ursulii nu putu se le mänânce.
Lupe aceea venindd lupuld, asemenea n'a pututii se
le nianance. In fiine, veni vulpea si, apropiindu-se de
ask klise :
Deschide-ti, maicA, usile, ca arine maica cu titele
pline de lapte, date dupe spate, cu fruncla 'n buzä, cu
Orba 'n barbti.
Eard fetele respunsera 6'10 :
Aretati coda pe crdpatura usii, ca se vedemii dad
esti mama.
Vulpea arattindii coda, ele creclura ca este mama lord,
si deschiclendu-1 us'ia ea chiema pe lupii si pe ursii,
miincara fetele si matele le puserA 'nsirateintre zabre-
lele ferestrii ; earii cdpetenele le puse lânga ferestra.
Atunci muma lord viindii si de departe veclendd ma-
tele si capetele la ferestra, (4lise riclendd :
Uite, fetele mele ad torsd si ad pusd torsuld la fe-
restra, si ridii fiindd-cd me vedd pe mine.
Dupe aceea apiopiindu-se, si velendii fetele mâncate,
a inceputii se plinga si se'si smulga peruld, si indati
pled dupe ursti.
CAutiindd asa in tOte pdrtile pe ursti, dete pestevulpe
§i o intreba:
Ai veclutu, fetele mele ?
Ea respunse ca nu le-a veclutd. Apol mergOndd mai
'nainte dete peste lupd, pe care, intrebiinduld de fetele
el, eld respunse ca nu le-a vecluld In fine, mergendd
 PENTRU TOT' 107

mal 'nainte si amid peste ursd, ild Intrebä dad a ve-

ilutd pe fetele see ; eld H respunse el le-a veclutd si
le-a mâncatd, si se .tacd, din gura ca o mânca si pe ea ;
dar ea if respunse :
Ursule, nu te supra si vin'o jol la nol ca se ma-
MInci pläcinte moT.
Atunci ursuld H respunse :
Oifi veni, oiii veni.
Dupe aceea ducendu-se pe la lupd si pe la vulpe, le
Oise asemenea ca se vie, si lupuld cu vulpea respunserd.
di vord veni. Ea ducêndu-se acasd, fácu treI gropi a-
dilnd, dintre care done cu treI care de lemne, eara cea
de a treia cu mud, care de lemne ; si dupe ce venira
vulpea, lupulzi gi ursulei, óea pofti pe ursii se secla pe
scaunuld celd de céra care era d'asupra gropei celel
arse cu 9 care pline de lemne ; eard pe lupd si pe
vulpe H puse pe scaunele de lemnd care erad pe cele-
l-alte doue gropi. Dupe aceea topindu-se scaunuld celd
de eel* ursuld caclu In grOpl, si incependd se arcli ln-
cepu a striga :
Oaie ! óie I scóte-me din grópa call void da pe
fetele tale.
Inse ea fi clise :
Nu! cumd 'ml-al mâncatd tu fetele, asa se te arcld
si ed pe tine ; cumii 'ml-al arsu tu inima mea asa 11-0
arcld si ed pe a ta.
Eard lupuld si vulpea fugia.
 SANTA VINERI

A fostd o data nal unchia0i §i o matRe. Unchia-

vuld avea o fatd de la nevasta din toia 0 matu0a o
fata de la unchia§uld din MU ; cad amandof mal fuse-
sera casatoriti cid() o data. Fata unchia0u1uf era at:1W
de bung 0 de harnica, §i atAtil de frumOsa, In cad
tOta lumea se mira de ea. Era fata babil era at:AM de
rea §i de lene§e, §i atad de urata in catii tote lumea
o ma.
Matti 0a era totil dthina necajita : de ce fata unchia-
pluf se N. a§a de frumósa §i iubita de OM lumen. Ea
nu putea s'o vecla §i o certa In tote clilele, ca (Ora se
va desnadajdui §i va lua lumea In capd ; dar vOendil
ca ea rabda cu lini0e tote ocarile §i tót6 certele séle,
se necaji 0 mal multi! §i Oise Intr'o #i unchia§uluf :
Unchia01! fata ta e o desmetica, o neioia0i, o
neascultatOre. Ed nu maf potd s'o maf suferd prin casa.
Orl o duel unde of vedea cu ochil, orl, de unde nu,
paine §i sane pe und talent cu tine nu mid mantilla
 SINTA TINERI 109

Se gIndi unchiasuld, se chibklui; dar, sciindii cine e

mAtusa, chiiim& pe fata sa si-I klise :
Fata mea 1 Tu acum te-aI fácutil mare. Esti In-
teléptA si harnici: pop se-p *PO singurA hrana. Dute,
dar, unde te va WOO Dumnekleü ; cAcI, alit' felti, di
nu mal pail trAi In casA cu mumA-ta cea vitregA.
Fata la aceste cuvinte Incepu se plingl, si, cu inima
sfIsiatA, dupe cell 1uA lucrurile see si pupne merinde,
si dupe ce ImbrAcise pe brAtranulii seii tatä, pled. Se
duse, se duse pane, ajunse Inaintea unei fantane. Ertl
lantana cum o veklu II klise :
Rita mare si frum6sA ! ce trecI asia iute, Para se
me bag! In sem& ? Vin'o de me curata de norol si me
sleesce c5 la IntOrcere ip voi4 d a si ea apa rece se
be.
Fata se opri, o curati de noroI, o slei, o drese pe
unde era stricatd si pled Inainte. Merse Inainte, merse,
panA ajunse Intend cringii. Aci until ogaril se tota mta
la unii picIorii. Cum o veklu, II Oise ;
Fata mare si frum6sC. I ce tred asa iute, fara se
me bagI In semA I Vin'o de-ml sc6te unit ghimpe ce
'ml-a (lath In piciorii, cit la intórcere ItI void da e-
pure friptii.
Fata se opri, sc6se ghimpele din pidorulil ogarulul,
II astupa rana cu del din urechiä si-I o legA cu o car-
pa ruptA dinteo haina d'ale el, apoI pled nainte. Merse
maI nainte, pima ajunse Inaintea until cuptoril. Cum o
veklu cuptorula II Oise.:
Fatii mare si frumOse.! ce treci asa iute, fan' se
me bagI In that! Vin'o de me lipesce, me curAtä si-
In! (IA focil, cA la Int6rcere IP voiii da si eu paine
caldA.
Fata se opri, lipi coptorulii, Ha curati, II dete foca
110 SANTA VINERI

si pled inainte. Merse, merse si mat departe, piná dete

de und Ord. Era p6ru1d cum o veclu it Oise :
7- Etta mare si frumósi ! ce tred asa iute, lad ma -
card a te uita la mine! Vin'o de m6 wag de fru*
si de visica popiY (und fel& de omicll), ca la Intórcere
ifi void da pere cópte.
Fata se opri, curAtd perulti de omicIT silde fruncle si
apot plecA inainte. Merse, merse si mat departe, ping
ajunse inaintea uneT vite. Erd vita cum o veclu it clise :
Fath mare si frumOsA 1 ce treci asa iute, fArA a te
uita la mine I Vin'o de mt curdta, de me pliveste si-mt
rupe tote frunclele uscate, eh la intórcere 1t1 void da
strugurt copti si villa.
Fata se opri, plivi via, o curati de fru* si ramurt
uscate, apot pled inainte. Se duse, se duse 'Ana aprO-
pe de Inseratil, si ajunse inteo padure Intuneccish, la
pórta until palatd Aci i se fact' fricä se mat mérga na-
inte si se gindi se cearA &duke la aceld palatd. Se
duse, dar, la pcirta palatuluT si Ulu de trel ori. In a-
cestd palatd sedea santa Vinerl I Cum aucli di, bate ci-
ne-va la pórtA, &luta Vinert veni si IntrebA cine bate.
0 caliltóre, dspunse feta !
Dad estl femeil bunk II clise santa Vinert, des-
chidendii pOrta, intrA ; érd de esti femei1 rea, nu intra,
d amd o cateluse cu dintil de ferd si cu mAselele de
oteld care te va face mil de fArAme.
S'untd o fatA sArad, gonitA din casa pArintésca,
de mumA-mea cea vitrigI.
--: Mullet trebue se fit bunA, intd.
Fata intd, si santa Vinerl o intrebA daca voeste se
se bage la dênsa. Era fata priimi cu multumire De cu
s6ri santa If aretA loculd unde trebue se soa si apol o
inv6tA ce trebue se fad adoua cli.
 SINTA VINERI 111

Se fad, II Vise ea, tarite, nicl fierbinti nici red,

apol se strigi tote paserile mele asta-felii :
Puil mamli real matusil I
AlergatI de uncle suntetI,
Ca se ye des mama demAncare,
Alergati In fuga mare.
4(0 se vie o multime de ligioni, dar se nu te sperii,
ca nu-ti face nimicad)
Adoua di de diminka santa VinerI s'a dusii Ia Bise-
ea. 8ra fata a facuta tarltele cum I-a Visa santa si
aloi a Inceputa se strige :
"Puri mamil !

"AlergatI de unde sunteti,

"Ca se vA dea mama demancare,
"Alergatl In fuga mares.
De o data, din tote partile Incepura se vie §erpl, brOsce,
§opirle, gqteri, nevastuici, balaurl sburetorl §i nesbura-
tori, si o multime nenumarata de lighioni. Fata le dete
la tOte demancare, apoi se retrasera tote prin culbu-
rile lora,
Ganda se IntOrse santa Vineri §i cerceta pe lighionl
daca aa fosta multamite, tote Inteo glasuire respunserti
ca afl losta prea multumite i nici nu le-a Ingrijita vre
o slujnica din cate a avuta Onit in acea Vi cum le-a
Ingrijita fata care o avea acumti.
Fata a urmata slujba ei asta-fela mai multe lnni de
Vile, fait se dea prilegia nici lightonilora se se plinga
de ea, aici sante! Vineri se se nemultumesca.
Intr'o Vi santa Vineri o chiama se-I caute In capii.
Pe canda II cauta, o lacrema, fierbinte caclu din ochil feta
De ce plingi, fath? o Intreb6, Banta On '0 e
dora d'acasa ?
112 siNT1 VINE III

'Mt e dorii, ma1ca, raspunse fata, cd nu scid ce o

fi facéndti batranuld meti tata.
Dad este asa, Oise santa VinerI, dute in chela-
ruld meü si alegett d'acolo o lada care o fi maI urAta;
iatia i dute cu ea acasa, dar se n'o deschicil pana acolo.
Fata se duse in chelard, luA o lada care era maT u -
rata si pleca acasa. In drama trecu pe Iângä vita ce o
curatise. Vita cum o vö0u o opri si it dete strugur1 sJ
villa. Ma! merse nainte i dete de Ord ; érti përuld fo
opri i it dete nisce pere asa de gustOse incatd ,nu te
puteal satura mAncAndu-le. Ma! nainte intêlni cuptoruld
care-1 dete paine mid& ; apol ogarulti care-I dete epure
friptü si apol lantana care 1 dete apit rece.
In sfirsitti ajunse i acasti. Unchiasuld cum o veclu de
departe alerga inaiutea el plingêndti de bucuria i o
Imbracisa. AmAndoul remaserA imbracisatl i plingendil.
ApoI intrara in casä i fata deschise lada.
Ce mare minune! in lada erad tote lucrurile treku-
incióse pentru o mirdsä, cusute numal cu fird de celd
mal bund si tote de borangicd si de amid. Era cele
ma1 frumóse erad o rochia cu luua in spate si sórele in
pieptd, o bratara cu totulti i cu totuld de aura, si 6
skull de margAritard.
MAtusia vëclêndd aceste bogata, s'a =Alit forte. ApoI
a intrebatil pe fat& cum a Ritual de le-a cAstigatd; dra
fati, i-a spusii tótA siretenia. AtuncI matusa a chematil
si ea pe fiie-sa si-I a flisd se se dud si ea ca se vie cu
ast-felti de bogatit Fata mat use1 a inceputd se plinga ;
dar matusIa a batutd-o si a gonitu-o, clicêndu-I se nu se
intórca in casa eI tara acele lucrurI.
Vêndü fata matuseI ca nu este nicl o nadejde de
scapare, a plecatd si ea. S' a dusd pe drama paiute pana
a chta de o Paha. Eri fantAna I-a ç1isi :
 SANTA VINERI 113

Fatä mare I WO mare 1 Ce treci asa, iute, fart se

me bagi in sem& ? Vin'o de me matt de norol si me
sleeste ca la Intercere 41 void da apt rece se bei.
Ba puneti pofta 'n cul, response fata, di nu-mi
umplu et mainile ce'mi le-a spalatt mama.
Mai merse Inainte si intelni si ea tint ogart, unit cuptord
unit pert si o vita, care top o rugart se-I curete si se nett
ghimpele ; dar ea la toti le röspunse cit null marjeste
mainele pe care i le-a spälatt masa. Mai mergendu Ina-
inte, ajunse In aceias1 padure In care era palatult san-
tel Vined. Fiindt ca. Inoptase, si fiindu-I frica, se otart
se cent si ea gazduire la locuitoril acestui palatt. Batu,
dar, in peat, de trei ori. Cum aucli santa Vineri ca bate
cine-va la pórta, veni si intreba : cine bate ?
0 cOlAtere, H response fata matusei.
Dact esti femeia bunt, II Oise santa Vineri, des-
chiclendil pOrta, intra ; érti de esti fenteit rea, nu intra,
ca ant o cateluse co dintiI de fierit si cu maselele de
otel t care te va face mil de farame.
Suntit o fata gonita de muma-mea, si amt plecatu
se-ml gaseset unt loet, thpunse fata.
Intra, dar, la mine, clise santa Vineri.
Intru ; dar cu legator% se-mi dai o rochit cu luna
in spate si serele In pieptt , o bratarii cu totult si cu
totultt de aurt si sese siruri de margaritare.
Daca Imi veI face slujba bine si void 1i multurnita,
41 dial si aceia ce cerl si alte lueruri mai multe.
Fata ftgadui ca va face tot s'o multumesea. Santa Vineri
ii spuse de cu sera ca a doua cli de dimizéta se fact
thrice, nici prea red nici prea ferbint1, si se chiame
tote lighionele se le dea se mantnee, strigandu-le ast-felt:
.Puil mamil Cai mitu§ei 1
Alergap de mole sun teti.
114 SINT A VINERI

Ca se ve dea mama dew Aneare,

Alergati In foga mare.
A doua cli de dimineta Banta Vinerl s'a dust' la Bise-
rica. Era fata a facuta taritele si apol a Inceputa se
strige :
Puii mamil s'ai matusil 1
Alergati de unde snntep,
Ca sti ye dea mama demincare,
Alergap in fuga mare.
De o data din tote partile aa Inceputa se vie acele-
asl lighióne ce venisera la fata unchiasuluI. Dar cum le
dete tarltele, ele ere' ap de fierbing ca indata ce man-
card cele call venira Inteia se oparira si murira pe data;
era cele l'alte, veclenda acesta, fugira prin gaurile lora.
Cum veni santa Vineri de la biserica, tote lighiónele
ce maI remasesera alergara Inaintea eI si II spusera ceia
ce s'a Intemplatii. Eara santa Vinerl, suparandu-se fOrte
multa, a chemata pe fata, si, dupe ce 1-a spusa za nu
face pentru dansa, 1 a clisa se merga In chelara si se
ia o lada care va fi mai frumOsa, dar se n'o deschi4
pena acasa.
Fata matusel s'a dusa In chelara, a alesa o lada care
i-a placuta maI =Hit a luatu-o si a plecata cu densa
acasa. Pe druma veciênda nisce strugurI frumosl pe vita
ce o rugase s'o curete, a voitti so culega catI-va, dud
struguril s'ati facuta Indata agurida, in cata n'a ma1 pu-
tutu se-1 manance. Mal mergenda, a data de peril, si
voinda se ia pere, perula a intepata-o si n'a pututa
se ia nicl una. Apol a voitt se ia paine de la cuptora, dar
cuptorula a arsu-o ; voinda se ia epure de la ogarii, o-
garula a muscat-o. Ajungêndu-o, In sfirsitil, setea, a
voita se bea putina apit de la fantana sciuta; dar ea a
Inceputa se curgli, In loci' de apa, norol.
Facendu-i-se si leme si sete grozava, si creclenda di
 SANTA YINERI 115

póte se gäsésca in 1ad5. ce-va demincare si beuturi, a

deschis5 lada. Dar WA 1-a fostil de mare spalme când,
in loculti celorii ce anta si celorü ce se astepta se
gases* vede o multime de lighioni carl se repedii a-
supru el si carl o mänâncrt, clicêndu-1:
Cum tu al omorita pe fratil nostril, asä te omo-
rim(' si nol pe tine.
Pe cAndil pe fata mitusil o mânca5 serpil si nevas-
tuicele aprópe de sat5, tot5 in acea 4i si in acelA cési
fata unchiasulul se cununa cu unulA din cel mal frumosl
flical din satü la bisbrici. Nunta a fostii din cele mai
frumóse. Numal mdtusea era tristä cä nu era si fata
el acolo.
Fata unchiasiului träeste si acll in acelii Bata. Dad
nu me crede tl, duceti-ve acolo de vedetl!
 BALAURULU CU 12 CAPETE.

