Sunteți pe pagina 1din 117

VASlLE PÂR V A N

DAC IA
CIVILIZA TII Le STRĂVECHI DIN
REGlUNILE CAI~ PATO-DANUBIENE
TJU,PllC6r. Dt. R4.DU VULPI: DUPATfATULowlGINAL fRANCez INF.DI T

VASILE P ÂRVAN
DACIA CIVILIZAŢIILE STRĂvECHI
DIN REGIUNILE CARPATO-DANUBIENE

Prefaţa traducătorului Traducere de Radu Vulpe după


textul original francez inedit
1. Carpato-danubienii şi vilanovienii
Volum publicat de Asociaţia Academică
II. Carpato-danubienii şi scythii "VASILE PÂRVAN"
a foştilor membrii ai Şcoalei Române din Roma
III. Carpato-danubienii şi grecii
Bucureşti MCMXXXVII
IV. Carpato-danubienii şi celţii

V. Carpato-danubienii şi romanii facsimil digital realizat de


cIMeC - Institutul de Memorie Culturală
Lista principalelor lucrări ale lui Vasile Pârvan www.cimec .ro
cu sprijinul financiar al
Indice
Ministerului Culturii şi Cultelor
Lista figurilor 2007
VAsrLE PÂRVAN

DAC I A
crVILIZA TlILE SIRÂ VECIH DIN
REGIUNILE CARPATO-DANUBIENE

AF M VOLUMPUBLICATDE
ASOCIATIA ACADEMiCA
"VASILE PÂRVAN" A ,OŞTILOR
MEMBRI Al ŞCOALEI ROMANE DLN ROMA
BUCURE~Tl MCMXXXV I I
PREfATA TI~ADUCĂTOI~ULlll
Cele cinci capitole ilie acestei cărţi rcpre::inră prelegerile
pe care Vasile PârIJan le-o ţinul in Marlie 1926 In Cambridge.
in "rma inl'iraţi.:; grupikii ..special 80ard for C/Bssics" şi ca
oaspe al institutiei ..St. John's Co/legc", Alcătuind o expunere
sintetică şi unitară asupra cl·olufici ll(:('lIi/o( ciuilizaţii din ţara
noastră şi din regiunile vecine. de la sfărşitul epocii de Bronz
până in ,'(emea inl'azilmiloT post romane. aceste prelegeri 8U
produs prin noutatea lor Itn Vilf interes in acel mediII univer-
sitar d(! aJea.să tradiţie a ..::ulrului pentru antichitate. Ca urmare,
neuitatul inr:ăţat român .1 fost solicitat să le publice in volum
la .. Cambridge Un;pcrsity Prcss",
Deşi B rostit aceste prelegeri in englezeşte. Vasile Părt'lm
el preferat ,sii se folosească de limba france:=ă cănd s'a hotărit

să le redacte:=e pentru tipar. incredinţand distinşi/or siii pric~


teni. d-Ior Profesori Ifor L. El'eJIIS şi i\IT. P. CharleslVorth dela
"St. John's Col/egc". transpunerea lor in limba engleză. Nu a
ma; BI/ut apoi prilejul să-şi revadă textul dictat atunci şi rlici
tradllceren englc:=ească.
Un an intreg care il urmat t1 fost ocupat cu o activitate
cOI'ârşÎtoare. E anul in care a fost terminată fundamentala sa
operă Getica. in care au eşit de sub tipar primele două 11O!ume

VII
din Dacia: re:chcrches el dcc:ouvertcs archcolog,qucs en Rou~ intitulat cartea: Dacia: an outlinc. of the eacly .::ivihzations of
manic, in care au apiirut noi I'o/ume din anuarii/c Şl'oale; Ro. thc: Carpatho.Danubian countrics. Cll o formă pUlin deosebită
măne din Roma. 1'0/. III din Ephemeris Dac:oromana .şi 1'0/. 1 de al'eeil Iii care in ct..le di" urmJ se Izot.iri:ie regretatul {wter
din Diplomatarium ltaJicum, 'tirii să mai I'orbjm de numeroo· '!irJ să mai fi Ol'ut timpul ~iÎ o comunice la Caml)rid:le Thc
selc conferinţe şi căliitorii de studii fJcute in ,,,,ă.şi ,n străină. andent c:ivilitatio!1s of the C,:II p;:uho-Danubian countries ).
tate. de prepararit1cJe Înaintate pe",", imcmeiere.' "n"i instituI Cartea. precum cr.;J de prel·J;ut. a Ot'llt lin frumo$ succes.

;:~:ten~~~~/~b1:::rl;;~f~:iC~r:;~~: ~:r~:t~~~~' <'~~it~l;l;~r~::~~;o:;~ Acum este aproape epui:atJ, CtJriILtel'ul ei re;:fJf1IiJti/l şi sintetic
o {ace {o/ositoare detJpotril,fj (:crcetătorulu; de !îpeciolitate şi
de Litere din Bucflrcfti. l'O Membru .şi Set:rcrar perpetuu al oricJrui intelectual care nu caută intra lucrare re!eritoarc la
Academiei Romăne. ('a Director al Mu;:eu/ui Noriorllli dc An. antichitate decM idci şi fapte generale. Ea a fose socotitii unt'·
tit-hilaţi şi conducător al unei intense campanii dc sJplituri şi ori ca un re:umat al Geric:eJor. cceace e adel'Jra! numai in par·
de cercel.iri arcllco/ogice. ('O Director al Şcoalci RomJllc din te. pentru capitolele 1. 1/ şi IV (despre VilliJnol'icni. SClltlli şi
Roma, ca MembOl al ComisiunU Monumcntclor Istorice. ca Celţi). Capito~ullll. prit'itor la in{luen{el.e qrel'eşti in regiunile;
factor actit) in comitetul de conducere al importontri editllri de noa.~tre. constltue o reluare sub o forma noltă' a problemelor
atllnci "Cultura NaţionaIIT". efc. trdtsll: de către V osilr Parl'a" (:el'a ma; inainte. in 1923. in La
In acelaş timp o boalli necrufătoare ii miki'lii trupul şi ii pcnctration helltnique et hellcnistjque dans la "alice du Da·
pregiitiil tragicul !i{arşif carc '1I'ea să (lj"ă in scara de 26 lunic nubc şi in Inceputurilc viclii romane la gurile DunăriI. In
°
1927. curmând /'iarii irlcă nCi1junsă la patru:eci şi cinci de schimb capitolul ultim. Carpato·Danubie:nii şi Romanii. o ex·
ani, nimicind o rarli enert1ie creatoare in pli" 1I1·Jnt şi liisiJ'Id l'elentă prÎl'ire complexit' .. asupra formării şi el'o/uţiei roma·
jn atâtea ramuri ale culturii romJlleşti un gClI CiUe ~i azi. dupJ nisnlltilli i" marea unitate n regiunilor dunărene. este aproape
aproape un dcceniu. st.irueşte dureros. cu totul inedit in opera publicatii a lui Vasile Piinton
Ultima sa lucrare. t'0/u11I1I1 ce urma sli fie format din ccl~ TratJnd despre un prindpol fenomen de: istorie unil'crsa/J
cinci prelegeri. ,,'0 putut apărea decât postum, abio j" AUf/II$( din CLire a rezultat latinitatea poporului româ". oceiSt capitol.
1928. In forma în c.'!re li eşit de stlb tipar. dela troducerea en- prea putin IIlD! in seamă pană acum de către publicul nO$trll
gleză a textului şi dela indice până la jnfăfi~arctJ sa grafică. şi chiar de clitre specialişti. - din pricina fellliui discret in care
acest polum se datoreşte striduinţei pc care cu pioui'iu luare .1 ,'p:irut. după. moarf('a olllorului. Ia sfarşitulunej cărţi enRle-
aminte şi cu aleasă competenţă au depus·o d.nii Profc!.orl .:eşti. deci puţin citită la noi. - reprezintă mărturi/l unui no.nd
EI18nS şi Charlcsworth. ajutaţi de către colegii lor d('la Ilni- mare ce până in ultimele clipe lr.'imânta spiritul de neastâmpă-
t'ersitatea din Cambridge. d·nii Profesori E. H. Mi",,:>. J. M.
de Novarro şi C. T. Seltman, 1" lipsa unui titlu dcfinititl pro- 1) Cl. H. .\<1"'3"3. l'a."I... Pitrl'Dn I noII: bio·biopfa{in', in Ar/III'lI ~n·
pus de către Vasile Pârt'an. distinşi; traductÎlori bntan"ici au lrll o5"j'I{3 ~i Rclorm.:J SoriaM. VII (192b). nr, 3-1. p, 16 din elI',ra~

VIII IX
ratii creaţie al lui Vasile Pim'an. După ce dăduse la luminii
I'an asupra protoistoriei (tiri; noastre ,; asupra origInilor popo_
Getica. o incercare de protoistoric a Doâf'i, prin cafe institu;a
rului nostru.
in jstoriografia ţării noastre o nOLlB specialitnte şi imbogăţla
Incredinţând/l-mi sarcina de a traduce această iuer",e.
istoria nalionalii cu un Întreg mileniu de {aptc fericit dCSgfO-
Asociatia mi-a Msal in acela~ timp şi toata libertatea şi răs­
pate din imperiul tăcerii. t'OjiJ acum să rCII;nă la preocupările
punderea in ce priveşte I.:onţinutul .şi forma traducerii.
sale de prediler(ic de altădatU, referitoare /0 I/remco dasică.
Traduc~rea n'a fost faeut6 d/lp~ textul engle:: publicar. ci
.şi să scrie o altii sinte:.ă clIpitalii. Dacia romană. iri (cgtiturii
dupii. cel france: inedit dictat de către Vasile Piln'an. M'/Jm
eu intreg romanismul danubian. In min,ca s•. de pesle două

l
slujit de o copie dactilografiată a acestui text. care se afli ill
i,:cCr:~~ :;~n~::t a.:;/~~:r~~;:~~!U~~i 1~:;~nr~~t~~j~'j;O;:~~~ ~~:,~;:~ posesiunea mea. fiindu-mi incredinţatli dc către regretatul BU-
tor in ultimele luni .11e t,ietii lui pentru li intocmi o hartă a lu-
şi inrep"sc a se gândi stărUItor ma; departe. 10 o il treia sin-
crArii 1). Acea hartă, alcătuită de către d-na Ecaterina DU1IJ-
te:.ă: Protoistoria Slavilor. care Bl'ca să atace problemele I,:c/c
reana-Vulpe şi de către subsemnatul şi transcriSJl de d. D. Pe-
mai hotifrifonre. dar {=i cele mai spinoase din istoriiI popor"lui
curariu. a fost publicată in ediţia englezii. Am reprooll.s-o farii
român, anume leg6tllra dintre antichitate şi ,·remurile mai noi. nicio modificare şi in l.o/umul de faţii
formarea poporului romiin. continuitatl'!a lui in nordrd DunArii. Confruntând cu luare aminte traducerea cngle.:.ă cu copia
Capitolul V din Dacia: an oul line:. etc .• ne euocă ostfel toMli france:.ă încredinţată mic, n 'am putut constat.i nicio nepotrit.irc
măreţia personalităţi; lui V.uile piJwan ş; toatii 1I11ensitatea care să poată fi atribuită I'reunor modificări ori adaosuri fă­
pierderii pe care o reprez.intă dispariţia lui prematurii. cute de către Vasile PiJ,,'an pe exemplarul trimis d~/or Evans
Asociaţia academica "Vasile Piirl'on" a Foştilor Membd şi CharlesllJorth. Textul france:, după care am redactat frodft-
ai Şcoalei RomJne din Roma 8 luat iniţiatii/a de ii publica o cerea de fafă. repre:intl1 prin urmare ultima formii daM lll~
traducere in limba rom ână a celor cinci prelegeri ţinute de că­ erăr;i de ciitre autor.
tre Vasile Par/lan la Cambridge. intrun ,tOlllm asemănJtor ec- N"am făcut decăt operJ de traducător. Cu o unicA ~i micJ
lui englez. Acest PO{1I111 repre:int3 in ace/aş timp ~; incepu/lli excepţie in capitolul II . unde am suprimat o scurtă referinţă
unci colecţij care urmea::ii să fie continuată in anii "jjtor; prin la un pieptene de bronz de prol'enienţif incertă şi dc o anliclri_
lucrări diferite. tate contestabită. nu mi·am ingăduil nieăer; să aduc t'reo mo-
InauBuriind această coleCţie cu I'olu/llul despre vechile ci· di/icare părerilor şi faptelor expuse ;n /926 de ciitre Vasile
f'i/izaţU carpato~danubiene. Asociaţia crede a fi adus o pioasli Pâwan.
In ce priveşte titlul cărţii. am adoptat forma dată de tra-
inchinare amintirii lIIarelui intemeietor al Şcoalei Române d,n
ducătorii englezi. fiind intrată iti li:. De asemeni mi-am însuşit
Roma şi totodată a fi făcut accesibilI'! unor cercuri mai largi de
cititori romiini gândurile otat de repe/atoare a.le lrli Vasile Pâr-
1) Copia dactilograflatti va fi In curând depusa la Academia RomAnii.

Xt
din ediţia engleză câteva. trimiteri introduse in text, procedeul
de a da in indice referinţe la hartă pentru numele geografice şi
ideia de a prezenta o listă de principalele lucrări ale lui Vasile
Pârvan.
Nădăjduind că voiu fi izbutit măcar in parte ca modesta
mea muncă să corespundii încrederii cu care colegii mei din
Asociatie, m'au onorat dându~mi însărcinarea de a traduce
opera cea din urmă a lui Vasile Pârvan, încheiu această pre-
faţă cu un gând de nemărginită recunoştinţă şi veneraţie înăL­
ţat in amintirea mult regretatului meu M agistm.
Interpretând sentimentele întregei Asociaţii, îmi fac plă­
cuta datorie de a exprima aci vii mulţumiri pe de o parte Aca-
demiei Române, pentnz bunăvoinţa tu carc, ca legatară el bu-
nurilor lui Vasile Pârvan, ne-a dat autorizaţia de a publica
volumul de faţă, punându-ne la dispoziţie şi clişeele zincogra-
fice ale celor mai multe din ilustraţii, iar pe de altă parte d-lor
Profesori [for L. Evans şi M. P. Charlesworth, precum şi edi-
turii .. Cambridge University Press", pentru îndatoritoarea re-
nllnţare la dreptul lor de primi editori ai acestei opere a lui
Vasile Pârvan.
RADU VULPE

J Martie 1937

XII •


CARPATO·DANUBlENIl ŞI VILLANOVIENII
Europa centrală. de la Alpii austriac! şi din câmpia Ba·
varie.i până in podişurile Gali~iej orientale şi până în step;;!
Dobrogei. adică Europa danubiană. prezintâ incă dela ince·
putul protoÎstorieî. din vârsta Bronzului. şi până 'Ia sfârşittll
evului mediu. - când se prăbuşeşte regatul catolic al Ungu-
rilor sub loviturile propriilor lor rudenii musulmane, Turcii. -
in 1526--. o scrie de fenomene culturale al câror teritoriu de
ba::ă il formează inaltul podiş transilvan.
Aci. in "ceastA imensă incintă fortificată de natură in for~
ma unui ma,re patrulater având ca laturi de trecut.
se afla aurul. argintul. arama, fierul. sarea. timpurile
cele mai vechi. in plin neolitic. locuitorii câmpiilor moldo·
lItraÎniene cu frumoasa ceramică pictată şi locuitorii şesurilor
populate de la Dunărea mijlocie şi din munţii i1lyricî. cu cera-
mica incisă. au pătruns. cu toate greutăt.ile. de la Est şi de la
Vest. in cetăţuia inaltA care poseda aurul şi acolo au ţrins
rădăcini. influenţându·se unii pe alţii şi creand o civilizatie
specificc1. de caracter mai mult occidenta l dar Cll puternice afi~
nită{iorientale.
Ca şi in vârsta Bronzului. când Carpalii cu marea fortă-
:ea~!o~:Ulr~e~.~~~ia:~~r~::~~n:~ ~~~:r:cei~~;~~I~:!~ ~;I~;~~: despre na\ionalitatea CarpdtG-Danub,e.ndor. 13sând ca faptde
insăşi sa o poslulcze. Intru deci in materic pentru a deFini mai

~~t~Jg~ii~1~:~~
Înlăiu ci\'ilizalia danubiaoă in preajma anului 1000 n. Chr

Archcologul care ajunge sA cunoască indeajuns aspectul


"frumoasei vărste de Bronz ungaro-românc" aşa cum se pre-
:::intă in Ardeal În nenumăratele depozite. ascunse dinaintea in-
\laziei cimmerh:ne mal intAiu. iraniene apoi (deci intre 1000 ş i
700 a. Chr.). va constata lesne trei fapte importanle:
gâDd pe intruşi. Iranieni către Est. Cel\i către Vest. intemeiaza 10 Perio.,da a ItI-a a vârstei dc Bronz earpato-daoubicne
ccl mai mare imperiu barbnr preroman care a fost cunOSCUI nu e decât indelungata pregătire a celei de. a IV -8: .. le bel
vreodată in această parte a Europei : re~atul gel al lUi B~re: âge". ale cArci tipuri industriale nu sunt decât desvoltarea
bista. cuprinzând atât Boemia şi Pannon1a cât ŞI B.asurablU ŞI logică a tipurilor din perioada a III-a. Că va fi vorba cumva.
Bulgaria, dar ale cărui cetă\ui de seamă erau to~ In Carpaţii după cum crede d. Paul Reinecke (Archae:o/ogiai Ertesito.

~:'~~:~:~~;I~ii~:;!~~;~!:!:~: E~[;~~:~~::~V:'~~:Ei~~
1899, p. 225 sq. şi 316 sq.). de mijlocul secolului XII a. Chr.
sau mai de grabă. după părerea noastră, de s fârşitu l secolului
al XI-lea. ca limită intre cele două perioade. fapt sigur e că a
duiui de apă al Dunării abia după un veac şi jumătate de sta- doua jumătate a mileniului n a. Chr. n'a fost turburată de

~:n;;e~i~;:lr:c:::~ ~0o:!:~~e :~~;~~ăd::ti:i~::!t~j::â~â~;~ nicio invazie sau pustiire care lk'\ fi provocat vreo sc himbare
importantă in aspectul etnografic sau cultural al ţărilor car-
pabilă s..'\-şi păstreze romanismul până in Zilele noastre. In pato-danubiene:
ciuda adversi t51ilor celor mai cumplite. 2° .. Depozitele' de bronzurl din Boemia şi din Pannonia
A vorbi de.ci de.spre protoistoria şi despre istoria antică a sunt o simplă prelungire a civiliza\iei Carpaţilor; Slovacia for-
Europei danubiene înseamnă in primul rând a examina ele- mează. ca pe: vremea lui Caesar care pomeneşte despre popca·
mentele culturale pe. ca re Carpato-Danubie.nii din Ducia pre- rele de acolo. trup comun cu Ardealul:
romană ni le. prezintă cu incepere cel pu\În dela sfârşitu l mile- 3° Principalele tipuri industriale ale Dadc.i nu ţin. ca ideie
niului al II -lea inainte de Christos. dată la care aceste popoare fundamentală. de Orient. ci de Occident: adică există o conti-
incep a dobândi in istoria gcncrală nume proprii hine docu- guitate de civilizatie mai accentuată cu Apusu l Europei cen-
trale (Italia de Nord inclusiv), decât cu Europa de R4lisăclt şi
ment~:. voiu pomeni totuşi nimic in aceste pagini de incepui de Miazăzi sau cu Asia anterioarA.
Se ştie că În regiunea carpato~danubiană epoca de Fier

'.~o:;~~~;. ::i::e~ş~::~r~: ~:ne~~;li~Ur: c::~ ~;miI~:~ade:~


potrivă drumul continental al ambre.i venind de: la Marea
Ballică şi drumurile maritime ce duceau prin Adriatica spre
Mediterana de Răsărit. In Carpati lumea rămane: ca şi in
Apus. in Gallia, tot in ultima perioada a Bronzului, până la
700 a. Che,
Dar pe de altă parte produsele industriei veneto-ilIyre din
prima perioadă el Fierulu! şi mai ales din prima jumătate a
acestei perioade. nu râmân necunoscute Carpato-Danubienilor.
Dimpotrivă. Intocmai cum din vechi timpuri securile de aramă:
de tip cimmeri<lD formau un articol de comerţ foarte activ cu
Orientul Europei până la Urali şi până În Caucaz. tot aşa va~
se1e frumoase de bronz fabricate in Italia, precum şi coifurile.
cuirusele şi cnemideJe. făcând pa.rte din punct de vedere tech-
nle din aceeaşi [amilie de produse. se dlspilndiau în toate tă­
riie carpato-danubiene, trecând chiar dincolo de Nistru până În
Podolia. Secmi dmmerienc sau vase italice erau deopotrivă
imita te de către băştinaşii din Dacia şi nu e t9tdeauna destul
de U",or de deosebit fahricatul strain de ce l autochton.
TechnicCl foilor subţiri de bronz sau de aur, lucrate au

OOOOi repmlsse şi gravate cu linii punctate. nu era cu totul necunos-


cuta În Dacia În Bronzul III. Cu totul dimpotrivă. Totuşi, sub
in{Juenţa veneto-iIIyră această technidi ia un nou şi puternic
avânt şi motivele decorative carpatice din Bronzul IV sunt

~$~~,
acum foarte strâns înrudite cu modelele din Sud-Vest (fig.
1-2).
Să incercăm a defini. mai intâiu teritorial, apoi stilistic.
f""~
FIg'. 1, _ Obiecte din colecţia Egger. Viena, In cea mal mare unitatea villanoviană şi atestină a Europei danubiene
parte provenite din Ardeal. Nici vorbă că vom considera ca putin interesante dio acest
punct de vedere regiunile imediat vecine cu Italia. Caci Sty~,
ria, Carinţia, Carniola, Dalmaţia de. Nord şi chiar Pannonia
sunt continuarea firească a Venetiei nord-italice: IlU e decâtl
prea natural să găsim aci produsele bronzierilor atestini şi
villanovie.ni. Ceeace dovedeşte insă in chip peremptoriu uni-

. . . (f)e

[6A6(
. ~ ~JL; ?
$~~
~. ,~
Fig, 2. - DCpo:titul de bronz dela P~\ll Ghcrlll.
latea Europei danubiene este exjstenţa unor asemenea pro-
duse in foarte mare număr in Ardeal şi Galiţia.
I ntr'adevăr, fabricatelc. nord-italice se întâlnesc la Nord
de Alpi şi chiar pănă la Marca B31tică, doved in d acolo cealaltă
mare unit.ate europeană: unitatea italo-ce1tă. cu prelungirile Flg, 3. - O parle din de.po:;:atul de. bronz dela L..\zArpatak in comlt"awl
Be.rcg, cu obiecte caracteristice pentru cultura gctlcl\ din CarpCltl.
10 11
sale in ţinuturile germanice. Dimpotri\".'\ aceste f.lhrit'.lIcunt Printre va!'ocle metalice de origine nord-itailca (tjste. si-
aproape jnexi~tcnte in Peninsula BalcanicA, regiune care ~I din tufe şi căldări emisferice) tipul cel mai râ5pândit intre DunAre:a
acest punct de vedere aparline unei lumi deosebite. in care flIijlocie şi Ni!'itru,adic[1 in toate tllluturile carpatice. ecăld..iruŞ.l
influenlele greceşti şi in genew l egecne SUIII cu mult mai im- cu două tOlţi mobile şi cu urechi in formă de cruce (fig. ")
portante decât in lumc'l danubiallă. A~("menea vase de bronz au fost răspânditc pe calea comerJului.
Intinderea cuprins.l intre marea câmpie ungarJ de Iii Du prob.1hil prin I)asurlle Carpaldor din Slovacia actualO, până in
niarea mijlocie Şi podişld Galiţiei orientale se aratA ptltrunstt de G.di\i", ŞI in Poclolia, unde cunoaştem cinCI e"emplare deJa Uniz
un adevarat val de fabricate nord-italice, care in cea mai mare şi şCilpte dela Kfl1lg sowce pe Nistru. pe 15ng;:i altele din Podo~
parte nu se găsesc izolote, ci impreună cu fabricatc indlg~e li". Aceste că ldăru.şe sunl cele dintăi vase nord-italice care CIr-
apartinând perioadei a IV ~a a Bronzului ungaro-român. Cele culă "proope in toatâ Europa centrală Şi occident;:lIă, din Gill-
două feluri de tipuri industriale: produse carpato-d.ln ubicn c !ia pânA in Galiţia şi din Styria pană in Danemarca. 1<1 sfârşi­
de o parte, italo-venete de alta, se ajut.:1 reciproc spre a ne tul epocii de Bronz. şi la inceputul celei de Fier. adică. dupa
oferi posibilitatea de a stabili o cronologic destul de precis.;. cronologia protoistorică a regiunilor alpi ne, intre 1100 ş,i 800
Paul Reinecke in clasificarea pe care o face obiectelor de <1. Chr .. ceeace se potriveşte perfect şi cu mediul carpatic in
bronz .. ungaro-române··, acceptând şi el contemporaneitatea care g..\sim aceste căldăruşe exclusitl in depo=itclr 8ron:ll/ui
Brollzului IV Cll in flu enlele vestice italo-hallstauienc. deo- IV. precum vom incerca să demonstrăm indată.
sebeş te trei faze sau sub-perioa de: prima. corespunzănd celei Odl1lă fixate: aceste: graniţe geografice şi cronologice
mai vechi perio..1de VilJanova. ar cuprinde depozite le dela pentru infihraţiile italice şi alpi ne in regiunea carpat().-danu~
Gllşteriţa lângA Sibiu (fig. 6). Bundorf in Târnilva-Mare. Rus blan:\, trebue să examinăm mai de aproape:. topografic şi tipo-
in judeţul Someş. Kas:npuszta in Bihor şi J-I lJjdli-80s:ormeny logie. însăşi monumentele care ne: confirmă unÎtatf1'o vieţii cu l ~
in comitatul Hajdu (fig. 13); a doua fază (după nOI greu de turale in Europa danubiană in cursul epocii villanoviene.
desp.ărlit de întâia deoarece avem aceleaşi descoperiri nord- Printre fabricatcle cele mai caracteristice ale Industriei
ita)jce in depozitele respective) ar cuprinde de polite le dela hallstattienc. aparţinând incă technicei Bronzului dar docu-
Brifdu( in Odocheiu (fig. 4 ·5 ) şi Kemecsc in Szabolcs; in ment!\nd forme care anunlă prima perioadă a epocii de Fier
s fârşit a treia fază (după Reinecke linând până la jumătatea in Vest şi in Sud-Vest. e spada cu antene dela Bfmdorf in
sec. IX , după noi mult mai târzie. până pe la 700) ar cuprinde Tarnava Mare. Găsită impreună cu alte două spede din Bron-
depozitele dela Şomlirtin in Târnava-Mare şi mai ales pretio- zul IV carpato-danubian. ea constitue la Est de Dunărea pan~
sul depozit dela Fizeşuf Gherlii in Someş (rig. 2), care aIcă-; nonie1\. un uniclltrI. Intr·adevăr. niciodată bronzierii din Carpaţi
tueşte şi trecerea spre adevăratu l Hallstatt carpatic. adică spre n'au Fabricat spede cu antene. E prin urmare un exemplar
epoca invaziumi scythe. aşa cum o constllt.1m la Ail/d. Ia ajuns aci prin comerţ. Dar epoca acestui tip in Apus e bine
Gyoma. etc. cunoscută: e tot inceputul primului mileniu (1000-900 a. Chr.).

