Definiţi conceptul de argumentare.

4 puncte
Argumentarea este o construcţie logică formată din propoziţii numite temeiuri, care sunt
utilizate pentru demonstrarea unei alte propoziţii numită teză în baza relaţiilor logice şi faptice
ce se stabilesc între temeiuri şi teză.

Menţionaţi cele două componente din structura unei propoziţii compuse. 6 puncte

a) propoziţiile simple, simbolizate prin litere precum p,q,r,s – numite variabile propoziţionale;

b) operatori propoziţionali simbolizaţi prin : ~, →, ≡, V,٨ reprezentând constante logice.

Definiţi conceptul de argument. 4 puncte

Argumentul este temeiul adus în favoarea sau defavoarea tezei.

Enumeraţi cele trei componente din structura unui termen. 6 puncte

lingvistică; cognitivă; ontologică ;

Definiţi conceptul de termen logic. 4 puncte

Termenul logic – este un cuvânt sau un grup de cuvinte prin care se exprimă o noţiune, respectiv
înţelesul termenului şi care se referă la unul sau mai multe obiecte despre care se afirmă noţiunea în
cauză.

Precizaţi cele trei componente din structura unei definiţii. 6 puncte

definitul; definitorul; relaţia de definire;

Definiţi conceptul de intensiune. 4 puncte

Intensiunea unui termen este constituită din proprietăţile obiectelor care formează extensiunea
termenului.

Menţionaţi cele trei componente din structura unei clasificări. 6 puncte

Obiectul clasificării; clasele; criteriul clasificării

Definiţi conceptul de extensiune. 4 puncte

Extensiunea unui termen este formată din totalitatea obiectelor ale căror proprietăţi constituie
intensiunea termenului.

Enumeraţi două tipuri de raţionamente deductive în funcţie de numărul de premise

Raţionamente deductive imediate; Raţionamente deductive mediate

Precizaţi înţelesul conceptului de definire. 4 puncte

Definirea este operaţia logică prin care redăm caracteristicile unui obiect sau noţiuni, caracteristici
ce-l deosebesc de celelalte obiecte sau noţiuni.

Enumeraţi două tipuri de raţionamente deductive în funcţie de criteriul corectitudinii

logice. 6 puncte
Raţionamente deductive valide; Raţionamente deductive nevalide

Definiţi conceptul de subiect logic. 4 puncte

Subiect logic (S) -termenul despre care se enunţă ceva într-o propoziţie;

1
Enumeraţi două tipuri de raţionamente nedeductive după gradul de probabilitate al
concluziei. 6 puncte
Raţionamente nedeductive tari; Raţionamente nedeductive slabe;

Definiţi conceptul de predicat logic. 4 puncte

Predicatul logic (P) este termenul prin care se enunţă ceva despre subiectul logic (S).

Precizaţi cei trei termeni din structura unui silogism. 6 puncte

Subiectul concluziei (S) numit şi termen minor; Predicatul concluziei (P) numit şi termen major,
termenul comun celor două premise, numit şi termen mediu (M),;

Definiţi conceptul de raţionament. 4 puncte

Raţionamentul este forma logică prin care, din propoziţii date, numite premise, este derivată o altă
propoziţie, numită concluzie.

Menţionaţi cele trei componente din structura unei demonstraţii 6 puncte

teza de demonstrat; fundamentul demonstraţiei; procesul de demonstrare;

Definiţi conceptul de silogism. 4 puncte

Silogismul este inferenţa deductivă mediată, formată din trei propoziţii: două premise, care au un
termen comun, şi o concluzie. Un silogism conţine trei şi numai trei termeni (S,P şi M)

Enumeraţi două tipuri de demonstraţie deductivă. 6 puncte

Demonstraţie deductivă directă; Demonstraţie deductivă indirectă

Precizaţi înţelesul conceptului de definiţie. 4 puncte

Definiţia constă în reconstituirea noţiunii astfel încât să se precizeze atât extensiunea cât şi
intensiunea acesteia

Menţionaţi cele două componente din structura unui argument. 6 puncte

temei; teză

Definiţi conceptul de clasificare. 4 puncte

Clasificarea este operaţia logică prin care noţiunile (obiectele) sunt ordonate şi grupate, după
diferite criterii, în diferite clase (din ce în ce mai generale).

Enumeraţi doi indicatori logici de concluzie. 6 puncte

Oricare dintre : “aşadar”, “rezultă că”, “deci”, “prin urmare”, “atunci” etc.

Definiţi conceptul de propoziţie compusă. 4 puncte

Propoziţia compusă se referă la acea propoziţie care în structura sa cuprinde cel puţin o
propoziţie simplă şi cel puţin o constantă logică.

Enumeraţi doi indicatori logici de premise 6 puncte

Oricare dintre: “deoarece”, “pentru că”, “fiindcă” “dacă”, “întrucât” etc.

Definiţi conceptul de funcţie de adevăr. 4 puncte

Funcţia de adevăr reprezintă o propoziţie compusă privită din perspectiva valorii sale de
adevăr (aceasta depinde de valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale şi de
operatorii logici folosiţi)
Numiţi cei doi termeni extremi din structura unui silogism 6 puncte
Termenul minor (subiectul concluziei); Termenul major (predicatul concluziei)
2
Definiţi conceptul de negaţie logică. 4 puncte
Negaţia unei propoziţii p, ~p(non-p) este falsă dacă şi numai dacă p este adevărată şi este
adevărată dacă şi numai dacă p este falsă.