A fostg o datA ca nicl o datd.

A fostg ung Imperatg i o ImpArAtesd cad, singurulg
iucru ce avead de la Dumnecleg, era ung bdiatu ca de
veo 15 anY. Din copildria lul bdiatulg se obicinuise a
trage cu arcult1 si a umbla Ware. tnteo cli tagendg
elg cu "arculd, una din 'sägetI se duse ['sit departe In
chtn nu se ma! veclu. Atunci bdiatuld se duse 11 tatA-
seg, II ceru ban! i calulg seri celg ma1 bung ca së se
ducA se-s1 caute sAgéta. Tatit-seg ii dete ban1 i calulg
celg mal bunt din graidd ; éra bdiatulil, IncalecAndii,
pled.
Se duse, se duse, cale lungA se.1 ajungh ; erg cAndg
stirele era la chindil, elA ajunse Inteund camp pling
numaI de foil. Aci opri calulg i incepu sd se uIte peste
eampie. In mijloculg cAmpieT veclu cu mirare sAgeata
sea Infiptd In pdmêntii. AlergA IndatA acolo, descAlicA,
ai cAndfi scóse sogeata esi i o multime de pAmentg cu
ea, fAcéndu-se o grópd mare. Elg se cobori In acea
grópd si acolo gAsi ung boil, i pe spinarea bouluI gAsi
 ALAURUL 117

unu pa14.1 i o scrisUre care dicea ca eine va lua boula,

se-I dea pe fia care di se manince cite trel banite de
griu §i cite o vadra de vinti se bea ; §i daca va urma
a§a, boulti acela va trivia pe omulit care Ila value, orI
de cite ori va muri. Eard despre pa1o0 dicea ca 'Ate
cu elti së Impiatrésca orl-ce lucru.
Baiatula lua boulti §i palosula §i pled nainte. Merse,
merse i inal nainte, pina ajunse Intr'unti orWft. Acolo
trase la o baba batrina §i ceru se-I dea se manince,
lul §i bouluI, §i se-I dea §i putina apa lul de beutil,
éril bouluI o vadra de vintl. Baba II dete demincare,
§i lul §i boulul precum §i vadra de vial bouluI ; drit
câtti despre DTA, II spuse ca in acela omit este numaI
unit putil, care este paditA de unu bitlaurit, i ca fie
care, daca vrea se ia apa, trebuie se dea balauruluI
cite o fata c se o manince. II mai spuse, ca chiarfl
a doua di era rindulit ImperatuluI ca së dea pe fiica
sea, pentru care Muse pristavti ca aceluI care va .0-
morl pe bAlauru $i va scart fata II va da bogatiI De-
numarate i pe fiisa de nevasta.
Baiatulit audindil acestea, dise babe! ca adoua cTi se-I
dea lul donitele ca së se ducit se-I aduca a pa de la
pup, fara së dea nimica balauruluI. Baba fägadui ca i
le va da, érui baiatuld se culca linistita.
A doua di de dixinéta, cum se sutra baiatulti II lua
palosula §i arculit. ceru donitele babel §i plea la pup,
unde gasi §i pe fata Imperatulul Weptindit ca se vie
balaurulft s'o manince. Dar bailtula nu Weptrt nici de
cum, ci se apropiA de fata In data ce ajunse, spuindu-I
ca vrea s'o sc ape din gura balauruluI, cu Invoke së lit
lase se-§I piie capulu In pOla eI §i, de va adormi,'s6
'la scóle numaI atunci cindu balaurulti va scóte capull
din pup.
118 cu 12 CAPETE

Fata prima cu bucuria ceia ce-1 ceru baiatula. Ela

10 puse capula In polA-1 i adormi. Earii cândü eci bä-
laurulü pin putt, fata, de frica, nu indrasni se-la scóle,
ci Incepu se plAnga cu lacrómI, ast-fela ca o lacrema
pica pe obrazula bAiatuhiI. A césta lacrèma a fosta
Wu de fierbinte in dal, arclêndu-la, de o data a sarita
In sou ci a vecluta pe balauru in fata lui. Atuncl ela
c'a scosil arcula i s'a pusii in dreptula fete!.
Balaurulii, veclênda acésta, a çlisu biiiatului:
DA-te la o parte se-ml iaa darulii.
Eara baiatnla nu voi ci 41 intinse arculu.
Atunci bAlaurula intinse una cape se-la manance, éra
bAiatula trase .0 sagdta i i retezi. Balaurula Incepu
a se svircoli, apoI mai intinse i capula ala douilea; dar
baiatula II retecla ci pe acela. Atunci incepu o lupta
grozava metre Matti i balaurd. Bliatula nu avea alta
aparare de CAM voinicia sea ci arcula cu sagetele ; ërfi
bAlaurula cele dou6-spre-klece capete i otrava ce arunca
mere(' din gura.
8e luptara cli de yard phi ska; cAnda remasese fuse'
sórele d'o sulita, baiatula nu mai avea nicl o sägdth.
arcula se rupsese i ela abia se mai tinea pe picióre ;
éra balaurula maT avea nurnaI una cap. Ceru o cu.vita
de përil fete!, care era mai multi"' mórtä de cati via
de hick ci 41 drese arcula. Apol incepu lupta cu
laurula, i asta data 11 reteza i celii din urnak capii ;
lush cu acésta din urma biruinth cAclu i bAiatula jest,
mai multi' mutti, aca era lecinata de ostendla.
Pe cilnda baiatula ci fata erag lecinati pe marginea
putulul, tocmal atunci veni unti tigana de la curtea im-
phratdsca ca se ia aph; dar vëklenda balauruia morta
se duse la fatit, o chntit se vécla daca nu e Wirth, ci,
vecienda cit e calda, stretpind'o cu apa, lata se dectep ta
 13ALAITRITLt 119

§i ttiganula o Intreba eine a omorita pe bAlaura ; éra

fata arOtandu-I pe bAiatii, i-a spusa ca ela l'a omoritti.
Atuncl tiganula a luatil palo§ula baiatuluI §i l'a tdiata
cu clii mil de buchtl ; apol. a Intl cele 12 capete §i
cele 12 limb! a le bAlaurulul, precum §i pe lath, di-
orendu-I se nu spue nimica ImpëratuluI ca o va omort,
§i aa plecata apoI la Palata. Fata lose, Inainte de a
pleca, a lhsatil se-I cada -641 inefl i o mahrama, fara
se v6dA tiganula.
Imperatula cum a vedutii pe fia-sea, ne mai putanda
de bucuria a Intrebatil cine este mantuitorula el ; 6ra
tiganula all respunsa ca ifosa :
Ea, slavite Imperate.
Adeveratif e ? a intrebata imperatula pe fia-sa.
Adeveratu, a respunsa fata cu glasula jumnate,
fiindu-I Idea de tigana daca va spune a§a precum fOese.
Atunci Inapëratula, de §i cu destula malmire ca man-
tuitorula fiiciI séle era una tigana, prin urmare unit
roba, dar fiinda ca fagaduise, se otori al o da de nevasta

II

Pe candil Matta zacea morta §i facuta bucatI la

marginea putuluT, baba, gazda sea, tocmal intrase se
dea demancare §i de bëutii boulu. ELu1 cumil 0 veclu
nu voi nici se manatee nicI se bea, ciii spuse crt-I este
sete de apA, drii nu de villa, §i ca trebuie se-lil duel
la putula din ora§a ce. balaurula nu maI trae§te §i. ca
pdte fia care se bea sloboda apa, dar se ia §'una b ul-
gAre de sare..
Baba lua sarea, hA lua de funia §i pleca cu ela la
puta. Ganda ajunse acolo, cum v41u pe blliatti facuta
bucatI, baba Incepu së se vaite; era boula II Oise :
120 Cu 12 CAPETE

-- Nu te mal vAita, babo; ci mai bine adunl bucaticrt

lingl bucAticA, dar fil care se fiA la loculd eI.
Baba adunA bucatica lAngA bucatica, phni fitcu tru-
puld bAiatului, cum fusese; dra bould, dupe ce linse
sarea, Incepu se lingl pe Math, se sufle peste eld, asa
cA baiatuhi numal de dad cApatA viata, i dna di
deschise ochil Oise :
Da multd amd dormitd.
Dormia-1 i ma! multd, II clise baba, dacA nu ve-
nea bouM se me pue se adund bucatA 1AngA bucatA si
chi se te lingA si se sufle peste tine ca se inviAc11.
Eli nu Intelese nimicil dinteacésta; dar cAndd if spuse
bould tótA siretenia, atunci Intelese tad, i chiard de
ce fata nu ma! era Ifingl densuld. Nu se desnadejdui
fnse, ci pornirA cu totil acasit la mittuse, dupe ce baia-
tulti luA cu eld mahrama si inelulti fete! de imperatii.
A doua cli, dupe mórtea balaurulu1, Imperatuld a dat
sfórA In Ora ca peste o septemena are se se fad, nunta
prea iubite1 séle fiice cu Burcea tiganuld, mantuitorula
el i thiama pe tot! boeril din coprinsulu sed se fie
fatA la nunta, cum si pe top Imperatii vecint Chiamit
totd de o datA pe eroitoruld palatulul si-1 porunci se
acI pentru ginerele se a haine numai cu firit de aura
si cu pietre nestemate dana i poruncA hasnatarulul
se dea liii Burcea or1 cAt1 banI va cere.
La cliva otArIta pentru cununiii, ceT chemati erad In
palatula ImperAtescii. Top erad tri§t1 pentru ca und ti-
gand until i nerodd se ia o fatA atatft de fruniósii si
atktii de Inteléptii. Din top Inse celd mai trista era Im-
iperatuld §i, mai cu seml, fia-sea, care avea mustrare de
cugetti cA nu póte spune ca nu este tiganuld mantui-
toruld sed, ci altuld, tot!'" fe3iorii de imperatd ca densa .
Tig multi Ins:1 era veseld.
 BALAURimii 12 r

Pe timpula acela gra obiceia ca la nuntl unel fete de

lmperata, fie care locuitora din acela orasia, unde sedea
Imperatula, se duct% cate una plocona fetel. Baiatula clise
matusil se faca si ea o turta i s'o duca h Palata plocona.
Baba priimi bucurosa i Incepu se cearna, se framante
si se fad, turta. Canda era gata de a o pune in cup-
tord, baiatula desfacu la miOloca coca, baga inelula la
miclloca i apoI drese coca la. loca.
Dupe ce turta s'a copta, batrana a plecatil cu ea la
Palatula Imperatesca. Ganda a voitti se intre In curte,
slugile, cum sunta ele, tot déuna obrazaice, n'a voita
s'o lase, fiinda c avea hainele rupte si carpite. Dart'
tocmaI fata imperatulu! se pusese h ferdstra si se uita
prin curte, ca clóra va vedea pe mhntuitorula el. Ve-
cienda pe slugl, ca opreste pe o batrana, le fact' semna
se-o lase se mérga pana la ea; éril slugile, la poruncele
stapanil lora, o lasara. Baba il dete azima, uthndu-1 fe-
ricirl vecincl; 6ra fata multumindu-I, lu azima i chiar
de fata cu batrana o rupse in done.
Dar care fuse mirarea fete! cânda in mikllocula azimi,
gasi inelula el 1
Unde este acela, care a pusu acesta inela In a-
zima ? lntreba fata.
La mine acasa trebuie se fin; cad ea nu am acasa
de cata una baiata frumosa ca una imperatu, pe care l'a
omorlta robula maril vóstre, dar care apol a fosta inviata
de una boa aid, sea si acestu-a trebue se fi pusa ine-
lula In azima.
Rca, ia punga asta cu banl pentru tine; clise fata,
si date fuga de-1 spune se vie acum cA 110. astepta.
Baba alerga numal de ea% 11 spuse ceia ce s'a pe-
trecutil, i II clise se se duca ctila astdpta fata Impe-
ratulul ,cu, bragile deschise. Baiatula, plina de bucbrid,
122 CU 12 CAPETE

dupe ce II lud palosuld i mahrama, se duse la pala-

tuld Impërgtescii. Când intrA In sala cea mare a pala-
tulul, vèclu o multime de OmenT care se plimbad in tote
partile si In michloculd lord pe tigand IngAmfatd si man-
dru ca und vizird. Era trecendd in altA salä, unde era
fata, ea cum I1t v6c1u sari de gituld sëd i strigAndd :
Asta este mtintuitoruld med ! Asta este mântui-
torula meg ! !
TOM lumea se strinse in juruld lord. Era bAiatuld
vorbi ast-feld :
Asa este! Ed suntd mantuitorulu acestei fete care
era se o mAnAnce bälauruld de la putuld din orasiii .
Am omoritil balaurula i amd scApatu-o. Dar de ostenealA
lesinândt, und robil alu ImpëratuluT a venitd la pup se
ia apA i, 1760611dd pe bälaurii moat' i pe fatA viii, m'a
taiatii In bucati, a luatti pe fatl cu amenintarl ca së
Oka c elii este mAntuitoruld, Iuindi tota de o datA
pi semnele cu care se arete mórtea bglaurului. l'ArA und
bod ald mei, si astA-cli asi fi morta. Acum fiindii cii
aid este norodd multd, i fiindii ca judecata celord mulp
este tota déuna maT drépti, judecatI i osândil pe vi-
novatd.
La mOrte ! la mórte ! StrigA multimea.
Atuncl. Impëratuld, auclindd tote acestea, chiAmA slu-
gile séle si le porunci se scOta douT caT din grajdu, u-
mild de la munte i altuld de la balta ; era de códele
lord se lege pe tigand de cilte-und piciord, Impreund
cu und mg de nuci.
Asa se si filcu. i cindti cail o luarA d'a fuga, fig
care In partea luT, facurA pe tigand bucAtele, i, unde
cadea Duca, cadea. i buclitica.
 BALAIIRIIL 123