12 13
Acestei vremi dela inceputul Bronzului IV carpato-danu_ situlă frumos decoratâ cu simbole solare. (roţI. protome de le-
hian ii apartine şi tezaurul de aur şi depozitul de bronzuri de bede. barcă solara): o căldăruşă cu două torti de tipul comun
la 8răduf În Odorheiu. Pe Iăngă sccurile "il douille" (fig. 5), bine cunoscut; o ceaşcă împodobită cu linii orizontale punc-
secerile, fragmentele de spede şi cele douăzeci şi cmCI de inele tate şi cu perle executate au repousse, caracteristică pentru
;,de aur incise transversal. care au servit poate drept monetă. se Bronzul III-IV din Europa centrală: un coif cu vârf stilizat
află şi căldăruşa de tip nord-italie: două exemplare de mărimi ŞI in formă de: bulb. iarăşi de tip italie. comun in regiunea car-
cu ornamente diferite (fig. 4). Două căldăruşe emisferice au pato-danubiană (ef. mai jOs) : suntem prin urmare şi aci pc
fl1o:,j fost găsite la Vecs in jud. Mureş. Fragmente dintr'o căl­ la 1000-800 a. Chr., adică în aceeaşi vreme cu perioadele
dăruşă s'au găsit şi 11;1 Alba Iulia (daco-romanul Apulum): alte Benacci de la Villanova,
fragmente se cunosc din marele depozit dela inceputul Bronzu- Mai avem căldăruşe intregi sau fragmentare dela MiI-
riapOcs. dela Kis-Varda şi dela Taktnkenez. precum şi o fru-
moasă situlă dela Senya. aproape identică celei dela Hojdu-

Fig. 5. - Securi de bronz dela Br1\dul.


Fig. 4. - caldaru,a 1t'alkă de.la Bradu\.
Bos"Zormeny. Toale aceste patru localităţi sunt situate in comi-
lui IV dela Guşteriţa lângă Sibiu, asupra căruia vom reveni mai calul Szabolcs. Torţi de căldăruşe nord-Italice. similare s'au mai
jos. O frumoasă căldăruşă de aceJaş lip, bine păstrată. a fost găsit la Tobesdorf langă Mediaş. Pe de altll parte marele de-
descoperită la Ktmtorjilnosi in judeţul Salu Mare. Foarte bo- pozit de bronzuri dela Fizeşul Gherlii in judeţul Someş. cu
gate in asemene;:! căldăruşe (după cât se pare de fabricaţie numeroasele sale securi "â douille". conţine de asemeni res-
atestină iar nu villanoviană), sunt cele două comitiHe ma- turi de căldăruşe precum şi câteva cupe: frumoase (fig. 2) de
ghiare Szaboks şi Hajdu vecine cu judeţele româneşti Sa tu- un sti l nord-italie ceva maj recent decât acela al căldăruşe!or
Mare şi Bihor. dela Brăduţ sau deJa HajdCt.Boszormcny.
Negustorului protoistoric de bronz'tri care şi-a ascuns Dar elementele Bronzului lV carpatic strâns legate de
depozitul la Hajdu-Baszarmeny. specialist în articolul preţios primi) epocă a Fierului din Apus nu se mărginesc la aceste
al spedelor (s'au mai păstrat 27). îi plăcea si'l facă negoţ şj. cu importuri ori, eventual şi mai rareori, la imitatii nord-italice.
vase nord-italice. nu mai puţin scumpe: s'au găsit astfel: o Ci atelierele din Dacia adoptă Şi ele: directive nouă. inspirate

14 15
din arta apuseană, veneto-iIlyră ori hallstClUionă _:'oi produc in gătoare avem gravat. mai mult cu linii punctate, motivul my-
noul stil in ch ip autonom. Tendinla generală a vremii, de a re- (eniaa a l scut ului elipsoidal. scobit de ambele părli IOlerdle. <11-
nunla la massivitate in favoarea ornamentului superficial. lu- u:rnănd cu !\crii de roale .. solare" cu patru spj~e. iar drept in
crat .lfI repollSSC pe (oi subţiri de metal, se manifestă ŞI in mijloc având roata cu şease spiţe, zigzaguri şi spirale (fig, 6).
Carpaţi. Sti cercetlim naşterea acestui nou stil, paralel in bronz FAurarul dm vremea villanovlan.l. autorul acestor podoabe. nu
şi in aur, la Răsarit de Dunărea pilnnonică făcea insă decât să repete motivele de pe cutare vas "Dipylorr"
Printre atelierele Bronzului IV, acela dela Spă.lmrHJI in din Atena: roata solară, svastic:a. Icb..\da. punctele, linii le in zig-
judetul Alba pare să fi ocupat un loc din cde mai de frunte. :a9 şi motivul de şah ; iar figurile de scuturi de pe alte vase
In că neamestecat cu elementele: autentice hallstatriene, acest a- dela Dipylon sunt identice: cu cele dela Guşteriţa şi la fel
teliee anuntă tOtuşi timpurile noi. FragmenteJ .. de aplice de intrebuintate decorativ. E una şi aceeaşi lume din Nordul Ita-

Fig. 6, - GlnglHoore de brom; dela Guşle rita Jllngll Sibiu.

cingători (foi de bronz ce impodobiau curelele late de: pieJe, Fig. 7. _ Va" d~ aur drla BUa
foarte bine cunoscute şi in Apu s, dar În a doua perioada hall-
stattiană), rep rezi ntăin decoralia lor cu linii punctate ori !iei şi din Anica pănă in Carpaţii Ardealului. Prima epocă
zgAriate. de caracter pur geometric. cunoscuta manieră venetă a Fierului nord-adriatic inaugurează la noi. inc:' de la ince-·
a technicei decorative superficia le. Nu e incă influenţă cLrectă putul Bronzulu i IV . raporturi intime. cu lum ~a ~udului.: ita-
occidentală. ci numai paralelism pe bazâ spirituala similară lia deoparte. Grecia de alta. TotuşI multe Idei meridionale
Totu şi perfecta unitate cu Occidentul nu intârzie .sA ne-au fost transmise. indirect: prin Veneto~lIlyrii din Nordul
se manireste. In marele depozit (sau atelier) dela Adriaticei, creatorii civilizaliei speci fice din prima vârstă a
Gllşteriţa lâ ngă Sibiu regâsi m caracteristicele protome Fieruilli. nu prea originali ca artişti, dar excelenţi negustori şi
de lebede, precum şi o frumoasă cingătoare de bronz cu dia - răspânditori ai produselor lor metalurgice. Alte asemănări
metrul de 37 cm., aparţinând unei (eme.i : pe a ceas tă cin- intre cele: trei civilizal;i par s3-şi aibâ originile tot la ei.

16 17
Cercetătorii sunt de acord penuu a atribui influentei ar- Ulai bine ;:.is tO~llc dcpozltele de bronz. g~~ite la Est de Du-
tislice Şi religioase a halo-Ceha-IUyriior din Alpii de Sud- nJr..:a pannonicA. ci numai de il i1u!itra prin exe.mple clare le-
Est rA5pândirea simbolclor solare in intreaga EuropA vesticA. gMuriie Bronzului IV carpatiC cu Hallstattul I vestic. Din a-
centr",IA Şi nordică. in uhima epocâ a Brom:ului şi prima a Fie- cest punct de vedere. trebue. spre a ne completa expunerea. să
rului. Se pare că in regiunea carpato-danubiană cultul soare p menţionAm şi va!'ele Şi discurile de aur dela 8iia. in Târnava
lui se lega de sttâvechi origini şi simpatii. c.3ci documentele Mică (fig. 7). precum şi vasele de aur din Bihor (fig. 8).
din Bronzul IV privitoare la el sunt foarte numeroase. In ade- strâns legate de depozlteJe locale de bronzuri din a IV-a pe-
\'<'Ir. e de ajuns sA pome.nim. pe Jâng<'l cele spuse mai sus. carul rioadă o vârstei Bronzului şi care n'ar putea Fi bine inţelese.
de bronz votiv purtând pe el o căldare hcmisfcrică de bronz cu pericle. lor in relief ŞI cu cercurile lor concentrice. sau cu

Plg. 8.-Vasde aur din Bihor.

arnmă cu douăsprezece protomc de lebede. găsit nu departe


Ide Oră~t;e şi despre care Undset crede că e chiar o lucrare Plg.9.-OiscdC'8urdl:'laOtltu::a
locală (d. articolul lui Hampel in ArchaeJogiai Ertesifd. XV.
1895. p. 111). ori barca votivă decorată cu aceleaşi protome profile..le.. lor hemisferice. fără a căuta analogii in arta veneto-
găsită la Salu Mare. pentru a intelege că diferitele pe.nden- hallstaUiană. De asemeni discurile convexe de aur găsite la
tive şi podoabe de bronz care se întâmpină aşil de des În Otlsca în judelul Arad. decorate cu linii punctate care reclau
Bronzul IV carpatic nu sunt numai o simplă influent.l decora p naiv fie motive geometrice. fie motive zoomorfe: păsărI. cai
tivâ vcneto-illyrâ. ci şi o realitate. artistică şi religioasă pro- sau chiar figuri omeneşti (rig. 9). nu pot "fi separate de pro-
prie regiunilor noastre şi chemată la o nouă viată prin con- dusele analoage iIIyra-venete. chiar dacă obiectele. noastre vor
tactul strâns cu lumea dela Adriatica. li fost lucrate pe loc.
Nu avem intentia de a inşira aici toate "atelierele". adicA Această puternică infiuentă villanovian3 şi atestinâ in

18 19
Carpati se găseşte: confirmată in chip strălucit printr'o desco- la Donja Dolirtn. pe Sava, deci pe drumul cel mare de legătură
perire ilproape: scnsa\ională făcută acum zece ani de călrC dintre italia şi DaCia, ne dovedeşte că pe.netra\ia italică in ţă~
Kovâcs la Târgfll Mureşului (do Kovâcs. Dolgozarok-Tra- riie danubie.ne nu se. mărginia numai la e.xportul produselor
val/..\". Cluî. VI. 1915. p. 248 sqq.). Alături de urnele funerare italice pe calea comertului, ci că industrlile nord~italice ele
de tip bitroncoconic aproape villanovian. foarte răspândit in insăşi emigrau spre. regiunea carpato-danubiană, Truhe.lka.
toată prima perioadă a epocei de Fier tarpato-danubiene şi explicând in Wissenschaftliclle Mitteilungen DUS Bosnâen
a cărui origine ar putea fi de asemeni căutată in Sud-Vest. und der J-Jercegovina. IX (1904), p. 155 sq .. aceaslă desco-

Fig. 10. - Vas de pâmflnt Fig. II. - Vas dl' bron% italie.
dela Târgul-Mure.şulm
[JIg, 12.-Tlpar in piatră nisipoallfi penfru turnarea ftbulelor,
gasit la DoDJa DaUna.
Kovâcs a găsit un vas de lut ars (fig. 10), păstrat in intregi-
me şi reprezentând foarte fidel profilul unui vas metalic de tip peri.re, care consră dintr'un tipar de fibulă (fig, 121. săpat in
protoetrusc (fig. II). varietatea Corneto (deci 1000-900 (1, piatră nisipoasă (S8.ndstein), relevă cu dreptate următoarele:
Chr,). Deşi imitând un model metaJic. olarul transilvan n'a "Die Fibeln, we1che aus ihr gegossen wurde:n gehoren einer
uitat să-şi împodobească opera cu caneluri oblice pc pântece!e spezifisch italische.n Gruppe an und wurden bisher in Bosnie:n
vasului şi orizontale pe gât. după strâvechia manieră locală niemals angetroHen ... Aus diesem FaUe sind ""ir be.rechtigt, auf
utilizată Încă din eneolitic. italischen Einfluss zu schlir.ssrn, und zwar nicht auf blosseo
Pe de altă parte, o descoperire nu mai puţin sens<lţionaIă. Import, sondern auf eine direkte Einwanderung, dcnn das

20 21
Vorhandensein diescr Iremdcn Gussfonn konnlcn wir nur Cu totuJ caracteristică e !situatia şi in Sudul Transilva
dadurch erklâren. dass sie ein italischer Bronzearbc.itc.r mit mei. in basinul Târnavelor. Sighi~oara c un centru moi mult
seinem ubrigen Handwerkzeug herube.rgehrac.bt halte. Jeden- hallstattian de tip alpin; farfurii de bronz cu margini late ori-
faUs isi dleses cine Exemplar ein viei deullJchcrer Beleg fUr die zontale au fost găsite aci ca şi la Hallstutt. La Şoaq s'au găsit
gcgenseitigen Beziehungen Italiens mÎt den west/ichen Balkan. douA coifuri de bronz de aceJaş tip nord.. ltaUc ca şi cel dela
Iăndern als die grosse Relhe von italischer Exportware, die Hojdu-86szormeny (fig. 13) ori cel dela EndrOd in comitatul
wir bisher angetroffen haben". Dacă acest tip de {jbulă apar· Bekes: nimic de mirare dacă tinem seama de marele număr de
line incă Bronzului IV italian, dată de care mă indoiesc in lucruri halice din Carpaţi. Alături. Ia Robda.fJ. ca şi la Proştea.
ceeace priveşte epoca fabricării [jbulei jn Bosnia însăşi, atunci MicA de altfel. s'a descoperit o fibulă cu arc simplu (ceva mal
avem unul din exemplele cele mai clare pentru epoca destul
de indepArtată in care penetratia italică şi-a inceput efectIv
drumul său spre Orient.
In vazia scythic.ii (cI. capitolul următor) il Întrerupt aceste
relaţii strânse şi intime. Dar nu complet şi nu pentru tot-
deauna. Intr 'adevăr, dacA situlele historiate dela Adriatica
lipsesc cu totul in regiunea Carpatilor, În schimb vedem fibu -
lele de tip italic făcând peste tot irupţie in Dacia. Un mor-
mânt de la Oradea ne-a conservat o frumoasă fjbulă Certosa.
impodobită cu cap de berbec; o altă fi bulă de tip Certosa
a fost găsită la Alba Iulia; imediat a lături in cartierul FIti· 13. - Coif ilnllc dela HtlJdi,.B6n6rmfIlY
Partoş s'a descoperit o fibulA a navicella; o altă fibulă a na~
l);celJa se cunoaşte dela DelIa; la Pişchi s'a găsit o varietate recentă: 600·500 a. Chr.) de tipul hallstattian comun in rt:giu~
deosebită a fibulei hallstattie.ne cu arc simplu, foarte râspân- oile noastre. Dimpotrivă. cu vasele de bronz g3site. Ia Şomlfr~
dită pe tot teritoriul carpato-danubian şi balcanic. Căt despre tin. Ia Vest de Făgăraş. identice cu cele deja Fizeşul Gherlii
staţiunile hallstattiene din câmpia apuseană a Daciei. Pc-cica. (fig. 2), ne ridicăm din nou in vremurile villanoviene.
Oflaca şi Gyoma pe malul drept al Mureşului. Firighiaz. Ceeace e prin urmare absolut caracteristic pentru primele
Cara"i, 8cba Veche şi Gaiul Mare (iugoslav) pe m;:llul stâng secole din mileniul 1 a. Chr. in regiunile carp;;Jto-danubiene. c
in Banat. ele prezintă in chip foarte fidel aspectul occidental suânsul raport de civilizarie cu Italia şi cu Vestul illyro~celtic,
pur geometric - al orfăurAriei populare carpato-dlmuhiene adic~ o evolutie analoaga aceleia care se desvolta fie in Vestul
evoluând pe vec.hi baze. locale in raport strâns cu tipurile occi- celtic. fie in Nordul celto~germanic. exact În ace.eaşi epoccl.
dentale şi nicidecum cu arta scythâ. Reinecke. ocupilndu-se de inceputurile primei epoci a Fierulul

22 23
hallstaUian şi de relaliile cu Italia. a observat de asemeni ele·
mentele villanoviene. incepând cu stratu l Senncei 1, deci pe la
1000 a. Chr .. care apar la Sisak (Siscia) in Croa(la. Dalj ÎII
Slovenia. Hajdu~Boszorm~ny. etc .. până in Prusia şi in Trnn.
silvania şi chiar dincolo de Carpaţi. până departe spre Est şi
Sud~Est. Aceste elemente erau procurate mai cu seamă pe
,ca lea comerlului atât de activ al vaselor de bronz de fabrica·
ţie italică. Răspăndirea lor era aşa de mare incât peste tot dă.
dea loc la imitaţii in lut ars. ca cele de pildă dela Kiskds:eg
În Pannonia sau ca cde dela Târgui Mureşu/ni (fig. 10). Pc de
altă parte L. Marton in pătrunzătoru l ~u studiu cu privire la
fi bulele din Ungaria (dinainte de rhbaiu: Arcll. Ert .. 19 13) a
relevat o intreagă serie de raporturi strânse intre regi unile
! carpato.-danubiene şi italia În epoca hali stattiană. Descope·

[irile dela Arcolio in jud. Someş şi dela Abos in comitatul Sa~


ros (fig. 14) . ne amtă dl În Transilvania de. Nord.Est. ca şi in
S lovacia de Nord. lumea se servia de ca rele mari cu două roţi de
bronz mult mai probabil in lupte. ca la Homer. dedit in pro·
cesiunile in cinstea zeului Soare. aşa cum se constată in Italia.
În Gallia ori În Alpii hallstattien i in Nord. unde curele su nt de
forme mai gre.orue şi cu roţi de dimensiuni mai mici decât cele
dela Abas sau dela Arcalia. care au un diametru de 0.80 m.
DccheleHe e de părere că şi aceste roţi. foarte: greu de fAcut.
din bronz şi din lemn. trebue să fi fost o speciali tate venetO·
ill yră. răspânditA prin comecţ În restul Europei (Manuel. II 1.
p. 2961. Al ătu rea de ech ivalentu l metalo~ceramic Corneto-TAr-
gul Mure şu lu i. oferit mai sus de Kovacs. Hocm es ne mal da
unul de pura orfăurarie prin exemplul veneto~dacic dela Otlnc...
in jud. Arad: discurile convexe de aur găsite aci şi Împodobite
cu figuri şi linii geometrice punctate nu s unt o lucrare venet;\..
ci una central.europeană. "În stil venet degenerat" (Urge~ Plo. 11. - Roatele de car de lupUl delaAbo.s şi dela Arcalla.