Precizaţi două condiţii pe care trebuie să le îndeplinească o sumă de propoziţii

pentru ca acestea să constituie un raţionament. 6 puncte
a) Unele propoziţii sunt date (premisele)
b) Din premise rezultă o propoziţie nouă numită concluzie

Definiţi conceptul de conjuncţie logică. 4 puncte

O conjuncţie este adevărată dacă şi numai dacă ambele propoziţii sunt adevărate în caz
contrar (dacă cel puţin una din propoziţii est falsă), este falsă.

Enumeraţi două tipuri de raţionament după direcţia procesului de inferenţă între

general şi particular. 6 puncte
Raţionamente deductive; Raţionamente inductive;

Definiţi conceptul de disjuncţie neexclusivă. 4 puncte

Disjuncţia neexclusivă este falsă dacă şi numai dacă ambele propoziţii sunt false şi adevărată,
dacă cel puţin una din propoziţii este adevărată.

Numiţi cele două premise din structura unui silogism 6 puncte

Premisa majoră; Premisa minoră;

Definiţi conceptul de implicaţie. 4 puncte

Implicaţia este falsă dacă şi numai dacă antecedentul său este adevărat, iar consecventul
este fals. În celelalte cazuri este adevărată.

Menţionaţi două tipuri de demonstraţie în funcţie de procedeul utilizat 6 puncte

Demonstraţie intuitivă; Demonstraţie formalizată

Definiţi conceptul de echivalenţă. 4 puncte

Echivalenţa este adevărată dacă şi numai dacă propoziţiile au aceeaşi valoare de adevăr şi falsă,
dacă propoziţiile au valori de adevăr diferite.

Enumeraţi două tipuri de demonstraţie indirectă. 6 puncte

Demonstraţie indirectă prin excludere; Demonstraţie indirectă prin absurd

Definiţi conceptul de lege logică. 4 puncte

Legea logică – formulă din logica propoziţiilor compuse care este adevărată pentru orice
combinaţie de valori de adevăr ale variabilelor propoziţionale.

Menţionaţi două proprietăţi ale argumentelor nedeductive. 6 puncte

a) Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută
b) Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

Definiţi conceptul de formulă contingentă. 4 puncte

3
Formula contingentă este acea formulă din logica propoziţiilor compuse care este adevărată pentru
anumite combinaţii de valori de adevăr şi falsă pentru alte combinaţii de valori de adevăr ale
variabilelor propoziţionale.

Enumeraţi două tipuri de demonstraţie în funcţie de întemeierea directă sau indirectă

pe experienţă. 6 puncte
Demonstraţii deductive; Demonstraţii inductive.

Definiţi conceptul de formulă inconsistentă. 4 puncte

Formula inconsistentă este acea formulă din logica propoziţiilor compuse care este falsă pentru
orice combinaţie de valori de adevăr ale variabilelor propoziţionale.

Menţionaţi două tipuri de inducţie incompletă. 6 puncte

inducţie prin simplă enumerare; inducţia ştiinţifică.

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă. 4 puncte

Inferenţa deductivă este acea inerenţă în care, dintr-un număr de premise, este derivată o
concluzie care este la fel de generală sau mai puţin generală decât premisele din care a fost
obţinută.

Enumeraţi două reguli de corectitudine a demonstraţiei referitoare la teza de

demonstrat. 6 puncte
a) Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată
b) Teza de demonstrat trebuie să rămână aceeaşi pe tot parcursul demonstraţiei

Definiţi conceptul de inferenţă inductivă. 4 puncte

Inferenţa inductivă este acea inferenţă în care concluzia este mai generală decât premisele din care a
fost obţinută.

Enumeraţi două tipuri de demonstraţie prin reducere la absurd. 6 puncte

Reducerea la contradicţie; Reducerea la fals; Reducerea la autocontradicţie

Definiţi conceptul de inferenţă imediată. 4 puncte

Inferenţa imediată este acea inferenţă cu propoziţii categorice în care concluzia este derivată dintr-o
singură premisă.

Enumeraţi trei indicatori logici ai argumentării. 6 puncte

Oricare dintre: “întrucât”, “pentru că”, “dacă”,”prin urmare”, “în concluzie” etc.

Definiţi conceptul de inferenţă mediată. 4 puncte

Inferenţa mediată este acea inferenţă în care concluzia este derivată din mai mult de o premisă.

Enumeraţi două reguli ale corectitudinii demonstraţiei referitoare la fundamentul

acesteia. 6 puncte
Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate.
Demonstraţia argumentelor este independentă de demonstrarea tezei.

Definiţi conceptul de inferenţă validă. 4 puncte

4
Inferenţa validă este acel tip de inferenţă în care concluzia decurge cu necesitate din premise,
întrucât premisele formează un temei suficient pentru susţinera acesteia. Din premise adevărate se
obţine o concluzie adevărată.dacă inferenţa este validă.