ilL

Dupe pethipsa tiganului, ImpOratulu imbraci§a, pe ba-

iata §i II dise ca a lui so fia fata. Dar fiindd cri nu
este pregii titd ca se fad, o nuntä cum se cade unord
fii de imporati, se o =line gentru sOptO-mtina viitóre.
Baiatuld primi bucurosa, §i a§a se 0 otdrit. A doua
di Insè, imperatulti se pomeni cu o scrisóre de la fiuld
impOratului vecintr, Ro§u impOratii, In care cerea de so-
cia pe fii-sa ; caci, ned'andui-o, se va scula cu ("Ate In
potriva itti. ImpOratuld, cum priimi acéstä scrisdre, a-
dund pe tott boerii imperatiei, 1ntre care §i pe baiata,
ai le arOta cele coprinse intr'Onsa. Cei mai multi din
boeri gasira cu cale se dea pe fad. ca se nu pue In
primejdia, ImpOratia. tru ali gasira. cu cale ca mai bine
BO se bata, 0 se móra pilnd la unula, de catti se pri-
méscrt ru0nea, clicêndu-se cä a priimita de fried. Din-
tre ace§tia fu §i ImpOratulti. Baiatuld insO, ca unula care
era la miclilocu, n'a clisa nici una, nici alta.
Lutmdu-se acéstä otarire din urn* fiindti mai multi
pentru ea, impOratuld o i facu cunoscutd protivnicului
sea, 6ra eld, priimindu-o, se i sculd cu dste impotriva
imperatului. impOratuld afittndii, 10 gati §i ela óstea §i
o 1E1204'0 In trel parti : o parte pus& subt poruncile luT,
a doua a viziruli sea, 0 a treia a biliatuluT, §i pornira
inaintea vrajmaplui. Bliatuld ceru impOratuld se mérga
eld nainte, ca se Incepa eld intOiti batalia, la care ce-
rere ImpOratulii se invoi.
00irele cum se intAlnird pe unit câmpd mare, deterd
in_timpine §i In sante, §i incepura a se taia cum se tae
trd canal Weald veclu ca qtirea protivniclilui este
de o sutd de ori mai mare de cat(' a la §i numai póte
se tie, scóse palo§uld sett, care 'la gasise pe boa, 0,,
142 cu 12 CAPETE

cum lia aretä Wird, OM impetri, numal fiuld luI Rosu

impe'ratd ramase neImpetritd. CAndd venirl impëratuld
si cu viziruld si &id, tótA armata vrAjmase impetritA,
multd se mirard. Apo! facurd unit chefd mare de sé
duse pomina, si dupe cbefd, s'ad intorsil la scaunuld Ina-
p erAtioi.
Fiuld Jul Rosu impëratd vëciêndu-se rusinatd atAta, s'a
intorsd la ImpërAtia sea si a adunatü altd óste, atttta
de multA cd frunza si érba le puteai nnm6ra, érd ós-
tea luI ba. TatAld fete! aflAndd si de asta, voi se mérgA
érd cu ostire impotriva lui ; dar bliatuld II Oise cd nu
trebue se mai mérgl eld, ci se'ld lase numal pe dênsuld,
cu ostirea WI, se-ld intimpine.
Impëratuld priimi, 6rd bliatuld porni si facu ca si
intêia data, lasêndd numai pe fiuld lul Rosu imp6ratt
neimpetritd. Atunci fiuld WI 'Rosu inapëratd, veclêndd cd
nu e nicl o nAdejde a birui pe protivniculd sea cu Os-
tea, si inteleg6ndd cd ota nenorocirea II vine de la ba-
iatii, si mai cu sémA de la palosuld sett, se otari se
caute und altil miclilocd ca se prapadésca pe baiatd.
Inteo Oi se ImbracA in haine próste si se duse tip-
tild in orasiuld unde locuia tatald feta Aci cautA unit
vrAjmasid de aprópe aid impëratultil si MCI bAiatulul si
gasi pe muina tiganului, pe careld omorise imp6ratu1d
in cliva candii era se fie nunta. Ea sedea chiar In cur-
toa impërAtéscA. il fagAdui el avere mare ca se fure
palosuld bliatului cAndd eld va dormi si se-I pue altd
Palosd In loci' care so semene cu alii sett Tiganca, cAndil
dormea baiatuld, fact' cum II clisese Rosu imp6ratu, schim-
ba palosuld, Ild dete impëratulul, apol pled ea old la
ImperAtia Jul.
Acum Euld luT Rop Impëratii strInse érd óste §i porni
érd lmpotriva Impëratulul. Bdiatuld érd Ina §i old óste
 BALAIIItIIL 125

si porni sell Intempine. Dar astd, data, cândti voi se

Impetresci ostirea vrAjmase, se pomeni a se impetreste
tótA ostirea Jul, erd pe elii Ill prinse i 1u tAe bucati.
ApoI fiulti luT Rosu imperatfi iporni asupra imperatului,
flu bAtu si IT luA fata.
Boulg Inse, siwtindu mórtea stApanuluT sea, spuse babil
se'lu ducA acolo. Baba 114 duse ; era bould sun dra a-
supra lui, 115 linse i balatulti invid &A. Dar aflânda
rapirea logodniciT, vorbeste cu boul5 sell factt unA calA
cu stemA in frunte, pe care bola fill si face ; erg ha-
bil IT Oicesell ducA in orasiulti luT Rosu imperat5 si
se nulü venclA de eatil lull. Baba plea cu el5, si cum
hA veclu Rosu ImperatA hA i cumperA, asa de fru-
mosil era.
Rosu imperatil, cum a luta calulii nu s'a miscatil de
lag& elii doue septemânT de iIe. Atunci tiganca, care
era tare si mare In casa imperdtesca, InelegIndfl CA ca-
luta trebue se fie fecioruld de Impecatti, Incepu se clic&
imperatuluf cA u orl ce prep se tae calulti.
Rosu imperata se incercA In desertii se-I arete ca n'are
nici unit cuventd ca Belli tae, dart" tote fuseri de ge-
ba, cAcl tiganca stäruia inteuna se'li tae cii n'o se
mergA. bine nici Jul nici ImperAtiel. Atunci calult1 sim-
tinda ca i se apropii mórtea i veclend5 o fetitA pe drumfi,
o rugA ca se stea acolo canal l'o tat si se ia doue
picAturi de stmge se le pue o picAturA. inteo parte a
portil si alta in ceia-lalta parte. Fata Udell asa, si peste
putin din aceste picAturl de sfinge rAsAri douI menT
de aura. Tiganca clisse se tae i merit astia. Pe candii.
se Waft meriT, trecea pe drum'''. ear fata aceia de maT
nainte, i meriI II clisera se ia thte o cOje de la a-
mhuduol i se le arunce in girld. Fata fAcu asa, dupe
cum 'I-a clisA nieril. tn una din clile slugile Rosu im-
126 cu 12 CAPETE

grata se ("user& se ia apa de la girla si veclura pe d'a

supra apel douI ratoI forte frumosl, In Ci'Lta la sore te
puteaI uita dar la el ba. Slugile vrura se'I princla; dar
ratoii le spuse ca numaI Rosu imgrata gte s6-I princla.
Atuncl slugile luara aprt si se dusera acasa ; calla insë
Imperatula II Intreba de ce ail zabovita atata, ei il spu-
sera, cele vëclute la &la. imperatula, auclinda aceea mi-
nune, 10 lua cu sine palosula sea Impietritora si se duse
la girla. Acolo se desbraca si lasa palosula la mala si
apol intra In girla. Ganda vru se pue mama pe ratol,
veclu ca se facura neveclutl ; dar canda se uita la mala
vëclu pe Matti call luase palosula. Atunci baiatula Ha
impietri In mijlocula apel, apol se duse, 10 lua logod-
nica 0 pe tiganca, si porni la tatala fete!. Aci se facu
o nunta cum nu s'a mal facutd. Pe canda ela se cununa
cu fata, in raspantia orasuluI tiganca se ardea p'una
ruga.
SPneelecalii p'o lingnri senrta,
S'o bagii In gura cid ascultrt:
Linguri de prund off de teT,
Plinä en minciuni de care ye spusei 1
 CEI TREI FRATI DE CRUCE

A fosta o data ca nicI o data, chda n'arii fi nu s'ara mat

povesti. A fosta o baba §1 una unchia§a. El aveaa una
Matti anume Vi§ena. Acesta bliata marindu-se, I§I
ceru voie de la tatalii sea §i de la muma sa ca se mOr-
gra sO se haranesca singura. Parinti 11 dete voie §i ela
pled. Vi§ina ajunse fate() padure mare §i voi se
tae unii leuina ca se§I dreaga arcula ; inse Indata ce
s'apucA so tae, fncepu a se strAmba tote lemnele. Ela
necajindu-se Oise :
Cacl nu gasesca ea pe acela care itnI face asta-fela
de neajnunsa.
Atuncl Stramba Lemne, cad era ela, intrebi pe Vi§ina :
Tu e§tI Vi§ine ?
'Ea, respunse.
E§I afara se ne luptama, Oise StrAmbe Lemne.
A§ia dar incepura a se lupta. Stramba Lemne aduse
pe Vi§ina §i Id baga in pAmOnta plina la ghenuchI, dra
Vi§inii, canclu Ild aduse pe StrAmba Lemne, 1111 baga
128 sutereIBI LEMNE

panä la umerI in pamentil i scese palou1fl ca se 'lit o-

more. St/1mM Lemne 1110 II Oise :
Nu me taia, Viine, ca oiA fi frate 'Ana la merte.
Asia darn se fácura el trap i plecara amandoI ;
gi mergandil el, pe cdle i se Mca sete liii VisinA
gi veclu unu ret; dara aplecandu-se se bea apa, incepa
apa a se turbura, si asia éat ViinU Oise :
Cine o fi acela care imI turburii. mie apa. ?
Era Farama Petre, cad era eh, clise:.
Tu esci Visine ?
EU, respunse densulii.
Stal se ne luptamO, a da oga elfi.
Asia der incepura a se lupta, i Visinii Ilti birui si pe
elfi, i candiI voi se traga palosulti ca se 'la omóre,
ela II Oise :
Lase-me, Visine, cit 11 oid fi frate pang, la merte
§i asia be prinsera el 3 fratl i plecara Inainte. A-
jungendO Inteo padure, el 10 gasira unii locU si facura o
mica coliba unde stateail 0 se odihnea de ostenéla; el mer-
geaii In tete clilele la venata. Inse de cate orI se intorceaii
de la vanatd, gaseati In coliba meturatO, asternutii, masa
pusä, cea ce II Mcea se se mire. Inteo cli lasara pe Sträm-
b. Lemne ca se pacleasca; déra Stramba Lemne, puin-
duse ca se paklesca, se culca i adormi. De o data ve-
nial 3 cleite i incepura, se mature si se puie masa fara
ca Stramba Lemne se simta. Ele apol plecara. Dupe a-
cea viindii Visinti i cu l'Arama Pietre fig intrebara (Ida
a vec,lutO pe cine-va. Stramba Lemne respunse ca n'a ye-
çlutU pe nimen1, fiindti-cii adormise. Atunct a doua li
remase Ferama Pietre i totii asemenea nu putu se vecia
nimict. Ramase derO Viint1. Ela se puse dupe use si,
cândU acele 3 cleite, dupe ce maturara i pusera masa,
voiafi se piece, elii le opri. Veclendule asa de frumese,
 STREMBA LEMNE 129

Isl alese una din ele, pe cea mal frumOsi, si cândil venith
cel 2 fratl le dete lora pe cele dou i asta-fele se
lama 3 fratl cu 3 neveste.
A doua cli plednda el la vânatóre, läsara pe femeI
acasa i dada venira sera Indaratti nu gäsira pe femeI,
fiinda-ca le furase 3 SmeI. Atuncl plecara se le caute.
Mersera 3 clile si 3 neptI i ajunsera inteo padure mare
la unit bordeia. Acolo se afla Lind Mositi batranti pe
cad liii Intrebara, clicendu-I :
Mosule, nu cum-va al vecluta alaltl-erI séra. 3 cleite
trecenda pe aicl.
Era mosula respunse.
Ba ama auclita tata asera una sgoinota pe désu-
pra bordeiuluI mea ; treceaa 3 smel cu 3 cleite si lea
bgaifl pe tedmula cela lalto.
Mersera déra ei pan& la gropa pe care trebuia se
intre c4, se tred pe tedinula cela-l'altu, i ajungendil
10 %curl unit burdufil i lAsar In josa pe Strilmba
Lemne. Era acesta clise ca indata ce va scutura funia
sela ridice In susa. Asia acestia ila läsara Ora la ju-
metate i, sguduinda funia, hit scósera afara. ApoI bagara
pe Farama Petre, i acesta tota asemenea klisse i sgu-
duinda funia, fla scóserd i pe elU afara. In sfirs ta dupe a-
ceea se lasa Visind si Oise ca. (led va sgudui funia sell
lase maI adanca ; i asia ila lasara 'Ana ajunse pe te,
dmula cela laltit. Mergenda ela pe acolo zari nisce case
Mile marl 0 veclu pe nevasta sea cäutiinda Snieulu
In capfi: ea veclenduth II pica o lacreina pe obrazula
Smeulul care sculanduse ;Use :
Ce este ?
Era ea respunse ca, uitfindu-se in sore '1 a picatil
o lacrama din ochl. Sweula se ocula i pleca de se duse
5
130 STTIMBA. LEMNE

la vanatfi. Atuncl Vising se infix* si eld la nevasta.

sea, pe care o luase SmeulA celd mare, si-1 clise :
Iubita mea sotia, ce mestesugd are smeuld ?
Era ea respunse :
Eld se duce la vanatóre peste 9 marl si peste 9
prl, si candil vrea s6 vie arunca de acolo busduganulii
care se isbesce in pOrta, din pOrta in usiä si din uasia
se pane in mil dupe usë.
Aflanda eld tote acestea, puse unU mica cleste
In foca ca së se rosasca si, dud veni smeulii ilii apuca
ell dênsuld de limba si dandul una In capil HA omori.
Apol pled mal nainte si ajunse la ala douilea smeii
tare luase pe nevasta lul Stramba Lemne, si plecandil
smeula la vanatu ilA omori 0 pe densulii. Amemenea
fact]. §1 cu celd l'altii si lua pe cate trete Pitele si mer-
sera la locula pe unde se scoborise. Aci puse pe leite.
In burdufd si, tragêndii de funie si strigand la fratil lui
ca së le scOta afara, eI le scOsera. Ganda voia insë ca
se'lA scOta si pe chi, pare ca aril fi sciutii ca. o WM
omóre, elf' a pusu in burdufti und pietroia mare, éril in
capulil pietroiulul a pusu caciula lui si a strigath ca
seld scOta. Aceia trasera pana la jumatate funia 0 il
dete drumulil. Ela vëclêndu acésta clise cu mahuire :
Ce bine le-amil Wail ea loril si el voescii ca si
1336 omóre ! A plecatil eli atuncl si a r6masil pe tail-
mulA, celd Valid. Acolo a umbla VI multa vreme si a ajunsil
la and unchiasi orbit. Acesta, candi manca, avea si
manance unii cazani de lapte si unuli de mamaliga. Toc-
mal elA manta candA ajunse Vi§inil, si dna mosiu la-
sa lingura elii lua si minca si elii, si ast-felA o data
picandi lingura din mana luf Visina mo§iu aucli, §i dud
voi ca se pipie dete peste Vi§inil si klise:
Ali mei së fil mosicule. tra dênsula clisse:
 STRIMBI LEMNE 131

Ala D-tale movie.