24 25
sc/ric/rte der bildenden KllIlSt '. p. 550 Şi lig. 2 şi 2 a la p. 519). pe mănuşile de vase hallstattiene dll\ Vestul Peninsulei Bal-
in realiwte amestecat cu motive locale. aparent înrudite cu cele canice. e tot atât de comun in ltalia ca şi în Dacia. Vasele cu
dela Mycene:. ce.! putin dup..'\ sugestiile şi comparaţiile lui L. picior inah. cu buza IatA răsfrânt3 orizontal pe care le putem
Mărton (Arc/r. Grt .. IC)Q9, p. 405 sqq,). Vasele de:la SClIrblln- con"lidera clasice pentru epoca a doua a Fierului in Dacia, îşi
tia (Oedenburg) din Pannonin occidentală _ de tiP găsesc analogii de o parte în vasele identice din It..1lia. de alta
<:Iasic hallstattian - se regăsesc ca profil in urnde in Alpii hallstattJenl. lar găurile triunghiulare cu care piciorul
anaJoage deL1 S,. Gheorghe in Răsăritul Ardealului. acestor vase apare impodobit iJ jour. in Dacia, de pilda la
Nimic mai firesc atunci când situ lele originale din
Ita lia ajungeau deopotrivă pânJ. in Danemarca sau până
in Ardeal Aceste relaţii dau unor motive ornamentale

Flg, 15,-Pldor de vas morc de lutdelll Piscul C-"sanllC»"


Plg, 16.-PlacAde piatrll Fig. 17,- Plat6 de teracota
cum e spirala concentrică o difuziune enorm'" ; găsim, În metal. dela NuactJum :I('laSlghl~rn.

fibule cu dublă ori quadrupl3 spirală deopotrivă in mormin-


tele italice şi in cele carpatice. ca o adevărată familie de po- tCrăsanl (fig, 15). deopotriva de altlel cu varfurile de bronz ale
doabe specifice unităţii hallstattiene meridionale (Italia. Is .. stâlpilor de baldachine scythice, dela Bucureşti (fig. 2"1) ŞI
tria. Ungaria. România, cu prelungiri spre. Italia sudică şi dela Ghcrncsig (v. mai jos. p. 51). nu se regăsesc identice
Grecia) - şi gAsim. pe de altă parte. pe vase.1e de teracotă, in Italia, dar anume variaţii decorative, ca aceea cu baza triun·
de tip villanovian in Italia central"'. "spiralele-ochelari", ca sin- ghiulară ea însăşi fra.ntA in unghiu spre interior. apar in-
gurul motiv decorativ rotund in mijlocul profuziunii de iDCi:di tocmai, de pildă, la cuta re vas·suport dela Vulci din sec. VIII
drepte. Şi uDghiulare. care iJ înconjurA. Motivul ornamental al a, Chr, (el. D. R. Maclver, Villano/Jans {Ind early Etruscans.
coarnelor lunii (ansae lunatac, cornutae). foarte des întâlnite 192"1:, p. 175, pl. 33~36} şi la clopoleii de bronz dela Gyongyol

26 27
În Ungaria de Nord. Pietrele ornamentale cu splrale dela Ne- nu c o lucrare influcnlată de vreun vas rhodian Ofl
sactium in Istria (fig. 16: il doua perioadă hallstattiana) ÎŞI au corinthian similar ci c lucrată dupd o situlă italieă având o
corespondentul, tot de caracter sacru, in masa votivă dela Si~ friză cu anima le. ca de altfel şi teaca de spadă. figurati!, delll
ghişoara (fig. 17: cam din aceeaşi vreme. in orice: caz nu mult Hallstatt. Ofl mai ales ca nenumăratele fmule de tiP Certosa
mai târzie). Zăbalele de bronz bologneze. din perioada Be- din Întreaga EuropA centrală şi sud·estică. Insăşi fabricatele
nacci r (circa anul 1000) sunt la fel cu cele contemporane din etruscc de bucc/Jero se regăsesc imitate in Nordul Alpilor
Bronzul nostru IV. Iar cutare. statuetă ithyphallic~'\ găsitA la intr·o vreme destul de recentă. in sec, IV i1. Chr. sau chiar mai
Mriria-Csalăd in comitatul Nyitrn (Vestul SlovacieI) este iden- ,[trziu. De altfel ved~m in prima perioadă La The cum ve·,
tidi. fiece technidi, fie ca formă. cu statueteleitalice de ace/aş chile bronzuri ita lice din sec. VIU a. Chr. sunt imitate ca o
gen. deci. zice Hoemes. e: de origine: italică. marfă foarte preferată pentru a fi exportate la indigen ii din
De altfel, ca şi acele statuete de remei nude, care: incep a Nord şi din Nord~Est. vecini direcţi cu Italia.
deveni frecvente in Ge.mania de Nord de pe la anul 700 il Fireşte. marele centru de cultură iodigenă sud-est euro·
Chr. incoace. ori ca statuetele tot de aci care ţm cu emândouă peană in toiul vârslei Fieruluj se află in tona de Sud-Est
mâinile un vas dinaintea lor. in aceeaşi atitudine ca ligura cen~ '8 cuJturii hallstatiene. pe tArmurile Adriaticei. Numai acolo. in
trală a pate.ei de aur dela Pietroasa. Şi dacă se consideră semicerc de Jur imprejurul fundului Adriaticei. exht tă sculp-
ca piese autentice meridionale carul dela Strettweg din Styria, tură in piatrA: la NOIJilara in Picenum . Ia Bo/ogn<1 in Emilia.
"o piesă de import italic. bogată in figuri". ori Însuşi carul cu la Este in Veneţia, la Nesactium in Istria. Ia Ripa, l ângă
cazan dela Skallerup in Seeland (Danemarca). după Blinken- Bihac in Bosnia de Nord~Vest, Ac.olo se văd acele burguri ale
bcrg fabricat "etrusc·' ajuns in Nord pe la 800 a, Chr. pe Istriei numite castellieri. construite dupa un sistem de origine
drumul comercial din Italia in tr'acolo, dimpotrivă obiectele de din Sud-Est. nu megalitic şi mai puţin in opus quadraturn. to~
podoabâ găsite in comitatul Tolna din Un garia de Sud-Vest tuşi destul de regulat şi foarte rezistent. cu ziduri inalte de
par a fi, dup3 observaţiile judicioase ale lui H adac%ek (ef. câţiva metri. Ţinând seama de descoperiri. viaţa a inceput
Romische Mittellflngen. XXI (1906). p. 387 sqq.). numai imi- acolo incă din neolitic. dar armele de bronz ş i ce ramica "arată
taţii . cu tOlul libere ş i fOc1rte puţin indemânatece. dup3 mo~ că viaţa nu numai a continuat in vremea Bronzului. dar că a
deIe de orfăur~rie etrusdi.. Reio ecke observă. in aceeaşi ordine avut cea mai mare inflorire a ei in vârsta Ficrului, ceeace ne
de idei. că situ la dela Kuffarn in Austria de Jos şi situla Ar. e confirmat şi prin necropolele de c.remaţiune aflate câteodată
noaldi din Bologna apartin ace.lecaşi familii de produse indus- chiar I A ng ă c8stelliere" (ef. A. Delia Seta. Italia antiCII, p. 62).
triale (Zur Kenntniss der La Tene Denkmăler. etc. in Main.:.er Astfel. peste diEerenlierile ce se stabi li seră in vârsta
Festschr .• 1902. p. 76 sqq.). după cum cara fa de teracotA Bronzului intre Vestul Peninsulei Balcanice de o parte. Panno~
dela Matzhausen in Palatinatul de S us (Lindcnschmidt. Alter- nia de alta şi regiunile "t hrace" carpato·da nubicne de a treia,
tiimer unserer heidnischen V orzeit. V, p. 282. fig. 2) vârsta Fierului restabileş te un ita tea cu lturii italo·danubiene

28 29
din Liguria şi din Apulia pănă in Carpaţii nordici, in Moi care se: intinde intre Boemia, Ucraina. Dalmatia şi Bulg.uIJ
dovn şi chiar in U craina, Cauzele capitale ale acestei uni- prezintă fenomene sociale şi politice foarte ase.mAnlHoare celor
ficărl fuseseră: in primul rând extraordi narul avânt industria l din .. Evul-Mediu" achco-myccnian. In urma expcrien,ci pc tc-
şi come.rcial a l Italiei de Nord-Est. cu splendida ei industrie ren, in mediul i.lrcheologic al epocci respective. am dobândit
de broDzuri artistice; apoi fenomenul ana log diu regiuncil ~i· convingerea că lliudd şi Odysseill ar putea servi să ilustreze
derurgică a Alpilor Norici, cu o industrie a bronzului aproape multe capi tole ale protoistoriei băştinaşilor din Carpaţi. I ată
tot atât de insemnatA ca cea, care ii este proprie, a (Ierului ; intr·udevăr. ditcva note caracteristice.
in s fâ rşit re.luarea, in chip şi mai activ de cât in vârsta Bron Bron:ul e. C,I şi aurul. rar şi ~cump, Nu e intrebuintat illdt
zului. a comer,ului de ambră, care acuma nu se mai aducea pentru lIrl elte. cât pentru arme ş i podoabe. Se găseşte rar in
din lutlanda , ci din Prusia orÎentalA. aşezările ac~stei epoci: motiv pentru a conclude că era putin
La venirea lor la Dunărea mijlocie - dare 700 a, Chr.- intrebuintat de că tre massa poporului de atunci. Dar acelaş
Scythii au găsit prin urmare şi au turburat adânc o c ulturJ popor de ţărani dovedeşte prin ceramica sa. pe care pământul
locală foarte caracteristică. pătrunsă de elemente italice şi ne-a păstrat-o , gustul pentru frumos şi chiar bun:i-stare: e
veneto-iIIyre, Care era această cuhură şi cărui popor Îi va (1 probabil cA tesAturile şi broderiile din acea vreme: erau şi mai
aparţinut?
bogate decât ceramica in motive decorative frumoa se. Intr'a-
Ultima perioadă a Bronzului carpatic - "le bel Age du dev:ir. figurinele: de lut ars din Bronzul II- III ne-au păstrat
bronze" - prelungire perfect organică şi liniştită a Bronzului
III local. se termină abia dupl. ;nl1oz;a iranisnă in Carpoţi:
cutare formă a Bronzului recent se mai întâlneşte incA alAturi
I ~::~:;~~=r~:;e~ee i~ii~~:~::::tăatJ:r:~:~!;:~~rs:ec:~;~!eŞ~:!~
tu mele thrace repre zentate in vremea e1asic..'\ pe vasele gre-
de obiecte "scythice", A existat deci o ello/uţie cultllrală con-
ceşti cu hainele idolilor din Bronzul carpato-danublan,
tinuă in aceste regiuni cel puţin cu incepere dela 1400 a. C"r.
Dacă această linişte. deci stabilitate cult1JraIă , şi foarte pro-
Dar adevăratul lux şi adevArata inflorire artisticA sunt de
babil şi etnograficli, a inceput de asemeni incă din a II -a pe căutat la clasa nobili', la dlzboinicii seniori cari stăpânesc asu~
rioadă a Bronzului carpato-danubian, n ' a ş putea-o afirma . pra poporului de. ţărani. Burgurile lor sunt aşezate pe inălţim.i
insă posibilitatea rAmăn.:: deschisă. Momentan faptul nu ne in- nu prea izolate. ci in apropierea câmpHlor şi platourilor rodi -
tereseazcJ direct, Intre 1100 şi 700 a. Chr. constatăm prin ur- toare . de multe ori pe un simplu deal ori pe o insulă in mij -
mare in regiu nile carpato-danubiene. p'r in studiul topogra(lc ill locu l unui râu sa u unui fluviu. Aceste burguri s unt intArite de
aşezârilor. ca şi prin studiul tipologie al depozitelor ascunse obiceiu cu simple valuri de pământ bătut. câteodată poate şi
dinaintea năvălirilor . un şir de fapte de: istorie şi de civi lizaţ ie cu ziduri, construite neinde:mănate:c cu blocuri neregulate, mari.
locală , care: ar putea fi (ormulate: pe scurt precum urmează . aşezate unul peste altul fărA legatură de var. întocmai ca in
Viaţa SOcL'1U\ şi politică a indige:nilor din imensa regIUne epoca de Fier ccitică. Războinicii. inarmati cu spede. pumnale

30 31
şi lăncii, apăraţi cu platoşe Şi cu scuturi, având coifuri Şi c.ne- lionti. ace: de cap. diademe. partale de cingâton. precum şi
mide, luptă şi pe care de războiu cu dou,) ronte, asemenea discuri ornamentale, pentru a nu mai vorbi de celelalte găteli
eroilor adei. Insii ceeace ii incăn,Ii in cel mai inall grad e de corp ca brăţările. colanele, inelele, fibulele, etc., pe care le
împodobirea trupulUI cu hrâţilri, colane. inele. elC, şi gâteala folosesc deopotrivă cu barbatii.
hainelor cu tot felul de aplice:. n"sturi şi pcndenrive: Cei foarte boga,i (ca "Atrizii" din lumea mycenianâ) au
fixate pe stofă, Mantiile şi tunicile sunt prinse cu fibule ne- toate aceste podoabe in aur pur (aurul natJV al Ardealului.
s fărşit de variate ca tipuri şi ca mftrimi (foarte: caracteristice: pulin cam deschis la culoare din pricina argintului care intrâ
in compoziţia luI) . precum tot de aur s unt şi vasele lor de zile
man (vezi tezaurele din Bihor (fig. 8). dela Biia (fig. 7) şi
dela Vălei-rrlin lângă PlevnaL Seniorii cu averi mal modeste
(ca Ulysse sau Nestor in Sud) poartă insă podoabe tot de
bronz ca şi armele.
O singură unealtA rurală se găseşte peste tot in depozitele
vâ.rstei de Bronz: secerea. E o dovadă. credem, cft seniorii
evului-mediu carpatic al Bronzului erau mai ales mari agricul-
tori. iar nu numsi proprietari de turme. mari şi crescător; de
cai. ca Thracii sudici. Dec.heletle a exprimat chiar hipoteza
• cti secerea ar fi fost inventată de către Carpato~Danubjeni
(Manue/, 1f 1. p. 17 sqq.; după părerea sa: ThracH din .. Un-
19aria"). E in orice caz roarte probnbil. având in vedere nu-
mărul mare de securi din depozitele noastre din epoca Bron-
zului. că le folosiau şi ţăranii.
Pig, 18, -Flhuti'ldebronz:dl!t!pcarpatic,Qi'I$iU\la SU.5Cnilnjud. Murc:ş. Ca şi in Apusul eeltic. sau in Nordul germanie. aşa şi in
Carpati. clasa stăpânitoare credea in zei cereşti: printre ei de
s unt cele cu mai multe spiralesau cu .. scut" şi cu multe spira le sigur şi zeul Soarelui cu simboJele lui: discul. roata, barca,
(fig. 18) de dimensiuni adesea aproape de necrezut: peste 30 lebăda - acel Apollo Hyperborefll de care povestesc legen-
crn. lungime). CingatorJle Jar s unt impodobite cu plăcă"de me- dele ekne in legtHurli cu cultul Soarelui şi al Lebedei la nea-
tal cu desenuri mai mult geometrice gravate sau obţinute ou murile de: Miazănoapte. Cred dimpotrivă, după idolii de pă­
repousse. Hamurile şi frâele cailor sunt de asemeni incărcate mânt sau bronz, reprezentând oameni şi animale Şi in special
mult cu aplice şi cu podoabe de metal. Pemeile poartă cer- figuri feminine, gAsiti in aşezările vârstei de Bronz. că popo-
ce.i de bronz şi de aur de forme foarte variate. inele de câr- ruJ de jos avea puternice simpatii pentru cultele chthoniene.

32 33
Nu e nevoie. pentru a admIte. aceastA dualitate religioasă. să Nu cunoaştem incâ amănuntele evenimentelor intămplate
presupunem şi o diferenţă de origine etnică la cele două clase intre anii 900 şi 600 a. Cltr. Dar ceeace e sigur. e absenta
sociale ale Cnrpato~Danubienjlor. Ci. ca .şi in Sudul elenic. aproape totală a armelor şi a celorlalte obiecte hallstatiene de
lrebue să ne glindim că poporul de jos s'a lăsai mult mai uşor fier in Carpaţi. Primele arme de fier. care apar aci. sunt pum-
influentat de culte le străvechI locale. dlc aborigenilor prein- oalele şi spe:dele scurte. scythice. Acest fenomen nu poate Fi
doeuropeni din cea mai îndepărtată perioadă a Neoliticulu!.
fără un anume sens mai adânc,
Indoeuropenii stabUiţi apoi in regiunea Carpaţilor peste abo-
Intr'adevăr. dind Cimme.riemi. împinşi de cAlre Iranienii
!rigeni au primit fireşte (şi documentele sunt categorice in a-
din stepa caspică. şi-au inceput pe la 1000· 900 a. Chr. mi~
ceastA privinţă in Grecia belladicli şi in Creta minoicli) nu-
graţiile lor spre Caucaz şi Armenia. pe de o parte. spre Car-
meroase credinte şi superstiţii de la aceştia. Treptat, ca şi in
pa~i şi Balcani pe de alta. Dacia a suferit foarte puternice tur-
Grecia. aborigen ii au fost desnaţionalizaţi. Dar cultu l lor prin-
burări şi multe tezaure. de bronz şi de aur. au fost atunci În-
cipal pentru Marea Zeiţă subpământeană, a rodiril, a vege~
taţiei şi a morţii a fost păstrat cu statornicie Şi de către nou ii gropate de frica acestor năvălitori. Totu~i, bunăstarea local.
veniti. ,lieilor din Carpaţi a continuat {4ră prea mari zguduiri: do-
Când apoi. pe la 1000 a. Chr., negustorii italo-illyri au vada cronologică hotărîtoare e in descoperirea de obiecte au-
inceput să aducA şi la Carpato-Danubieni. Întocmai ca În Eu- tentice din perioada a IV ~a a Bronzului impreunA cu luc.ruri
ropa centrală şi vestică. produsele frumoasei industrii de scythicc. de pddă la Aiud. lnr o a ltA dovadă. de un caracter
bronz atestine. villanoviene şi etrusce, clasa nobila din Dacia mult mai general. de natură stilistică, vine in sprijinul celei
sa grăbit să cumpere nu numai ciste şi situ]e. di ld ăruşe şi dintâi in chip hotărîtor; este alcătuirea tocmai in vremea
cu pe. dar şi, mai ales. armuri În noul sti] : pieptare. coifuri dintre 900 şi 600 a. Chr. a unui stil propriu. carpatic, de po-
cnemide, etc .• cu caracte.risticcle ornamente În relief ou re- doabe de aur. găsite intre Dunărea mijlocie şi Nistru. Am
poussc ori plate obţinute prin linii punctate sau grava te. Dup3 examinat foarte de aproape. cu alt prilej. in Getica (p. 321
modelele nouă. italo-hallst8ltiene. fc1urarii de bronz 10C<-"I1i mo- sqq.). evolutia orfăurăriei carpat.ce şi cele două tendinţe de
dificară şi ei. de pildă la Spă/naca pe Mureş. Ia Fizeşul G/u:r- o potrivA de originale. pe care le-a manifestat cam in acelaş
Ici pe Someş ori Iti Guştcriţa lângă Sibiu. motivele decorative timp 10 tendinţa conservatlva. locala. de caracter geometric,
ale dngătoriior (fig. 6). ale paftalelor. aplicelor şi discuci!or de aş<'l cum purcede din arta Bronzului III şi 2° tendinţa inova-
bronz. ba chiar. pe ici pe colo şi ale armelor. iar olarii din Car- toare. theriomorfă. a influentelor cimmericne şi in general
paţi reproduceau în lut vasele: de metal carc le ve-niau din Sud- orientale, A doua direcţie a fost destul de slab" şi cu mani-
Vest. festări incă rare inamte de 700; dlnlpotrivă. direcţia conserva-
Reese astfel că locuitorii Carpatilor incep mileniul J a. tlvă s'a dovedit foarte statorlllcă. determmănd stilul carpato-
\Chr. in bună pace şi cu deplină inflorire a vietii lor economice danubian rilnă la venire~1 Celtilor.

34 35
Catastrofa marei culturi a Bronzului in regiunea Carpa- pc care il cunoaştem mai pe urmă sub numde probabil ira-
ţilor nu s'a întâmplat, prin urmare, decât după 700. Şi spedelc niene. de Daci sau Geti. şi cari! era de neam thracic, a locuit
de fier scylllicc aratii cine: au fost. măcar pentru un timp. bi- in Carpaţi incă de pe la mijlocul mileniului II a. Chr.
ruitorii. Frumos impodobiţii cavaleri medievali ai Bronzului Villanovienii au constituit prin urmare primul val italic
IV dacic au fost doboriţi de pe carde lor de războiu de către in Dacia. iar a IV pa perioadă a Bronzului carpato-danubian
călăreţii năvalnici ai steţ-ei. can rAmau de departe cu .săgeţile a fost prima epoca de occidentalizare a acestor regiuni.
lor Cll vârfuri de bronz pe luptătorii europeni obişnuiţi să se
bată de aproape Întâiu cu lancifl. apoi cu spada. Biruitorii
erau Iranieni foarte amestecaţi cu elemente turanice. ca şi des-
ce.ndenţii lor contemporilni, din aceleaşi ţinuturi, in Turkes-
tanul actual. Aduceau cu ei primitivismul vieţii nomade. an ar-
chia hoardei mereu vagabonde. Dacia s'a resimţit de n3vala
lor intr'un chip aproape tragic. după cum VOIll arăta in capi-
tolele următoare.
Biruitorii se Dumiau Scythi. Agathyrsi, Sigynni. etc. H c-
rodot ne asigură însă că Agathyrsii din Ardeal era u cam
un [el de Thraci. Pentru a se thraciza ei trebue să se Fi aflat
aci de foarte multă vreme. căci analiza faptelor istorice des-
voltată până aci ne-a demonstrat că, de la 700 mergând tot
inapoi pâna la 1100 a. Chr" cultura Ca r paţilor este neintrerup-
ta. Aceasta concluzie DU e deloc revoluţionara: nrcheologi i pre~
istorici şi protoistorici C<l Dechelette. H. Schmidt. Schuchh ardt.
au exprimat~o demult ca un postulat. Dar a rgumentele lor
erau mai mult l'iporadice şi ca atare puţin hotăritoare. Cerce-
tarea intrcgei culturi a Bronzului târziu din regiunile: carpato-
danubiene. in desvoltarea ei organică. nu se făcuse incă. Am
citat aci numai rezultatele: altundeva am dat materialul 1)
~ ~ nu ne mai e ingăduit să punem la îndoială că poporul

1) Getxa. p. 289 sqq.

36 37
TI

CARPATO·DANUBlENTl Ş] SCYTHIl
Am reţlDut că pe la 1000 a. Chr. lArile carpato~danubiene
erau locuite de către Thracii din Nord şi cA civilizat,ia care incă
mai domina acolo era tot aceea a Bronzului. a cărei ultimă şi
cea mai strălucită perioada (a IV ~a) abia incepea. In continul~
tate teritorială cu Thracii din CarpaH locuiau in toată Rusia
meridională. dela Nistru şi până la Cu'ban. Cimmerienii. După
ultimele păreri acest popor parc de asemeni sA fi aparţinu t
familiei thrace:; dar locul rămâne deschis şi pentru alte
hipoteze. Cultura Bronzului reprezentata de Cimmerieni se I
asemăna mult cu a Thracilor din Carpaţi. Se pare cA incă din'
secolul al XVI-lea a. ChI. Cimme.rie.nii se stabiliserA in Nor-
dul Marii Negre.
Cam În aceeaşi vreme - 1600 a. Chr. - incep insA ŞI
marile migraliuni ale. Arienilor-Iranieni din Asia Centrală
spre Vest: mal Întâiu spre Mesopotamia. Syria şi Asia Mică
unde sunl constataţi Încă din secolul XV in textele cunei~
(orme. - apoi pe la Nordul Mării Caspice. in stepa Rusiei
me.ridionale. Rostovlzdf e de părere că Scythii din stepa rusă
sunt prezoroastrici. Vasmc.r a incercat sa demonstreze că lim-
ba ac~tor Scythi e prea vestică. Dar Eduard Meyer a dovedit
cu documente assyriene d\ Zoroastru n'a trăit in sec, VII sau
VI. ci cel mai târziu pe la 1000 a. Chr .. daca nu chiar mai
inainte. Pe de altl\ parte. in toiul oFensivei cimmeriene spre

41
pato,danubian trebue !4..'I fi fost ingropate pe vremea invazillor
Minzăz:i, prin defiJeuriie Caucazului, vedem la acest popor
scythe. Descoperiri aproape simbolice De confirmă acest fapt
regi cu nume iraniene. Cd SafidiJksaru, TCII.~pa, on poate chial de pildă oglinzi greco-scythicc cu motivul omamental al cer-
Dygdamis Il.
bului "siberian" au fost g!i.site împreună cu securi <i douille
Prin urmare părerea curentă după care Scythii ac (i luat
dlR Bronzul IV. şi aş.1 mai departe.
contact cu Cimmcrienii abia in sec. V III nu mi se pare suEi
cient de concordantA cu faptele. Ceeace e insă mai curios e c5 Nomazii scythi. cari împingeau inamtea lor spre Vest pe
avem chiar o dati cronologică antică pentru inceputul nâvâ - Cimmerie.ni şi apoi pe Thracii din Carpaţi, aduceau cu ei fie-
lirilor cimmeriene (care erau produse de presiunea exercitată , rul. aduceau o civilizaţie specifică şi o artă adânc mnue.nţntA
de Iranieni dmspre Casplca)· anul 1076 al cronologiei Euse- de elemente elcoe arcbaice şi asiatice. Mulrumită acestor ca-
biene, foarte potrivit cu indicaliile de alt ordin enumerate mal ractere esenţial deosebite de- formele europene ale civilizaţieI
sus şi care toate duc la concluzia că migraţiilc ariene spre (jerului. urmele trecerii Sc:ythilor au putut ri stabilite pretutin-
Apus. Începute Încă de pe la 1600 a. Chr .. vor transplanta şi deni cu siguranţă, aşa incât putem ridica harta aşez.1mintelo l
pe Iranieni, atât in Sud-Estul cât şi in Nordul Mării Negre. scythe din sec. V II . IV a. Chr. nu numai in Rusia meridional.1
cu mult inainte de anul 800. ci şi În Europa centrală şi sud-estică.