Enumeraţi trei indicatori logici, dintre care doi de concluzie şi unul de premisă. 6 p
Oricare dintre: ““atunci”, “rezultă că”, aşadar”, “prin urmare” etc. – pentru indicatori de concluzie.
Oricare dintre: “deoarece”, “penrtu că”, “întrucât”, “dacă” etc. – pentru indicatori de premise.

Definiţi conceptul de inferenţă nevalidă. 4 puncte

Inferenţa este nevalidă atunci când din premise adevărate se derivă o concluzie falsă.

Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei, dintre care una să se refere la teza de
demonstrat, iar cealaltă la fundamentul demonstraţiei. 6 puncte
Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată.
Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate.

Definiţi conceptul de inferenţă ipotetică. 4 puncte

Inferenţa ipotetică este acel tip de inferenţă alcătuită din două premise şi o concluzie. Una dintre
premise este o implicaţie, iar cealaltă este reprezentată de unul din termenii implicaţiei respective.
Concluzia este reprezentată de celălalt termen al implicaţiei.

Numiţi două operaţii logice cu termeni. 6 puncte

Definiţia; Clasificarea

Definiţi conceptul de inferenţă disjunctivă. 4 puncte

Inferenţa disjunctivă este acea inferenţă alcătuită din două premise şi o concluzie. Una din premise este
o disjuncţie, iar cealaltă este reprezentată de unul din termenii disjuncţiei respective. Concluzia este
reprezentată de celălalt termen al disjuncţiei.

Enumeraţi doi indicatori logici, dintre care unul de premisă şi unul de concluzie.6 p
Oricare dintre: “deoarece”, “pentru că”, “dacă” - pentru indicatori de premise;
Oricare dintre: “atunci”,” rezultă că”, “aşadar” etc – pentru indicatori de concluzie.

Definiţi conceptul de inducţie completă. 4 puncte

Inducţia completă este aceea în care sunt examinate toate cazurile particulare posibile din care se va
infera concluzia, mai generală decât premisele. Premisele inducţiei complete se referă la o clasă cu
un număr finit de elemente, astfel încât poate fi examinat fiecare, iar concluzia reia informaţiile
enunţate în premise. De aceea inducţia completă are o valoare de cunoaştere redusă .

Enumeraţi trei tipuri de propoziţii compuse. 6 puncte

După operatorul principal, pot fi: negaţie, conjuncţie, disjuncţie, echivalenţă
După valoarea de adevăr, pot fi: legi logice, expresii contingente, expresii inconsistente.

Definiţi conceptul de inducţie incompletă. 4 puncte

Inducţia incompletă este acea inferenţă în care sunt examinate doar o parte din cazurile posibile, din
care se derivă o concluzie cu un grad mai mare de generalitate. Este numită şi inducţie
amplificatoare.

Menţionaţi cele două elemente din structura unui raţionament. 6 puncte

Premise şi concluzie.

Definiţi conceptul de inferenţă inductivă slabă. 4 puncte

5
Inferenţa inductivă slabă este aceea în care premisele sunt adevărate şi concluzia are o mică
probabilitate să fie adevărată.

Enumeraţi două tipuri de argumente deductive. 6 puncte

Argumente deductive imediate şi mediate.

Definiţi conceptul de inferenţă inductivă tare. 4 puncte

Inferenţa inductivă tare este aceea în care premisele sunt adevărate, iar concluzia are mare
probabilitate să fie adevărată.

Numiţi cele trei elemente din structura unei definiţii. 6 puncte

Definit, definitor, relaţia de definire.

Definiţi conceptul de demonstraţie. 4 puncte

Demonstraţia este procesul logic prin care o propoziţie dată este conchisă numai din propoziţii
adevărate.

Numiţi cele trei elemente din structura unei clasificări. 6 puncte

Obiectul clasificării, clasele, criteriul de clasificare

Definiţi conceptul de teză de demonstrat. 4 puncte

Teza de demonstrat este o propoziţie concretă pe care o propunem şi pe care urmează să o
argumentăm.

Precizaţi cele două elemente ale unui termen care se află într-un raport de dualitate.
Extensiunea şi intensiunea

Definiţi conceptul de fundament al demonstraţiei. 4 puncte

Fundamentul demonstraţiei este un ansamblu de premise din care urmează să conchidem teza.

Menţionaţi ordinea standard a propoziţiilor care compun un silogism. 6 puncte

Premisa majoră, premisa minoră, concluzia.

Definiţi conceptul de proces de demonstrare. 4 puncte

Procesul de demonstrare este raţionamentul sau ansamblul de raţionamente prin care deducem
teza din premise

Enumeraţi două proprietăţi ale raţionamentelor nedeductive. 6 puncte

Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

Definiţi conceptul de demonstraţie intuitivă. 4 puncte

Demonstraţia intuitivă este acel tip de demonstraţie care se bazează pe relaţiile dintre termeni şi
propoziţii, pe raţionamente eliptice, şi nu face apel la anumite reguli, ci se apelează la intuiţie care
nu e un criteriu sigur.

Precizaţi două operaţii logice cu termeni. 6 puncte

Definirea şi clasificarea

Definiţi conceptul de demonstraţie formalizată. 4 puncte

6
Demonstraţia formalizată (axiomatizată) este acel tip de demonstraţie care se bazează pe simboluri
şi reguli de operare cu aceste simboluri.