Mmula spuse ca nu vede, fiinda Matti ()ail
nisce ele §i ca are stare 2000 de 01 §i 300 bivolI pe care
le paze§te cainil de ore ce n'are eine s6 le pa2ésca. Era
baeatula ceru se le Wad, ela.
Bine, Oise mo§ulti, dad tata sè nu te dud cu
densele lu valea cea mare, ca suuta lup1§i te manamca.
Ela fagadui cà nu se va duce pe acolo, de §i nu '1 este
frica. Plecanda insë cu oile, ela se duse drepta acolo §i
viinda unü lupa, elt 11d apuca de coda i dandu-1 unp-
in cap liii ol3lort; apoI lua pielea §i o duse la mo§il.
Mo§ula se mill de voinicia lul.
Viinda &AO* vremea ca së se ducä cu oile, mo§iula '1-a
Oisa sO nu se dud Inteana munte vecinu ca sunta Ie-
lele carl '1-a luata lul ochil. Era baeatula a Oisa ca tu se
duce. Dar mergenda cu oile, ajunse tamana. acolo i In-
cepu a canta cu fluerula, Ora elele voinda se jOce, ela
le prinse, lua ochil §i II duse mo§uluI. Dupe aceea
pleca i ajungenda la una arbore vëclu nisce pul.
Viine, II Oise eI, tae balaurula de sub arbore ea
voesce se ne manance. Elu IRA omori. Cândü muma pui-
lora veni i 1la veclu mort, Incepu se Intrebe eine '1-a
facuta acesta bine. Ela atund 11 spuse.
Acuma ce bine vrel set1 faca? Oise muma puilorO.
Vi§ina Oise self' scóta pe taramula celii Plata ; a§a
§i facu, §i scoVindula, Oa se duse acasa unde omorl pe
eel 2 fratf, gasi pe nevasta §i petrecura bine amlindouI.

1=1
 SORA CRIVETULUI

A fost o data ca nicl o data, cad de n'ar fi, nu

s'ara mal povesti.
Pe timpurile cele frumOse si blagoslovite, era una im-
perata, tare si puternica, der se intempla ca in tim-
pula imperatieI séle, se ar4 tote ora§iele celor-l-alte
Imperatil vecine din jurula sea. AtuncI ela temêndu-se
ca se nu arcla si ale séle, dete porunca ca, in tail co-
prinsula tinutulul sea, se nu se maI fad focd, nici lu-
minare se se maI aprincla.
Dupe acésta, In tr'una din serI, plimlAndu-se imperatula
p rin orast, Impreuna cu vizirula §i cu bucatarula sea,
ta. se Nécla daca supu§iI sel implinesca poruncile sae,
.ocolinda aprópe tota orasula, vNu o lumina tocmal la
margine. Ajungend acolo, verclura ca. §edeaa la foca 3
fete surod cad torceaa, §i ele Intro ele vorbiaa. Cea
mai mare clicea celor-l-alte : daca m'ara lua pe mine
bucatarula ImperatuluI de nevasta, ea 'I-asI tinea casa
numal_cu o paIne.
Cea mijlocie clicea :
 BORA cuIvATuLui 133

Daca m'ar lua pe mine viziruld imperatului, '1-a0

tinea cassa numal &and caerd de Yana.
Cea mal mica, clicea :
Daca m'ar lua pe mine imperatuld de nevasta, ed
1-a01 face duol coconi cu stelele pe inima, luna pe spate
o fatii asemenea, cu deosebire c'ard avea sOrele pe
frunte.
imperatuld, Viziruld §i Bucataruld, audirrt tote acestea,
apol se intórsera catre palatd.
A doua di de dimineta, imperatuld porunci c'a se
cheme pe cate'0 trele fetele, la palatd, spre a le intreba
pentru ce a facutd foal ?
Venindd fetele §i intrebandule, ele ati respunsd ca
n'ad fault nici und foal ; atunci imperatuld le lise
ca st'l spue totd ceia-ce ad vorbita ele in nOptea tre-
cuta; de o cam data, adica cu binele, nu voira ; déra
in urma, suite, spusera tot ce vorbisera, a0a intocmai
dupe cumd audise chiar Imperatuld cu urechile see.
Dupe tote acestea, imperatuld porunci ca se se pre-
gateasca de nunta, §i ast-feld se §i urma.
imperatuld atunci lua de solie pe fata cea mai mica,
dete vizirului pe cea mijlocie §i bucatarului pe cea mai
mare.
Peste veo cata-va vreme, impöratésa remase grea ;
era. imperatuld pled pentru cate-va lunl la vinatóre.
Venindd timpuld se nasca imperatesa, surorile sele '1
dise ea, imperatesile nu facti ca tote cele-l-alte femei
ci trebue se se urce in podd §i de acolo se .nasca.
Atunci audindd 1mperatesa a0a, se urea in podu si
Indata §i nAscu copiluld care cadu inteund ciurd celd
tinea sora-sa cea mare josti. Ea vodenduld a§a de fru-
mosd, dupe cum disese imperatului, de necazd ca se nu
le urasca pe ele, lua copiluld si'l puse inteo albia 0'1
134 SORA crtIvepLuf
dete drumuld pe und rid vecind. erd In loculd tut puse
unit citteld pe care'ld ardtd impörAteseltorel lord.
Albia cu baiatuld, ducêndu-se pe rid, se Intêmpli ca
mat In josd se scacla Auld, 0 copiluld r6mase pe uscatd.
Tocmal In momentele acelea se intmApla ca und pAstord
se vie sd'0 adape mica sa turmit de ol ; apt' WA nu
gdsi, de ore ce sckluse de tot, dar a% copilul tu al-
biOra sa, pe care inclatit lii 0 Mud cu sine.
Venindil Impdratuld de la vinittóre, cumnatele séle 'i
arëtard cateluld ce clicea di la facuse Impératésa. Asta-
datA dénsuld se Indult, ertilnd'o.
Precte vre-o cdp-va ant, nitscu Impératésa und altd
Matti, asemene a celut d'ânteid, §i care avuse aceae0
sórta, &indult' ace1a0 cioband, 0 venindti Impératuld
de la vtnatóre, o iertd &M.
Nu trecu mult timp 0 ImpérAtCsa rémase erit grea,
dupe care 0 facu o lath mal trumósit de CAW sórele,
cad la sore te puteat uita dent la dênsa ba ; dér cate-
lele de surort ale Imperateset o aruncard 0 pe acésta
asemenea celord duol nascuti mat 'nainte, ,i pe care o
prinse tad ciobanuld acela.
Reinturnindu-se Impëratuld de la vinAtóre 0 arattn-
dut cumndtelile séle aceea ce pusese ele in loculd fetei,
se necaji forte multi" cdndil vëclu ; creciêndit cd, femeia sa
facuse 0 de asta-datit tot und cateld, se hotarra porunci
ca sd o arunce Inteo hasna undo se aruneat Muffle i
hucatele cele rëmase.
In timpuld acela, copil crescead In phdure cu tur-
mele de 61 0 se luptat cu ur0I 0 cu lupil carit le
minca mieil set oile.
Nu trecu multd, 0 Impëratulit dete poruncd, ca së se
adunp top theriT (lin ImpOrAtia sa. pentru luptn, i relit
 BORA my:iv:mut 135

ce va fi maT voinicd va avea dreptd resplatA o tipsiA

cu monede de aura.
Aqindfi §i copil lul despre acésta, se duserA §i On-
§iI, §i se IntêmplA ca tocmai el se biruiascA pe toti cel
l'altl tinerl; luarA tipsia cu monedele de aurd §'o duserA
pAstorulut
Dupe und and, se chemarA &AO top tineril de prin
prejurd, biruiri tad eT §i luarA 2 tipsil cu monede de
aura.
Atund surorile ImperAtesel, cunoscurA pe bleti §i
trimise pe mka lor se facä ea cum va sci, ca se omóre
pe acel copiT, cAcT daca nu, e red do ele.
Intr'o cli, pe cAndd bAetii erad du§1 la vinAtóre, veni
baba la sora lord, §i '1 clise:
Dragl, fratil tel s'ad vorbitil ca se te mire; érl
tu cAndd vor veni ei, se ilicI cA 11-e red, e§tI bolnavA
§i CA La visatd ca: daca 11-o aduce cAma§a babel din
sfircurile maril, atuncT te fad siinetósä; cad el acolo ail
se se prkpAdéscA, §i ast-feld o se scapT de eT.
Venindu fratil se1 acasA, sora lord le spuse tote cAte
0 Invetase baba; &A ei auclind a§ia, indatä §i plecarA,
luAndu.'§i fie-care ate o traistä la spinare, §i o pereche
de fórfecl.
Se duserA elle lung& §i Ming, §i d'abia ajunserA la
o mare, acolo deter& de und uria§d, culcatd cu copula
pe o margine a mArel §i cu picorele pe cea-l-altä mar-
gine, §i de multd ce dormise i se lipise genele §i nu
putea ca se'§1 deschida ochil; atuncl baetil veclenduld,
scóserA fOrfecele §i 'I Wail genele.
Uria§uld, dreptd. multumire, 'T tinu treT clile pe man-
care §i pe beuturA, drA cAndd fu ca se piece bAetiT-
'1d intrebarA unde suut sfircurile maril. Uria§uld le Os,
136 BORA cnIvit.pmuf

punse, sO se dud mai 'nainte cii o sO dea de fratele-

sëii cela maY mare si acela póte sO le spue.
Atuncl WO 'sI luard cllua build si plecard; ajungênda
la fratele uriasuluI, pe care 'la gdsird asemenea adormita,
II Ward si luI genele, si intrebtindula si pe acesta tow
de sfircurile märii. Uriasula ceru se-I spue ce tréba
aa acolo? EI 'Ispu sell On istoria, Ord Uriasula le chose:
Duceti-v6 si luatl o luntre, Ord unula din vol so
se dea afunda In mare, si sO bage bine de séaid, cd.
acolo se afld baba pe care o cdutatl, si s'o apuce de ghta
s'o stringd, bine, si asia s'o scóta afard ; éra cel-l-alta
s'o desbrace de tote cdmäsile phnd la a clecea si se-I o
scótA si pe aceea; apol se vO puneti In luntre si sO fa-
gip Inainte, cad In urma vostrd, o sO Incépd, baba sO
tipe si o sO vie serpil, balauriI ca sO vO inghitd; mun-
til o sO caEä in urma vOstrd; pietrele si bolovaniI pe
tang& vol o sO pice; dérd sO nu vO speriatI si sO nu v 6
uitatl inapoI, ciicI atuci e vaI de voI, vO si inecati.
Baetil multumird acestul oma si plecard inainte; a-
jungenda acolo, luard luntrea si Acura dupe cum II in-
vOtise Uriasula: se dete unula afunda, prinse pe zgrip-
torOica, o scóse afard si o apnea de dupe ghtu; II scóse
plaid la a qece cdinase pe care o .si lud, se puserd. In
luntre si fugira; atunci incepu baba a tipa din tote pu-
terile séle, si indata Incepu se cacla muntil si pietrele,
balaurif si serpiI veneati asupra bdetilora; (Mr& el nu
se uitard Inapol, si ajunganda la Uriasii, acesta puse
mAna pe eI, si clise babii: ho! ho! zgriptoróica draculul,
c'aI ealcata pe mosia mea, acum WO sunta al meI.
Aci seclura trel clile de se Neselird; dupe aceia ple-
card.,si ajungêndii la sora lora, dete cdmasia, se imbrdca
cu ea, si indata se fact' cä e sdnOtósä! I
In anula Oa DI-lea ImpOratula Ord dete porund de
 S ORA cnivITuruf 137

se strinse top tineril din tinutuld imperAtiel sele ca se

se lupte; venira i baetii; asemenea se intempla ca se
biruiasca tot(' ei, i priimird asta-data 3 tipsil cu gal-
ben!.
Surorile impördtesel, veclendd, en chema pe móse,
si'l spuse ca se face, orT ce-o face se se scape de el,
se'l omOre, cad de unde nu vor fi perdute.
Baba pled érd la Eta, o inseld totd ca Anted, i o
Invetd, dna vor veni fratii ei, se Oka cii daca nu'i vor
aduce pe Sora Crivetului, dens9. more.
Fata urma dupe sfatuld babel, se fdcu bolnava eth, si
clindd venira fratil ei le Oise cgdacal va aduce pe Sora
Ctiv etului, asia se va putea insdreveni, alt-feld nu.
Atunci fratil ei plecara, se dusera i era se dusera
pimii ce deterktot de aceld Uri* pe care Id i intrebari
dem stie unde se afilt Sora CrivetuluT. Da le spuse ca
nu stie, dell se se dud se intrebe pe frate-sed celd
mai mare ca clii pOte se stie.
Ajungendd la Uriasuld celd mai mare, lispusera pen-
tru ce ad venitu, Ord uriasuld fi povetui ca se nu se
mai dud, ca acolo ad muritd mai multi tined mai vi-
teji de cdtd ei si tot nu ad putuld se o ia. Era baeta
'1 respunsera crt BOA ca vord muri, sal cii vord lua pe
Sora Crivetului.
Atunci Uriasuld le clise:
Duceti-ve dreptd pe poteca acdsta, i o se dap
de o cimpia frumOsii; cum vett ajunge acolo, se strigati
de 3 orl : Fatii frurnósa, fata frumOsa, dem ye va res-
punde, e a vóstrA, Oa dem nu, o se ye imizetriti.
Bdetii 'I multumira i plecara; ajungêndii in campiii
-strigara o data, dupe cum le spusese sJ nerespunclendu-le,
se impietrira pAnd la genuchl; strigard a doua i atreia
45rA, i nerespunclendu-le, se impietrird i ei, i cail lord.
1 38 sORA cnIvITuruf
Sora lord, astepthndd mered si veclenda ca nu mai
vine fratil, ei, i se facu doll si pled ca se'l gases&
Ajungêndil si densa la finteiuld uriasu, Ild Intreba dem
a *Mu pe fratil el, si acesta 'I spuse ca '1-a veclutd,
si se se dud Inainte pAna ce va da de frate-sed, ch elu
o se o Indrepteze; ajungendti si la uriasuld celd mare,
Hu Intreba si pe acesta; era densuld o Inveta ce se clica,
si o Indrepta ca si pe fratil el.
Ea merse ce merse pAnd. ce dete de câmpia cea fra-
mes& si Incepu a striga: «Fata frumesa, fath frumead,
esi afarap, si nerespunendul si ei, se Impietri pilna In
genuchi; striga si a doua órit si, nerespunendul, se
Impetri phna In brid. Atuncl desperhndu-se, strigh si
de a treia era : a Fata frumesa, fata frumesa, esi afara
pentru frumusetea si tineretea mead), si 'si desfacu hai-
nele la peptil. Ea veclend'o atilta de frumesa, nu mai
putu rabda, si respunse : am auclitd, si esi afara, clicendfi:
ce poruncesti stapina?
Se me despietresti.
Apol II Oise : cari smittt fratii mei? Ea '1 area doue
pietre, si 'I Oise : acestia suntd.
-- Despietrestei si pe el. Era (Musa '1 respunse: sta-
pena, udal cu apit din fontana aceia, ca vor invia ; si
asia facu de Invia pe fratil sel.
Dupa aceia mai Intreba, ce suntd acele multimi de
pietre? Dênsa 'I respunse di suntil tineri mult-mal_vi-
teji de chtd O. Inviaclai si pe ei, Pelt densil; era So-
ra Crivetului le clise: duceti-ve si ye urcati pe fontenh,
dati drumuld apei, ca o se Incept' se Inviee tinerii,
ca fruncla si ca iarba, si astil-feld se si Inthrapla.
Dupe tete acestea, porunci ca se'l duca a casa si la
moment& full dusi acasa ; apoi facu cloud palaturi, earl
la sore te puteai uita, der la Oe ba.
 SORA usrvITuLui 1 39