E adevărat că resturile archeologicc seythice - d" ta - Intr 'adevăr. pAnă in sec. VIII intreaga regiune carpato-

bile - nu se con5tat1l: in Sudu l Rusiei decât începând din sec. danubiană se găseşte incă În plină epocă .\ Bronzului. pătrun
VII. Iar răspândirea iraniană in Europa răsâriteană şi centralJ să, precum am arătat in capitolul precedent. de numeroase in-
e deplină până la Oder. la Adriatica ori in Thracia abia in (jJtra,ii occidentale ale prime.i epoci de Fier italice ori hall-
sec. V I a. Chr. Dar prezenţa Scythilor in Europa ce ntrală se stattiene. Dar, deodatâ, legătura cu Occidentu l se rupe şi DU
verifică tot in sec. VII. Rezultă dar că "renomenul scythic" a lUai găsim la Răsărit de Dunărea pannonică decât slabe urme
trebuit să-şi ia avântu! cu mult inainte de sec. V II pentru a se din a doua perioadă hallstattianJ.. De altă parte SCYlhii ÎnşişI
afla pretutindeni in actiune, şi in acelaş timp. pe un teritoriu nu inlocuesc aproape cu nimic strălucirea di.,c;.t[U!k'\: bogăţia
atât de Întins. De altfel ace1aş cal se întâmp lă cu Sarmaţil mormintelor scythe din Rusia de Sud c necunoscută in terito-
aceşl.i noi Iranieni se g1l:sesc pe: Don cu mult inainte de. sec riul carpato-danubian. EpOCii scythă din această regiune va fi
IVa. Chr .. iar pe Dum1re abia in sec. J1-1. Cel puţin fof trei un adevârnt hiatus Între vc.chia şi frumoasa civilizaţie indi-
secole le vor fi trebuit şi Scythilor pentru migraţia lor de la genă a Bronzului şi renaştere'l gc\ă din a doua epocă a Fieru-
Caspica şi de la VolAa până in Carpaţi şi până la Tlsa. lui. pe 1>..1ză locală, dar adânc influenţată de elementele celtiee
O pc"lrte din t("zaurele ultimei perioade a Bronlului car· Antichltăţile scythe nu slInt egal răspândlle peste tot te-
ritoriul cnrpato--diJllubian; sunt chiar vaste intinderi pe care
lipsesc cu totul. După cercetArile: făcute până acum putem deo-

43
47
sehi trei grupuri Compacte de localităţi cu resturi iraniene de Sud. prm trec:'ltorile Carpaţilor moldoveneşti (in special
I Nordul Ungariei. Sudul ArdealuluI şi câmpia munteană. I pe la Oituz) şi prin văile Mureşului şi Oitului. Acest val a;un~
Descoperirilc făcutc in comita tele din Nord-Estul Unga~ gea şi se râspândia in văile largi ale rAuriior din Ardealul de
rici actua le: Abauj. Bereg. Szabolcs. Hajdt'I, Bors6d. N6grâd, Sud. fără să atingă partea de Nord a ţării. In adevăr, se poate
Hc\'cs. Pest şi chjar dUlcolo de Dunăre, in Pnnnonia. in Gyar. observa că antichHăţile scythice abundă mai ales in judetele
Komorn şi ZaJa. dovedesc o reală stăpânire scythA in mBr("8 Trei Scaune. Odorheiu. Mureş, cele două Târnave şi Alba. ne-
câmpie a Tisci superioare timp de secole. începând din a doua fiind necunoscute nici in jude1ele Braşov şi Sibiu. Mormintele
perioadă hallstattiana şi, foarte probabiJ. până la sosirea Cel- din această regiune. foarte numeroase. n'au dat totuşi nimic
(ilor a le căror avangardc Sunt semnalate în comitatu l Bors6d analog bogăţiilor din Rwda de Sud. Inventariul e foarte sărac:
pe. cât se parf' in că de la sfârşitul sec. V. Morminte izolate şi alături de scheJetul ingropat fie intins Şi cu faţa În sus. fie
necropole ÎntreQi ca cele dela Pilin in comltatul N6grad ori iochircit. câteva vase (cup~. străchini. destul de adesea şi oale
de la Gyongyos in Heves. au dat material scythic autentic: bitroncoconice) de factură primitivă şi de forme caracteristice.
stilul modestelor podoabe de bronz pentru carele sau pentru dar nu străine in regiunile noastre. un pumnal de fier. lăncii
hamurile scythice se arată totuşi mult mai inrudit cu al obiec- de: fier. vArfuri de săgeli de bronz: cAteva brătări ori coliere
telor analoagc din Rusia. decât cu a l obiectelor din Ardeal. de bronz. mult mai rar oglinzi de bronz (in mormintele de fe~
Lucru foarte explicabil dacă tinem seama că intre grupul scy- mei). Incolo aproape nimic. Obiecte ca spada dela Dobalii de
thic din Nordul Ungariei şi cel din Sudul Ardealului nu există las (fig. 19). de tipul hallstattian aJ marilor spede de fier cu
nicio legătură şi niciun contact şi că foarte probabil Scy rhii din antene. strâns inrudit cronologic cu spada cea mare cu antene
Nordul Ungariei reprezintă o ramură a marelui curent de mi~ dela KI Jcky din Boemia. dar având ornamente orientale zoo-
. graţie care. prin Basarabia de Nord. prin Bucovina. prin Ga- mode. evident scythice. sunt extrem de rare. De asemen i. văr~
litia şi prin SUezia. s'a rătăcit pânâ in Luzaţia brandeburghezti furile de stâlpi de baldachine dela Ghernesig in valea M ureşu­
la Vettersfelde. Scythii din Nordul Ungariei şi~au gasit drum lui superior. sunt destul de izolate: Scythu din câmpia mllntea~
spre câmpia Tisei prin pasurile Slovaciei actua le şi in primul nă par să fi intrebuintal mult mai curent decât fratii lor din
rând prin acela dela labloniţa. care ii conducea pe Tisa la vale Ardeal carde de proceslune şi numai in Muzeul din Bucureşti
până În şesuJ Dunării mijlocii. Cutare vas grec archaic de sunt mai multe resturi de asemenea care (fig. 24) decât in toate
bronz, ca hydria găsitâ la Bene in comitatu l &reg (fig. 39). colec!ii1e de peste munţi. Oglinzile de bronz cu mâne..tul decorat
a trebuit sli urmeze aceJaş drum spre a ajunge din aceeaşi lu- cu motivul zoomorf al cerbului inchirdt, aşa cum ne apare din
me e!enică dela Marea Neagră pânii in S lovacia. Siberia pAnă in Ardeal. par să fj fost dt" origine olbiani'l. Acolo
OdatA cu acest mare val ni migratiei iranienc prin Nord găsiau Scythii din imprejurimi cu preţ ieftin manufacturile cele
sosia un a lt val. mai larg. tot prin pasurile Carpaţilor. dar di- mai felurite lucrate du~ gustul lor. Relaţiile comerciale ale
rect dinspre Răsărit: adică. prin Basarabia şi prin Moldova Olbienilor cu Scythii din Ardeal trebue să fi foc;t foarte intense

44 45
şi in orice caz mulL mai neintrerupte decât cu celelalte regiuni lea Mureşului, ceeace se confirmâ excelent şi prin săpMuIÎ. câ
bal,bare din Vest şi din Nord. In adevăr singurele ştiri eX8ctt" erau foarte bogaţi in obiecte de podoabâ de aur, c~cnce
despre Scythii din Dacia sunt cele privitoare: la Agathyrsii din rezuHă şi din descoperirUe din Ardeal. nu in mo~m1l1tele

~:~~~::I::. r~~~:O:a:'CY~~~th~~ i~cs:C~~;~t:~i:a~al:~at:~e;S~it:i~


foarte repede clasa conducătoare. in virtutea dreptuluI de cu-
cerire. .
Un al treilea val scythic s 'a răspândit peste toată campia

Fig. 20.-Cazan scythic de-bron,t deJa Scortilru.

munteană şi pare să fi trecut şi mai departe in valt>a Savei.


atingând chiar Adriatica. Numele propriu iranian care se po-
triveşte cu neamurile (""1'(' au luat parte la această mi9~aţie
mecidîonală e acela al Sigynnilor, păstrat tot la Hcrodot ŞI co·
Piy. 19. - M~Il.:'ruJ unei sAbii scythlce gâsite la Dobolll de Jos respunzând destul de exact din punct de vedere geografic cu
in Jud. Trel~Scaune datele obţinute prin descoperirile archc:ologice. Cum aceste
Ardeal. Se ştia la Olbia in secolul V că aceştia aVeall obiceiuri descoperiri ali fost in mare parte inedite sali rău ~nlerpretat~
thrace. adică erall cu totul desnationalizaţi, că locuiau În va- până la apariţia cărţii noastre despre Geti (Getrcn. p. 9 ŞI

46 47
urm.l. e: folositor să le: e:numlirâm aci pe scurt. De In Seor- !'eştc, Anaitls cu cei doi acolyţl cUvini de care vorbeşte Strabo
IMII,in judeţul BrAila. Muzeul din Bucureşti posedA un mare (XI.8.i p.512).
cazan hemisferic de un tip vechiu scythic. cu un diametru de Un turnul dela BIJlănoaÎa. lâng~ Giurgiu. s~pa[ de ţărani.
0.65 ro., cu opt toarte: verticale: puse pc marginea vasului şi a dat un lebes ionic din sec. V a. Chr. de factură grecească
două orizontale lucrate după felul grecesc ca Itt hydriile de dar de intrebuinţare barbar3 (fig. 22-23). Tezaurul de: mici
bronz (fig. 20). Găndit la inceput ca orice cazan sCY lhic. cu un inele de: aur tAiate in mărimi diferite după un sistem ponder<ll
atribuit de către Sutzu norme! ponderale a Cyzicului, gasif l~
rllrrru~MlJourele. cuprinde şi manşoane .şi fragmente de tubUri
de aur de stil .şi de intrebulnţare scythică. aparţinând probabil

Fig. 21. - SratuetA de bronz n ullel Analtla. găsit.' In N4cnl In lud.


Fig. 22. - 8ajln de bronz ddu Ba14noala Ia.nga Giurgiu.
Buzau (dIn profii şi din fal:l) .

singur picior ale cArui urme se văd. cazanul nostru a primit to- unor stâlpi de baldachine sau unor sccptruri. Intr'o localitate
tuşI. in cele din urmă. trei picioare dupA modelul tripodelor gre- nedeterminată de lângă Craiova. s'a găsit in 1917. in timpul
ceşti. Dela Năeni, În jud. Buzău , avem un grup de bronz (fig. ocupaţiei germane. in România. un frumos te.zaur de argint,
21) care la origine era constituit din trei figuri, din care una, fe- consistAnd din diverse aplice. mai ales pentru hamuri (fig, 25':
minină. centrală, călare pe un leu. şi celelalte două. masculine, tezaurul a fost luat de Germani Şi dus la Berlin 1).
intovărăşind pe jos figura centrală (figura din dreapta s'a pier-
dut. dar resturile păstrate: ne pe:rmit s'o reconstituim). E. fi- ~trocedat In ul:lmU ani; acum t la Muztul din Bucure$tI
NottJtrad.
48 49
Schuchhardt a publicat numai doua bucăţi in cartca sa in Mehedinţi avem un rhylon de argint din aceeaşi familie
Altcl1 ropa. p. 332 : aplicelc dela Craiova sunt absolut identice industrială greco-iraniană ca Şi rhytonul dela Panticapi1cum
publicat in Antjquit~s du Bospilorc Cimmerien şi in Antiquites
de la RlIssie Mcridiono[e a lui Kondakov şi Tolstoi.
Om Muteul djn Bucun:şti putem enumera şi alte obiecte
.'icythice. provenind din localităţi necunoscute. sigur însă din
câmpia munteanl\. Mai întâiu cele patru vârf uri de stâlpi de
baldachine. de bronz. cu figuri de ce.rvidee: inchirche pe vâr furi
de conuri ajurate cu găuri triunghiulare (fig, 24). Aceste co-
nuri, situate in vârful stă lplJor ce s uportau baldachinele. ave<tu
in interiorul gol o bobltă de metal liberă. care in timpul mersu-
lui (arelor făceau un sgomot ca de clopoţei. Mai putem m~·
(iona apoi un vârf de stindard de bron;: in forma de hJppo-
C3mp: motiv foarte comun în arta greco·sc.ythă : o placă de
hronz. luc.rată lIfl re:pollsse in stil grec. care a servit poate de
aplică pe un gOryt05 scythic de lemn: o figurin!' de bronz a
unui berbec inchircit. pentru care se poate găsi analogia cea
Ulai perrectă in figuril e de hcrbrr; de la Cilpetele unel brăţări
de aur din tezaurul dela Amu·Daria (foarte probabil din sec
IV 3. Chr.) ; o chiotoare de. bronz in formă de cap de iepure:
motiv zoomorr foarte comun in arta sc.:ytho-ionicll (forma chio-
toareiinsăşi se regăseşte identică in Rusia) şiînsfârşitalte fi-
gurine: şi aplice asupra cărora nu mai insistâm spre a nu lua
prea mult din spaţiul acestui capitol. Pătrunderea iranhmă in
Fig. 2J.-Dctallu de ~ Indnu- Fig. 2i. Podo..1b.' de ~Iftlp toată cAmpia munlcană este perfect documcntatâ prin monu-
şa Icbe.f·ululdrlaBAll\noala de baldachln s<:ythic mentele citate. până ad.
un cap desUen
Paralel Cll al treilea val scythic care a năpădit Muntenia.
un al palrulea val acopcria Dobrogea şi Bulgaria. precum şi
cu cele dela Krasnokutsk pe Niprll publicate de Minos. in toată Thracia până la Rhodope. Morminte scythice foarte bo-
opera sa Scythions and Grceks. p. 167 şi 267. Dela Poroina gale din Bulgaria centrală şi meridionali!. sâpate in ultimul

50 51
timp. au dat la iveală obiecte de artă greco-scythicâ de cel iŞi reiaumişcarea spre Sud-Vest (cazul lui Atheas). ceeace
mai autentic caracter pontic şi ttanscasplan. oferind astfel provoacă o rccrudescentA 8 scythismului şi in lumea thracă.
proba decisiva a originii acestor tipuri. Cât despre obiectele de Comparând acum cele patru regiuni scythice din Europa
artă greacă pură (atchaică. clasică Şi elenlstică). de aur. de centrală şi sud-esticA: llngaria-Slovacia, Ardealul. Muntenia
argint sau de bronz, e un fapt general de protoistorie euro- .şi Bulgaria. trebue sA re,inem un fapt de cea mal mare însem-
peană că apar pretutindeni. in Scythia ca şi in alte părţi. ca nătate : Intensilatea caliUiţii scythice a monumentelor se accen-
intregire naturală. de origine comercială. a inventat/ului in- tueazâ pe mAsură ce ne apropiem de marea caldA. In Carpatii
dustrial autochton sau amestecat. Morminte.le dela Brezovo şi de Nord scythismul nu e decât un simplu incident local şi tre·
c3tor. In Ardealul de Sud scythismul, deşi destul de bine re-
prezentat ca număr de fapte. nu ajunge să-şi imprime: carac-
terul specific in a doua parte a primei epoce de Fier locale. In
Muntenia unitatea de civilizaţie iraDianA cu !ltepa rusă se pro-
nunp cu destulă insislenltt Bulgaria. in sfârşit. nu mai Iasă
Diclo indoialA asupra Identităţii cantitative şi caJitative a Ira~
nismului de la Tanais pAnă la Hebru. Credem cli singura con~
c1uzie. posibilă e de-a admite cA migrall! le scythice au avut
acelaş curs c=a şi ce.le mai bine cunoscute din vremurile mai
apropiate de noi: cea sarmatică. cea gothicâ. cea bulgară. etc.,
adică intr'o directie mult mai accentuatA spre Peninsula Bal-
canid deda spre Europa centrală.
Plg. 25,-Obltctedt podoabll din to:.zaurul dela Craiova Dar aceste generalităţi nu sunt de ajuns. Trebue să exa-
(Muztul NatIonal de Ântlchltllil din Bueurc.ştl).
minăm mai de aproape fenomenul scytbic in Ardeal. unde in-
vătaţii contemporani sunt aproape loii de acord in a da ira-
Panagbiurişte în districtul Plovdiv, dela Bedniacovo in Cirpan nismului o aşa de mare importanţă, incAt toată prima vârstA
şi dela Radiuvene in Lovcea. par .să conţină adevărate inve.n- a FieruJui carpatic e numită epoca scythicA a culturii carpato-
tarii regale ca cele din Rusia meridionalA. Nu ştiu dacă po_ danubiene.
sesorii lor au rost Scythî sau cumva Thraci: e foarte posibil Am arAtat În primul nostru capitol că lumea carpato-
ca să ne aflAm inaintea unor inventarii de morminte ale unor danubian.li se gAsia la sosirea Scythilor. pc la 700 a. Chr., in
principi thraco-scythi din sec. IV 8. Chr .• vreme in care pre- plină evoluţie spre aspectul ocddental al epocei de Fier şi cA de
siunea nom8%ilor iranieni de neam sarmaUc devenind prea altfel toată perioada a IV -8 a Bronzului carpatic fusese adânc
puternică pe Don, triburile scythe dela Nipru şi de la Bug
pAtrunsă de formele primei epoci de Fier italice şi alpi ne.

52
53
Scythii intrerup relalille cu Vestul. Ei îŞi aduc propriile 101 destul de s ubpre . fărt't ornamente, cu cele două capete in formâ
forme din vârsta Fierului. SJ exnmin."im dar resturile ins."\şi pe de butoni conici. intrebuin{atc şi ca cercei; Cibulr cu arc. de
..:arc le-au lăsat SCYlhii in Ardeal. dm punct de vedere al !lti- up comun hallstattidn răspândit atât in Nordul cât şi in Su-
lului, începând cu Herodor. p(' valea Mureşului in p.,tria dul Dunârii; nicio sabie scylhică; abia câteva vârfuri de 53-
Agathyrsilor. geli de bronz; afarâ de ritul inhumaţiei. exotic in Dacia (in-
Târgui MlIreşlIlui. Cultură autoC'htonă foarte bogată în n c.iOe.ra\ia este aici folosit~ din vârsta Bronzului pAnA in epoca
IV-a perioada a Bronzului; influente italice; vase de bronz romana şi chiar mai târziu. pân" la biruinta Creştinism ului in

Fig. 26. Podoabe d~ bronz hallSfattlcnc g~alte la Alud.


Fig. 27.- Inventarlll) unlli monnant IIcYlhlc dclil Aiud.
d e tipuri BenaC:C:i I1 -Amoaldi imitate in teracotA; regiune foarte
populată. Necropolă scythică. Inhu malie cu inventariu foarte sec. IV V p. Chr.). aproape nimic .. .scythic". AceJaş f e.no~
sărac; trd tipuri de vase, urnă biLroncoconică de tip .. Villa men se repetă in nccropola dela Piş"hi in Hunedoara. Dimpo.
nov8." (fig. 10): cupă cu o singură toart1\ ridicată deasupra I trivă. regiunea Aiudului. foarte populată atât in vârsta Bron -
gurel. tiP evoluat din Bronzul lOClJl; cupJ foarte ),:trgă de un zului cât şi in vremea Scythilor, nu las;:) nicio indoiala În ce
străvechiu tip local mergând inapoi până În neolitic: câ- priveşte scythismul unora din morminfele sa le. Au fost săpate
teva cu{ite fără nimic caracteristic; brătâri de fir de bronz patru morminte bogate in obiecte hall.!ltattiene şi scythicc::

54 55
crudle şi rozetele~ctuci de bronz (lig. 26) sunt de caracter oc- baş in apropiere: numai spede, lăncii. securi cu două tAişuri. de
un lucru destul de primitiv şi de forme barbare. Ceramica. de
caracter local. cu proeminente, Ritul inhumaţiei la Gambaş in
cele două forme; cu cadavrul intins şi cadavrul inchircit. La
Murgeşti. spre Sud-Est de TârguI Mureşu lui. ScythuJ găsi!
in mormântul intact luase cu sine pe lumea cealaltă o lancie.
spada şi treizeci de săgeli ş i nicio altă armA sau podoab3, Ceva
mai departe spre Sud, la lacul Romăn. in Târnava Mică. un
mormânt de femeie a dat la iveală o oglindă cu dublu motiv
!icythîc : cerbul iogenuchiat şi lupul; o altă oglindA de ractură
foarte ru stică, probabil locală. împodobită cu motivul geome-
trk halls tattian al crudi incercuite. a fost găsită la Proştea
Mică lângă Mediaş, Mormintele "scythice" deJa Rodbau. Jjd~
I'eia şi Blaj nu adaugă nimic la ceeace s'a spus până ac.!. Oglinzi
au fost găsite de asemeni la Păuca (fig. 28). Ghindari. Feiurd.
Vaduri de sAgeţi în mai multe locuri . Dar ar Fi curata naiVitate
5<'\ se atribue roate s.'i.geţile r~zboinicilor .scythi şi tOilte oglinzile
femeilor ..c.ythe. Oglinzile care repetA până la saturatie acelaş
tip descris mai sus erau importate din oraşele greceşti dela
Marea Neagră. in primul rând dela Olbia. Ele nu probează
nimic in ceeace priveşte industria iranianA din Dacia. Şi dacA
n'au fost găsite lângă un cadavru inhumat nu probeazA nimic
nici in privinţa nalionalitAlii posesorului. Nu sunt in toata
regiunea carpatkă de la Nord de Carpatii Munteniei decât
două localitAti in care apar .şi clopoţei scythici, podoabe ale
vârFuriior de baldachine. de la carele de ceremonii (funerare
sau ale căpeteniilor) : Ghernesig in valea superioară a Mure~
şuluj şi Şomhid in valea inferioară a râului (in judeţul
FIg. 28. - Oglinda "CYlbica dela Pauca In lud. Alba.
Arad). Totuşi vârful de stă l p de. Ia Şomhid e de tipu l Gyon~
ddental; secu riie, spedele, vAdurile de siigeţj sunt iraniene (Fig. gyos. adică aparţine grupului scytbic de pe Tisa superioară
27); dar nimic mal mult. Aceeaşi poveste la MirislAu şi la Gâm- şi nu celui de pe Mure.ş, Cât despre frumosul colier de. aur

56
57
dela Rakamaz pe Tisa superioară. analogie miU veche pentru totalâ de opere de arta greco-.scyth.1 şi abIa douA piese ionice
colierul dela Vcttcrsfelde, acest produs de arta induslciaJJ de import: hydria dela Bene (fig. 39) ş i lebesul dela Băll1noaia
aparţinând dupd Rcin ccke secolului VI a. Che.. cu liniile .sa le (fig. 22 -23). Nicio (ormJ C'~ramicd proprie Scythilor. Prin
inase, cu torsiunea şi cu motivul b.1rcil solare, n'are nimic il urmare. pe scurt. simplicitate şi sărăcie. populal ie iraniană
face cu arta scythc1 . grupată pe mici insule in mijlocul massei compacte lhrace. afa-
ră de regiunea Mureşului. unde in morminte intruşii orientah
Aruncllod o privire pe harta descoperirilor !'icytblce din
Dacia {n'am citat decât pe cele mai caracteri'dice}, constatăm apar in număr mai mare. ca şi Agathyrsii lui H erodot. dar fără
ca Scythii au locu it in Dacia destul de risipili : ei constltuesc aurul şi Oogăţiile de care i se vorbise lui ll erodot.
enclave in mijlocu l popu laţiei mdigene, Nu s unt o mass;} ira-
niană, ca in Rusia de S ud , ega l de răsp5ndită pe tot teritoriul
Thracilor de Nord .
De a ltA parte invcntariul culturii scythice din Carpaţi

~:tea~t!:i~:::ni;~r!in~Od:e:t:r~~n~~~~::~'i::;:U;~ i~:r;us:~;t:~
mai repede pumnale, cu două tăi~uri. dar şi cu unul singur. În
chip de cuţit incovoiat; cât despre spada mare de la Dobolii
de Jos (rig. 19) . aceasta e un unicum ca re nu poate fi luot in
seamă intr'o caracterizare generală a culturii iranienedin Car-
paţi. Sunt apoi Iănciile ~ securile duble de fier. de fabricaţie
rustică şi de forme primitive (fig. 27) ; I'âr{urile de săgeţi de
bronz nu sunt totdeauna scythice: vârsta Bronzului a cunoscut
FIO. 29. - Secure dl' tip .. unonro-rom!ln".
şi ea asemenea obiecte: şi de forme foarte inrudite cu acestea :
vârful de săgea~ de profil triunghiular (cL Minns. S cythians TotU Ş i Gba Nagy 1), ale carui teo rii despre naţionalita­
nnd Grceks. fig. 82) . cu tub şi cu câ rlige ascuţite in sens 10- tea rurano-mongo lică a Scylhilor au găsit un puternic sprijin
vers. pare să fi Cost veritabil scythic, dar nu e singurul care la Ellis Mmn s. a ca racterizat ca seythic tipul industrial al secu-
se gAseşte acă. Niciun gorytos (afară de fragmentul indoielnic rilor duble de cupru şi ca agathyrs tipul industrial al sec.urel
dela Bucureşti); nicio piesă de costum sau de hamuri cu fru - de forma ccJor de aur dela Ţufalliu . Alţi învăţaţi (Mărton.
moa~ele ap,lice cunoscute in Rusia. afară de podoabele dela ;
Craiova (flg 2S) : doar două cAld3rl şi amândou.1 într'o re- 1) Prlndpaldl' lucr.'iri in care upune acC'a~t" teorie A 3:kytllljk
nem:c::tiStgc (1895) i)i A 3:kytlWlr (1909) A1upra l'ICl'stC'i chuduni, d
giune care e aproape natural scythică : la Scorţaru lâng3 BrAi-
v. P:trvan. Gt:tkQ. p. 363 sqq
la (fig . 20) şi la SapohoIJo in Galiţia orientală; lipsă aproape