Menţionaţi două caracteristici ale inducţiei complete. 6 puncte

Se aplică pe o clasă finită de obiecte; Fiecare obiect poate fi examinat individual

Definiţi conceptul de demonstraţie deductivă. 4 puncte

Demonstraţia deductivă este acel tip de demonstraţie în desfăşurarea căreia nu intervin direct date
de experienţă.

Precizaţi două caracteristici ale inducţiei incomplete. 6 puncte

Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.
Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

Definiţi conceptul de demonstraţie inductivă. 4 puncte

Demonstraţia inductivă este acel tip de demonstraţie în desfăşurarea căreia intervin direct date din
experienţă.

Precizaţi două caracteristici ale argumentelor deductive. 6 puncte

Concluzia este mai generală decât premisele.Se poate stabili adevărul concluziei în funcţie de
valoarea de adevăr a premiselor.

Definiţi conceptul de demonstraţie directă. 4 puncte

Demonstraţia directă este fie inducţia completă, fie deducţia prin intermediul căreia din premise se
derivă o concluzie.

Enumeraţi două proprietăţi ale raţionamentelor nedeductive 6 puncte

Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.
Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

Definiţi conceptul de silogism. 4 puncte

Silogismul este un argument în care din două premise (propoziţii categorice) care au un termen
comun (M) se deduce drept concluzie o propoziţie care uneşte ceilalţi doi termeni, adică
termenii necomuni din premise (S,P).

Enumeraţi două reguli ale corectitudinii în demonstraţie 6 puncte

Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată. Teza de demonstrat este cel puţin
o propoziţie probabilă.

Definiţi conceptul de demonstraţie. 4 puncte

Demonstraţia este procesul logic prin care o propoziţie dată este conchisă numai din propoziţii
adevărate.

Precizaţi cei doi termeni extremi din structura unui silogism. 6 puncte
Subiectul concluziei, adică termenul minor şi predicatul concluziei, adică termenul major.

Definiţi conceptul de modus ponendo-ponens 4 puncte

7
Modus ponendo – ponens este un argument ipotetico- deductiv in care, prin premise, se afirmă
antecedentul, iar în concluzie se afirmă consecventul.inferenţa de acest fel are următoarea schemă

logică: p → q

_______

Enumeraţi cele trei elemente pe care le presupune orice argumentare. 6 puncte

Temeiul, teza, indicatorii argumentării

Definiţi conceptul de inducţie prin simplă enumerare. 4 puncte

Inducţia prin simplă enumerare este cea mai simplă formă de inducţie în care prin simpla trecere în
revistă a unui număr cât mai mare de cazuri, din care niciunul nu contrazice rezultatul, se inferează
concluzia.

Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei, dintre care una să se refere la teza de
demonstrat, iar cealaltă la fundamentul demonstraţiei. 6 puncte
Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată. Argumentele demonstraţiei trebuie să fie
adevărate.

Definiţi conceptul de inducţie ştiinţifică. 4 puncte

Inducţia ştiiţifică este o inducţie bazată pe reguli bine determinate, pe utilizarea observaţiei
riguros organizate, a experimentului ştiinţific şi a unor metode speciale de cercetare inductivă
(numite şi metode cauzale).

Enumeraţi cele trei elemente componente din structura oricărei definiţii. 6 puncte
Definit, definitor, relaţia de definire

Definiţi conceptul de evaluare a argumentelor. 4 puncte

Evaluarea argumentelor are în vedere stabilirea corectitudinii logice a argumentelor. In urma
diferitelor metode de evaluare se va stabili validitatea sau nevaliditatea argumentelor.

Enumeraţi două tipuri de demonstraţie. 6 puncte

Demonstraţie deductivă; Demonstraţie inductivă.

Definiţi conceptul de validitate. 4 puncte

Validitatea reprezintă o relaţie necesară între premisele şi concluzia unei inferenţe. Pe baza acestei
relaţii, concluzia decurge în mod necesar din premise (premisele formează un temei suficient pentru
susţinerea concluziei). Validitatea nu depinde de valoarea de adevăr a premiselor şi concluziei, ci de
alcătuirea inferenţei şi de respectarea legilor de raţionare. Poate fi obţinută o concluzie adevărată
din premise adevărate, în urma unui raţionament nevalid, în mod cu totul întâmplător, sau poate fi
obţinută o concluzie falsă în urma unui raţionament valid, dacă se porneşte de la premise false.
Astfel, o concluzie sigur adevărată se poate obţine numai dacă se respectă concomitent două
condiţii:
a) Condiţia formală (logică) reprezentată de validitatea raţionamentului;
b) Condiţia materială reprezentată de adevărul prmiselor.

8
Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei, dintre care una să se refere la teza de
demonstrat, iar cealaltă la fundamentul demonstraţiei. 6 puncte
Reguli referitoare la teza de demonstrat:
Teza de dmonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată;
Teza de demonstrat este cel puţin o propoziţie probabilă;
Teza de demonstrat trebuie să rămână aceeaşi pe tot parcursul demonstraţiei
Reguli referitoare la fundamentul demonstraţiei:
Argumentele demonstraţiei trbuie să fie adevărate;
Demonstraţia argumentelor este independentă de demonstrarea tezei;
Demonstraţia trebuie să fie corectă.

