SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ - TIMIŞ, ROMÂNIA, 2015
MANAGEMENTUL STRESULUI OCUPAȚIONAL
ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Ș.l. dr. Ing. Mihaela Rotaru
Mihaela Rotaru (Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Romania, mihaela.rotaru@ulbsibiu.ro ) REZUMAT: In order to manage the stress and psychosocial risks the author describes in this paper a number of factors or situations that can lead to workplace stress. The author underlines that it is mandatory to asses throw quantitative methods the impact of stress factors at individual level. Stress and psychosocial risks will impose a burden upon universities and society if they will not be managed properly.
CUVINTE CHEIE:surse de stres, managementul stresului, securitate și sănătate în muncă.
1. INTRODUCERE (TITLU 1) noastră întrucât acest lucru ne încătușează uneori
iar perspectiva noastră poate fi alterată. În managementul riscurilor profesionale este tot mai frecvent abordată tema stresului Acesta este o Acesta este o profesional sau ocupațional. Viața socială prezentă reprezentare adevărată reprezentare adevărată a cadrelor didactice este angrenată în competiția economică generată de nevoia de autofinanțare a instituțiilor de învățământ superior. Stresul în muncă este prezentat de profesorul Roland Moraru în lucrarea sa Managementul riscurilor profesionale psihosociale ca fiind a doua problemă de sănătate în muncă afectând peste 40 de milioane de lucrători din Uniunea Europeană. Dezvoltarea unui management al stresului ocupațional necesită identificarea și evaluarea factorilor generatori de stres pentru fiecare angajat în parte. Stresul poate fi perceput diferit de către persoane diferite. Acesta este o 2. DE UNDE APARE STRESUL? reprezentare adevărată
Haideți să pornim de la un verb simplu - a Figura 1. Adevărul văzut din perspective
dărui. Majoritatea cadrelor didactice cănd sunt diferite rugate să facă referire la activitatea lor spun că Puține cuvinte au atât de multe înțelesuri. A dăruiesc studenților timpul lor, cunoștințele lor, dărui își capătă semnificația doar în prezența întreaga lor dorință de a transforma și modela obiectului. Ce dau? Pentru că la fel de bine pot da mintea. La ce se referă acest a dărui, în primul neîncredere, neapreciere, dar și atenție, griji, rând la calitatea atenției pe care un cadru didactic ordine sau ascultare... trebuie să o acorde celuilalt dar și sieși. În această Managementul stresului este la fel de meserie nu există o delimitare clară a timpului important ca și managementul calității. Gândiți-vă profesional de cel personal. Acest lucru ține de pentru un moment cum ar fi un șef care transferă modul în care fiecare reușește să acorde valoare subordonaților săi negativismul său, neliniștile timpului personal. De cele mai multe ori uităm să sale, temerile sale, tot ce simte că “nu merge” și ne detașăm de dorința permanentă de a ne de care încearcă uneori să se descarce… asupra autodepăși. Uităm să ne bucurăm pe momentul celuilalt. Sunt anumite telefoane care nu au alt rol present. Considerăm disciplina predată ca fiind decât de a ne transforma în țapi ispășitori, în piatra de temelie a întregii pregătiri profesionale, a pubela personală a unei persoane anxioase. existenței unei meserii. Importanța pe care noi o percepem poate să nu fie percepută la fel de Zicala “nu-i face celuilalt ce ție nu îți place” studenții noștri. Și din acest motiv apar frustările pornește de la premise că și celălalt ar avea legate de atenția și interesul studenților pentru aceleași dorințe, nevoi, aceleași gusturi ca și tine. disciplina “noastră”. Pun accent pe posesivitatea În orice interacțiune profesională, capcana cea mai evidentă este aceea de a încerca să negi 1 SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ - TIMIŞ, ROMÂNIA, 2015
diferențele. Încercăm să facem evaluări a riscurilor Stresul conform dicționarului explicativ al