58 59
Hampel) au interpretat tot ca scythice on ca agnthyrsc tezau- roase in epoca a IV-a a Bronzului ungara-român decât se pare
rele de aur dela Gyoma şi dela Firighiaz. in râmpia cea mare (fig. 29). Nagy ins~i s'a gândit deci un moment la Cimme-
a MurcşuJui de jos. spre Tisa. Să inc:erciim sii control:!m pulin [Ieni ca autori ai tipurilor citate. Am putea numi de asemeni
aceste pArerI. pe ThracH de Nord. cari locuiau in Carpati incc1 de la jumă­
Nagy e de! dcord că aceste două tipuri de ~ecun sunt mult tatea mileniului al doilea a . Chr. (cel putin). Dar aceasta n'ar
mai vechi decât sosirea Scythilor istorici in Carpaţi: 700 a fi decât o hipoteză in plus. Teoria .. scythica" a serurilor "un-
Chr. InsA el dă numele de Scythi unui popor nomad compus garo-române" nu se poate demonstra.
Să vedem ce rămâne din scythismul tezaurclor de.la Gyo-
ma şi del" Firighiaz.
La Gyoma in Bkhi~ s'a descoperit intr'un turnul o ca-
meră mortuarâ construită cu bârne mari ca in Rusia de Sud.
ceeace a dus la ideia că e vorba de un mormânt ~cythic. Din
mormăntul prăbuşit in cursul săp.1turi l or s'au putut cu lege ci-
teva obiecte de aur (fig. 30): Mărton le-a publicat apoi cu un
comentariu destul de amănuţ it . in care! a incercat sA demons-
treu. scythismul acestor obiecte. Relevând ca racterul exceptio~
nal a l acestui mormânt .. scythic" bogat in a ur in compa raţie cu
mormintele scythice din Dacia şi din Carpaţii de Nord. in ge-
netil! atât de "modeste ş i de s3rilce", Mârton se vede silit să
caute ana logii in mormintele scythice din Rusia de Sud. In să
comparaţ ia cu Ru sia. unde arta g reacă modificase aşa de adânc
atât geometrism ul local câ t şi naturalismu l A siaţ Jlor. ne ajută
Fig. 30. - Tezaurul dl! aur dda Gyomn. pren puţin pentru 8 demonstra scythismul tezaurului dela
Gyoma. Analogiil e întălnite la Scythii din Rusia de Sud nu
in majoritate din Finno-Ugneni şi din Turco- Tătari. sosit in
fac decât să intârea~că impresia de stil barbar. hallstattian. pc
Europa Încă Înainte de 1500 a. Chr. şi ca re ar fi răspândit care o avem de indată ce privim obiectele dela Gyoma. Sin~
::tf:I;~ l~eU::!~ ~p:;i~~a;i ~:::n~:a Up:?;;!::i !a S~;:~~I~:i:~ gura linie decorativă e zl9~zaglll. vechiu motiv central-euro-
pean. Nâstur8şii de aur. fJc u ţi pentru a fi cusuţi pe veşminte,
cupru . ,TotUŞi secu riie din al VII-lea oraş de la Troia (epoca
su nt iden tici cu cei cunoscuţi din epoca de Bronz carpato~
trero-ommeriană) sunt de bronz. securile dela Ţufalău sunt
danublanâ in ultima sa perioadă. In elul plurispiral îşi are
de aur, tipurile sunt mult mai com plicate Şi mult mai numc_
analogii - chiar după M â rton la P erecei in SAlaj, Admi-
60
61
(<ind cA celelalte câtevA obiecte şi fltul funerar se rcferil la nivelul său estetic cel mai inalt inainte de. ~nv~z.ia scythicâ.
Scythi. elementele orientille din tezaurul dcl<l Gyoma rilmân Insă diferenţa de: stil dintre b~'ări1e dela F",gll1~::' de o.parte
de fapt foarte slabe. aceea dela Belfye (fig. 32) de alta. trecând P~ID stadII le ln-
Cât despre bogatul tt~Zdur de:la Firighia::. pe malul stăng ~:rme:diare dela FokoC1I. Szooos::.16. Sicheihid (fig. 33). Plpea.
al Mureşului de jos. consistAnd dintr'o Întreagă colectie de Biia şi Dalj. ne sileşte. să admitem un curs destul de lung al
brăţilri de aur masiv. c destul de ciudat că a putut fi vorba. evoluţiei form elor de la un stadiu 111 altul. E deCI foarte potr~~
chiar numai ca hipotezA, sâ fie atribuit Agathyrsilor. Mârton vit sA admitem cel puţin secolul IX pentru tezaurul dela ~I­
care l-a publicat. a relevat toarte just caracterul local al for- righiaz dacă acordăm celui dela Be:llye cc:1 mai tărzlU sfârşitul
melor: bare cu profil patrat subţiate spre cele două capete. secolului VI.
bare cu acelaş profil ale căror capete sunt terminate in s pira le

Plg.JI.- Podoabă de aur dela Sarasau in MaramureJ

inve.rse, in s fârşit bare c u profil semicUmdric cu fiecare capă t fig. 32. _ Bratara d~ aur dela &11)'( (comll. Tolna)
ramificat in două volute spirale. - suntem in plină epocii a
Bronzu lui carpalo-da nubian. Liniile punctate care împodobesc Stilul podoabelol de aur din a IV -a perioadă a ~ronzulul
aceste bră1ări şi abuzul de spirale pe care il doved eşte stilul arpatopdanubian e atât de caracteristic încât br~\ăr~le cu c~­
lor. anunţă Hall stattul. Data atribuită de Marton acestui te- ~te in formă de spirale găsi~e in Boem ia şi chiar 10 prus.. a
zaur. circa sec. IX. se confirmă printr'o se rie Întreagă de con- sunt cu dre.ptate atribuite unUia şi aceluiaş Izvor de msplraţle.
sideraţii stilistice pe care le-am formulat când a fost vorba adică artei industriale a Carpaţilor. Dacă se adaogâ la a~~a
de evoluţia formelor dela Pirighiaz in tările ocupate de Thra - podoabe::lo r arta vaselor de aur. care nu e rau im~rtate I~
cii de Nord (cap. 1). In adevăr arta aurului. inflorind mal ales tltalia ca vasele de bronz. ci erau fabricat e in DaCia. n.~ mal
in Dacia din a IV-a pe rioadă il Brontului tran silvan . il atins poate produce mirare rolul atât de şters pe. care Scythu l-au

63
62
jucat In noi. In adcv3r. orfâurarii din Dacia se folosiau de o liar Carpato-Danubienilor din eneolJlic (dovadă cupele de la
veche lrdditie decorativli a "bronzului" inwgen. eli reia ii udl\o- Ariuşd ori de la Bonţe~ti). motivul ornamental c.1 candurilor,
gau unele motive italice ori din Europa central". dar plecând verticale. obUce sau orizontale. foarte la modă in vârsta Bron-
totdeauna de la intimitatea culturii italo-danubiene din zului. nu lipseşte nici in Ardeal. nici in Dalmaţia. in prima
vârsta Bronzului. Aşa erau de piJdă de o parte motivul epocA a Fierului. Este adevArat că vasele de aur găsite În BI-
perlelor mari tnconjurau~: cu cercuri concentrice obtinute prin hor (fig. 8) şi d«orate cu caneluri sunt ca origine dintr'o epo ..
lucrul au repoussc. desvoltat paralel de ex. pe cutare căldare că ceva mai veche decât vasele şi brăţările dela Biia (fig. 7).
impodoblte cu cercuri concentrice şi cu linii de perle. dar am-
bele motÎve apar contimporane chiar mai târziu.
Căd in Dacia pătronseseră aproape simultan. in prima
epocă de Fier. tendinţe foarte variate. E de ajuns să punem
alături tezaurul aşa-zis "scythic" dela Ţufa16u cu securi
.. cimmeriene" de aur şi cu aplice impodobite cu spirale aproa-
pe myceniene si tezaurul cu discuri convexe de aur dela
Şmig cu vechiul motiv eneolitic al helicci cu patru braţe (a-
proape un fel de svastică), vasele şi brăţările dela Biia cu bu-
toni incercuili şi tezaurul theriomorf "cimme.rian" dela Mikhal-
kOlvo. asupra cMuia vom reveni. spre a ne putea da seama că
e vorba mai intâiu de toate de vechi .. şi bogata cultură ind1-

~:n:I:~ne:::.:tavi~::::~::ie Ş~~::i~I:~:~ :a~~a~:_~:~:~i:nă:U~~~


Fig. 33.-Br4tar! de aur Fig. 3i.-Bro'lotar:i de aur prima epocă de Fier.
dela S.khelhld. dmArdtal. Există fireşte un intreg cerc de inspiraţie culturală şi ar-
tistică. de origine mai ÎntAiu "cimmeriană" şi apoi iraniană.
arestină de bronz găsitA lângă Stettin şi pe cupa dacă de aur care dă o nuanţă cu totul specială epocii de Fie.r carpato·
găsită la Biia-. sau de altă parte motivul torfUor sfârşind in danubiene in totalitatea sa. Ne vom mărgini aci să examinăm
volute spirale duble ca pe brăţările contemporane de traditie scythismul hallst3ttian al Daciei. Elementde scythice din epoca
locală, sau, mal mult incă, motivul Hniilor punctate: de veche La Tene din Dacia vor fi Iratate in al IV.lca capitol al acu-
marueră primitivă şi naivă (fig. 31) ca pe dngătorile de. bron:: teicărţi.
dela Spălnaca, dela Suseni, etc. De o răspândire asemănătoare Nu se datoreşte unei simple întâmplArj faptul elI. tezaurul
se bucura În prima epocă a Fierului motivul canelurilor. Fami- dela Mikilalkolllo in Galiţia (fig. 35) lşi gl'scşte analogii pe de

64 65
o parte la D.l/j in S lavonia iU90sl,]\"<'I. sau chIar Id P,'1şachioi in pectul lor ~tilizat ionic. fie În formele najve şi atât de pline de
Bulgaria de Sud (fig. 36). de nlta la Fokoru in Ungaria de simpatic pentru viaţa animala. ale Domazllor iranieni
Nord şi chiar in tot cercul hallstattian al artei aplice-Jar de aur. Trebue deci sa reţinem un prim aspect oriental al civili#
şi. in sfârşit. intr'o direcţie cu totul contrarie. Ii.! Arlanino in :;:aţiel curpato#danubiene cu mult anterior influen\ei iranlene
Rusia centrală sau in Coucaz. Geto-CiOlmerienii conslltuiau pc şi eontinulÎnd a fi aetiu c!lillr dupli. sosirc<J Scythilor. T ezau#
la J000 a. Chr.. o lume unitară. cu drumutl de circulaţie regu- rul dela Mikhalkowo ar putea fi scythic ca epocă. dar nu e ca
lată. economic~ şi cultura l ă. Între Alpi şi Caucaz. Forme de stil. Originea acestor influen\e cimmero-a~iatice pare să urce
civilizaţie născute in Asia .lnterioară puteau sa ajungă lesne pănA la o epocă anterioar~ chiar anului t 000. după cum vom
până în inima teritoriului getic din Carpatii de Nord sau dm arăt" mai jos, cu alte probe.
va lea Dunării: de unde fibulcle cu pUki theriomorfe de stii cau- Popor de arcaşi râ~ăcitori. trăind din creşterea vitelor şi
mai ales a cailor. Scythii n'au desvoltnt forme culturale prea

I-"ig, 35 Fibuln de aur del;, Mlkhalkowo. Flg.36 Figurlllnc\s.."'i pc urn" funerarll d"la Pa~chlolln Bulgnrla

ca2ian arâl la Mikhalkowo cât şi la Dalj. de unde vasul dela


Paşachioi. Iar În scns contrariu. formele şi technica hallstattia- :~::~~Ci::~ c~:tt~~ild;:r.~~~~a'i~n;~~~u~~~:r~o:ig:;~~toC;:~i~~~~
nă a metalului pătrundeau până in Polonia Şi pânA in Rusia. lru ti se apăra impotriva Scytlulor ilU devenit şi ei călăreţi, cel

ceeace a dat o inrudire aşa de strânsă tezaurelor dela Fokoru puţin in stepa Ololdovenca~că şi munteană : aşa ii cunoaştem
şi dela Mlkhalkowo. Theriomorfismul dela Mikhalkowo. dela indi din sec. V a. Chr. Ia Thucydlde. Unele procedce t<lctice.
Dai; şi delil Paşachioi se arat~ mult mai apropiat de reprezen- pre:cum şi ordinea de b.'\taic io unghiu ascuţit pentru (1 s tr5 #
tările caucaziene din prima epocă a Fierului sau mai cu seamă punge frontul duşman, au fost învăţate de Geţi de la Scythi.
de formele getiee ca cea a steagului cu cap de lup prelungit Dar aceşti căIăreli geto~scythi. ca şi Geto·Ce\ţii de mai t[tr#
in chip de balaur. decât de Formele greco-scythice. fie in 08- ziu. au ajuns cu vremea sJ capete aceleaşi gusturi. acelea,i

66 67
preocupărI. aceleaşi obiceiuri. care se traduceau de asemeni Ungaria de Nord pe acelaş drum ca şi frumoasa hydrie ionică
prin unele manifestări de artă geto-scythă comune. din sec. VI a. Chr. găsită la Bene in comitiltul Beceg (fig. 39),
Naturalismul oomazilor de stepă şi-a imprimat pecetia adică pe drumul comercial scythk care lega oraşele greceşti
c.::aracteristică asupra artei geometrice a plugarilor din Dacia. din Rusia. de-a curmezişul Ucrainei, Moldovei de Nord şi Ga-
Mormintele scythice din Ungaria de Nord. ca şi cele din Ar- Iitie.i. cu Cehoslovacia prin pasurile Carpaţilor de Miazănoapte..
deal au dat la iveală inele spirale cu fir neted sau dinţat. cu Dimpotrivă, originalul fibulelor provinciale carpato-danubiene
unul din cele două capete stilizat În chip de animal fantastic: din primele trei secole ale Imperiului roman. in chip de 5vastică
balaur. şearpe. etc. Dar aceste fiinre apotropaice. derivări tu- zoomorfă. cu patru capete de cai succedându-se. se regăseşte

:::-~~::!::ăd~ ~~:e~:iiu:;:~:~ ~e~~~::~e:~: ~: ~~::


in arta decorativă scythă : apiicele de argint care impodobiau
hnmurile sau frâde cailor căpeteniilor scythe la Krasnokutsk

Fig, 38. - Vas de pârnăo! dela Muhlpu!\%ta.


FIg.37.-Brtlţârideaurdlnţtnutulliaţ('guJul.
pe Nipru. ca ş.i la Craiova pc jiu (fig. 25), Aceste fibule pro-
nino, la Oxus ori la Susa. dând modelul unor brăţări dace de vinciale romane, dintre care foarte caracteristice exemplare au
aur, ca cea dela Toteşti în ţin u tul Haţegu l ui (fig. 37). şi fosL descoperite la Cristeşti pe Mureş. l ângă TârguI Mureşu­
creând astfel o Întreagă directivă ornamentală in arta daco- lui În Ardeal. ca şi 13 Breg/!:tio in Pannonia. tot in castre ro-
getă a argintului din epoca La T ene. mane, n'au nimk a {ace cu noua formă iraniană. de stil sarma-
In acel aş chip s'a răspândit În Dacia zoomorfismul ionic tic, aşa cum apare de pildâ la PiJszto În comitatul Heves din
complet adoptat de către Scythii din Rusia de Sud, fie in Ungaria de Nord, Felul de a trata aceeaşi temă in sec. IV a
forma pur grecească, fie în adaptarea iraniană. S'a găsit de Ch r. e complet diferit de cel din sec. IV p, Chr. Pibule.le ro-
pildil pe Tisa superioară, la Muhipuszta În comitatul Bors6c1. mane nu-şi au originea in .uta sarmaticIi. ci in arta scythică.
un vas indigen de lut cu toartă zoomorfică (fig. 38), a l că.ruÎ Dar "artă scytbică" inseamnă, din punctul de vedere al cul-
origina l trebue să fi fost un vas grec de bronz. ajulls ati in turii EUl'opei orientale, artă gteco-asiatică din sec. V UI până

68 69
in sec. VI a. Chr. şi in (lceast<l privintă lumea carpato-danu- dcţul Someş, in jude\ul Buzău, in Sâla;, in Bihor. in Trei
biană îŞi făcuse experien!8, mai inaintea Scythilor, cu Cim- Scaune, in Banat, etc .. pretutindeni constatam că Dacia a fost
mcrienii, predecesorii lor. locuită deopotrivă de intens in perioadele a III-a Şi a IV-a ale
Unele probleme de cuhurâ dacă. precum e aceea a stea- Bronzului. Principala ocupaţie: a indige.nilor e agricultura. Dar
gului dac sau aceea a iataganuiui dac nu şi-ar putea gâsi 50- metalurgia bronzulUI. a aurulUi, a cupru lui pur, e de asemeni
IUliile numai in consideratii privitoare In influenta [raniană. ci foarle activă. Argintul nu joacă decâl un rol cu totul secun-
in examinarea întregei influente orientale in Dacia, incepând dar. Fierul, niciun rol. Studiul aşezMilor din Bronzul IV ne

~::t~lnCABr:~:~~CC;lI.su~~U~lA S~~P::tr:o~~:a;ie 7~ :~~~~I


cu arta cimmerianli dela sfârşitul mileniului al doilea inainte
de Christos. Şi unul din capitoleJe cele mal interesante ale unei
viitoare protoistorii carpato-danuhiene va [j acela care va cu- n'a fost in Dacia nicio turburare mai gravă şi că viaţa ome-
prinde arta cuprului pur in Dncia in epoca de Bronz şi in nească a continuat să se desvolte in sensul unei prosperităţ i
prima epocă de Pier şi examenul originilor tipologice ale ar- generale: şi a unei mari creşteri de populatie. Sosirea Scythi-
melor şi uneltelor de cupru şi de aur (acestea de asemenea!): lor pe la 700 a avut urmări dezastroase, E drept că n'au reu-
se va putea constata atunci odată mai mult cum cutare formA şit nici să transforme. nici să în l ocuiască civilizatia indige.nă
cu decor zoomorf de origine asiatică. s'a geometrizat in Dacia. şi dimpotrivă ei au fost cei cari au suferit desnaţionalizarea.
jn~ nu destul ca să ascundă complet motivul origlOa l. Astfel dar de altă parte au turburat şi sărăcit. prin prădăciuniie lor
secu riie de aur dela ŢufalAu ori cele de aramă dela Balta vor neîncetate la Început şi prin economia lor nomadă in veacurile
trăda in curioasa lor ondu la pe convexă, linia zoomorf3 a fia- urmAtoore. viata agricolă aşa de infloritoare pe ca re au gli-
rei la pândă care era reprezentafă pe secuI ile de luptă din sit-o aci,
Asia anterioară. Aşezările din Dacia dlOtre. 1000 şi 300 a, Chr. sunt de
Dar problema generală a raporturilor dintre Scythi şi douA feluri: cetiiţi. aşeza t e pe înălţimi sau pe poziţii bine În-
Carpato-Danubieni n'ar putea fi pusă la punct in chip absolut tărite de la natură prin cursuri de apă ori prin vâlcele largi,
complet decât prin examinarea întregului aspect al culturii re- şi sale. Cetăti l e prezint3 un inventariu mai bogat şi mai ales
giunilor n~stre intre 1000 ŞI 300 a, Chr, şi prin deosebirea mult metal şi ceramidi (rumoasă npaninând tipurilor carac-
netil a elementelor locale de cele străine in cultura carpato~d8- tc.rislice ultimei mode predominante. Satele au un inve:ntariu
nubiană din prima e:pocâ de Fier. deştul de sărac; metalul aproape lipseşte cu totu l, iar ceramica
Locuitorii Daciei sunt în a IV-a periofldă a Bronzului e de: un traditionalism atât de indarătnic. incdt elementele
(prima perioadă hallstattiană) şi in Hallstattul pur (a 11-0 neo/itice sunt transmise cu fideli tare până in a doua epoc3 a
perioadă in Occident) continuatori direcţi. ca rasă şi ocupatii. Fierului. Aceastli stare de lucruri ingreueazli mult determina ..
ai locuitorilor din a III-a perioadă a Bronzului carpato-danu- rea şi datarea sntelor din Bronzul IV şi din Hallstattul II, a-
bian, Peste tot unde s'au făcut cercetări mai continui, in ju- vând in vedere că ne găsim aci intr'o perpetu3 epocă primitivă

10 71
şi numai mulţumită vreunui ciob smguratic sau vreunei forme nici urmaşi cari le semănau, la Ţufal!w. Biia. Mikh.1/kowo, Fo-
de vas neaşteptate putem reuşi 53 ne orientăm. Ceeace e si- koriJ.ctc.
gur. e cA nici ceUilile, nici sotde din Hallstattul carpato-clanu- Cimmero-Scythii au fost Dorienii Carpatilor, Au prădat
hian nu oferA nimic caracteristic scythic. bogăţiile adunate de altii. Ei D'au adus niciuna, Insii. ca şi
Marele număr de spede, de pumnale şi de lăncii de bronz DOClenii din Sud. Scythii din Dacia n'au fost cu totul fărA
găsite in .. depozitele" dm Europa danuhiană din ultima vârstli folos pentru cultura locală,
Nu credem că ne-am înşela prea mult dac", am atribui
a Bronzului ne face să ne gândim la o clasă socială de oameni
elementului iranian venit in Dacia o reînvicre a credinţelor
Iiheri luptând pe socoteala lor, foarte numeroasă. Sunt totuşi
uritniene şi solare, atât de scumpe Carp.."lto.Danubieni lor din
luptători pedeştri: numai nohilii sau mai ales căpeteniile po_
vârsta Bronzului, Pe când Thraco·Phrygienii şi Grecii inşişi
sedau care de războiu şi arme defensive complete. E probabil
S'iIU deprins tot mai mult cu culte le chthoniene din MedIterana,
că in marea ciocnire cu Orientul nobiJii au pierit, iar poporul
Geti! au rămas totdeauna uranieni crezând În nemurirea sU'-
s'a inchis intr'o rezistenţă pasivă ignorând pe strAini. Cu tot
fldului. Nici Grecii din Dlbia. nici Herodot nu mai intel e -
acest aspect războinic al evenimentelor de după 1000 a, Chr,
ge.\U nimic din religia lor şi, pe când unii inventau legende
vedem totuşi comerţu l inflorind. De la Marea Neagră şi de pythagoriciene. celălalt le descria credinţele cu o mirare des-
la Adriatica până la Marea Nordului şi până la Baltica tra- fui de vădit.'\.. Cănd au venit Scythii, Thracii din Carpaţi a-
fieul este neintrerupt. Exemplele pe care le-am dat în primul dorau ca toţi Nordicii pc zeul cerului inourat, pe Zalmoxis.
capitol al acestei cărţi vor fi de ajuns să justifice afirmaţia Soarele, luna , luceafărul. zeii călăreţi intovlirăşind cu teJe-
noastră. Sosirea Scythilor impiedică doar pentru câtăva vreme garii lor pe stăpânul de foc al cerului, nu par 5<'\ fi jucat decât
această circulaţie economică, ce va reîncepe indată după aceea, un rol cu totul secundar sau chiar niciunul. Reprezentările sim-
favorizatA de Scyth.ii înşişi. bolice ale. zeului solar, roata, lebăda, barca. etc .. transmise de
Fastul de care vorbeşte Herodot pomenind pe Agathyrsii lumea mediteraneană NordiciJor pe la inceputul epocii de

~::nz~c~!~n::p:n!:~:tişic~n ;~~~~!i_~;ie::~ :~~~:~ c;ariit:~~~


din Ardeal. fast care in realitate e prescythie, n'ar putea [j
documentat intr'un chip mai sugestiv decât prin descoperi-
rea dela ŢufaLău În Trei Scaune. Prin obiectele tezaurului de apotropaice ori medicale ale zeului solar. Căci, intocmai ca şi
acolo reconstituim viaţa unui senior mândru şi falnic inlAşu· Apollo celticul. Zalmoxis geticul era un zeu \tx'tp6l; "vindecă­
rat în mantii largi presărate peste tot cu aplice de aur (discuri tor", Dar Scythii aduceau scn~ul naturalist al reprezentArii
convexe de toate m3rimile cusute pe stofă). şi atât de trufaş anthropomorfe şi zoomorfc: pe care il învăţaseră in două locuri:
pentru aurul pe care il are Încât îşi înarmează ostaşii de gardă odată in Asia, apoi in Rusia de Sud. Nu e locul ~
in zilele de sărbători mari cu securi de lupt4 turnate in aur explicăm aci geneza călăreţulUi thraco~iranian. ale cărui
massiv. Bogatii seniori dela Mycenae şi Sparta îşi aveau vred- icoane sunt aşa de numeroase in regiunile danubiene din