Definiţi conceptul de clasificare. 4 puncte

Clasificarea este operaţia logică prin care noţiunile (obiectele) sunt grupate, după diferite criterii, în
clase (din ce în ce mai generale)
Enumeraţi două tipuri de argumente deductive. 6 puncte
Agumentele deductive pot fi: a)- imediate sau mediate; b)-valide sau nevalide

Definiţi conceptul de inducţie completă. 4 puncte

Inducţia completă este o inferenţă inductivă în care premisele şi concluzia se referă la o clasă cu un
număr finit de elemente. Se analizează toate elementele clasei respective şi se constată că fiecare
prezintă o anumită proprietate. Premisele afirmă prezenţa acestei proprietăţi pentru fiecare din
elementele clasei. Pe această bază, se afirmă apoi, în concluzie, că proprietatea respectivă
caracterizează întreaga clasă de elemente.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive cu propoziţii categorice. 6 puncte

Agumentele deductive cu propoziţii categorice pot fi: imediate (conversiunea sau obversiunea) sau
mediate (silogismul).
Definiţi conceptul de argumentare. 4 puncte
Argumentarea este o construcţie raţională formată din propoziţii numite argumente, premise sau
temeiuri pe baza cărora se demonstrează sau se susţine o teză sau concluzie printr-un demers logic.

Enumeraţi două tipuri de erori în construirea argumentelor cu propoziţii compuse

Eroarea afirmării consecventului:

p→q

____

Eroarea negării antecedentului:

p→q

~p

_____

~q

9
 Eroarea afirmării disjunctului:

pVq

------

~q

Definiţi conceptul de demonstraţie. 4 puncte

Demonstraţia este procesul logic prin care o propoziţie este sustinută numai pe baza unor propoziţii
adevărate.

Enumeraţi două tipuri de raţionamente inductive. 6 puncte

Inducţia completă şi inducţia incompletă sau amplificatoare.

Definiţi conceptul de inferenţă. 4 puncte

Inferenţa este forma logică în cadrul căreia, pe baza unor propoziţii, numite premise se obţine o
nouă propoziţie, numită concluzie.

Enumeraţi două tipuri de propoziţii logice. 6 puncte

Propoziţii categorice şi propoziţii compuse.

Definiţi conceptul de silogism. 4 puncte

Silogismul este inferenţa mediată în cadrul căreia concluzia se deduce pe baza a două premise care
au un termen comun .

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive imediate. 6 puncte

Conversiunea şi obversiunea.

Definiţi conceptul de definire. 4 puncte

Definirea termenilor este operaţia prin care se precizează sfera sau conţinutul unei noţiuni sau aria
de aplicabilitate a unui nume.

Enumeraţi două tipuri de indicatori ai argumentării. 6 puncte

Indicatori de premise şi indicatori de concluzie

Definiţi conceptul de termen. 4 puncte

Termenul reprezintă o noţiune împreună cu numele acesteia

Enumeraţi două tipuri de operatori propoziţionali. 6 puncte

Operatorii propoziţionali pot fi oricare dintre: negaţie, conjuncţie, implicaţie, echivalenţă.

Definiţi conceptul de clasificare. 4 puncte

Clasificarea este operaţia logică prin care noţiunile (obiectele) sunt ordonate şi
grupate, după diferite criterii în clase sau categorii din ce în ce mai generale.

10
Enumeraţi cele trei componente ale termenului. 6 puncte
componentele termenului sunt:
1.componenta lingvistică: cuvântul sau grupul de cuvinte;
2.componenta cognitivă: noţiunea;
3.componenta ontologică: mulţimea de obiecte.

Definiţi conceptul de raţionament inductiv. 4 puncte

Raţionamentul inductiv sau nedeductiv este raţionamentul în care concluzia este mai generală decât
premisele din care a fost obţinută şi, chiar dacă premisele sunt adevărate, concluzia , rămâne, totuşi,
probabilă.

Precizaţi două tipuri de propoziţii, în logică. 6 puncte

Propoziţii categorice şi propoziţii compuse.

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă mediată. 4 puncte

inferenţă deductivă este mediată atunci când concluzia este derivată din mai mult de o premisă.

Enumeraţi cele două elemente corelative din structura unui termen. 6 puncte
Extensiunea şi intensiunea.

Definiţi conceptul de intensiune. 4 puncte

Intensiunea unui termen reprezintă totalitatea proprietăţilor ce caracterizează elementele care
alcătuiesc extensiunea.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive cu propoziţii compuse. 6 puncte

Inferenţe ipotetico-deductive sau inferenţe disjunctiv-deductive sau dileme.

Definiţi conceptul de demonstraţie formalizată. 4 puncte

Demonstraţia formalizată este o construcţie formală în care se are în vedere sistemul de simboluri şi
regulile de operare cu aceste simboluri.