pentru locuri de muncă mai sigure dar evaluăm limbii române este definit ca termen general riscurile psihosociale din propria noastră utilizat pentru orice factor (sau ansamblu de perspectivă. Întrucât sunt atât de multe factori) din mediu capabil să provoace la om și la documente pe care un responsabil cu securitatea și animale o stare de tensiune și o reacție de alarmă a sănătatea în muncă trebuie să le redacteze încât cel organismului, determinând uneori îmbolnăviri mai adesea se elimină diferențele generate de grave; efect nefavorabil produs asupra factorul uman implicat în activitatea profesională. organismului ființelor de un factor de mediu. De exemplu sunt persoane care au nevoie să Un sondaj recent Eurobarometru al Comisiei raporteze fiecare activitate pe care au realizat-o și Europene a constatat ca 53% dintre muncitorii din te bombardeză cu email-uri în CC doar pentru ca țările Uniunii Europene cred că stresul este tu în calitate de șef să observi cât de bine își principalul risc de securitate și sănătate cu care se realizează sarcina și modul în care realizează confrunta la locul de muncă, și 27% dintre delegările de responsabilitate. Dacă aceste emaluri lucrători au raportat că se confrunta cu "stres, sunt solicitate de șef acest lucru poate fi perceput depresie, anxietate" cauzate sau agravate de locul ca un factor stresor ca o lipsă de încredere în de muncă în ultimele 12 luni [European activitatea pe care o desfășoară angajatul nostru Commission, 2014. Eurobarometer 398 ‘Working sau din contră ca o apreciere un interes aparte a Conditions’]. Mai mult, există o neînțelegere șefului. considerabilă și o sensibilitate deosebită din jurul Deci fiecare se plânge din același motiv și riscurilor psihosociale la locul de muncă, dar nu fiecare, de bună-credință fiind, îi oferă celuilalt ce există încă un stigmat în jurul noțiunii de sănătăte știe că își dorește … el insuși. Bunele intenții nu mintală. Ancheta EU-OSHA European Survey of au altă vină decât că sunt surde și oarbe, atât din Enterprises on New and Emerging Risks cauza celui care nu ascultă, cât și din cauza celui (ESENER) a constatat că peste 40% dintre care nu se exprimă suficient de clar. E ca și cum angajatori consideră riscurilor psihosociale mai ceea ce ne dă celălalt e mai puțin important decât dificil de gestionat decât riscurile "tradiționale" de ce nu ne dă. Punem mai mult preț pe ce ne lipsește securitate și sănătate la locul de muncă. decât pe ce primim. Un număr semnificativ de manageri De aici pornește importanța managementului intervievați în Europa prin ESENER (79%) au stresului în organizații prin gestionarea raportat ca fiind preocupați de stresul la locul de conflictelor și utilizarea tehnicilor de neutralizare muncă, dar mai puțin de 30% au declarat că au a agresivității percepute de salariați. proceduri pentru a face față riscurilor psihosociale. Evaluarea riscului trebuie abordată atât din Cu toate acestea, gestionarea riscurilor perspectiva angajatorilor dar și a anjajaților. Ea psihosociale este necesară și posibilă în toate trebuie să promoveze îmbunătăţiri reale în ceea ce tipurile de companii și poate folosi aceleași priveşte identificare, cuantificarea și planificarea principii aplicate în vederea gestionării oricărui alt acțiunilor specifice managementului stresului risc de securitate și sănătatea la locul de muncă. ocupațional. 