72 73
epoca romană: dar putem nota de pc acum c..'\ aceste IlnagiJli de continuitate intre Hallstattul I {Bronzul IV} şi Hallstallul
de cult au trebuit. ca şi svasticele zoomorfe, să-şi Ei avut te- II mai ales in ce priveşte cultura rurală a satelor. E dr~pt cfi
renul preparat de către Iranieni. Mithras şi Anaiti~ au fost n~bjlij au surerit mult: o parte. căzuti in lupte ori duşi In ro-
cunoscuţi in Rusia inaintea Romanilor. Diana Regina, marea bie. altii In orice caz sărăcilÎ. De aceea Hallstattul '.1 car-
leiţă thracă, - Apulm: ~!XOtA"'Ii:'1, cunoscutA de Herodot ato-danubian e lipsit de mărturii ale unCi arte In.dus~(lale de
in RLodope. era adorată Şi de Scythii din Nordul Mării Ne- fux importate ca pe vremuri din Sud-Vestul italo~IIIY(lc Doa~
..
gre influenţati de: cultura elenâ. Ea şi-a găsit reprezentarl."8 câteva produse greceşti archaice, dar Şi. acelea pre~ p~ltne ,ŞI
iconicA definitivA la aceşti Greco-Iranieni. E greu, in sfârşit. a·unse la noi pe cale scythică. din Orientul ~nti~ ŞI eg.elc.
sâ facem afirmatii chiar hlpotctice in domeniul incA a.,a de
putin sigur al religiilor comparate din Europa de Răsărit: dar
i~tuş; das~ nob;JAU: ~~;:c~o~ad·,.~eo;:a n;~ ~:~. :e:~:~ :~
ordinul monastic al asceţilor numiţi xt(ata~ la Geti şi
1tOAWU! la Daci are o culoare atât de iraniană şi in general ~~::::Ş:::::~~;:,;~u:I;:kv~r~:,;r;d:p~~:I:e~;~::~~;b~:. :r~:~
asiaticii. incât n'aş putea să n'o relev aci. rilor războaie biruitoare Împotriva Scythtlor ŞI Ce lţd or... .
Fireşte. procesul se întâmplă şi in sens invers. Vedem de Dar asupra acestei epoci ne vom intinde ceva mal JOs iO
pildA in mormintele de inhumaţie, chiar in cele .. scythice·· dela capitolu l IV . Ceeace trebue să reţinem. acum e că pri~a epocă
Aiud ori de la Pişchi pe M urcş. scheletele purtând pe a Fierului carpato-danubian nu e $cyth~Că decât exact I~ a~elaş
frunte o roată solară de bronz: e inceputul getizi'irii. Mai sens in care ultima epod a BronzulUi din aceste :eglUnl era
târziu Scythii vor primi. devenind Thraci. chiar obiceiul de italiC"ă. iar a doua epocă a Fierului va fi greco-celtlcA,
a-şi arde morţii. Ca şi in jocurile lor sacre, Geţii acceplaser5
să cinsteasd pe Zalmoxis luptând alături de el impolrlva
monştrilor cu chip de balaur. cari În timpul furtunii Îi intune~
cau fata luminoasA. dar nu cu J:lncii indigene ca alU'datA, ci
cu arcul Şi cu săgeţile iraniene. Aceşti balauri cereşti vor fi de
altfel adoptati ca apotcopee clasice ale Dac.o-Getilor şi ei vor
fi aleşi ca imagine pentru s teagu l acestui popor l)
DacA nAvAlirile scythice impiedică pentru un secol şi JU-
mătate (circa 700-550 a. Chr.) legăturile aşa de intense pe
vremuri cu Vestul. În sch imb in Carpaţi nu e nici o solutie

1) In ce priveşte originea tipologie" Il balaurilor respectivI. 5.1 se com-


pare cu ceea("e crMf'1tl asupra acestui simbol religios In cap. IV.

74
75
fi

CARPATO,DANUBJENll ŞI GRECJI
E din ce În ce mai probabil că migraliile popoarelor din
Europa centrală. de Răs3rit şi de Miazăzi. deslănţuite În ul-
tima vreme a Bronzului. au intrerupt nu numai continuitatea
pacificA şi productivă a civilizaţiei myceniene din Grecia. dar
au impiedicat de asemeni pentru o bucată de timp orice contact

!:~:c::~~:eI~::~::e~~ă J!o;:.r~~aad:a::ra~:r::I~~':~!el::
ale Industriei metalelor care apar şi În lumea egelcă incJ de la
inceputul epocii de Bronz. corespund ca echivalent invers
formele .. myccniene" şi chiar "minoicc" care se pare că se des-
copăr din ce În ce mai numeroase in industria carpato-danu-
blană a mileniului ti a. ehr.
Pănă când săpaturiie ne vor ingădui să vorbim cu mai multă
siguranţA despre aceste in depărtate: lcgthuri prc- şi protoisto-
rice, putem să ne in tindem cu mult folos asupra legăturilor is-
torice dintre Carpato-Danubieni .şi Greci începând din sec'l
VII a.Chr.
Nicio colonie greaca de pe coasta de Apus sau de Nord I
a Ponlului Euxin nu e mai veche decăt anul 650 o. ehr. Săpă­
\turile de la Apollonia in Bulgaria, de la Histr;a in România.
dela Olbia in Rusia n'au scos la iveală nicio urmă (cioburi de
vase, figurine: de teracotă, ziduri. monumente) care să poată
fi datate intr'o epocă anterioară jumătăţii sec. Vila. ehr. Dar

79
vecine, care depind de el politic şi economic, era sub st.'ipanirc3
dinastie.i iraniene (agalhy~ de origine, acum thracizată) .'1
lui Spargapeithes. In răs..'\ritul Dadci, avându~şi centrul in re-
giunea Olbiei. domnia ArÎapeithes. l-lerodot capătă la Olbia
multe infonna{ii asupra istoriei personale. a celor doi regi. pre-
cum şi asupra rÎvalită~ilor şi războaielor de graniţa dintre ci.
Aceste teritorii sunt foarte: bogate. In sec. VI sunt chiar
destul de: pacl(ico1.te. Abi'l sasiti. Grecii pătrund pretutindeni.
Ştirile privind aceast" penetralie chiar în cursul sec. VII Iip-

Flg, 40. Au firave olblitn g~l la Mahmudio

sesc iucă. dar lucrul e explicabil: chiar in oraşele greceşti pon-


tieI! resturile din sec. VII nu sunt numeroase. Aceste centre
greceşti erau incă in curs de formare. Dimpotrivâ. sec. VI e
Fig. 39. Jlydrla dela Sene bogat in mărturii de cea mai mare în:olemnătate: din regiunea
Kievului (doburi de vase greceşti din sec. VI găsite in Podo~
lia) pănă in Dacia de Nord (hydrie Ionică de bronz din sec.
VI găsită la Bene. in comitatul Bereg. in Carpaţii slovaci. vezi
fig. 39). Grecii umplu toate. aceste regiuni geto-scythlcc de
produsele manufacturilor lor.

80 81
IMarele drum de penetraţie spre Europa centrală e Dună­ lor. Grecii lucrau pentru ei, intr·un oarec<.lre stil greeo-scythic.
rea. Un uc.s grauc olbiaD cu legenda API X (fig. 10), găsit produse al căror scythism nu consta decât din insplra~ie. i~r
lângă vcchia Solsouia (azi Mahmudia) pe malul bra~ului de nu din technică sau din linii. uneori nici chiar din adaptarea utI-
Sud al Dehei Dunării, aratA cA acest mijloc de schimb. pus in litarA. in ade.văr marea majoritate a regilor şi a principilor
circulalie În mari cantităţi (s'au găsit multe exemplare in Rusia scythi cari colaborau cu Grecii erau ca şi acel Scyles. riul lui
şi in România) de către Olbieni in sec. VI, ua activ şi pe mi;(- Ariapcithes de care vorbeşte Herodot. elenizaţi aproape cu de·
lui get al Dunării. Dar din aceJaş sec. Vl. avem mult mai de- săvArşire. Şi aveau nevoi de lux şi de confort elenice. iar nici
parte pe fluviu in sus. Ia gura Siretului (Tiaranlo.s. Hierilso3). de cum barbare. De altfel. intocmai ca şi lo,i regii odrysl con-
la BArboşi in fala vechei Dinogetia getice. o intreagă faetorie temporani şi ca marea majoritate a regişori)or şi dan8ştilor
grecească: morminte cu vase attice cu figuri negre dovedesc trad din Balcani. aceste căpetenii scythe ţineau de insăşi să
epoca. In sfârşit. din Apusul Munteniei insăşi. dela Băliinollill see.lenizeze.
lâng3 Giurgiu. un lebe.s ionic de bronz cel mai târziu din sec. Dar rolul principal in acea~tă operă de e.lenizare revenia
V (fig. 22-23) şi deJa Turnu Migurele un tezaur barbar de celor douA mari oraşe greceşti de pe litoralul de Nord-Vest al
manete inelare după norma ponderală a Cyzicului. datând cel Pontului: Hi.strio la gurile Dunării (/stros). de la care. îşi tră­
mai târziu din aceeaşi vreme (v. mai sus p. 49) arntă pAtrun- gea şi numele. şi Bory.sthene.s-Olhin la gura .Niprulul (8o~
derea ideilor şi produselor greceşti in lara thraco-getă aproape ry.sthcnc.s). Amândouă inflotlau in umbra marilor regl sCYlhl
in acelaş timp cu rormele iraniene şi mult mai de vreme decât cari îşi impărţiau Europa centrală şi de Răsărit. dar amândouâ
fornlcle celticc. par să-şi fi definit sferele de influenţă in aşa fel. incât Olb~a
Această influenţă grcacă trebuc să fi fost aşa de intensă s5 domine marile drumuri comerciale spre Galill8 ŞI Ungana
Încât produsele industriei oraşelor greceşti au devenit familiare peste Moldova. respective peste Ardeal. pe când Histria s'a
chiar modeştilor ceramÎşti indigeni cari prin acelaş sec. V a. specializat in afacerile pur geti ce de pc valea Dunării şi văde
Chr. imitau la Muhipus=lo in comitatul Bors6d pe Tisa supe- afluentilor săi.
rioară. in lur. un va:ri ionic de bronz cu toartă theriomor(3 (fig. In adevAr. am atins incă in capitolul 1101 dcestei căr\i
38). Cazul vaselor villanoviene de bronz imitate in teracotă In chestiunea legăturilor economiee şi prin urmare culturale
TârguI Mureşului (v. cap. 1. p. 20)se repetă cu vasele gre- foarte intense intre Scythii din Ungaria şi din Ar-
ceşti. venind dintr'o direcţie contrarie şi tot atât de indep3rtatA. deal de o parte şi Olbia de alta. fie prin pasurile Carpalilor
Dar nu e de mirare importanţa influenţei elenice directe !!lovaCi (Iabloniţa). fie prin trecătorile Carpaţilor din Mal ...
pe intreg teritoriul ocupat militar de către Scythi. fiindcă. spre dova de Sud (Oitu;:). Şi am relevat importul produselor bron-
deo:riebire de Celţl. cari vor desvolta pe bază elenică O civili- zierilor olbieni, in primul rând fireşte podoabele şi aplicele.
zatie proprie, originală. pe care o vor răspândi ca atare in oglinzile. armele de oţel bun. dar şi vasele frumoase de stil
toată Europa barbară. Scythii nu posedau o înaltă c.ultură a ionie. Ia Thraco-Scythii din Ardeal şi din Ungaria şi am atrl-

82 83
bUlt b~nele cunoştinţe ale Olbienilor asupra ţ~rii Agathyrşilor date de Scythl: nu cunoaşte pe cele între.hUlnţate de Thraci
~:~ia~~ncet:t~: !:~~~~;~ neintrerupte ale negustorilor lor cu se- (Geli) pentru aceste râuri. Chim el povesteşte că răul numil
de Greci Il!JPi."t'!.t:. care curge fireşte în ţară getie"" e numit
Urmea::A de aci că Olbienii cunoş~eau destul de putin la Scythl Il6pll'ta:. Pentru Siret. care e getlcul !ipI'tOt. el nu
v~l~a Dunării. unde Histrienii erau oareCum la ei aca~. şi cunoaşte decât exclusiv numele scythic 'IHpa:... 't!i':, Cât despre
col 10 marl)e chestiuni politice dIn acea vreme Olbienii trebuiau descrierea acestui râu din urmă, ea e total inexactă, E evident
să ~:dopte ~ot~eauna punctul de vedere al seoiorilor lor direql. că informatorii greco~scythi ai lui Herodot nu erau in măsură
regll scythl d~n Ucraina de Vest. a căror reşedintă civilizata să cunoască la Dlbia realitatea lucrurilor din regiunea gctică
era uneori chiar la Olbla. Documentarea acestei stâri de lu- ce se intindea [ărli intrerupere la Vest de Tyras pânâ djncolo
cruri o ~~sim ~a Her~dot Însuşi. Două generatii cel pUlln dup..l de munli. iar la Sud până in linuturile thraee din Balcani, trc:~
~e C,recn au ~ntemel8t statiunea lor de comerţ şi de pescuit când din punct de vedere etnografic chiar dincolo de DunAre,
m ~IJlocuIIă[li gete, la BArboşi, la gura Siretului, Herodot din pilon la Pontul Stâng, La Olbia Herodot nu putea să ane de-
Hahcarnassos vizita oraşele greceşti de la Pontul Euxin. Dar, cât un singur lucru: că ţara era şi la Vest de Tyras, p.."tnă la
urmâ~d tendinţele vremii sale. el s'a grăbit sA cunoască numai DunAre, scythid'i. Ceeace era perfect adevArat din punct de
Scythm e1enică. neţinând seama de Thracia denicA. Şi pe vedere politic, dar fals din punct de vedere etnografic. E ne-
când se pare că plecând de la Olbia şi-a implnrl plimbările in Îndoios că Herc.dot ar fi pulut căpăta 1.3 Histria. dacă şi-ar
!mpreJurimi chiar până la Tyras. nu are decăt idei cu totul fi dat oste.neald să mearg."l până acolo, ştiri mult mai exacte
I~curcate asupra ţărilor situate la Vest de. Tyras. spre. Dunăre de la acei pescari şi cor3bîeri, cari. precum am vAzut şi precum
ŞI. ceeace e absolut ciudat. asupra Histriei îns:işi, despre care vom constata şi mai pe urmil. piltrun.c;escrc1 pe vremea lui pe
Spune că ar II aşezată chiar la vărsarea Dunilrii, pe când ade- Dunăre in sus ÎD regiuni şi mai depărtate decât a Bărboşilor.
vărul e acela exprimat de Flavitls Sabillus. guvernarorul Moe- Pătrunderea elenic3 În basinul Dunării rămânea o treabâ

g~i{f;::~:;!~~·;::!:.:~::n~~~~~:~::;~~;~~;~:~:~!~
aproape exclusiv histrian.1. In adevăr, Tomis. nu incepe să
joace vr'un rol decât în sec. III n, Chr., după infrângerea
Callatic:nilor (alinţi cu Histrienii). cari voiau s'o facă o fac-
tarie a lor; Callatis, ajunsă la o importanţă mai mare, dupâ
~ă opresc aci in ce priveşte inexactităţilc bine cunoscute cât se pMe. abia in sec. IVa. Chr,. e mai de grab3 o colonie
a.le lUI Herodot despre direcţia cursului Dun~rii. chiar la gu~ agricolă, cu un mare teritoriu rural de exploatat, direct sau
rde sale. sau despre afluentii săi. pe care il enumără unul prin indigeni. şi se îndeletniceşte în ptlmul rând cu comerţul
p~ste, a~tul punând in dreapta răurile ce se varsă in stânga flu- de cereale: celelalte colonii, in sfârşit. Dionysopolis. Odesso!.
VIUlUI ŞI aşa mai departe. Voiu insista Dumai asupra chestiunii Mesambria şi ApoJlonia. sunt prea depărhlte de basinul Du-
numelor însăşi pe care li le da. Herodot nu ştie dec5t de numele nării pentru n Juca - in nce.lstă epocl'i un rol mai mare in

84 85
gâr t
i:t~a:~
ce
de
priveşte
pildă.
exploatarea lui. Abia in sec. 1. a. Chr .. Mesambria
va ajunge s~ infir.pe legături cu Dacia. dar in acea
epocă Însuşi regele dac Burebista - c protectorul oraşelor
tea de Est n Acropolei. pe
(Aphrodite "Feniciana", lig 43), pe: care le-am
m;;tl.ul mării \::i :::;e~r~e vase
lag unA ). se intrec În num5r ş' calitate cu 9
greceşti ale PontuJui pAnă la Apollonia. Cât despre Tyras.
această colonie milesian.:1 pierdută in stepele Tyragclilor. aVC:1
prea mult de: lucru cu pescuitul. cu agricultura şi cu creşterea
vitdor intr'o regiune aşa de intins<l. nedisputat3 de nicio ri~

Fig il. - Pinax dm sec. VI II. Chr, de provenien\;.


rhodianll ori lonlcJ, g.lsitla Hislria. lliM'n IWgOl pc fond ro,u

va l ă,pentru a se mai interesa ş i de pescuitul şi de CQmertltl


din susu l Dunării.
Intemeiată în sec. Vila. Chr. (traditia literatJ. se confir-
ma prin cioburile de vase lonite ŞI corintfuene din această epo-
că, găsite in sdpăturiie noastre Încă din 1915). Întocmai ca şi
factoria de pe: Berc~an (1 .. Olbia) şi intocmai ca Apollonia : attice cu figuri negre din cea mtli veche epOCă găS~f' in_ t~rl~:
pe o insulă. Hislria devine În sec. VI un c~nlru comerciill de d Sud Est ~j mai Cll seamă intr'un put in forma e pa ~Ie
intâia mâna. Cioburile de vase milcsiene. samiene. rhodienc, g~.ra patra;ă.' săpatÎn stâncă şi ;d~ntlC ca for~!r~ ~: :~::~:
coriDthiene (fig. 41-42) şi statuetele zeilei cu porumbil3 buill\are cu cele săpate de către rnest von
87
86
~;:~~::/i de către Degrand la Apollonia în insula Sfântul atticc se ara.tă covârşitoarc către sfârşitul sec. V I, aproape ex-
clusiv in aceJaş fel ca şi la Olbia, la Be.rezan, la Panticapaeum,
lntocmai ca in Scythia. aşa şi pe coasta thracă, mai ales etc., şi această influenţă rămâne: statornicli - În ce priveşte
vasele - şi in cursul secolelor V şi IV. Trebue totuşi nota:
că ionismul se păstrează destul de bine În limba inscripţiilor
până intr'o epocă destul de târzie. Nu vorbesc de dedicatiile
către Apolion letros (o bază de marmoră neagră pentru o sta-
tuă de bronz şi o architravâ de: marmoră albă dela un templu)
răcute pc la sfârşitul sec. V şi inceputul sec. IVa. Chr.• cele
mai vechi inscripţii istorice: pe: care Jc-am găsit până acum
şi ale căror ionisme se regăsesc in aceeaşi epocă pe stelele
funerare dela ApolJonia, dar unele forme iODjce. ca U.pEWC;,
genetiv [EPEW, persistă in aceste colonii mileslene până În sec.
1 a. Chr.
Mi se pare destul de probabil ca factoria greacă de la
Bărboşi la Vest de Galaţi. constntat5 încă din sec. VI a. Chr.,
să fi fost exclusiv histriană. Căci numai H istrienii trebue să fj
urcat în acea vreme destul de departe pe Dunăre În sus pentru
a cunoaşte această splendidă regiune şi a se statornici acolo
In adevăr, stabilirea Histriei chiar pe insu la cea mai apropiată
de gurile Dunării. pe care Milesienii au găsjt~o bună pentru

r acest scop (mai erau douA şi mai aproape, dar improprii : Bi-
se.ricuţa şi Popina). avusese ca principal scop economic pes~
rcuitul la gurile fluviului. Ex.iste n ţa insă§i a Hlstrienilor pare
, să fi atârnat din ce in ce mai mult de libertatea de a pescui
in Dunăre. chiar la gura Pellce. Peşti.i de apă dulce şi morunu!.
Fig. 13. - Figurina arch;~:'~I.1g~:c~~S~i;~prez:el1tând pe Aphroditc. a cArui pescuire e foarte spornică la vlirsarea braţelor Dunării
trebue să fi fost articolul principal al comerţului eli peşte să­
rat. afumat sau uscat, pe carI!: H istria il făcea cu Sudul. După
la Hjstria~ u~de s~păturile sunt destul de întinse pentru a
ce Scythia Minoră deveni, dimpreună cu regatul Thraciei. de
putea sa Ingadue judecăţi de: ansamblu, influenţa civilizaţiei
care depindea. o provincie romană, Histrienii cerură. Încă de pe
BB
B9
vremea lui Claudiu. să li se confirme drepturile lor strabune şi origini. ceeace fireşte provoca reacllUni ca aceea lui Ariape.ithes
căpătară de la Romani pr'ivilcgiul de a exploata Dunărea fără pe care ne-o povesteşte Hcrodot (lV. 78 şi urm.).
nicio taxă. Dar motivul acestei mllrinimii romane e expus de Trebue să fi fost un moment unic in istoria OI biei şi a
către Asiaticus. prefectul roman al ţărmului Mării (praefectlls Histriei când ÎnnÎnte de 500 a. Chr. - marele rege scyth
orac maritimae) in scrisoarea guvernatorului Flavius Snhinus. Ariapeithes. de cnre dcpindcau Grecii din 8orysthenes-
din anul '1'1 p. Chr. (v. mai sus. p. 8'1), unde se Spune anume Dlbia. a luat in cAsAtorie o femeie greacă din liistria. Scyles
c6 de fapt aproape toate veniturile cetăţii se trag din peştele fu fiul acestei Histrienc. care I~a învăţat !iml>.., şi literele gre-
sărat: axt&v 6X;[V7jV 116v7jv ,lva.: njc 'l"".oAEW<; 1>;;60000'1 rljv ceşti şi _ ceeace i-a fost fatal şi obiceiurile şi religia pa-
ix 'tO() tapltXâuolt.!vou lXOuoo;. triei ei. E foarte firesc ca Scyles. devenind rege şi tot după
In sec. VI şi V a. Chr. Histrienii ernu. fireşte. mult mal Herodot. rege mal de SJrabă gre<: in somptuosul s..'\u palat din
pute..rnici şi mai aventuroşi decât in sec. 1 p. Chr. Şi e foarte Dlbia, decât !lcyth sub cort cu păstor'ii şi cu c.rescătorii săI de
prohabil că în afară de peştele şi de grâul geto-thrac ei mai
aveau şi alte articole de export. Vânzând BarbariJor multe ;~ic~I:ă~~~i~~td~:~r~u~:~:~aC;:i~~~ s:;eg::~e::~~;r~:~;i~~
~~i::~em~:~~i~:I~~i~~~~~llI a~:I~; ~;~ş;CI~~:~~ :ii~~i ~::a~~ să se Ei inteţit şi mai mult. Dar Ariapeithes fusese uas prlD
trădare de dtre Spargapeithes. regele Agathyrşilor, foarte
dru către Athena pare ~ fi trecut prin staţiunea dela 8ărboşi
şi prin târgui din Hlstria. Ceeace e in orice ca:;:: foarte sigur e ~~~~c:i1 ş~n~~i;a:ev;:~:I~ ~:;i~~~:ui:i:~:~t;:~:e ŞC:r:;~li;~~~:
că pe la 500 a. Chr. Dunărea, până la confluenţa cu Siretul. ras. Iar Scyles j·a fost urmaşul.
era o apă grecească şi că pescarii şi negustorii din Histria Se inţelege dela sine că Hlstrienii trebue sli fi plătit des-
cunoşteau foarte bine ţara geto-scythâ pe care o traversau ne- tuI de scump gloria de ;:t fi fost cumnatii unui rege scyth rival
:~~:~;Ii:, Î;a:~;~~ Ş;i Î:f:~:~i~:~~ei părţi a fluviu lui. cu braţele. aceluia care domnia in Carpaţi şi că nego~ul lor in ţara geto·
agathyrsă trebue să se fi resimţit de războaiele şi neî nţe.legerile
Evident. mica lume grecească a coloniilor pontice era dintre Spargapeilhcs şi Ariapeithes. cu familiile lor şi cu ur-
totdeauna in funCţiune de capriciile stăpâniJor din interiorul maşii lor
continental. Influenta lor directă trebuia să se lovească de atâ- Către mijlocu l sec. V 8. Chr .. Histria. ca toate coloniil.e I
tea ori de mari dificultăţi. Încât preferau, fAr3 îndoială, sA-şi de la Pontul Euxin. ia un avânt admirabil in sensul unei ciVI-
încredinţeze marfurile acelor "lt~UA7jYr:~ Geto-Scythi _ CJ1rJ lizatii creatoare proprii. şi acest elan nu slăbeşte decât pe la