Enumeraţi două tipuri de formule cu propoziţii compuse în funcţie de rezultatul

calculului logic. 6 puncte
Formule valide, sau contingente, sau inconsistente

Definiţi conceptul de premisă. 4 puncte

Premisa este o propoziţie pe baza căreia într-un raţionament se întemeiază concluzia

Enumeraţi două tipuri de elemente structurale ale argumentării 6 puncte

Teza şi temeiurile

Definiţi conceptul de concluzie. 4 puncte

Concluzia este propoziţia ce rezultă într-o inferenţă pe baza premiselor; este propoziţia care se
întemeiază pe anumite premise.

Enumeraţi două elemente structurale ale definiţiei. 6 puncte

Definitul, definitorul, relaţia de definire

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă. 4 puncte

11
Inferenţa deductivă este inferenţa în care concluzia este mai generală sau are acelaşi grad de
generalitate cu premisele.

Enumeraţi două tipuri de operaţii logice cu termeni. 6 puncte

Definiţia şi clasificarea

Definiţi conceptul de inferenţă nedeductivă. 4 puncte

Inferenţa nedeductivă este acea inferenţă în care concluzia este mai generală decât premisele şi,
prin urmare, chiar dacă premisele sunt adevărate, concluzia nu poate fi decât probabilă.

Enumeraţi două reguli ale corectitudinii demonstraţiei referitoare la fundamental

acesteia. 6 puncte
Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate.
Demonstraţia argumentelor este independentă de demonstrarea tezei.
Demonstraţia trebuie să fie corectă.

Definiţi conceptul de extensiune. 4 puncte

Extensiunea termenului reprezintă totalitatea elementelor care se caracterizează prin proprietaţile
ce alcătuiesc intensiunea termenului.

Enumeraţi două tipuri de forme logice. 6 puncte

Termenul, propoziţia sau inferenţa

Definiţi conceptul de implicaţie. 4 puncte

Implicaţia este operaţia logică prin care o propoziţie numită antecedent precede şi determină o altă
propoziţie, numită consecvent. Implicaţia este falsă numai atunci când antecedantul este adevărat şi
consecventul fals. În rest, implicaţia este adevărată.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive după criteriul corectitudinii logice. 6 p

Inferenţe valide şi inferenţe nevalide

Definiţi conceptul de tautologie, în logică. 4 puncte

Tautologia reprezintă o expresie cu propoziţii compuse universale adevărate indiferent de valoarea
de adevăr a variabilelor propoziţionale.

Enumeraţi două elemente din structura silogismului. 6 puncte

Premisă majoră, premisă minoră, concluzie

Definiţi conceptul de definitor. 4 puncte

Definitorul sau „definiens” reprezintă acea componentă a unei definiţii care arată ce se spune despre
definit (conţine note caracteristice din intensiune, elemente ale extensiunii, sau aria de aplicabilitate
a uniui nume).

Enumeraţi două tipuri de conectori logici. 6 puncte

Negaţie, conjuncţie, disjuncţie, implicaţie, echivalenţă

Definiţi conceptul de propoziţie categorică. 4 puncte

Propoziţia categorică este cea mai simplă propoziţie ce reflectă un singur aspect al unui raport dintre
doi termeni.

Enumeraţi două tipuri de argumentare, în funcţie de numărul de raţionamente

conţinute. 6 puncte

12
 Silogism şi polisilogism

Definiţi conceptul de raţionament ipotetic. 4 puncte

Un raţionament ipotetic este un raţionament cu propoziţii compuse alcătuit din două premise şi o
concluzie. Una dintre premise este o implicaţie, iar cealaltă premisă este reprezentată de unul din
termenii implicaţiei respective. Concluzia este celălalt termen al implicaţiei.

Enumeraţi două elemente din structura clasificării. 6 puncte

Elementele clasificării, clasele şi criteriul de clasificare

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă validă. 4 puncte

Inferenţa deductivă validă este inferenţa în care concluzia decurge în mod necesar din premise. În
cadrul inferenţei valide, deoarece premisele constituie un temei suficient pentru derivarea
concluziei, din premise adevărate se obţine în mod necesar şi sigur, o concluzie adevărată.

Enumeraţi două caracteristici ale inducţiei incomplete. 6 puncte

a) Inducţia incompletă este un raţionament ipotetic deoarece, pe baza analizei unui număr oarecare
de elemnte ale unei clase infinite, se enunţă o concluzie referitoare la întreaga clasă.
b) În inducţia incompletă premisele nu reprezintă un temei suficient pentru concluzie şi, de aceea,
concluzia nu poate fi decât cel mult probabilă.

Definiţi conceptul de premisă minoră. 4 puncte

Premisa minoră este premisa care conţine termenul minor al unui silogism.

Enumeraţi două proprietăţi ale argumentelor inductive . 6 puncte

a) Concluzia are un caracter amplificator în raport cu premisele din care a fost obţinută.
b) Caracterul probabil al concluziei este determinat de faptul că premisele nu reprezintă un temei
suficient pentru aceasta.

Definiţi conceptul de raţionament. 4 puncte

Raţionamentul este forma logică în cadrul căreia pe baza unor propoziţii cunoscute, numite
premise, se obţine o nouă proproziţie, numită concluzie..