A doua-fli sculAndu-se cumnatele Imperatulul, §i ve-

fêndii acele palate, trAmise IndatA pe baba ca A vdcla
ce este acolo.
Sora Crivetulul §ciind, Oise fete el Indatace o veni baba,
WI dal o palml, qi ea are se se facä und bastond dr&
ea se'l ia §i WI pue dupe u§ia ; §i tocmal a§a s'a kli
urm att.
Imperatuld dete porund stra§nicA ca se se adune top
tineriI InpreunA cu fetele din acelii oradd §i de prin
prejur cbiar, ca totI pe druid se spuie cate-o istorie.
Se aduna §i se stinserA maI top tineril, unde veni §i
Sora CrivAtulul ea bAetil §i cu fata ; ddr dupe ce spa-
seri totI cAte o istorie, Sora Crivetluul cpse: Prea Inal-
tate Imperate, acum a venitd §i rAnduld med ca se
spul o istorie.
Imperatuld se uitA In tote partile *i Intreba : cine'i
vorbesce.
Ea 'I respunse : Prea Inaltale Imperate, acuma nu me
vqi, dal se mai trdca §i me veI vedea.»
Imperatuld II clise : urmdzati istoria».
Si ea Incepu acia, precum sad urmatd :
KA fostd und Imperatd mare ci puternicd, §i veendii
ca tote casele din ImlierAtiile vecine ad arsii, porunci
ca se nu se maT faca foct In tinutuld ImperatieI Bele ;
§i astii-feld povesti tOtA istoria pe care amil spus'o pAnA
acumd.
Erl Imperatuld auclindil tota ciruld istoriel, se necaji
pe cumnatele sdle, §i porunci ca se le lege pe fie care
de coda until cald neInvetatil §i se le dea drumuld
cailor orI Incoteo vor apuca, §i a§ia se ci urma.
Dupe tote acestea trimise pe Veziruld §i róbele culla
de au scosd pe nevasta sa din hasna 0 a Imbitiatu-o ;
140 BORA cmv1.1crixf

6 ril dupe aceea se cununi de a d oua brit cu densa §i

aduna copilqiI, §1 asta-felii se veselid. 0 fAcurit o nuntii.
strAlucitä de nu al fostii, nici nu este, §1 ilia C. s'o
nfal pomeni.
Indlecal p'o §ea qi ve spusel D-vóstrA a0a.
POESII POPULARE
 ORATIA

TINUTA LA NUNTA TARANEASCA

I
Duna dimineta
Cinstitl socril marl!
Multamimd dumnévestra,
Baetl militarl!
Dar ce umblatl ?
Ce catatl?
Ce umblamd ?
Ce catemd?
La nimenl WaKemii
Ulna se ne (lama.
Multe marl amd trecutd,
Multe terl amii batutil;
§i orase §i sate
Departate
Amd colindatd,
§i nimenl séma nu ne.a Matti!
144 ORATIE TINUTI. LA

Cine sunteti DuinnévóstrO,

SO ne luati séma nóstra ?
Darü fiindu cä ne'ntrebap,
So ne !asap
Cu incetula, cu Ircetiprula
SO ne (lama cuvintele cu adevOrula;
Ca de multe ce sunta §i dese
Nu le vomit putea spune alese.

TenOrula nostru 'mpOrata

De diminOtA s'a sculata,
Facia alba §'a spalata,
Chid. négrä-a peptOnata,
Cu strae nuol s'a 'mbracata.
Murgula sea a in§elata,
Cu trâmbita a math,
Mare 6ste-a adunata:
DouO sute de granicerY,
0 alto. feciod de boerl,
Din cel mai mail,
Nepop de ghinararl;
Si pe la rOsarita de sore
Au plecata la vênAtóre:
Si aa vênata Ora de susa;
Despre apusa,
Pànä juganil ne-aa statuta
Si potc6vele aa perdutil.
Atunci ne läsaratml mal jog)
F'una plaia frumosa,
Si alergarama
De vênariuna:
 NIINTA TXRANiSei. 145

Muntil cu braclit
Si cu fagil,
Cerula cu stelele,
Campula cu florile,
'Multi cu podgoriile,
Valcelele
Cu viorelele,
Si satele
Cu fetele.

III
Canda dete sOrele 'n diséra
E§iramil la drumuhl cela mare
Si deterama d'o urma de féra,
Statu tóta óstea 'n mirare I
Una clisera ca e urma de zing.
Sa fia Imparatulul cununä ;
A§a se maI chibzuira
Si se gasira
Alt! vanatorI,
MaI cunoscatorI,
Si cliserä ca e urma de caprióral
Sa fie Imparatulul sotiOra ;
Dud nunula cela mare,
Cu grija 'n spinare,
Calare p'una cala
Ca una Duciupala,
Se ridica In scar!,
Se umfla In narl
Si fact' ochil rota
Peste Wirea tóta;
Si canda IncOce privi,
Aicea zari :
146 ORATIE TnruTI LA

0 floricicri frumósit
§i dräglistósi !
§i yëclêndu cä nu 'nfloresce,
Niel nu rodesce,
Niel loculil nu-1 priesce,
Ci maI multi se ofilesce,
Ne trimise, pe nol, §Ose lipanT,
CAM pe §ése jugani
Cu cómele cAnite
_
Cu frilnele zugravite,
Cu unghiile costorite
§i cu códele 1mpletite,
Ca cu totil so pornimfi
*i la curtile D-vósträ BO venima,
Floricica sO o lulimu
§i la 1mpOratulu s'o ducemfi.

IV

Pornirämil
§i veniramu
Pe facia pamêntulul,
Pe aburil vêntulul:
Bênda §i chiuindil,
Din pistóle trosnindit.
Cail ineurândfi,
Pe nail flacarI Walla,
Thanchezandil
§i din unghil scaphrandii,
Pana, amft sosita
§i v'amu gäsitil.
Acumfi, orl floricica sO ne dap,
Orl de unde nu, nu scapat1;
 NIINTA TARA yisol. 147

Cad amii venitil cu tarnacópe de arginta

Se scótemd iloricica din pAmentd ;
S'o saitemd cu rAdacind,
S'o sadimd la imperatuld in gradinA
Ca acolo se'mfloresca,
Se rodésca,
Local se-1 priesca
gi
s se nu se ofildsca.

Deca d-vostra, socril marT,

Ne credetT nescal talharl,
Avemd 5:1 fermand cu pecetia
De la 'mperatia ;
Cine scia carte latinésca,
Se vie se ni'ld citesca ;
Eard cine nu scih
Se nu vie,
Ci ca de finü se se pAzésca.
Se ne aducetl, socril marl,
OamenI carturarl :
Wund popa cu barba désiL
SA ne citesca cartea alesa ;
Se nu fiA cu barba canite.
Se ramie cartea ne citita;
Oil veunuld cu barba rad,
Se ne tie panA 'n sera ;
Ci unuld cu barba ca fusuld
Se ne dea curandd respunsuld.
Respunsuld nostru este :
*ése pahare cu villa,
§ése mahrame de ind,
148 (MATEO TINUTI. LA

De care se gasescd p'aicl

Cusute cu fluturT si cu amid ;
Fit si cu stramatura
NumaT se fia cu voe bunt;
Se fit si cu mätase,
NumaT se fit, d'aicl din cast
De la cinstita mirési ;
Se nu fia dupe la vecine
Se patimd vre o rusine,
Ca atunci va fi cinstea 'Astra
ocara dumnévestra!

VI

Socril marT I ascultatl

i 'n urechl bagati :
Cândd va da serele 'n desert
Mare este ve 'mpresert.
Dact n'atT avea bucate d'ajunsd
Se ve catatl locd d'ascunsd :
SO avetT buti cu vind,
Care cu find,
Bol grasi,
ClaponasT,
Vac! laptose,
Fete frumese.
Se mal aveti, socril marl,
i läutar'l ;
SO vie si totd satuld
Ca se se veselesst 'mpOratuld.
Cândd va fi serele 'n disera
Mare este ve 'mpresert :
So largit1 casa,
 NUNTA TIRANESCA 149

Se 'ntindetl masa,
Ca vine Imperatnla Indata
Cu ostirea lul OM:
0 mita cincl-cled si dud
Din eel mal voinicl,
Cu fetile alese,
Cu manicele sumese,
Scobitl in masele,
Gatitl, socru mare, pentru ósele tele.

VII

Nol amt vrea se descalecamil,

Dar n'avema josa pe ce se ne (lama!
Nu suntema ciobanl de la 01
Se descalicama In noroia ;
Niel nescal-va morari beg
Se descalicama prin scaetl;
Ci suutema boerl marl,
Ghinararl
De rang mare
De unde sórele rasare.
Null se ne aducep scaune de arginta
SO descalicama aid pe pamênta ;
sOa se intindetl covóre
SO descalicama in privdOre.
La cal se datI flna ghisdel verde,
Cosita din notea santulul Gheorghe,
Cu roua ne luatä,
Cu iiórea ne scuturata,
Strinsa in serbatorl
De doue fete surorl.
Cal nostril se manânce
150 ORATIA 111WT:e1 LA

Si din capete se nu misce ;

CaiI nostril se baa
Si din capete se nu dea
CA si Dumnévóstra
Din partea nóstrA
Urechile vi s'ortt taia.

VIII

Nol amd descAlica

Amn mai sta
D'anid mal ura,
Dar n'e frica ca v'onid Insera ;
Si avemt de trecutd stand,
Val adAncI,
Mung
Cu bracll mAruntI
Si'ntunecosl...
Bine v'amd &Rd sAnAtosI
(Pune plosca la gurA).
Socru mare ! Ce s'a fAcutd s'a fAcutti
Nu maI e de desfAcutd,
Se daI numat optd bol si septe vad
S'apoI se rabcII si se tad.
Tine socru mare... (II dA plosca)
Ia astli radacina uscatA,
La seclutd crAcanata,
Mare si spAtósA
Ca o bróscA testOsA !
P'icea lath, p'icea latA,
Ia InchinA sócre o data!
Se nu o serutl tare
Ca si diciula din capd ity sare;
 NUNTA TARiNisei 151.

Se o serutI mal biniprit

Se41 pad mid dulei§ord.
Poftimu de bag
§i. vedet1
Ca e rachid de la Pitesei
audit bel te'nveselescll
Eard nu tuica d'a dumnévóstri,
Zeama de prune,
Ganda bel multi
Te umili'n burte,
Fad burta tobe,
Iutri dupe soba
§i staI cu greeril de verba.
Totd urindü socriI marl,
Vedemd ea toti ad remasd:
Cel de la spate
Cu gurele caseate ;
Cel dinainte
Cu gurile protapite.
Aducetr dell unit vast"'
Cu prune useate
Se artmeamd In ale gurl caseate,
Und putinef cu lapte batutil
Se le turnämd pe OM,
0 strachina cu póme
Se (lama la ale coeóne
Ca vedemd c'ad slabittl de Mine,
Si vr'o eati-va usturol
Se (lama pe la AI ciocoI,
Fiindd c'ad poftitd pe la nol.
Munti 'naltl lumino§1,
Bine v'tund gasit senato§1 I
 ORATIA VECHIE

TINUTA LA DOMNIA NOUA (1).

MAria ta 1
Nu te supAra,
Ci fif bund a ne asculta 1
itf vom spune cam multe
Si mArunte,
Dalt tota lacrurf plAcute,
Se fie dragA orfli-cuf se ne-asculte:
0 sut4 de ant se domnescf,
Pe du§manI WI biruesci,
Pe vrAjma§1 sel pedepsescf,
(1) Acésti oratiii, amti Imprumutatu-o din piesa Resvan-Trodei
a D-InT 'Aida
 OB.ATIE PEORIA 153

Pe Turd
Se'l pul In furcl,
Pe Marl
Sel pul in pad,
Pe 1e0 i pe Cazaci
Se'l dal la dracT,
Alta se nu le fad;
Pe Ungurl §i pe Nemtl
Totil acolo WI trimetl;
Si asa mal departe,
Ca totl se'§I Md. parte ;
i asa Inainte
Ca top senvete minte.
§i a§a réndurl, rendurl
Ca top se se pule pe &dud 1
Dalt cu Moldovenil tel,
Miicard de-ord fi si rel,
MAria ta, sO fii bund cu el ;
Si del vedea unit i descultl,
Maria ta totd WI ascultl ;
CAci norduld e cam nAzdrAvand :
Face multe pozne 'ntr'und and ;
Si Ora e mind nebunA,
Face multe pozne §i'nteo luna ;
Ba la IndemAnA
Si'nteo septe-mAnA ;
Earii de nu te'l pAzi,
Chiard Intr'o cli
Multe'I al* ;
154 ORATIA VECHIA

i de'l dice : lasë-ofè s6 te last"

0 s'o pätesc1 si'ntr'unA ceasil..(1)

(1) Acésti sublimit oratiei nol amti au/lit'o In Basarabia de la

bAtrItnulti boor& Vasile Cristea. Lipsa mentiunil despre Muscall
demonstrA, di ea este anterióri secolulul XVIII; eard presinta
Nemtilord se pare a face o allusil anume la epoca lui Mihal Vi-
tézulti si a 1111 RAzvand. Cuvêntulti .oratift. este o curiósi moste-
nire juridic& de la Romant, care a remas In limba nóstrA Uri
a adopts obiclnuita finall ciune. Pin& acumfi ne-ati fostd cunoscute
numal aoratiile de cAsitoriA, adeci .oro uxorem," dupi espre-
siunea Id Terentius; (maps. Ins& pe care o dam ad, este cu to-
tuld politic& In privinta formel, confrunteza-o ea acea publicati
de D. Fundescu, In Calendaruld lui Wartha pe 1866 p 86-89.
B. P. Hajdefi
PACALITURI TIGANESCI
 I
NICI Ell), MICI E0
Una tiganti, ducendu-se la una popa se se spovedésca,
dupe eel a spusa tote pacatele, popa l-a clisa :
Rea al facuta, nelegiuitule 1 N'o se veclI nicl ua
data fata lul Christos !
Dad n'oia vedea ea fata lul, n'o se WO nici ela
p'amea, respunse tiganulti.

II
SCUMPO, DER FACE

Una tiganti, fiinda poftita de nasula sea la masa,

care sedea peste trel sate,cum sosi 10 lega epa afar&
de unula din stalpil tindel de la casa si intra Inauntru.
Masa era TIM si pe ea o multime de bucate teranescl.
Inse acelea, cart Mena pe mesenl se se ulte mai cu
jinda la ele, erati icrele negre.
Tiganuld, cum le veclu. anti pe ele. Bietula nasa ve-
clenda el finulu. sea are se le ispravesca mal nainte de
a gusta din ele, II clise :
Mal poftima si din cele l'alte bucate, fine.
Lasa, nasule, respunse tiganula, ca sunta bune 0
astea.
Sunta scumpe, fine : unti galbena ocaua.
 158 PACALITIIIII

Fiä cli face ! clise tiganul ii, grAbinde bucAturile.

DacA WO na§ule cA nu p6te s'o sc60 la cale cu
tiganulti In nici nue fele, InvetA pe unti ome se desle
ge §i se dea drumulti epel, §i apoI se-I spue c'a scApate,
crepnde cit aste-fele va apAra de lecomia tigAnesca
sermanele icre.
A§a se §i fecu.
Omule dete drumula epeI §i veni de spuse tiganuluI
c'a scApate. Tiganulu, auclind acesta Imtemplare, puse
mAna pe tine codru de Nine §i In ceI Valle mOne let
icrele ce mal rAmAsesere. pe talerti §i o reteza d'a fuga
dupe 6pA, strighndil :
Seumpii, der face !