~:~:~~::~t~uarm=~::~:r:~~i~~Z~;i:Ş~::;:;i r:~~~~~o;::~:~::~
mijlocul sec. Iti. in urma turburării in care sunt aruncate toate
neamuri le barbare de la Dunărea de jos prin năvălirea ceHă.
era aşa de irezistibilă incât elenizarea regilor şi a principilor Mărturiile istorice ale acestei infloriri abundă chiar in ceeace
geto-scythi mergea uneori până la o uitare tota lă a propriei ne-au dat primele noastre slipături in ru.inele Histriei. Incii din

90 91
teristică a manîerellui Scopas (fig. ':11). Zeul avuses~ coroana
sec. V. Theoxenos, fiul lui Hippolochos, consacra lui Apolion.
de raze de broaz (probabil aurite) fixate in marmora. Nume-
chiar pe vremea sacerdoţiului eponim al tatălui său Hippo-
loch05. fiul Illi Theodotos. o statuă de bronz a cărei bază de
marllloră neagră am găsit-o având perfect păstrată nu numai
inscripţia. dar şi cavităţile de pe faţa superioară ingrijit
modeJate. după forma şi mărimea picioarelor statuei care
trebuia înfiptă acolo. Iar o generaţie maÎ târziu. nepoţii lui
Theoxe.nos, - Xenocles şi Theoxenos fiul lui Hippolochos
(nepot al celuilalt Hippolochos). - consacrau. tot zeului epo-
nim Apolion letros. pe vremea sacerdotiului eponim al tatălui
acestor închinători, Hippolochos fiul lui Hegesagorcs, un edi~
ficiu de marmoră albă, foarte ingrijit şi scump judecând după
epistilul cu inscripţie care ni s'a păstrat,
Din aceeaşi vreme avem şi baza unui monument

1
onorific. de marmoră albă, care va fi suportat stafua de
bronz a unui oarecare Apollonios. - precum. pe Ia s fâr şitul

:~tI:d:i ~:;::ă ~:!;::.j~:n~~;:â:~:~~:I:; ~:d~~~~af:b~~'