Enumeraţi două tipuri de argumente inductive. 6 puncte

Inducţie completă, şi inducţie incompletă (amplificatoare)

Definiţi conceptul de operator propoziţional. 4 puncte

Operatorii propoziţionali sau constantele logice sunt operaţii ce se aplică la valoarea de adevăr a
variabilelor propoziţionale. Principalii operatori propoziţionali sunt: negaţia, conjuncţia, disjuncţia,
implicaţia şi echivalenţa.

Enumeraţi două tipuri de demonstraţii, în funcţie de modul în care se sprijină pe

experienţă. 6 puncte
Demonstraţii deductive şi inductive.

Definiţi conceptul de formulă contingentă. 4 puncte

Formula contingentă este o formulă care poate fi adevărată sau falsă în funcţie de valoarea de
adevăr a variabilelor propoziţionale
Enumeraţi două tipuri de demonstraţii deductive 6 puncte
Demonstraţie directă şi demonstraţie indirectă.

13
Definiţi conceptul de inferenţă deductivă imediată. 4 puncte
Inferenţele imediate sunt inferenţe cu propoziţii categorice alcătuite doar dintr-o singură premisă şi
o concluzie, concluzia derivându-se în mod direct (imediat) din premisă prin reformularea acesteia.

Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei, în raport cu teza de demonstrate 6 puncte

Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată. Teza de demonstrat este cel puţin o
propoziţie probabilă. Teza de demonstrat trebuie să rămână aceeaşi pe tot parcursul demonstraţiei.

Definiţi conceptul de raţionament disjunctiv. 4 puncte

Raţionamentul disjunctiv este raţionamentul cu propoziţii compuse alcătuit din două premise şi o
concluzie. Una dintre premise este alcătuită dintr-o disjuncţie, iar cealaltă este reprezentată de unul
din termenii disjuncţiei respective. Concluzia este reprezentată de celălalt termen al disjuncţiei.

Enumeraţi două elemente din structura unei demonstraţii. 6 puncte

Teza de demonstrat (demonstrandum). ;
Fundamentul demonstraţiei (principia demonstrandi) ;
Procesul de demonstrare

Definiţi conceptul de demonstraţie directă. 4 puncte

Demonstraţia directă reprezintă orice tip de demonstraţie, inducţie completă, silogism sau
raţionament cu propoziţii compuse, prin care se trece de la premise la concluzie în mod obişnuit

Enumeraţi două tipuri de inferenţe inductive, după numărul cazurilor examinate 6 p

Inductia completă şi inducţia incompletă sau amplificatoare.

Definiţi conceptul de indicator de argumentare. 4 puncte

Indicatorii de argumentare reprezintă cuvinte sau expresii specifice care introduc premisele sau
concluzia unui raţionament sau inferenţe

Enumeraţi două tipuri de raţionamente după direcţia procesului de inferenţă. 6 puncte

Raţionamente deductive şi nedeductive

Enumeraţi două tipuri de termeni din structura silogismului 6 puncte

Termen major, termen minor şi termen mediu.

Definiţi conceptul de formulă inconsistentă. 4 puncte

O formulă inconsistentă este o formulă cu propoziţii compuse universal falsă indiferent de valorile
de adevăr ale variabilelor propoziţionale.

Enumeraţi două tipuri de demonstraţie indirectă. 6 puncte

Demonstraţie prin excludere, demonstraţie prin absurd, demonstraţie apagogocă,
demonstraţie prin omposibil.

Definiţi conceptul de premisă majoră. 4 puncte

Premisa majoră a unui silogism este premisa care conţine termenul major (predicatul concluziei).

Enumeraţi cele două elemente din structura unei argumentări 6 puncte

Teza de demonstrat sau concluzia şi temeiurile sau premisele.

Definiţi conceptul de termen major. 4 puncte

Termenul major este acel termen care joacă rol de predicat în concluzia unui silogism.
14
Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei, în raport cu fundamentul demonstraţiei.
Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate.
Demonstraţia argumentelor este independentă de demonstrarea tezei.
Demonstraţia trebuie să fie corectă.

Definiţi conceptul de argument nedeductiv slab. 4 puncte

Argumentul nedeductiv este un argument în care deşi se porneşte de la premise adevărate se ajunge
la o concluzie cu un grad foarte scăzut de probabilitate. Deci, concluzia nu poate fi adevărată, ci
probabilă

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive mediate cu propoziţii compuse 6 puncte

Inferenţe ipotetico-categorice inferenţe disjunctiv-categorice.

Definiţi conceptul de modus tollendo-tollens . 4 puncte

Conceptul de „modus tollendo tollens” desemnează un tip de inferenţă ipotetico-categorică, cu
propoziţii compuse, alcătuită din două premise şi o concluzie. Una dintre premise este o
implicaţie, iar cealaltă premisa este reprezentată de consecventul implicaţiei negat. Concluzia
este reprezentată de antecedentul implicaţiei, tot însoţit de negaţie :
p→q

~q

--------

~p

Enumeraţi două tipuri de demonstraţii, în funcţie de procedeul utilizat. 6 puncte

Demonstraţie intuitivă şi demonstraţie formalizată.

Definiţi conceptul de termen minor. 4 puncte

Termenul minor reprezintă subiectul concluziei unui silogism, termen care se regăseşte într-una
dintre premise, numită premisă minoră.