III

TIGANULO PACALITO DE ELO SINGURO

Murindti muma nnuI rorattnil i fecendti pomand, chiAmA

§i pe unti tiganil la masa. Tiganu10 fuse veni maI in
urmA, dude se sfir§ise bucatele ,i remAsese numat
ni§te zero/1 de la varza cu came.
Na me tigane, clise românuld ; mAnanca §i tu zé-
ma ce a mal remasti, ce multe II plAcea reposatel biate
mama..
Bine romtinico, clise tiganuth, 'inI o fecu§1 ! N'o
da Dumnecleu se móri mama §i se te cheme §i eil la
pomanA tote la urmA, *i se-tI dad tote aste-fele de
bucate.
Par'ca clisese Intr'unil cease Feu ! Peste cata-va vreme
muri §i muma tiganuluI. Atunci, dupe fdgAduialii, tiga-
nule chilme §i pe roinâne ; line la urine, candu numat
rAmAsese nimice.
 TIGANES CI 159

Voinda se-la pacalesca tail cu vorbele sae, tiganula

li clise :
Aoleo, romanico 1 Veniii tarclia, venisi tarclia 1 N'a
mai remasa nimica 1 Dar mananca si tu asti belie' de
vita botezata, ce este colea Mg& garde, ca muUd ii
placea reposatel biattt mama !

w
FIA CE SPUI TU, SE NU FIA CE SCIO E0

Una tigana isi lua magarula si pled. se aduca lem-

ne. Trecenda pe-o poteca, vecla pe marginea unei pra-
pastil una stejara de o grosime si de o inaltime forte
mare.
P'acesta se-la tail'', clise tiganula 1 Din ela pota
se arcla o suta de clile.
Apoi lega magarula de stejara si Incepu se tag. la
radacina lui. Stejarula fiinda forte mare, si povarnita
pe marginea prapastiel, indata ce ramase In cate-va
aschii se rupse si cklu cu una sgomota mare In pr a-
pastie, tarenda si pe magara cu ela 1
Bre 1 bre ! Vise tiganula uitandu-se dupe magara si
ilueranda ! De traia tate pana asta-cli, vedea si elil ma-
garu sburanda ! !
Veclenda ca magarula nu se mai vede, bietula tigana
plea cam trista masa. Dar pe druma Intelninda pe una
roma.na vecina Oa set, ila Intreba :
Mai, romanico 1 n'ai vecluta magarula mea ?
Ba mi se pare ca. era la tine in batatura.
Fitt cum spa! tu, Oise tiganula facendu-si curagia,
se nu fio cum scia ea!
162 PACALITITRI

tnoptandu i intrandu In niste porumbistT, i se facu

Md. Ca s6-sI faca curagid, neavAndd cu cine vorbi
vorbia cu traista :
De fricós'o, ca et1 cu mine, silicea Oil I Nu-tI fie
Md. Eta colo, par'c'ard fi singura I
Mergêndd mai departe. frica se marea cu crescerea
IntunecimeI. Totd i se 'Area ca vede pe cine-va Inain-
tea WT. De fried, i ca së sperie pe celd ce i se parea
ca-ld vede In porumbiste, Incepu se canto cu glasd tare:
.13'o vale adind,
Vine tigknimea UAL,'
IX
DE ME RUGAM DE 40, PE CALI) CADEMO

Und iganii voia së Incalece pe epa sea, dar nu pu-

tea. Se ruga de santuld Ilie seld pue dime, se opinti
dar Be ridica numaI putinteld. Se rug& apoI de santuld
Nicolae, dar nicl acestd sttntd nu-I ajuta maI multd de
cam celd din OM.
StaY, clise tiganuld neckjitd, ca scid ed de cine së me
Toga acumd ! Amu s mö rogd de ceI 45 de muce-
nicl ca el ad rad multa putere.Sang 45 de mucenicI
adaose tiganuld ; puneti-më pe dpa ca ye dad o lumanare
de 9 parale, la totl.
Se opinti tiganuld si d'asta data, cu maY multa pu-
t-Pee, si sari tocmaI dincolo peste dpa
El, istoria draculul ! striga -tiganuld ; de me ru-
-;amd numal de 40, pe dpa clidéniti!
X
CIOARA MOARTA 'N DRUMU.

"Unti tigand vede o Wet pe und arbore.

- Ce pasere sC fie asta ? cli=e WI. a-I (lied cióra,
 TIGANES CI 163

'ml e ca sbóra i da pe tica de ocara! S6 '1 flcü mal bine:

Porumbos, popos
Crt ciocu1i coviltiros,
Cu cOda iataganos
Tocmal atunci trec'enda nal vantitora p'acolo, trage cu
pu§ca In ciórL i o omóra. Tiganula, cuma o vëclu ca a
cacluth josa mOrta, se apropie de ea §i incepu s6 o je-
lésca asta-fela :
Siraca ceva,
Cum te-a omaitta cineva 1
Ed acid cum te chiarai pe tine ;
Dar m6 pitc5.1escil pe mine 1

XI
CUM A REMAS TIGANULU DE RiSU SI DE OCARA

Una romanii, una turd' §'unil tigana se dusera la

Dumneclea s ara cate-ceva.
luta maT intAia turcula
Ce vreT turcule ? Ila 1ntreba Dumneclea.
Bine D6mne !
De bine s6 fiT.
Intra romanula.
Ce vreT romane ? lla intreba Dumnefta.
Bine D6mne I
Binele l'a luata turcula.
Daft ea ?
Darnica së fiT.
luta ciganula.
Ce vreT tigane? ila Intreba Dumneclea,
Bine, D6mne.
Binele l'a luata turcula.
Dartk ea ?
Darula l'a Nan roulanula.
 164 PACALITURI

Ce iisü i ocara o maT fi §i asta, DOmne I Oise

tiganuld, dupe 0 se gAndi putind §i se scarpina In capd.
De risd §i de ocara se fiT.

XII
PIJSCA §I SCROAFA

Und romAnii furandd o scróf i und tigand o pwa,

furA prin0 §i du0 la zapcid. Aducendd inteid pe ro-
mAnd sö-la cerceteze, tiganuld se puse la u§e s'asculte
ce spune romanuld ca se scape.
De ce al furata scrófa, Marine ? Hit intreba zap-

-
ciula.
N'am furat'o, cocOne, pacatele mele ! Vet, uTte amu
crescutu-o ed de mica, de dila era d'o schiópa !
!Id creclu §i-I dete drumuld.
Chiama §i pe tigand.
De ce aT furata, tigane, pupa ?
N'amü furat-o, cIeü, boerule, n'ama furat-o ! Amd
crescutu-o eti de mica, amid era d'o schiópa !

XIII
TOCMAI PE TOCMAI

Se Incinse o data o batalie Intre o suta de tiganT §i

o suta de tatarT ; Wadi daft cu puscele §i tiganiT cu
maciucile. Cumd se 'ntêmpla ca und tigand aruncA o
maciuca i omorl und Ward. Tatarii se 'nfuriara maT
red §i omornra noua-clecl §i noun de tiganT. Ald o su-
telea se facu §i eld mortil i scapa.
Ducendu-se Intr'und satd, und romAnd flu Intreba :
Co-atl facutd cu tataril, tigane ?
 TIGANE S CI 165

Ia! ce sO facemd ? Nici el nicl nol ! Tocmal pe

tocmal, romAnico : de la el a muritd unuld si de la nol
a remasd unuld.
XIV

Dout-pEci DE GASH
Und boerd avea douë-cled de gAste si trimitea totd-
dé-una und tigand cu ele so le pascA. Boeruld insO a-
vea obiceid de numAra gAstele de cAte orl pleca i ve-
nea tiganuld cu ele.
0 &AA tiganuld the una s'o man&
Maki le nunferd boeruld gAsi numal nouo-spre-clece.
Mel, tigane, clise boeruld ; *tele suntil numal
nou0-spre-clece.
NouO-spre-clece, boerule !
P01 erad douO-clecI, mO ?
Ba dou0-clecI boerule !
1301 suntil nouO-spre-clece I
NouO-spre-tlece, boerule.
VOclêndd boeruld cl nu se 'ntelege cu tiganuld, chiä-
mit dou0-clecl de toranl din satd puse se ia fie-care
chte-o gAsca.
Unuld remase cu mdlnile g&.
Vecll, mel tigane, clise boeruld, ca tog taranil ail
ate o gaud, numal Asta alit douOilecilea n'are !
Apol, batald mama lul Dumnecled, cAndu era&
&tele gramada de ce nu s'a repeclitd sO ia i eld una ?
XV

'11-0 DA CELU DE SUSU

Und tigand s'unu romAnd, furandd und bod, se duseri

amAnduol seld jundiA.
166 PACALITURI

Mel, tigane, clise romlinuld; tu paclesce colea In

potecit ca ea ma clued selil jupoI in crIngd. Ve41 cândii
o veni eine- va seml fluerT !
Bine, românico, bine !
Veclêndd tiganuld und omd ultindu-se In tote pärtile,
incepu se-I strige :
Mel! AWL bod brézfi-bArlo-brézil mug ?
Ala me, ligane.
Incolo sela cautI, clise tiganuld, (aretandil spre
aka. parte) Incolo, Incolo ; numal Incolo (arAtândd la lo-
culti unde era bould) se meld cauti di, Farad cautatii §i
ed ; nu e acolo.
PAguba§ulii se duse dreptd unde-I aretase tiganuld se
nu se dud, §i gAsi bould. Se duse §i tiganuld dupe eld
qi apropiindu-se de celd care lti jupuia, incepu se-I flu-
ere la urechiä strigandu-I :
Aveld paguba§uld mo !
Princlêndu-I pliguba§uld II duse la zapcid,
Pe drumd romanuld clise tiganuluf :
MCI, tigane, tu e§tl prostil ; nu sciI cum se vor-
be§ti zapciulul ; se me la§l pe mine §i tu se te urcI In
poduld case §i se ascultl.
Româauld luta la zapcid cu paguba§uld, §i tiganuld
se urci In podd.
De ce al furatti bould ? intrebil, zapciuld ; de ce
l'aI omoritil ?
De, cocóne, pacatele mele, säräcutd de malca mea
DOmne ! nu Farad omorAtil eii a§a Pallid gäsitd.
Se'ld pliitescI, hotule !
N'amil parale, cled, cocOne 1 L'o plati celei de susi '4 !
Tiganuld, creclendu cl clice sell platésca eld, striga
din podd :
Ba amândoI Wilk platimd, di ed pazémd i tu j upuiaI !
 TIGANESCI 167

XVI

VORBA SE FIE DE'MI 0 LULEA DE TUTUNO

Unit tigant n'avea tutunt. Cum sa fad" elt sa céra

la unt romanti, pe departe, se nu% inteldga.?
Mel, romanico, Oise elil ; mal traesce epa care a
muritt asta vent la Craciunt ?
Estl nebunil, tigane? Cann) o se mal traésca dac'a
murita o data?
Vorba së fiä, da-ml o lulea de tutunt !

XVII

AVEA ORI N'AVEA

Unt iganii murise, §i, ducêndult la grópt, nevasta

lul Hit jelea a§a :
Aoleo ! aoleo I Ce bine ma 'ngrijea! Ce bine manca!
Cine se-1 pórte caciula acumt ?
Avea ft, orl n'avea ? o intrebli tuna.
Ba n'avea; dart avea de gandt. se.l ia!
XVIII

D'AR Fl 'N VISU

Una tigant visa Inteo mipte ca-Y a mancatt lupil

4a. Se scula de diminéta i vëclu ca este In copril.
Intr'o cli, flinchit intr'o padure, lupil ii mancara epa de
facia cu ell.
Tiganulii puse malt:tele Ia ochl §i o reteza d'a fuga
acasa, strigandu :
Dart fi 'n visa 1 D'art fi 'n visti !
168 PACALITITBI

XIX

CE VENTU BATE !

Lind boerii trimise pe unt tigand afarà se vécli ce

vêntu bate, ce timpd este ?
Tiganuld, In locii se &A antra, nemeri Inteund du-
lapd. Puse maim Innauntru si dete de brangt,
Aoleo, boerule 1 clise tiganuld, intrandd In cash :
afara e Intunericil besnh si miróse-a brancla.
Writ ce vêntd bate, tigane ?
Criv-austru-baltarez-muntean !

XX
0 BEI!) BATA DUMNE0E0
UneI tigance murindu-I unii copild, candd MI ducea
la gróph Ild jelea asa :
Aoleo 1 aoleo 1 Par'cri, 'ld veclu cä se duce 'n Raid ,
si o so-I dea &Wald Petre cheile raiulul pe maim lul,
si eld fiindd micd o se le 01.4, si perclêndu-le o Ala
bath Dumnecled pan' l'o lua draculd 1
GHICITORI ROMANE
GHIC1TORI ROMANE
Pe podurf ferecate
Treca mg nenumArate,
i le taie capetele,
*i le schimba numele?
(Mira)

In padure nascuf,
In [dare cresculf,
In ora§t m'a adusa,
Cercef de urechf 'mf a pusa ?
(Cobilita)

§ervetela invArgata
Peste mare aruncatA ?
(Curcubeult)

&sit tuna, jot' rësuna,

Ciorile s'adunA?
(Biserica)
172 GRICITORI ROMANE

La cap peptene,
La spate secera,
La miclloca pepene ?
(Cocosulii)

M'a trimesa (Minna de susa la cea de josa

Sa tésa panza far'de rosta?
(Giamula)

M'a trimesa (Minna de susa

La doamna de josa,
Sa, cósa cusatura
Fara neam de tivitura ?
(Hartia)

Campula alba, oile negre,

Cinge paste le cunOste?
(Cartea)

Susa tuna, josa rasuna

§i la micliloca hod.?
(Putineiula)

Doua fete ce porta sail*

-Una négra s'alta alba,
Ne 'ncetata se tota gonesca
Si In veci nu se sosesca ?
qua si nóptea
Ce e dulce i mal dulce
§i pe talera nu se taie ?
(Somnula)
 GHICITORI ROMANI?! 173

Este unti mo§ii bAtrAuti tare,

Duce o miA aracl In spinare ?
(Ariciulti)

Amti unti grajdti plinti cu cal ro*il,

CAndil bagY pe negru
II scke pe top afara ?
(CArbunil din sobA §i c1e§te1e)

SAcAita val-de ea,

Séde 'ntr'unti vêrfil de nuia ?
(Aluna)

La margine de crIngA
Dou6 Maul de blidil,
LAngA dou6 blänl de blidil
Doul luceferel,
Ling doul luceferel
0 mOrA ferecatA ?
(Sprincenile, ochil §i gura)

GAinu§e ciu§e
Trece prin ceuu§e ?
(Luleaoa)

Naltii ca casa
Verde ca mdtasa
Amarti ca fierea,
Dulce ca mierea ?
(NuculA)
174 GHICITORI ROMANE

Ce Ode in apii
§i nu putreclesce ?
(Limbo)

Ce séde In apli
§i nu se uda ?
(Umbra)

Ce nu suntd trel in lume?