3. SURSE DE STRES 2.1. Dar, ce este STRESUL? Agenția Europeană pentru Securitate și Comisia Europeană defineşte stresul la locul Sănătate în Muncă consideră că, în domeniul de muncă astfel: „reacţia emoţională şi psiho- educației, stresul este unul dintre cele mai fiziologică la aspectele aversive şi dăunătoare ale importante riscuri pentru sănătate. Școlile sunt muncii, mediului de lucru şi organizării muncii. locuri din ce în ce mai stresante. Nivelul stresului Este o stare caracterizată printr-un nivel ridicat de raportat la meseria de profesor este mult peste excitare şi suferinţă şi adesea prin sentimentul media din industrie și societate în general. neputinţei de a gestiona situaţia”. Conform aceleiași instituții, există multe surse de Conform convenţiei 72 a Organizaţiei stres pentru profesori: Mondiale a Sănătăţii, stresul este definit ca „o - Adaptarea la viteza cu care se schimbă stare percepută ca negativă de un grup de angajaţi, cerințele pieței și termenele limită strânse; acompaniată de disconfort sau disfuncţionalităţi la - Ritmul de muncă este dictat de cererea nivel fizic, psihic şi/sau social şi care este externă sau dictat de introducerea noilor consecinţa faptului că angajaţii nu sunt în măsură tehnologii pe piața muncii cu impact asupra să răspundă exigenţelor şi aşteptărilor care le sunt metodelor de predare, programelor de studii, impuse de situaţia lor la locul de muncã”. curricumului s.a.m.d; 2 SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ - TIMIŞ, ROMÂNIA, 2015
- Întreruperi neprevăzute la locul de muncă; - Relații dificile student/profesor (din cauza
- Neconcordanță între cerințele postului și participării din ce în ce mai scăzute a studentului); abilitățile deținute; - Planificare și programare slabă (de - Hărțuire sexuală și intimidare; exemplu, restructurare continuă, reforme frecvente în sistemul educațional, lipsa de personal și Pe lângă aceștia mai putem identifica și subvenții slabe, ierarhie administrativă puternică următorii factori: cu lipsă de sprijin, resurse financiare insuficiente); - Presiuni privind abilitațile profesionale (de - Presiuni sociale și personale (cum ar fi exemplu, introducerea unor metode noi de preocuparea pentru calitatea educației, lipsa de predare, modificări ale programei și ale coerență între scopurile personale și obligațiile cursurilor); profesionale, nerecunoaștere și dezaprobare, lipsa - Presiuni economice (salariu de respect public); necorespunzător, nesiguranța serviciului); - Scoala ca un loc de muncă stresant (sarcini - Elevii (de exemplu, numărul crescut de de muncă și ore de muncă excesive, lipsa de timp, studenți, lipsa de motivare, atenție și interes a lipsa de control și autonomie, prea multe materiale studenților, realizarea unor noi obiective de predat de scris și îndatoriri administrative). sau nevoia de a atinge noi niveluri de cunoaștere Surse de stres ocupațional pentru profesia ale elevilor); didactică, sunt prezentate în figura 2.
Figura 2. Surse de stres
Modificările semnificative din ultimile intensificarea muncii, presiunea timpului,
decenii care au afectat sau afectează în continuare multitasking-ul și nevoia de a învăța lucruri noi locurile de muncă generează noi provocări pentru doar pentru a menține status-quo-ul. Dar pe lâgă domeniul securității și sănătății în muncă. Aici aspectele legate de pareta socială a vieții orice putem include evoluțiile socio-polirice la nivel criză economică va impune o presiune global creșterea globalizării și crearea unei piețe suplimentară atât asupra angajațiilor cât și asupa libere, dezvoltarea tehnologiei de comunicare, noi angajatorilor pentru a rămâne competitivi. tipuri de acorduri contracte de muncă dar și schimbările demografice semnificative (EU- 4. CONCLUZII OSHA 2007). Într-un context mai larg perioada de Stresul poate fi văzut atât ca un factor al timp activă a vieții este afectată de acelerarea dezvoltării generând oportunități de imbunătățire a ritmului de viață acest fapt contribuind la unei organizații dar și ca factor de regresie al 3 SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ - TIMIŞ, ROMÂNIA, 2015
acesteia atunci când este gestionat ► European Commission, Eurobarometer 398