Enumeraţi două tipuri de argumente deductive ipotetice, cu două premise. 6 puncte

Modus ponendo ponens ; Modus tollendo tollens

Definiţi conceptul de termen mediu. 4 puncte

Termenul mediu este termenul comun celor două premise ale unui silogism.

Definiţi conceptul de „definiens”. 4 puncte

Conceptul de „definiens” reprezintă o componentă a unei definiţii care arată ceea ce se spune
despre definit.

Enumeraţi două tipuri de argumente nedeductive, după gradul de probabilitate al

concluziei. 6 puncte
Argumente tari şi argumente slabe.

Enumeraţi două tipuri de premise din structura silogismului. 6 puncte

15
 Premisă majoră şi premisă minoră.

Definiţi conceptul de lege logică. 4 puncte

Conceptul de lege logică desemnează o expresie cu propoziţii compuse universal adevărată,
indiferent de valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale. Mai este numită tautologie sau
expresie validă.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive, după numărul premiselor din care se
obţine concluzia. 6 puncte
Inferenţe imediate şi inferenţe mediate.

Definiţi conceptul de echivalenţă. 4 puncte

Echivalenţa este o operaţie cu propoziţii compuse care este adevărată numai dacă ambele propoziţii
au aceeaşi valoare de adevăr şi este falsă numai dacă ambele propoziţii au valori de adevăr diferite.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe mediate, după felul premiselor 6 puncte

Inferenţe ipotetico-categorice şi inferenţe disjunctivo-categorice

Definiţi conceptul de argument nedeductiv tare. 4 puncte

Argumentul nedeductiv tare este un argument nedeductiv în care din premise adevărate se
obţine o concluzie cu o mare probabilitate de a fi adevărată.

Enumeraţi două tipuri de elemente prin care argumentarea este înţeleasă ca relaţie. 6p
Argumentarea este o relaţie între două persoane dintre care una argumentează (locutor) şi cealaltă
este persoana pentru care se argumentează (interlocutor).

Definiţi conceptul de teză. 4 puncte

Teza (concluzia) este propoziţia care rezultă pe baza temeiurilor (premiselor) unui argument
(raţionament); propoziţia care se susţine sau se respinge.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive. 6 puncte

Inferenţe deductive mediate sau imediate; inferenţe valide sau nevalide.

Enumeraţi două deosebiri între inducţia completă şi cea incompleta 6 puncte

Premisele inducţiei complete enunţă prezenţa unei proprietăţi pentru fiecare din obiectele unei
clase cu un număr mic sau finit de obiecte, ceea ce permite examinarea fiecăruia în parte. Apoi
concluzia afirmă că proprieteatea respectivă caracterizează întreaga clasă . Inducţia incompletă
(amplificatoare) se aplică unei clase cu un număr infinit de elemente. Premisele enunţă prezenţa
unei proprietăţi pentru un număr oarecare de elemente ale clasei respective şi concluzia conchide
cu privire la faptul că proprietatea respectivă careacterizează întreaga clasă infinită de obiecte.
Concluzia inducţiei complete este o propoziţie sigur adevărată, în vreme ce concluzia
inducţiei incomplete nu poate fi decât, cel mult, probabilă, întrucât premisele nu formează un temei
suficient pentru susţinerea acesteia.
Inducţia completă are o valoare destul de redusă în cunoaştere întrucât concluzia nu face
altceva decât să repete informaţia enunţată în premise, în vreme ce inducţia incompletă, deşi

16
conduce la concluzii cel mult probabile, are o valoare cognitivă mare, fiind principala modalitate de
progres în ştiinţele experimentale.

Definiţi conceptul de termen mediu. 4 puncte

Termenul mediu este termenul comun celor două premise ale unui silogism.

Enumeraţi două condiţii de raţionare ale inducţiei complete. 6 puncte

Condiţiile de raţionare ale inducţiei complete sunt:

a. există o clasă de obiecte care are un număr finit de elemente

b. fiecare element al clasei poate să fie examinat individual
c. fiecare elment al clasei are o anumită proprietate
d. se conchide că întreaga clasă de obiecte are respectiva proprietate

Definiţi conceptul de inducţie incompletă. 4 puncte

Inducţia incompletă sau amplificatoare este acel tip de inducţie care, pe baza analizei unui
număr finit de elemente ale unei clase formate dintr-un număr infinit de elemente, enunţă o
concluzie referitoare la întreaga clasă. În acest caz, concluzia este cel mult probabilă.

Enumeraţi două elemente din structura unei contraargumentări. 6 puncte

contraargumentarea conţine:
1.o teză sau concluzie care se combate sau se respinge, formulându-se o nouă teză;
2. temeiurile care se aduc în defavoarea tezei iniţiale, formulându-se noi temeiuri pentru a
susţine o nouă teză.

Definiţi conceptul de propoziţie categorică. 4 puncte

Propoziţia categorică este cea mai simplă propoziţie care exprimă un singur aspect al
raporturilor dintre termeni.

Enumeraţi două tipuri de argumente nedeductive. 6 puncte

Argumentele nedeductive pot fi:
-analogia sau inducţia
-argumente tari sau argumente slabe.

17