(Scull la cerd,
punte peste mare
si fieruld mliduvA n'are)

Susd copae,
Josii copae,
La miclilocu
Came de 6id ?
(Scoica)

Ulceluse unsi,
In burueni ascung ?
(Epurele)

Ulte-o I Nu-e?
(Scanteia)

Cdciula fartatulul
Pe marginea satulul ?
(Sórele)

Ce lucru este in tote

§i fárd eld nu se Fite ?
(Numele)
 GHICITORI &MANE 175

Ea n'amd din naturA

Nic1 MK nicl gurA,
Dar spill la oil care
Cusuruld ce are,
$1 nu se mânig,
Ci va se me VA !
(Oglinda)

In pldure m'amd nftscutd,

In Ware amd crescutd,
i 'n ora§iii cândil m'a adusd
JudecAtord mg fostii pusd ?
(BAtuld)

La trupd suntd u§ord,

FarA arip1 sbord,
Dana ed nu suntd nord ?
(Gânduld)

Trupuld ImI bag In cash

mould aka m1 lase.?
(Cuiuld)

Patru fratT, gemenI nascuti,

Tota ImbrAci§at1 crescup,
Oil cândd II vecll la und loch.
Invelip Intr'unti cojocd ?
(Miecluld de nuch)

Ce Marl Incoronata
UmblA cu gura cAscatA,
i numal cu limba r1mA,
Totd rAstórnA §i dArlmit ?
(Pluguld)
176 GRICITORI ROMANE

Trupuld, capuld 'ml e tad una ;

P'uud piciord stall totd déuna ;
COmAs1 amd nenumkate
Si le porta OW 'mbräcate ?
(Varz a)
Suntti alba sulemenitä,
Si urtitä si iubita, :
Vara nu vord së mo vacid
Si érna mO 'mbriséclu ?
(Soba)
Ce flóre e mal frumdsä
Si barbatiT o mirOsa,
Numal lord e ddigastósA ?
(Femeea)
Ed la orl ce casä
Suntti slugä alésA ;
Ed pe od si eine
IntImpind chndd vine ;
Cândd pldeä afarO
Ed 1ld petrectl gra ?
(Usi a)
Buturugd uscatä,
0 ridicu IncOrcatO.
Si o d'a josd descarcata?
(Lingura)
De iute ce suntd trel abia mO tine;
Din nasuld mei curge miere si venind ;
Glasti nu amd, dar sO strigd, candd suntd pusd,
MO aude rOsáritti si apusu !
Ed lumea o impaciuescd si Imvrajbescd ;
EO pe top 11 bucuru si 11 necAjesdi I
(Condeiuld)
 GHIC1TORI BOMA NE 177
Ce pomil e acela care
Stä cu ramurile sale
Tote plecate la vale,
i vinele, räddcina
II stad In susd cu tulpina ?
(Omn10)

Ce nodd cu gura se 'nódá

§i cu mainele nu se desmidd, ?
(Cununia)

Vioa In plimbare
Mered mo pornescii ;
Nóptea md pund Ord
Casa sO pOzescd ?
(Brósca de la u§e)

Cândd intru d'o dAta

Umplu tóth casa 1
Viva '1321 e ru§ine;
IsTóptea vOclii mai bine?
(Lumânarea)

Subtd pädure grdmäditd

§Ode lumea Invelitä ;
Viva de sore fugitä,
Islóptea du lund pititit?
(Casa)

Este-o fatd buburósä

§Ode cu vodd la mast
(Strugureld)
178 GHICITORI ROMAND

M'a trimesd chimna de susd

La dómna de josd,
MI dea villa si rachid
Totd Inteund burid.
(Ould)

D'aid pan' la munte,

Totd zare merunte.
(Stele le)

D'aid pen' la mare

Totd fundurl de caldare.
(Mosoróele)

Biserica Inteund piciord,

GhicI ciuperca ce e ?
(Ciuperca)

La capt pajere, la spate secerit

Cocosu e, natardule,
AI priceputd mai, boule ?
(Cocosuld)
NOTTE
 NOTTE
Domnulli Marinescu, unuld din bärbatii carI s'aii o-
cupatii peste Carpati mal multü cu literatura popularit,
a publicatti In Albina din Pesta de la 19-21 Februa-
de 1871 urmätórele notitiI prin carI dovedesce afinitatea
basmelorü nOstre cu Mytologia veche.

DESCOPERIRI MARI
fN POVESTELE (BASMELE) ROMANILORt.

A. trebuita se daft unil nume strigátorin : uDescope-

rir easel,. urinätóreloril publicärl, pentru ci. se atragil
atentiunea §i a acelora din onor. publicü, cad nu afl
datina de a citi FoifiOra §i preste totü atentiunea
intiliginteI mistre, literatiloru românl, asupra povestelorti
poporuluI românil.
Popórele cart film& rultkiuld pasil In literatura lord,
§i adunatil povestele lora ea lucruff nationale de mare
prep.
Romtmulu ea §i In tote §i inteacéstl privinta,
182 DESCOPERIR! MARI IN

omd tardid a fAcutd prea putind, de 0 Bomdnulti

e poporulil celti elasia din Oriente.
DincócI de Carpatl, D-16 B. Em. Stänescu, (astäkII
Mircea) a Inceputd a culege poveste populare si sub ti-
tlu de sProsa popularttn, In 1859 a publicatd eate-va;
dar de atuncl sl-a perdutd Ott energia. (A pornita
dupe allele. Red.)
Dincolo de carpati, D-ld /. C. Fundeseu a publicat
o brosurt de Basme, poesii, pacaliturl," In anuld 1867
promitendil continuarea.
Intre cele 12 poveste publicate de F. suntd cate-va
de interesd mitologicd si istoricd pentru romt.nl, inte-
rest de care Did n'ad visata românil pant acuma.
D-ld Fundescu sl-a aretatil opurile ministeruluI de
instructiune din Bucurescl, ministeruld a denumitd o
comisiune din D-niI T. Vdcareseu gi B. P. Hajdeu;
acestia dad opiniune bunt, si opurile D-lul Fundescu
filed o cale cladarnict pe la Ministerd, pentru et e si-
Mil apol se si le tipar6scli InsusT. Seraca Rominie li -
bell ! de Ebert si liberala, ce esci, românil -Ind nu a-
junsera, asI culege poesiile gi povestele poporale, o vis-
tierit dintre cele inaI marI a until popord, fi deosebi a
romdnilora elasicil
Guvernuld e romând, dispune de milióne si miliOne
dincolo peste Carpap, esistä si academie de sciinte,
etc. sinu se face nimica ; dincóceInct avemd done,
cu a BucovineI treI asociatiunl pentru culturt si lite-
raturt, fárii, se fi fácutil vr'una ceva In acestu ramd.
Ne condamnAmt Insine la neactivitate si totusT pre-
tindemd se progresämd.
Duptt acestt posomorIti Introducere void lua dea reit-
duld- povestile de interesfi ale D-lul Fundescu, 1) le void
1) Se afla in Sibia la Filtsch cu 1 fl. ai 80 cr.
 DESCOPBRIRT MART 183,

ImpAtAsi In estrase scurte si precise, si void face no-

tele mele, Ora la cap6td void educe tote la legatura ce
o ad intre sine. 1).

POVESTEA I.
FATA DIN DAFINU
0 Imp6ratésA a remasii InsArcinata. (grea), si copiluld
inaintea nasceril cu 6 septamAnT a plinsil in pAntece
si ea I-a clisd : sA tacA, ca, '1 va da ban! multi, clad cu
aril:4, arme si pe fata 1mpëratuluI vecind, dal fiindii-ca
copiluld nu tacu, 'I mal p. omise pe Sanda Lusandra,
fata frumOsA dv peste 9 törI §i 9 marl, si atuncl co-
piluld tacu.
Candd se ridica copiluld, ceru pe Sanda Lucsandra
dOra mumA-sa 'I spuse ca Sunda Lucsandra nu e pe lu-
me, ci 'I promise alta fat& de iwpëratd ; InsO copiluld
nu primi ci a plecatil së caute pe Sanda Lucsandra.
Se duse si lute() cAmpie fruniósA cu for!, si udatA
de un rluletd, aflA und dafind verde, !ill puse cortuld
sub eld, si de loca aucli vorbe din dafind, si pe urma
esi o fata fruiliósa cu peruld de aurii.
Eld II declara amord ; se amoresara si adormira ;
candd s'a desteptatd si e sculatd fecioruld, lAsA und
manunchid de florl In braciuld fete! si se duse piinA dede
de und palatii de aura si de topazil, si aci IntrebA pe
unuld ca unde sOde Sanda Lucsandra?

1). EsplicArile le basez6 pe: "Meyers Neues cony. Lexikon.,

pe Vollstdndiges Worterbuch der Mythologie alter Nationen.
Stuttgart 1836; pe "Die Gotterwelt der alten Volker., Ber-
lin 1864, §i pe alte opuri mai mid.
184 DESCOPEILIlif MART

Era tocmaI Dornnuld palatulul i fiindd-ca 'la vëqu

frumosd si avea i ela fata, II spuse ca Sanda Litcsan-
dra e fata sa,'la duse la ea, si feciorula petindu-o.
s'a re'nturnata cu ea sa se cunune acasa.
Inteaceea, fata din dafina s'a trectita i vaclêndu-se
Inselata, vru se intre In dafina, drä acesta n'o priimi.
Plecanda pe druma, se Intalni cu una calugara, schim-
barä hainele, i grabi catre o caru p. care veneaco-
piIuIfl cu prefacuta Sanda Luesandra, Calugarula, (fata
din dafina,) da vorba ; Imphatuld Ild Intréba, i ela po-
vestesce tote, apoI lla ia In trasura, i la duce la pa-
latuld sea.
In cliva cununiel calugaruld s'a spancluratd Insa Im-
phatuld lla aflä, II WA franghia i aci cunosce cä e
fata din dafind, i Sancla Lucsandra adevarata, si se
minutia cu ea, éra pe S. L. cea false o tramite 'Ma-
rna la tatala sea. 1)
1) Dafinfi, In limba nesträ insemn e. und arbore, grece§te i
aclf In botanica Daphnen, unele soiurl ...Daphne "aureola,. nem-
tesce : Lorbeerbaum ; de aci in Bewail ,frunda de lorbanu.,.
In Francia e o provincie ,,Dauphine.
Apollo a iubitü pe Daphne, fate frames& a riului Peneios
In Tesalia ; lime ea nevrenuti a sci de amórea lul, Apollo '§I spune
originea de la Zeus ; fats nici atunci n'a void' a sci de eld ci
fuge ; Apolo p'éce dupe ea, in cittd ea ii simte Urea pe grumacli,
gi ea strigi pe tattilti-sed ca s'o strAmute, i se scapee Apollo.
TatAlti seri IT vine intriajutord i delocti s'a fitctitti scortà pe
peptuld et, ere din Ord s'a acutd fruncle, din main! crenge, si
din picióre râdäcinL i ala a stata ca nod erbore Dophne qi
Apollo I-a sirutatti frunylele. (Vollmer in fabul'a 23 Infitti§éclit
tipuld Dafnei).
Peneios a fostil sleu de rid In Tesalia, nivutil de la nimfa
Kreusa. Peneiosd a avatd ,fete pe Daphne, Kyrena, Stilbe. Intro
Pleiade ince se Old o Daphne, ba Mei una i intre nimfele fru-
mese ale Dianel.
 DESCOPERIRI MARI 185
Apollo are comune de Daphnaeos, si Diana de .Daphnaea.
Leucippus, feciorulii luI Oemaus, regelui din E'is, a fostii H-
valuld NI Apollo pentru Daphne. Dupe mitologia lul Vollmer : In
Antiochia se area Daphinuld, carele canda-va a fostfi fata frumósa-
Acestd arbore a fostil placutd lui Apollo pentru aceea eld se
numesce i Daphnaeos.
Nimfele la greci si la romanI suntii iiinte Semidiue, cari locu-
escd In riuri, arbori, dealurl etc. Cele din arborl se numescd
.Dryade., asa der& fata di dafind e Driada.
A doua persdna din poveste e "copiluld seu feciorulii, de iinpg-
rattl», farti se so numesca cu nume. A treia persona e imperatésa.
Fecioruld e Apollo, imperates e Leto, (Latona), mam'a sa,
care fiindfi insarcinata de Zeus, a ajuns la Peneios, sleuld de rid,
ca all dea loc de nascere, de ore ce Juno o persecuta, si Pe-
neios l-a data locii pe insula Delos, nude a niscutil pe Apollo si
pe Diana.
Apollo totil de o data e si ilea de sOre. Sórele 'nainte de re-
sarire tramite radele sele, sPmnele de viala ; asp, Apollo 'nainte
de nascere a plansfi in pantece, si mama sa I-a promiad calulu
on aripl (Pegasos,) care si alt cum e caluld lui Apollo.
Acestil Apollo se identifica cu Helios, adica cu insusi sdrele.
In povestele nOstre se identifica cu Feta' Frumosti, pe cum void
documenta in povestele urmatdre.
A patra persema din poveste e Sanda Lucsandra.
In acesta poveste, actuld el nu se lovesce cu mituld vechid, ca
aiurea, si pentru aceea aci void areta numai enticitatea el si de-
ducerea numelui "Sanda Lucsandra..
Kassandra a fostil uua din fettle cele mai frumUse ale regelul
Priam din Troia ; dupe Homerd era frumOsa ca si Aphrodita de
aurd ;la cuprinderea Troie, regele Agamemnon si-a facut'o de
sclavii, i a dus'o acasa la sine.
Apollo a iubitii pe Kassandra i pentru aradrea acdstadupe
Pausaniasin Leuctra i s'a ridicatd o templa i statua, i aci s'a
chiemata si Alexandra. Mormentuld el se slice a fi lutre ruinele
de la Mikenae.
In altit poveste void dovedi mituld In! Apollo cu Kassandra
multd mai desvoltatii ; aci died numal atata, ca Kasandra e idea-
tica en Leuctra Alexandra, §i asll e identica cu .Sanda Lucsan-
dra. din povestea Fata din Dafin.
Eta_ povestea roma* de pe timpuld Troia, adeca de 3300 do
an!! Eti fontitua pentru mitologia daco-romana I
 POVESTEA IL
FETU FRUMOSU CU PERULO DE AURU

A fosta odata inteo pustie unit pusnica, si petreaa

singura intre férele padurilora, si acestea i se inchinaii.
Inteo cli ducêndu-se la marginea apei ce gurgea pe Fang
coliba la veclu pe apa una sicria (o la*, si aucli glasa
dinteensula. Pusnicula scóse sicriula si afia una copila
de vr'o douë luni, cu scrisóre la grumacll, din care se
vedea a copilula e de fata de impërata si e aruncata
in apa.
Pusnicula voia së-la crésc a. déril nu avea cu ce, si
rugandu-se lul D-clea, resttri o vita de via cu struguri
si copilul manca.Cand a mai crescuta ,copil.uld, pus-
nicula l'a invatatn carte, se adune radacine de hranita,
si a vêna.')
Inteo cli pusnicula spune copiluluT ca chi o së móra,
si IT spune intmplarea cum l'a aflata pe apa, si apoi
Oice copilului, së nu se sperie canda va veni una lea
ca se-la ingrope.De mostenire !Asa copiluluT una frail
de cala, si cal-Ida il4 va scutura, va veni una cola cu
aripi,--si la va inveta ce sa faca.
 DESCOPERIlif MARI 187

Caluld 3a 1nvëtd sO mérgl a locui de acu Intre 6-

meni; pentru acdsta copiluld sc6se din urechia calului
unii randd da haine, i së duse (biteable. orasd. 5)
Pe urmd plecard pe tarimuld unord trel cline, i ca-
luta 1111 sfAtui së se bage- slug& la ele. Vine le 3a pri-
mird i caluld spuse, c Inteo casd ad clinele o baid,
unde la cli hotarltA curge apd de aurd i cine se scal-
d& mai Inteiti capätd Ord de mat, i clinele ad Inteo
casd. 3 rOnduri de haine ce le pdclescd cu Ingrijire
Vine le plecard de acasd la o serbdtóre i iserd co-
piluluT, cd In chilia cu baia so un intre, lush copiluld
se sclildd i cApAta Ord de [turd, i ludndd legitura
cu hainele, fugi de acolo.
Cum s'a depärtatii, casele se cutremurard, i clinele au-
clindd se renturnard, i nealiAndii copiluld i hai-
nele, se dineru dupO eld, 1nsO 'Id voclurd cd trece peste-
hotaruld bor.
One le cerurd sO bh1 mite pOrulii i sO le dea hainele,
dérd copiluld le retinu pentru simbrie.