necorespunzător. Mai multe lucrări de referință în ‘Working Conditions’, 2014 disponibil la: acest domeniu menționează existența unor http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/ corelații pozitive între caracteristicile locului de fl_398_sum_en.pdf muncă, nivelul de stres și numărul problemelor de ► European Agency for Safety and Health at sănătate care afectează angajații (Sparks et al, Work, The European Survey of Enterprises on 1997;. Stansfeld și Candy, 2006). New and Emerging Risks (ESENER). 2010, Angajatorii au responsabilitatea legală de a disponibil la: https://osha.europa.eu/en/esener- reduce riscurile pentru sănătatea și siguranța enterprise-survey/enterprisesurvey-esener lucrătorilor care rezultă din Directiva-cadru ► Kovess-Masfe´ty, V., Rios-Seidel, C., & (89/391/CEE), și acest lucru include, de asemenea Sevilla-Dedieu, C. Teachers’ mental health și riscurile psihosociale. Cu toate acestea, în multe and teaching levels. Teaching and Teacher organizații există o percepție eronată că abordarea Education, 23, 1177–1192, 2007 riscurilor psihosociale este o provocare și va ► Kyriacou, C. Teacher stress: directions for implica costuri suplimentare, când, de fapt, future research. Educational Review, 53(1), dovezile sugerează că incapacitatea de a aborda 27-35, 2001 aceste riscuri poate fi chiar mai costisitoare pentru angajatori, lucrători și societate, în general (EU- ► Mihaela, Rotaru, Carmen, Purcar, OSHA, 2004). Musculoskeletal disorders for repetitive movements at administrative personnel, Un ghid complet al modului de identificare a International Conference on Manufacturing costurilor pe acre le implică stresul și alți factori Sience and Education, MSE 2011, Sibiu, psiho-sociali pentru fiecare domeniu de activitate Romania, 2011 ar trebui dezvoltat pentru a se putea cuantifica impactul financiar al acestor factori. ► Mihaela, Rotaru, Lucian, Cioca,, Identifying dangers and assessing risks for the 5. ACKNOWLEDGEMENT administrative personnel at "Hermann This work was supported by the strategic Oberth" Faculty of Engineering, Sibiu, grant POSDRU/159/1.5/S/133255, Project ID Romania, Journal AGH Akademia Górniczo- 133255 (2014), co-financed by the European Hutnicza, Vol. 26, Issue 4, Krakow, Poland, Social Fund within the Sectorial Operational pp. 671-676, 2009 Program Human Resources Development 2007- ► Mihaela, Rotaru, Sustainability evolving role 2013. in business management, International Conference on Manufacturing Sience and 6. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Education, MSE 2015, Sibiu, Romania, în ► Agentia Europeană pentru Sănătate și curs de publicare în Review of Management Securitate în Muncă , FACTS 74 , and Economic Engineering (RMEE), 2015 Previziunile expertilor privind riscurile ► Sparks, K., Cooper, C., Fried, Y. and Shirom, psihosociale emergente legate de securitatea si A., The effects of hours of work on health: a sanatatea în munca (SSM) disponbil la: metaanalytic review, Journal of Occupational http://osha.europa.eu & Organizational Psychology, Vol. 70, pp. ► Agentia Europeană pentru Sănătate și 391-408,1997 Securitate în Muncă, “New and emerging ► Stansfeld, S. and Candy, B., Psychosocial risks in occupational safety and health” work environment and mental health — a Outlook1, disponibil la: meta-analytic review, Scandinavian Journal of https://osha.europa.eu/es/node/6842/file_view Work, Environment & Health, Vol. 32, No 6, ► Brown, M. & Ralph, S. The identification of pp. 443–462, 2006. stress in teachers. in J. Dunham and V. Varma ► Stansfeld, S., Head, J. and Marmot, M., Work (Eds), Stress in teachers: past, present and related factors and ill health: the Whitehall II future. London: Whurr. 27, 1998 study, Health & Safety Executive research ► Lucian, Cioca, Roland, Moraru, report no. CRR 266, Sudbury, 2000. Managementul riscurilor profesionale ► Zhong, J., You, J., Gan, Y., Zhang,Y., & Lu, psihosociale, editura Universității “Lucian C., & Wang, H. Job stress, burnout, Blaga”,Sibiu, 2010 depression symptoms and physical health among Chinese university teachers. Psychological Reports, 105(3), 2009 4