IL

Fetii Frumosa se duse in altd orasid, si se bag&

slug& la gradinaruld ImpOratului ca sO lucrecle in gra-
dind. ImpOratuld avea 3 fete, si de trebele ImpOrdtiei
uitase sO le mdrite.
Fetele se vorbird sO dud fie-care cdte und pepene-
si sO 'Id pue pe masa Impkatului, si impOratuld 1ntrebd
pe sfatuld sea ca ce 1nsemn6c1a acéscA ? Sfatuld spune
cd fetele lui Bunn de maritatd.
ImpOratuld cid de scire in lume cd vrea BO bs1 md-
rite fetele ; vinti petitori multi ; pe cea mai mare o ma-
rita dupe und feciord de Imperatd , si merge OM
188 DESCOPEBIld MARI

cuetea de o petrece la casa sa,numaT fata mat mica

a remasd singura.
Atunci _RN Frumoszi chiama caluld se Imbraca cu
hainele numite campulii cu florile» luate de la cline
si Incalichudd strica tote In grAdinä i fata imperatu-
Int 'ld vale cu preuld frumosti, de pe ferdstra,
Pe urma. se Imbraca In haine de argatd i Indrepta
pe cele stricate, i canal veni gradinarulii, tota vëclu
paguba §i se supera . Fata Imperatulut batu in ferdstra
si CCFU fort de la grddinaruld I i ducênduile, 'I clise fata
se nu vateme pe argatfi, si 'I dedu nal puma' de galbent
Mat tarclid se marita i fata a doua ; TWA Frumosd
face érd ca mat 'nainte si se Imbraca cu hainele «ceru
su stelele.»
Imperatulu rêndui o vênatOre, i scapandd de- und
pericola, ridica und chioscti In padure, 0 la serbarea
mantuiril chiama pe top boerit I i slujitoril, numal fata
Imperatulul remase acasä.
Fetal Frumost veclêndu-se singura Imbraca hainele
acu sórele in peptei,luna in spate i dot luceferel pe u-
nzerin, i Incalecandu strica gradina mat de tota.
Gradinaruld candd veni, a voitil se 'la bate, Inse
fata Imperatulut 1111 ruga se-ld ierte, i 'I dadu 3 pungt
de galbent.

'IL
Fata ImperatuluT era tad trista, si nu voia se iasa
din cask i Imperatuld o Indenba cu mat mulp feciort
de Imperap ca se se miirite Inse ea nu voia.
Imperatuld chiarna statuld si 'hi Intrebd ce e de fa-
cutO ? era acesta a respunsd, se cheme pe top feciorit
de 11-'31)&41 1i pe top boierit, li pe care 'lit va lovi
fata cu unit meal de aura acela se'l fie barbatO.
 DESCOPERIRI MARI 189

Imperatulii tam, fuse fata nu a lovitfi pe nimenI cu

merulti. Atunci unit boiera Oise ca se treat si Omenil
curt,iI §i fata lovi pe argatti cu merula de aurfi.
Imperatuld numal de silli '§I dAdu fata dupe argatd,
si pe urnitt ca de mile. ia tinutA Inteo casA mice., si'sI
bAtea jocti slugile de el.

Iv.
Fii de imperatA, cari fused. chiamatl Mira rusine
se mäniarA si incepurrt resboiA asupra Imperatulut
Amendoi gineril venire. In ajutorfi, §i Fetti Fruntos4
trAmise socia la Imperatulu ca sea lase si pe elti la
resboiti, dell imperatule maI tare s'a mAniatti, si dupe
multa rugare l'a lAsatti ca se care apA la Oste.
Plecandti cu top, §i. Fetti Frumosil a pornitu cu o
m'artógA sciópA, fuse s'a 'nomolitii cu ea In noroiti
si a remasu indArätti.
Atuncl veni calulA sea, elf' se ImbrAcA cu hainele
«etimpulti Cu florile» §i bAtu pe dusmanI, apol peri si
se duse la mArtógA. Imp eratulA credea ca D-cleti I-a
trimese ajutorA si se multumise, si Intorcenduse veclu
pe Fétti Frumosti la m'artógl, si abia Ild sc6serA din
noroiii batjocorindu-la
Se Incepe alti doilea resbelt ; Fetti Frumostl face
tail ap §i se ImbracA cu hainele ocerulii eu stelelen
apol se Incepe alA 3 resbelti, si Fetti Frumosti repe-
te§te tote si se ImbracA cu hainele am sorele in peptti,
luna in spate qi dot lueeferd pe umerin. Fete Frumosu
se aruna din munte si trAsni intre dusmanI si '1 tlia
ca pe oI. Imperatula fiinda de aprópe, 'I dAda marama
ca se se lege la o mana ce sängera si se intórserA
.cu totif acasA.-4)
190 DESCOPERIM MART

V.

Imperatula (Mu la WA grea .de ocht Doctorii si filo-

sofil caril citea pe stele nu'l putea ajuta dér uua be-
trilna II Oise in visa, c§, daca se va spAla la odhI cu
lapte de caprA rosie, va vedea.
Cel dol ginerl plecara -dupe capre roiI, apoI se duse
0 Fetec" Frunzos i gAsintla le mulse, apol se imbricA
in haine de ciobana si le esi inainte. Cel dol gineril
cerurA sa le vênclA lapte, pentru banl, dértt Fdei Frumosei
cent sa i se fack lul robl i so-I pue pecetea lui pe ei.
Gineril se invoesea, necreclênda nicI o urmare, §i
duca laptele la impOratula, insa nu ajutA nimicd.
Fata mica duce laptele cAstigata de Feta Erumosa
§i in 3 clile impOratula se insAtoséclA.
ImpOratula a data ospeta mare de bucurie, i atunci
Fetei Frumosa scóte marama si se aratA cA ela l'a aju-
tata In resboia, i dovedeste ctt gineril '1 sunta lul robi.
Top poftiri sa se arate in hainele frumóse i Fetei
Frumosti fAcu acésta, i asa era de mAndru si strain-
citora, in dal la sore te puteai uita dér la ela ba.
Atunci impOratula if predete imperApa, i feta se
bacura de bArbatula Wt.
 3DESCOPERIuf MAR! 191

NOTTE
1) Rottek Tam. I. p. 158 si 159 slice, el a fostfi und period&
eroicd li miticd In istoria grecilord, ci anume de la Ioachn pita
la Heraclide §i cli mitele istorice suntii mestecate en mite astro-
nomke tii flaice.Acestii periodd e en 2400 'Ana ta 1500 de ani
inainte de Christos. Din acestd periodli suntil povestele rornilne
ce le esplict.
In povestea sasta !ninth mai multe mite vechl grecesci si t6te
se refer-NA la HeliosdApoloSOre.
Apollo a insiireinath pe Kreusa, fata luI Erechten, regelui din
Atina, care nisandfi copiluld, l'a hive IRS In haine tesute de dénsa,
si la pusd Intr'und sicriasil (Ilditii) §i Apollo a rugatfi pe Her-
mead (Mercurid), de a dusd lAdita la Pe los._ insula santita lui
Apollo. Krensa s'a radritatti pe urmA dupd regele Xuthos §i acesta
neavAndfi prunci mai multi an!, s'a dusil cu nevasta la Delphi ca-
prin oraculd se intrebe pe Oen Hi pythianu (Apollo) pentru MIAS.
Oracululd le a respunsd ea nu vord avea prunci, si ad adoptesle
pe prunculd acela, pe care '15 vett Intilni In ambituld temple!.
Xuthos §i Kreusa a Inalnitii la templu pe und copild, pecarele
Pythia (preotuld lul Apollo,) l'a aflatii pe apd. cn feta de curdndil
niiscutil §i pe care l'a crescutd sub scutuld sleului Apollo. Xuthos
cu bucurid l'a priimitil, §i la numitii Jon. earele vine inainte.
Kreusa nu s'a invoitil si vrAndil se-Iii otriivésed, X. a persecu-
tat'o si K. a fugitii ad scape la altaruld In! Apollo. Acesta po-
runcelte preotului ca se aducit Mita In care s'a aflatil copiluld
§i atunci K. recunOsce CA e ald add §i ,la primesce.
Mituld se potrivesce cu nascerea lui .b eta Frurnosii, !use nu
si numele.Daril in povestea acOsta smith mite si despre alti
prune! al lui Apollo,si pentru esplicarea calului suntd de lipsii
urmat6rele: (Dr. W. Wollmer : ,.Mith. aler Nationen s't Dr. Mundt
Die Gotterwelt" p. 284.)
2) Apollo, fecioruld lul Jupiter de la Leto, a iubitti pe Ko-
ronis, feta regelul Phlegias din Tesalia, in orasuld Dotion.
Und tindr din.Tesalia Ina a fostd amantele ei si a sitrutat'o.
Corbuld, paserea plAcutil, a lui Ap . 1-a spiel, si Ap. de mAniA a
sAgetat'o de mOrte.Ea atunci H spune crt a emeriti' pe doi,
pentru di a omoritii §i pe prunculd add din pAntece. Ap. vré ad
o invie, dar nn póte, ci scOte prunculd din pAntece si l'a clued
 192 DESCOPERIRI MARI

la Chiron centauruld (jumdtate omdyjumdtate cald,) carele 'Ib

preda fetel sal blondine Ocyron ca sd-ld grijéscä. Acestfi co-
pild a fostil kleclepiosTAesculap.
Acestti Chiron a foal crescAtoruld eroilord din anticitate si
scéla Jul s'a numitil Academia cavalcrés5d din Grecia.E nds-
cuff' de la Batumi', (cdrele s'a stritmutata Jn cald,) si Phyiera,
pentru acésta e jumétate cold. Eld a Invdtatd tote ce sq potd
invdta In o viata, eld a Invdtatii pe Aesculap, a fAcutil instrumen-
tele musicale lui Apollo. etc. Muierea le Chiron e nimfa Cha-
riclo, tata lui Aporo.Fata Ocyron a remas grea de Apollo, si
de mine s'a rugatil de slei ad o strimute, si el ad strAmutat'o
In calS, care acli e pe cerd ca constelatinne.
Acestii centaurd Chiron e caluld din povestea ce Invata la
tOte pe Feta Frumosa (Ovidiu Meth Libr. II. versa 600,675).
3) Povestea trece érll In alai mitd despre slid feciord ald lui
Apollo. Povestele, t6te ce le void esplica, coprindd in sine tOte
mitele despre Apollo, si despre unit feciorl al la Uneori mituld
vechiii e Intregti, alte oH resfiratil lu maI multe poveste, nascerea
lul Fêtei Frumosii vine in mai multe forme, adecd F. Frumosil
representa pe toff feciorit lui Apollo, sub nnmele add.
SerbitOrea pomenitd, In poveste la care sad duel tilnele si le-
gatura de vestminte ce le-a dusd Fetti Frumosti, se esplica.
In Boetia si In Epidaurii a fostti serbAtOrea de s6re, numiti
.Daphneforea In onOrea In! Apollo. Daphneos e connume a luI A-
pollo. (In o poveste Feta Fr. se nasce de la impdratuld Dcifinti
Apollo). La acea serbAtOre, poporuld mergea In procesiune
lungd, condusit de unii Copild frumosti.,numitit Daphneforeos
la templa luI Apollo.Copilulti purta Ord sburAtord, corOna pe
capd, i vestmatil pomposd. 17nulti din némurile apr6pe (cu Apollo)
purta o bâtA lungd §i ducea o rudii en globuri, ce Insemna Ore-
le, luna i planetele, 365 de cununl de dafind spënclurad de pe
ruda si acelea Insemnad clilele anului si le depunea la altariulii
WI Apollo.
SerbittOrea s'a Introdusti in urmAtorulti modd. Locuitoril din
Aenia ad aseclatd Theba, si beliducelul , de aci i s'a arétatti in
vish und copild frnmosti, carele l-a adusd imbracaminte si arma-
tura frumOsA, clicOnclui cd en acestea va invinge, numai ad tind.
serbAtOrea tad la 9 anI pentru Apollo.
Beliducele a Invinsti,§i a introdusti serbitOrea.
Aoeste 3 cline ad apti.-felit de vestminte; Intealtd poveste aunt
3 fete de Impdratti. Dupd tot(' studiuld, nu potd afirma ceva po-
 DES COPERIRI MAltI 193
sitivii, Nei t6te mitele cu F Id Er.vmosil se tutored pe linga
Apollosore,
Fiindd-ed In acésta poveste se clice eft clinele smith mai fru-
Wise de catti Inele muntilord pi cimpielorti, trebnia sd fiR iline
de cord pi le -eredii a fi Hesperidele. Hesperia, fata lux Herperos
Luciferu (steua de wire), s'a miritatti dupit Atlas pi a niscutti
Hesperidele, 3 fetedupO unil 7 fe au pizitd mOruld
(luna de auril.)
4) De unde vine, filologice, numele de Fetii Frumosei? Nu in-
sOmnit Did fOtulüatIatu in Mita. nici Multi soosu din pintece,
ei e _Phaeton, unix feciorti a lui Apollo, de la Oceanid'a Klimme-
(Ovidiu Lib. II. versurile Prime).
Feta Frumosti, o persOnd grandi6sli in mitologia daeo-romana
o personificatiune de era, cincld representa pe Apollo pi Her-
cules in faptele selx3, o personificatiune de clef', de sOre, cincld
se lupti ca i Semheraclespa de sdre din Egipetd, cu cele
L2 zodii din calea Weld, i constelMiunl. (0 pm este ild area
In acestil modd) E o persouificatiuue a poterii, cildurei de s6re
ce se lupti cu smeu,titanii, i cu vercolacii.ciclopii,tdrele
personifleate ale pdmêntulu! i aerului.
Cu acestea am vrutd sO introdued on. publicu per tangentem
In esplicirile viitóre, la povestele cele-l-alte despre Feta Fru-
mosii Ta sO atragd atentiunea, celord ea pricepd i sciii a pretui
descoperirile aceste de interesd prea mare pentru mitologia nós-
trd daco-romdnd, carea e insemnath la popord, déril are sO se
wised am pi in literaturi
Nu amd cuvinte de a glorifies destuld poporuld romand, carele
'71numOrA anil istoriel sale de nainte de nascere ; pentru C prin
aceste mite numOrd anil istoriei i pfirintilord sOl din Italia.
Aeneas eindO a descalecatii in Italia, a adusti i pe pen* 061
de casi a familiei en sine, érrt Traiand cindii a desedlecatd en
protopirintil noptril in Dacia, a adusti pe top cleft gintei romine
cu nol! Aceptia nead tinutfi de nu am peritti dnpO atitea vécurl
atitea viscole i atitea juguri I

,,Aspice Romule pater,

Gaudete quirites,
Vestra ista est gloria!
DR. AT. MARICNESCU.
 TABLA DE MATERII
Decisiunea Comisiel pentru cercetarea basmelorii. . . 3
Literatura populara, introducere 7

BASMELE
pag.
Fata din Dafinii 21
Spaima smeilord . . . 27
Fátü trumosfi i fata lul Rosu impfiratfi . . . . 40
Dafin Impèratit 46
Insirte margarite 56
FètS frumosfi cu parulfi de aur5 61
Feta de Imp5ratii si pescarulft 77
0 prinsroe. - 83
N'aude, n'avede . . . 86

Ioan Buzduganii . ...

Basmuld cu minciunele

Unulil pate pentru toçl

93
97
105
Santa Pined. 108
Balaurulfi cu 12 capete 116
CeI trel frati de cruce (Stramba loran e) 127
Sora Criveculd 132

POE$11 POPULARE

()ratia tiunta la nunta pranesci 143

Oratia vechie ;hind -la Domnitt noua . . . . . 152
 TABLA DE MATE1111 195

PACALITURI TIGANESCI

Niol elh, nic eü 167

ScumpO, dar face 157
Tiganulti picilitil de elü singurA 158
Fiá ce spui tu, se nu fiä ce scifi eh
SAraca ARA, multfi e priceputi
li)ed nau1e n'amh furatn-o
...... .
. . 1

. .
159
160
160
Anafora Mi§cote 161
De, fric6s'o, cA e§t1 cu mine . . . . 161
De mi3 rugamA de 40, pe calft cidéma 162
Ci6ra mOrtien drum& 162
Cum a remasil tiganulii de Ash i de omit . 163
Pupa i scr6fa 164
Tocmai pe tocmai 164
DouS-cicci de gl§te . 165
'Ti-o da cela de sus& 165
Vorbi aS fie, &era o lulea de tutunu 167
Avea on n'avea 167
Dar fi 'n vieS 167
Ce vênt6 bate 168
0 MIS bad Dumnecleii 168
Ghicitori 171