celuI general cunoscut la Greci de a onora cu coroane de aur
la jocuri (iv 'torc dlWO't) Şi de a perpetua prin statui de bronz
pe binefăcătorii patriei. Dar epoca lui Filip. a lui Alexandru
cel Mare şi a lui Lysimach e rep:rezentată la Histria prin ştiri
şi mai importante decât toate acestea. Pe la anul 300. cultul
lui Helios, zeul aşa de caracte.ristic pe.ntru influen~a cetăţii
Rhodos in epoca elenistică, găsia şi la Histria o primit·(?: enlu~
ziastă. Am descoperit in dărâlllăturile zidului de inconjur dill
epoca romană capuJ de marmoră al unei statui a zeului. de două
ori şi mai bine mărimea naturală. măsurând circa -4 m. inălţillle,
de o execuţie foarte ingrijiti1 şi preze.ntând modelarea carac~
93
92
terial de construcţie in zidurile cetăţii romane dela I ilslria. do- "regele" lor au avut să-I susţină impotriva regelu~ geto-scyth
vedesc prin dimensiunile Şi stilul lor posibilitatea de il fi apar- Atheas. care a pătruns in Dobrogea actuală şi n a putut ,să
ţinut fie. chiar templului Soarelui. fie vreunei alte cI.'idiri simi- fie scos de acolo decât de către Filip În 339. fie de r3zboIUI
lare din aceeaş-i vreme. De altă parte. pe unul dm fragmentele impotriva lui Lysimach pentru independenta. absolută d~ o~lce
de decrete onorifice citate am avut plăcuta surpriză de a găsi rotecţie macedoneană. in 313. fie. in sfii.rş.lt. de războiul Im-
menlionat la I-listria. tol pc la anul 300. un lIoooiltn. :atriva Byzanţului. pe la 2~. .. in toate ~ceste cazuri. deo-
Alte inscriptii de curând descoperite dovedesc că princi- potrivă. importanţa politică ŞI mlbt~ră_ şi pr~n urmare puterea
palul sanctuar al cetAţii era şi in epoca elenistică tOL templul şi bogăţia Histriei sunt confirmate," intregime.
lui Apolion ("'to hpov 'to!) '1\;;6nwv~) i că gimnasiul din E adevărat că după Filip oraşele greceşti din Pontul
Histria se populă de asemena. chiar in sec. Il a. Chr .. cu statUi
de bronz dedicate binefăcătorilor. - pe când agoranomii din ~~,;.~·~u ::s;:~;:m:,.~~ :i~::;:n~~c:~:n:;·~~;:~~~.;:,~
Hîstria ridicau statui de marmoră zeului lor patron rEplLfjr: din punctul nostru de vedere. acela al penetraţlci In mlenorul
·AloP~tOr:. Un frumos relief apollinic. de caracter agonal. con- teritoriului getic din susul Dunării, situaţia dev~nia pentru
firmă pentru aceeaşi vreme (sec. I V-II). nu numai interesul Histrieni şi mai favorabilă dacă Barbarii dm mteCior IrebUla~
Histrienilor pentru arte. dar şi aptitudini plastice re.marcabile să respecte in perSQ.."\na negustorilor lor Şi pe reprezentanţII
,Ia meşteşugarii lor şi. in genera l. un gust destul de fin la aceşti
Greci pierduţi in Nordul thrac. puter~i;i~:~~~~~ăm~~:d:;ae:~i VI Histricnii au trebuit să pei·
lnc3 de pe la sfârşitul sec. V (cel mai târziu pe la 400 a. measdi. intocmai ca şi Grecii de pc ţărmurilc de Nord ale Pon-

~~~~~m:;:~~~~::;:~;lg~:~:E:E~:~:;~ :i~v:;:'~;o~;:~::
Chr.) Histrienii incep să baUi monete; ei sunt cei dindU cari
fac acest lucru pe coasta de Apus a Pontului. Pick e de pă­
rere că toate monetele dc argint de la Histria aparţin secolului
IV; autonomia celăţii - afară. poate. de vremea lUi Lysi. riie rectangulare din partea de Sud~Est a acropolei Histrlel.
mach - a rămas neatinsa in tot acest timp. conţinând vase greceşti exclusiv din sec. VI. am găsit. ca şi
Puţinele ştiri pe care literatura antică ni le mai prezin(,j Stern la Berezan. fragmente de vase indigene. de data aceasta
pentru Histria in aceasta vreme. nu contrazic concluziile la foarte mari. in formă de pithoi. lucrate cu mAna - făr3 roată
care noi am ajuns prin fragmentele de monumente descoperite _ intr'o pastă foartl! grosolană. râu frămantată şi rău arsă.

:i:~~!;E~b~;:;~:~T~~~::~:~~;:; :~o;,~~~!::~;:~~:~::;
până acum. In adevti.r. fie că e vorba de l egături de rudenie.
stabilite intre Histrieni şi casa regală scythă din Dlbia. in sec.
V. fie de răsmiriţe interne pentru motive constituţiona l e inainte
de epoca lui Aristotele care vorbeşte de ele. fie de războiul Dealtă Fu~rulU1
parte resturile barbare din a doua epoca a
"Histrienii" (probabil nişteMt~tAAl'JvEC din Histria)sub găs;'. ;n t«hodul o.aşulu; d. jos d. 1. H;stda (Ia V.st d.
94 95

1
AcropoJ.-!). amestecate adânc cu resturile elc.llistice, con(irmd Onnubieni in istoria greac~ propriu zi.!ki. Penetra.ţi~ elenică ,in
conlocuirea barbaro-greacă nu numai in interiorul rural, dar ţt\rile danubiene devine tot aşa de efectivă c~ ŞI In Th~~:~
chiar în cetate. Marii exportatori de vinuri şi de un~~elemnutl greceşti. ,
Această colaborare deno-thracă a permis Grecilor de pe \~ienii şi Rhodienii la inceput. Cnidienn apoi, inund3 tot basmul
tărmurile de Apus ale Pontului să presare tot litoralul cu mici
aşezări ale căror nume nu ne-au fost păstrate prin nicIUn izvor
literar. dar ale căror resturi archeologice dovedesc şi astăzi in-
tensitateaviefiielcnicein această regiune.
Relatiile amicale sau cel pUfin de reaprocă ingădUlre cu
indigenii permiteau. de altă parte. Grecilor din Histria şi din
Tomis. mai puţjn celor din Callatis. să strfibatn Scythia Mi.
nora direct spre Vest şi 5<; atingă malul Dunării după un,
drum de cAteva orc că l are sau cel mult de o zi cu carde incăr-

~:~S~:1~ţ~~I~!a~iit~:s~:i:::liiS~a~a~i~:ş1:~~~1~~:;:~:~e~:
drum era puţin comod pentru cine ducea cu el mărfuri care
trebuiau să fie vândute mult mai departe decât In AxiopolJs
sali la Carsium. şi care, prin urmare, trebuiau să fie incărcate
şi reîncărca te de mai multe ori: din corăbii pe care şi invers.
ceeace de pildă pentru amforeJe cu vinuri ar fi fost nu numai

r: 1::::1c:~~~::::' ~
imprudent. dar fatal. De aceea negustorii trebue să fi preferat

;::::l~~aa;:e~ ab~~ă~:I;n ~I~:~::~


i
;ie (

I
Însemnată. de pildii la a Prutului. a Siretulu!. a Ialomiţel. a
Argeşului. a Oltului. şl in susu l acestor răuri. precum vom FiU' 15. - Amfor.i th.I!l:lan3 g.l
vedea indată. sitA la Poiana (Jud, TtCUdl
Expediţiile regilor macedoneni, Filip mai intăiu. in 339.
Alexandru apoi. in 335. impotriva Geto-Scythilor. r~zboaide Dunării, Argintul sub forma de monete devine (oarte obişnuit
la Daco.Geţi: transacţiile se fac. se pare. de la egal. l,a egal.

l
crâncene ale lui Lysimach. pe la sfârşitul sec. IV şi inceputul
sec. IrI a. Chr., impotriva lui Dromichete. puternicul rege get â ă in cele mai mici şi mai îndepărtate sate ale Daclel danu-
din C'lnrlle şesuri moldovene şi muntene. introduc pe Carpato- ~i:ne, feasmen'elc dc amf~,. S«•• ş" sunt câ'eodată tot aşa

96 97
de numeroase ca şi cioburile locale din acea vreme (La Ttne Chr. (fig. 45). Cioburile de amfore greceşti, căzute in surpă­
Il şi TII).
turile râpei care s'au produs incetul cu incetul prlJl eroziunea
Cea dintâj vale mare care se deschidea câtre ţara .. Aga- apelor. şi târite apoi in fundul vi\ii. sunt foarte numeroa~e.
thyrşilor". în faţa negustori lor greci ajunşi la B."irboşi _ ve- A doua staţiune elcoică de pe Dunăre constatată pană
chin factorie cJenic5 -, era n Siretului. Pe această vale pănă "cum e cea de.la Carsium, mai departe in susul fluviu lui. Ia
la gura Troluşului şi apoi pe Tcotuş in sus trecea drumul cel Ifârşova. Această cetate getic". dominând valea lalomiţei. Na-
mai scurt. Care prin calea şi tredUoarea Oituzului lega ţura paris de pe atunci. ne oferA din vremea sa geto-greacă numai
amfore. ca şi Poiana. unele bine păstrate. cele mai multe Însă
doar doburi: dupc'i stampilele imprimate pe mAnuş;le unora
dintre ele. provin de data aceasta din Rhodos şi Cnidos. Aceste
stampile sunt bine pllstratc: şi pot li datate CII muh;, prohab,-

Fig. i7. Tipar de': lut pentru cup~ de lip ddllln cu dutn In rf'Uef.
gAsit la PlICul Cr3~annor

Fly. '16. - Fragment de ,·a5 de 'Utate ineii din sec. 111 a. Cbr. Dar marea Însemnătate a Ca r-
110111 cu rle~enurl in relief, g,'111 In siului pentru drumu l comercial pe NaparÎs rcesc numai când
Piscul~.s'.JnilOT. luAm in mai de aproape. cercek'lre resturile ceramlce ale sta-
liunii ge.to-greceşti de:la Piscu l Crăsanilo r. peste 100 km. mai'
aurului. Ardealul "Agathyrşilor". cu Scyrhia Minoră şi cu re- sus pe acel rau. Ca şi la Histria in sec. V I, tot aşa şi la Cră­
giunea gurilor Dunârii. Pe drumul acesta. Ia punctul unde sani. probnbil începând din sec. IVa. Chr.. produse.le indus-
Trotuşul se varsă in Siret, pe râpa în al tă de pe stânga Si re- triei ele.nice ali fost intrebuinţate de către o populuţie care se
t\l~ui. se <lrIă .situată cetăţuia preistorică de la Poiana. unde. g.'isia, din punctul de vede-re ni t("chnicei proprii. intr'o inferio--
printre resturi daco-ce1tice am putut sâ constatăm prezenţa ritate foarte slmţitoare . Intocmai ca la Poiana pe Siret, am-
amforclor thasiene, una dintre ele păstrată in intregime. indi- Forele greceşti sunt foarte numeroase; cupele deliene (rig. 46)
când prin stampila de pe toartă cel mai târziu secolu l III a. erau im itatc de cătrl! indigeni (am găsit şi tiparul' fig. 47)

98 99
Inventariul grec din mijlocul resturilor celto-getice ale aşezării
se completeazA cu manete din MacedOrlia Prima (158- 150 aJ
Chr.) şi cu lămpi greceşti (fig. 48), cu manete daco-cellic!!
imitate după manete sudice. cu fragmente de vase de sticlă
colorată şi chiar cu un frumos candelabru de bronz (fig. 49).
Mai departe. pe Dunâre În sus. peste o veche aşezare
preistori~. Grecii stabilesc - de data aceasta in chip oFicial.
poate incepând de la Lysimach şi din iniţiativa acestuia,- ora-

Fig. i8.-Lampol g~CtdSdl. de lui: deJa P15cul Cri\!lanllor


\ şu lAxiopolis. in care săpăturile făcute de câtre răposatul Toci-
lescu şi de către Germani in timpu l marelui războiu, au arătat
o continuitate a vietii civilizate din epoca eJenistică pâ n ă in
vremea byzemtino-bulgară, Intemeierea Axlopolei parc Soi se
fi datorit unor scopuri strategice foarte precise. de apărare
impotriva Getilor din marcn câmpie a Munteniei şi din nenu-
măratel e ostroave ale D u nării, ş i de protecţie o. comertu luI
grec in susul şi in josul Dunării, precum şi pe drumuri le de
uscat direct spre Tomis. de unde se putea ajunge la Axiopolis
Pig. 19. _ Candl.'labrul dr hron: dela Piscul Crhanllor.

100 101
şi ~ni repede şi mai uşor decât de la Histria la Carsium. Mă­ Daci - după cât se pare: in monete IOclare, de forma mi~ :
nuşl.de amfore rhodiene. având stampile din sec. 111- 1 a. Chr .. cilor cercuri de aur găsite la Tumu Măgurele. şi aiurea. Dar.
conflrDli[ aceleaşi fapte ca şi la B.1rboşi. Poiana. Carsium şi Indiferent de aurul pe care il extrăgeau din mine. Dacii intre-
Crăsaoi. Şi fenomenul se repetA la infinit: aşezări daco-getice buinţnu mult moneta maccdoneană şi apoi thnsiană: acele
din La Tenc Il ŞI J[J peste straturi Olai vechi. conţinând urme u:tradrachme. care se g."lsesc. fie autentice. fie ca imit<lţii indi~

;::~~~.C::;;:;:;Ii~:Ii:~ă;:~~·;::~:.I·~~;:~t:m::r~~:::.; ~~:~ gene, aproape. pretutindeni in Daciil şi in primul rand. fireşte,


pe: malurile Dunării sau dealungul drumurilor care duceau la
tuete ŞI plăcI apotropaice. vase de stklă colorată, lămpi de te. DunAre. A.m remarcat asemenea tezaure de tetradrachme tlJa~

f.6~~;~~~Jf~~~~fD~gi:f.:~~~:~:I~:~: E1P;i~~~:':/~
~iene la Zimnicea. in vechea statiune geto-9reco~romană care
domina valea VedeÎ. lacul Suhaia .şi valea Olrnăţuiului. - In ;
Tărtiişcşli. in judetul mov, pe va len Dâmbovi~l!i. Ia 100 km.
de Dunăre. pe drumul care ducea la mincJe de aur dela Ge-
, Neg~stOrii greci, odată ajunşi la gura raului prin exce- menea. Ia cetatea dela Stoieneşti şi spre trecâtonrea Branulul.1
lentA getic al Argeşului (al drui nume chiar ca pronuntdre De asemeni. s'au găSit in viile din impreju.rimile Giurgiului

~::;~7:~.:~:I:~~:;::i;;. :I~:::::~a:~E:~:p:~::~:':~~~::~
câteva sute de stateri macedoneni (drachme şi tetradrachme
de re:gi) şi de asemeni monete din oraşele. greceşti ale Thra-

Dâ~bovlţa, ca,re prin cursul său superior duce spre pasul Bra- ~~~~; ~t~:Oanr~i~jtu~~~)ns~:;r~'~~id~)~:p~~itr::e~~;:~t~e(~:~ I

:;~:,;~::~~~::;:n:~::::Ş;:~~~~~~~dc:r:::~~~I;:';~:~::~
Ilfov), douăzeci tetradrachme thasiene. printre care una cu
legenda: IIP _\h:U;on: Y'!TIII'O~ HPAK91\',
Pireşte, ne e imposibil să prezentăm aci lista tuturor desco-
cursul sAu s au făcut până acum aceste descoperiri: la BogO(i.1 peririlor de tezaure Olonetare elenistice din Dacia; am dat in-
la Vest de Târgovişte. s'a găsit un tezaur de tetrndrtlch mc dicaţiile trebuitoare altundeva, iar acum vreau să scot În relief
macedonene şi thasiene: in ruinele cet.lfii de la Stoieneşti, I doar dlteva puncte: de interes general:
care in e~ul. medi~ pâzia tot trecMoarea Câmpulungului ~i a 1. Se: pot urmaei etapele penetraţiei greceşti cu ajutorul
Rucăru lul . s a_ găSIt de asemeni 'O mănu.ş3 de amfor."l greacă monetelor: din sec, VI gAsim În Delta Dunării un aes grave

~:~:~~:!c~~:n~eOm:~:H~c~âit~:~ri~:~am~lt'rlin~~'~~~o~i;::Ca::~
dela Olbia (fig- 40); cyzicii de electrum ajungeau Încă de pe
atunci In Axiopolis: monetele Histrie.i. Apollooiei şi Mesambriei
punct - se exploata in acea vreme in chip deosebit de inten'l urmau acelaş drum şi se găsesc in maj multe localităţi de pe Du-
a~~ul. ~are se găseşte acolo şi azi În cantităţi insemnate: in nArea de jos: mai târziu vor ajunge până in Ardeal. in cetA-
mSlpunle Dâmbavitei. Acest aur era transformat de ditre ţuia dacă deja Costeşti : in sec. IV vor deveni covârşitoare

102 103
monetcle macedonene de aur şi de argint; in sec. III Ota.
ş~Je .greceşti de la POntu) Euxin trebue să se dea inapoi chiar prea trainic. In epoca elenistică (sec. 111-1) Rhodienil sunt :
dmamtea. republicelor comerdale din Miazăzi cu Rhodos in aceia cari pătrund pretutindeni şi joacă la DunAre acelaş rol
frunte: piaţa e complel dominată de monetele thasiene : in Sec, ca Venetienii in Evul Mediu. Dar de data C\ceasta monetele
!~I:i~nete:le Macedoniei Prima pătrund până in Nordul Ardea_ lor găsesc locul ocupat incă din sec. IV de aurul regal al lui
filip ŞI apoi al lui Alexandru şi al lui Lysimach şi de argin-
. 2. Moldova şi Muntenia cu Dobrogea sunt caracterizate tul Macedoniei şi apoi al Thasos-ului.
prm bo~tllia tezaurelor de monete de argint macedonene (Filip Sapăturilc in cetăţile dace din Carpaţi nu sunt încă des~
I~. Alexandru), - dar mal ales prin marele număr de depo. tul de indÎntate - 1... dreptul vorbind, de abia au inceput -
zlte cu tetradrachme barbare. getiee. imitate după staterii de pentru a ne da aci răspunsul şi la marea chestiune a contac~
argint ai lui Filip II (fig. 64). lului cultural intim dintre Geto-Agathyrşii din J;ec. V I V a.
3. Primite mal rârzlU. tetradrachmele thasiene se răspăn­ Chr. şi Grecii dela Pontul Euxin. Sunt de pildă in technica
dese cu atât mai departe spre Nord şi spre Vest. Ele devin cetăţilor gete din Carpali (ef. aci mai jos, cap. IV) elemente
modelul unora din imltaţiile dace ardelene roarte sărace in me- archaice meridlonale. precum legarea blocurilor de piatră cu
,tai nobil (fig. 65). Rhpândirea acestor tetradrachme merge bărne sau crampoane de lemn (appareil il crochet). intrebuin~
Impreun:l cu pătrunderea comercia lă atestată prin resturile de larea dir3mizilor uscate la soare ca material principal la dă~
::~:~ ;:t~o~:~a s~;:Uş~i~u~i~eS~~:~:'ti~1 şi I a. Chr .. în re-
dirile monumentale peste temelia construită din blocuri mari de
piatră. cercurile formate din blocuri Spa\iate sau alăturate (rig.
4. Nu există manete dace cu legendă, cu toate ca origi- 67), aşa ca cele care inconjurau tumu lii attiti sau etrusci, elCo
nalele după care se bAteau aceste monete aveau inscriptii. In etc .. care dovedesc strânse raporturi cu Sudul. Vor fi fost che-
adevAr monetele de care se servesc Daco-Gefii pentru a bate mali aci incă de pe vremea lui Spargapeithes meşteri construc~
imitatii pentru folosinla lor. sunt in cea mai mare parte tetea- toci greci 1 Sau cumva toate aceste asemândri nu sunt decât
drachme macedonene de a le lui Filip II sau mai a les tetra- resturi ale unui patrimoniu cultural comun central-european
d.r~c,hme t~asien~ .. Thasienii au venit la DaCi ca negustori pa- din mileniul II a. Chr .. când Grecii înşişi nu plecaseră incă din
CI~ICI. ~ cand FIII~ devenise prin rbboiu seniorul lor in Scy- regiunile danubiene 7
thla. MmGtă şi veclOul lor ameninţător dealungul întregei Du- In toiul penetra\iei greceşti in ţara get3 şi in momentul in
n~rl. Rezultatul fusese totuşi acelaş in ambele cazuri: o apro- care DlIn~rea părea că va deveni, ca şi Borysthenele. un Ou-
~Iece ~adi de lumea elenică. Dar acest fapt explică şi o altă viu grecesc. Celţii. caci de mai bine de un veac îşi incepuserA
l~preJu~~re cronologică. In vremurile mai vechi (sec. VII..V)I ? mişcarea lor spre Răsărit, sosesc - pc la 280 in regiunile
HlsU:ienu fuseseră singurii Greci cari veniseră la Ge,i. fnsă Dunării de Jos.
aceştia erau prea barbari spre a se fi lăsat influenlati in chip Sarmaţi. Celţi. Germani. Daci. Thraci. rând pe rând in~
vingători şi invinşi. luptând intre ei înşişi sau impotriva Gre-
104
105
Carmina testantur; quae, si tua namina demas.
dlor. iar de la mjjlocuJ sec, II a, Chr, impotriva Romanilor, toti Threicium iuvenem composuisse negcm.
aceşti Barbari, in. continuu echilibru nestabil. neliniştesc şi săI­ Neve sub hac tracw uates foret unictts Orpheus.
băticesc valea Dun:irii. Bistonis ingenio terra superba tuo est. .
Şi marca este acum plină de piraţi. Ovidiu. care de altfel era el i~suŞi ci.nst.it de către T~~';
Getii şi Thradi atacă oraşele greceşti de.la Pont. Inscrip- tanii vecini, cu agonothesia cetăţii lor, proil.ta pe la an~ au
ţiile. din Histria. din Tomis. din Callatis. din Dionysopolis, din p. Chr .. probabil chiar de prezenţa la Callatls. a cole.9.ultl s
Mesambria. djn Apollonia. nu vorbesc. ca şi la Dlbia. tot tim- intru poezie. Cotys. spre a se pune sub ocrotml:8. lUI . .
pul sec. III. Il şi 1 a. Chr .. de cât de războaie şi de năvăliri. Haec quoque res aliquid tecum mihi focde.ns a!fert.
Cu toate aceste nenorociri insă activitatea productivă a Eiusde.m saccÎ cu/tor uterque sumus:

~~o:;::;O~::~~i ~;::j:~~:I~I/~ ~:~~O;orl1lon, intre al~ele.


oraşelor greceşti şi legăturile economice dintre tărmul elenic
şi interiorul geto-thrac nu Încetează niciun moment; am de-
monstrat aceasta cu un alt prilej pentru CaJlalis; am enumerat pentrucă a câş[igat prin talente~e lui dipIQ~ati_ce bt,.~a.:Q~n:
de ilsemeni aci mai sus unele rest urî greceşti din sec. 111-1 a. lui Burebista faţă de patria sa ŞI pentrucă ŞI~~ 1~~ep~1ill P
Chr. găsite foarte departe pe Dunăre in sus: să ni se ingAdUI!: cu bine şi pe lângă Pomp~iu s~1ia pe care .~e.~:~s~ad::~t::
să mai adăoglim indi vreo câteva mărturii foarte caracteristice re elui dac: despre: care: IRscnpţla spune. e.
pentru l egături l e ce se stabilesc in sec. II şi 1 a, ehI'. intre "t!c; HlJpe.~ia't17. 'l":pt.i)i:o~ y.t,d 1.l.6.1(O'tOU ·(Ii.'fOVG'toc:: 't~v ~:t E7ttif:~~
rcgii şi principii geţi (sau thraco-scythi). ca protectori şi ora- ~~m"EW,) XtXt 7t120'1X'i .1;'1 'ts mprXv 'toC 'ltot17.IWU xct.
şele greceşti de la Pom, ca protejate. ' 1
~;~i~~p~:i~L~:~P~.~~::~:!~~:~:~:a[::;I~:g
Histrienii mulţumesc l~_i Aristagoras. intre altele. pentru-
că a îndeplinit anumite solu pc lângă Barbari: 1tp.a~i)IXC: 't6
1tOAA/h; Or.:Ep 'tijt; 'lt6hox;: 1tpE.a~eUOIX< XMa: 'tO OUl.l.rptpov 'tor~
r
'ltOA$:l"t.ztC; O~E1tp&.~IX't"O 1tpb; touc: xpa.o''It«c;] 'ti)t:: X~)ptXC xcd tOv domnia peste ţara cuprinsă intre Callau,s .ŞI Odesso.s, p.
1tO't!l:J1roo ~IXPl»:poac:] (adică la Geţii lui Burebista). acest H ermeios îşi oEeria totdeaun3 ser~,c'ile ?dess1tarulor cari
Callatienii disting pe bunul principe Cotys. fiul regelui căIătoriau pentru treburi in regatul lUI Kamtes. M
RhoemetaJces cu magistratura eponimă a cetă\ii lor. Un de- Cam prin aceeaşi vreme sau puţin mai târziu: _ es,,~-
cret onorific a l thiasului dionysiac din CaUatis. găsit şi pu- brie.nii par să fi răsplălit pe bincfăc~torullor a~!.I.6v~7Jc; (.~
blicat in ultimii ani, e datat E'ltt ~IXO't),ko.; K6'ruo~..to!j ·POq.l.1j"C&.AXIt 6.~ţQU ·AO"ta.~. un Thrac din tribul ASblor. pentrucă era de fo
a~:::~e: dri~~ţ~i e~l:a~r::;~:uc~n r~;~ ~U~~i trebue s~ fi con-
E o importantă ştire in plus pe lângă ceeace ştiam mal de mult
de la Ovidiu (Ex Ponto, n, 9. 47 sq.) in l egătură cu acest 105
principe thtac filo-elen. a căruÎ cultură era aşa de desăvâcşită , tribuit mult la teluarea inte.nsă a pătrunderii negustonlor gred
încât compunea chiar poeme:
107
106
in valea DunArii şi În general in Dacia. Faptul câ Burebista.
marele rege cuceritor. domnul intregului teritoriu cuprins intre
Pndurea H ercyniană ŞI Hylaia Borystheniţilor. stăpân al in·
tregei coasle a Pontului de la Olbia până la Apollonia. se ser-
veşte in soliilc sale de un Grec din Dionysopolis. e conclu-
dent pentru noile posibilităti de pătrundere greacă pe Dunăre
in sus şi pe afluentii ei. Deşi mutilată. inscriptia lui Acomion .
fiul lui Dionysios, a pAstrat incă destul de clară menţiunea căU·
Itoriilor acestui Grec la Argedava, pe cât se pare capitala re·
gatului lui Burebista indi de pe vremea tatălui şi predeceso·
rului acestuia. Acornion. vechiul prieten al casei regale gete,
era deadreptul indicat pentru insărcinările de inaltlS incredere,
ce i s'au dat apoi.
Şi, in adevăr. ultimele noastre săpături in şesul muntean
au dat la iveală un fapt aproape surprinzator. Valea Dunării
şi a afluenţilor săi a fost pAtrunsa in chipu l cel mai intens de
cAtre expansiunea comercială grecească tocmai in vremea lui
tSurebista şi a succesorilor lui. adică in a tlI .a perioadă a La
Tt!ne~uluj dac. Ai impresia. chiar in regiuni mai depărtate, ca
'Bucureşti. Ploeşti. Tumu Măgurele. că te găseşti tot in teri-
toriul rural al vreunul oraş grecesc de pe litoralul (rac. COl
Histria. Tomis sau Odessos: atât de numeroase sunt resturile
greceşti in dărâmăturile satelor dace de civilizaţie geto.celtidt
Dar nu e decât foarte logic să se ajungâ la această ccfl1s·
tatare. In adevăr Pontul Euxin e st"pânit direct de către: Ge:ţl ,
numai de la Burebista: de la Olbia pânâ la Apollonia toată
coasta e in mâinile regelui dac: prietenii săi din oraşele gre-
ceşti pot acum să circule sub ocrotirea lui pâna la .. Liov" .
" Praga" sau "Viena". Şi chiar după moartea lui Burebista.
când Statul dac se destramă din nou in mai nmlte regate mici.
condiţiile favorabile pătrunderii elenice nu se schimbA. Fie di clova.
109
108

Insă nici la Nord, nici la Sud de Carpaţi Grecii nu vor
putea înlocui pe Celţi. Aceştia erau mult mai inrudiţi ClI
Dacii prin cultura lor, decât Grecii, prin excelenţă orăşeni.
Plugarii daco-geţi au primit cu multă bunăvoinţă vizitele
negustorilor greci şi le-au cumpărat cu entuziasm vinul lor ex-
celent şi gătelile alese sau vasele frumoase pe care li le
aduceau. Insă in metalurgie şi în ceramică, adică în cele două
mari industrii ale vieţii se dentare productive, se lucra în in-
treaga Dacie în noul stil şi după noile metode pe care le adu-
seseră Celţii din Apus.
Dar în ce priveşte acest subiect, trebue să-i consacrăm un
capitol deosebit. Ceeace avem acum de definit, în concluzie.
e faptul capital că civilizaţia elenă, cu toată intensitatea pă­
trunderii ei, n'a reuşit nici în Dacia, precum n'a reuşit nici în
Scythia. să alcătuiască o cultură specifică, daco-elenistică. O-
dată mai mult orientarea Daciei s'a demonstrat a fi occidentală:
acolo unde Grecii n'au izbutit, Celţii au izbutit in chip strălucit .

110
IV

CARPATO,DANUBIEN11 ŞI CELŢll

I
1
In anul 335 a. Chr. Alexandru cel Mare al Macedoniei
trece Dunărea la Getu din câmpia munteană. Printre soliile
Barbatilor vecini venite să~1 salute pe malurile marelui (luviu.
era şi una trimisă de către CeJţii de la Adriatica. Nu e deci de
loc de mirare că prima pet'ioadă La Tene (400-300 a. Chr.)
se găseşte documentată În Ardeal şi de asemeni şi in Munte-
nia. E drept. abia prin câteva flbu le şi printr'un car de luptă şi
câteva fragmente de spede - poate şi printr'un frumos mor~
mânt din sec. V - IVa. Chr.-. În schimb ins.lÎ e (oarte de~
parte Împinsă spre Răsărit. pânâ in văile superioare ale Mu-
reşului. Oltului şi Prahovei 1). f

1) Totdlu vale.a supc.rloarăa Mureşulul va fi poate Inventarlul unul


lllormAnt celtlc, râmWl multa vreme inedit Intr'o colectIe particularii şi al
carul prim lluslrator afirmA elI informalUle pe care le are i-ar permite
53-1 dea ca loc de origine SilivlJ;<vl IOngA Uioara pe Mureş. Frumoasa
caseAccltlcc1 de t1pitalic., precum şi celelalte obiecte ale inventdriulul neln-
gaduellcsti-I datAm chilll'lnaJnte de unul iOD, in orice caz cu toiul la Tnce-
putul La Tene~u1ul nostru 1 (fig. 52). Din nefericire nu .~untem Cleloc siguri
de originea acestei descoperiri. Colectionarul particular care a oblinul

J
obiectele a pututpreabioe~facâ vre..oconfuzie.ln adev<1r. pe cand In
regiunea Tisei superioare această desl!operlre lI'ar potrivi foarte bine cu
lucrurile gaslte in comitatul Bors&!. din sec. V fi. Chr., nimic nu ne iogâ·
due In Ardeal sa admitem ca foarte naturală o asemenea.descoperire: nu·
mal cu incepere din sec, IV am putea vorbi in chip curent de Celtii din
Ducla.

113
S:.endf'o in Bors6d aparline unui l1p ce se găseşte deopotrivă
in Boemia. in Germania de Sud. in Franta de Nord şi chiar
in Anglia. şi a cărui origine ar trebui c5utatA intre Marna şi
Rinul de mijloc. Spre aceleaşi regiuni occidentale ne indreaptă
mormintele cu car ţflbile in aceeaşi ţarâ getidi dintre March şi
Tisa de Sus intr'o vreme ceva mai nouă. in sec. III a. Chr.,
dar in continuarea mişcării incepu te În sec. IV. pentru care ar
putea constitui un important punct de reper mormâl1tul cu car'
dela Preşmer (Tartlllu) lângă Br11101J. Cât despre descoperi~
rca dela Silil'<Jş in Alba (fig. 52), in miczul Ardealului, invcn-
tariul acestui mormănt aparţine ca stil secoluluI V a. Chr. şi
Vestului: locul de: origine nu e insă destul de siguf'.
Acc!;t val septentrional al marci migraţiuni celticc spre
Orient nu .. c termină totuşi în Slovacia şi în România de Nord.
ICentrului dela Munka~evo (Muncaci) in Slovacia de RAsărit ,
atelier celtic in primul r.lnd. ale cărui produsc se răspândiau
in toat3 Geţia de Nord, ii corespund pc veesanlul galiţian şi
pe Nistru oraşele celtice C8f'f'odumlm. Maeteonilfm. VibontauB-
dum şi Ef'lJctum. Galitia, Moldova , Basarabia şi o parte din
Ucraina pânA la Olbia (cf. Skirii şi Gala~ii din inscripţia lui
Protogenes) se: umplu de triburi celtite care, cel mai târziu in
cursuJ sec. III a. Chr., trecând prin Germania de Sud $i cobo·
rind pe Nistru la vale. impinsese:ră inointeo lor pe: Bastarnil
şi pe Skirii germaniei. tn adevăr, inc3 de pe: la 200 a. Chr
aceste neamuri germanice sunt bine cunoscute: şi fixate in Moi .
dova şi nici Teuriscij din Nordul Daciei - in Bucovna. -
nici Bf'itoga/bi (Bdtologac) sau Bdualatii (eL Latabf'igcs in
Gallia) din Răsi'\ritul Daciei (in Basarabia), cu oraşele lor de l
la gurile Dunării: Auubium. Nouiodllntml şi Aliobf'ix. nu s'ar
fi putut clşezd aci intr'o epocă mai târzie. De altfel o cercc-

115
tare mai de: aproape a ştirilor toponimice ale lui Ptolemeu des_ nubian ), nu poate fi Înc.:) v('Irba decât de manifestAti Cll totul
pre Dacia septcntrională şi orientală ne-a dus la identificarea sporadice alc nouii culturi in Dacia. Dimpotrivă jumătatea mai
destul de probabilă il altor nu me celUce sa u care trădează pre- noud a La Tene-ulUl Il şi toată epoca La Telle 1Il sunt docu-
ze nţa Celtilor in aceste regiuni de caracter etnog rafic getie. menlate atAt de general şi de frecv ent. aşezările La Tene din
adică thrac septen trional. latii câ teva probe. Cotinilor celtiei Dacia sunt atât de numeroase:, ob:ecrele caracteristice şi, - na-
din Cehoslovacia de o parte, di n Pannonia de alta, le cores- tural inainte de toate vaseJc de lut ars. - se găsesc in atâta
pund Cotensii din Moldova de Jos, in continuarea Brilogallilor abundenţă. aspectele culturilor anterioare: par atât de covăr­
din Basarabia de Sud. Capita la Cotensilor din Moldova pare şite de cele noui, Încât s'ar putea ajunge in primul moment cu
sa Fi fost Ramidava. a cărei primă parte nu e decât toponimi_ mu ltă siguranţă la hipotcza unci complete celtizări a Daciei.
eul gallic Ramae constatat deopotrivă in Gallia Narbonensis
şi in Thracia, in regatul ccltic din Tylis. Căt despre. formaţia ~.;;,,;..1"l/ .r-t
cu davlJ : "oraş. aşeza re". acest element toponimie dacic e co- ~!
mun in Dacia şi in Thracia: cL PlIlpu-deuB "oraşul lui F/Hp"
- Şi nu face decât să confirme, oda tă mai mult, mediul e tno-
grafic getle, in ca re Celţii se statorniciseră d upă coborirea lor
din Galiţia.
Mult mai bine cunoscut a fost va lu l celtic meridional. Una
din etapele importante ale acestui va l a fost regatul scordisc Fig. SI. - Securedr tip dacic dela Kos;::eg
de pe Dunărea sa rbească, ia r cealaltă a fost regatul din Tylis
Să pătrundem ins.:'i. in amănunte, ~ cercetăm viaţa dacri
pe HebruI thrac. Vremea cristalizării acesto r două focare de
însăşi, in manifes tările ei industriale şi a rtistice populare şi să
cul tură celtică e tot sec. tI I a. C hr. Un motiv mai mult pentru
inc.erdim să distingem ce e vechiu de ce e nou, elementefe
a nu căuta pe CeJlii din La Te.ne 1 in prea mare număr nicăerf daco-thrace carpatice de o parte, cele (eItice de alta.
în Sud-Est. Locuitorii satelor dace din La Tene IrAesc in case patrate
Totuşi dadi Cel!ii nu inundat aproape În intregime Orien- destul de mici (2 X "I ro.) inghesuite pe un spaţ iu strâmt. cons-
tul daco-thrac Începand din sec. IVa. Chr.. _ şi cimitirul cel- truite Întocmai ca in epoca ocol/ticA, cu pereţi făcuţi di n nuiele
tic de pildă dela Apahida ni-i a rată chiar in Ardeal in număr impletite ~au . in părţj]e Dunării. d in trestii cu chi rpici şi
destul de mare - , e astăzi un fapt neindoios că între allul 400.
dată la ca re Cel ţii erau stabiliţi pe Tisa superioară, şi anul 1) La Ttne-ul recent e5tr vnmea c1a5kâ a metnlurglel militare ~I ci· ,
vile celtlce:, Jar spedele dln La Ttne II ~I III ~ gâ\eSC din belşug In mor·
200, adevăratu l Început a l in floririi La Tene-u lui carpato-da- mlntel\! din regiunile noastre (fig. SO).

116 117
cu acoperişuri de paie sau de stuf. Un Şilnţ intJnt câmpia di.lco-getA ai lui Alexandru cel Mare şi ai succesori
cu o polisadă apâr" aşezarea din spre partea cea mai expusă. lor lUI.
De obiceiu se caut~ vreun pinten de deal rJpos pc malul unUI Marele numAr de vase greceşti (amEore cu mănuşi SlnOl-
râu sau al unui lac, uşor de intarit djnsprc part~a istm ulUI pilate cupe deliene. canthari attici), găsite cam pretutindem
Mor~ii sunt arşi. iar cenuşa lor c ingropot~ in regiunca dim in satele dace de la Sud şi Est de Carpa~i. ne ajută să datăm
prejurul satu lu i sau chiar in sot sub locujn~e. Poarle putin rier materialul indigen Şi celtlc intr'un chip foarte precis. Cât de!'!-
printre dAra mături. dar mult c3rbunc de lemn. Fiindcă ne .. n.am pre monete vom vorbi despre ele mai jos: numărul lor e foarle
mai de grab..~ in epoca lemnului decât in a fierului: nu numai mic in aşezări: cele mai multe !'e gă<;e!'!c !o.ub (orm ..l de tezame
casa şi mobilierul. dar şi carele şi plugurde, multe dm uneltele ingrop'lle in locuri izolate.
vietii de ţară. une.ori chiar vasele. spre a nu mai vorbi de bu In satele dace din L1 Tene-ul ardelean ceramica greacă e
toaiele de tip cehic. se găsesc alaturi de lucrurIle care cnnti cel pu~in in starea actual~ a cercetanlor aproape cu to
nuă vechia tradiţie locală din neolitic. iar in câmpia muntCiJnoi tul absent". In <;chimb moneteJe greceşti sunt tot atât de nu·
alături de roarte numerOilse cioburi de vase de origine gre· meroase Ci.I şi denarii romanr din ultimelc trti veacuri inainte
cească. in primul rând de "mfore provenind din Tha!ios, din de Christos.
Rhodos sau din Cnidos sau chiar de pe coasta Pontului Euxin Totuşi strălucirea şi puterea vieţii dace in a doua vârstă
Nu există intrerupere in straturile culturilor eare s'au succedill a Ficrului nici n'ar (i putut (i bănuită fMă O anchetă făcută În
dai' exist~ intrepătrundere: cutare urni'l funerară de vechiu tip inaltelc burguri all'" principilor daci. rrtspăndite cam pretutin.
local se găseşte in tovărăşia cupelor ce.hiee sau greceşti sau a deni in Carpali, din Ceho~lo\'acia până in Ardealul de Miaza~
sticlei egiptene caracteristice pentru această vrcme târzil.". zi, Acen<;t~ ilnchetă a incepUl incă de acum un veac. dar sa-
Satele sunt foarte mici: abia acopăr o suprafa,ă de un pâturi sistematice n'au putut fi săvărşite decât acum câţiva
hectar şi jumătate până la două hectare; numărul locuinţelor ani şi sunt incă In început. Totuşi cele două campanii de să­
n'a putut deci s.."i treacă mult peste sută, cu toată midmea lor pături făcute la Costeşti de c~'\tre: archeologii români şi sonda~
extremă. A vorbi de uliţe ar fi aproape fără rosi: ahia dadi giile executate la Grădiştea şi la Piatra Roşie mal de mult de
sunt câteva poteci destul de Slrâmte şi de neregulate, Depo- cAtre Un guri, ne permit să cmitem inei\ de pe acum păreri bine
zite: de grâne şi de: seminte de plante agricole şi textilc. P;IS- (ormate asupra aşezării. planului. technicei şi epocei cetăţuilor
trate in gropi În formă de dolia săpate simplu sub l ocuinţe. dace din masivul carpatic
depoz ite de altfel bine cunoscute şi de autorii vechl ca fiind Descrierea pe care ne:-o dă Tacit (Aflnales. IV . 16--51)
caracteristice pentru Thracl8. au fost deseori constatate in şc­ cu privire: la cetăţuile ~au mai bine zis la munţii intărli din
\şul muntean: numele lor e siri. care parc să fie thrac; conli- Thraciil balcanică descriere: al cărei echivalent se intăI.
nutullor e foarte caracreristic: grâul. inul. cânepa. meiul par neşte In Cassius Dio (LXVII1. 9. 3). acolo unde e vorba de
să fi fost speciile cde mai obişnuite penteu contemporanii din războaiele lui Tr;;aian impotriva Dacilor (munţi întăriţi la (el

118 119
.t[ebu~ ~ fie luaţi cu aS-ilie de ciitre Romilni), _ îşi regăseste.
cuintă e la rândul ei fortificată cu unul sau mai multe turnuri
In cet~ţUl,le dace din munţii Ardealului de Sud-Vest o i1ustr~re
desăvarşlfă : mOnfem oecupat angllstltm e aequlJli dorso con- patrate având ziduri puternice de 3 m. grosime. Te.raselq.
operă imensă lucrată de mâna omului În massivul stâncos, sunt
Şi ele ocrotite dinspre râpi cu valuri şi palisade. Cetatea de
asemeni e apărată cu un zid cate o Înconjtlră in dreptul tera-
sei mijlocii şi care prezintă la unghiurile mai inaintate turnuri
patrate destul de spaţioase, Acest zid e coostruit din blocuri
mari de calcar. Ilicrate, aduse destul de departe (e demn de
reţjnut acest semn de bogăţie şi de putere a principilol: daci) j
blocurile: nu sunt legate intre ele njci cu scoabe de metal În
felul grecesc. nici cu var după technica romană mai nouă. ci
prin pene mari de lemn, adevărate bârne. E prin urmare prin-
cipiul aceluj murus gallicus aşa de bine cunoscut in GaUia şi
in toată Europa celtică, Totuşi zidurile cetăţilor dace n'au de-
căt temeliile de piatră. Restul e zidit din cărămizi uscate la
soare ca in Grecia arcbaică sau in Orient. Tot ca in Sudul
arehaic, de pildă la Dipylon in Atena. regăsim şi technica ă
crocllct (cunoscută in Provence. dar mai mult la Liguri; d.
Dechelette. Manuel, II, 3. p. 998).
In Dacia e prin urmare. o varietate de murus gal/ieus ne-
cunoscută in Apus. Ceeace e foarte ciudat e că pe Columna
lui Traian vedem o imagine cu totul aproximativă a adevăra­
tului sistem dac de a zidi În piatră şi lemn, o imagine aproape
falsă dacă ne gândim că repl·czÎntă., cu unele: rezerve, mai mult
sistemul ecltic din Apus decât sistemu l daco-getie. Iar identi-
Fig. 52. - Lucruri din monnântul eeltic dela SiIlvaş. tatea de teehoică a cetăţilor din munţii dadci de la Est de
SarmizcgefusD cu cea de pc Muntele Zânei lângă Potaissa
tirlllU~ usque ad .proximum castelium. Aceşti munţi Întăriţi cu e atât de mult În afară de orice îndoială incât suntem siliţi d
adevarat~ tumu!! cu caturi. prezintă terase concentrice care admitem generala răspândire a acestei technici in toată Dacia.
urcă până la acropole unde e locuinţa principelui. Această 10- De epoca cetăţilor dace ne vom ocupa când vom atinge
chestiunea religiei getice. Pentru un moment e de ajuns să
120
121
precizAm că datarea lor in La Tene-ul recent e Iriplu con fir-
matii : prin cioburile de vase din La Tene III şi bronzurilc cel-
tiee de sUl contemporan. prin monetele g rece.şti din oraşele dela
Pontul Euxin : Histria Şi Mcsamhria. prin monetele celtice ale
Er8viscilor din Pa nnonia.
Centre pu ternice prin situa(ia lor strategicâ, ascunzători
bogate pcntru prada ingrâ m [ldită de că trc căpcteniile: războin i.ce
În aces te aerapole formid abi le. cetăţile dace s unt deosebit de
numeroase tocmai În regiunea mine.lor de. ficr ale Ardealului .
INicovale. sgură şi obiecte de fier. dar şi mid nicovaJe de meşte­
şuga ri pentru podoabe scumpe. tezaure celebre de monete de
aur dela Lysimach deopa rte. dela Koso n de a lta. caracteri-
zează indeajuns activitatea industrială a prlncipilor cari aII
domnit aci. Un nume se impune inaintea tuturora dind cons la-
Ulm cA la Grădişte:a Muncelului calcarul sa u porfirul cu carei
a fost clădită şi impodoblt."i. cetatea au trebuit să rie aduse del
foarte departe şi urcate până in vârful munieiui In 1250 m.
cu sforţări Şi primejdH extraordinare: este numele marelui
~ege get Bu.rebista. a cărui epocă e tocmai aceea a (rumosului
La Tene 111 dac şi a cărui putere şi bogăţie ar putea in de-
ajuns. fAră altA dovadă. să explice măreţia şi monume.ntalita p
tea unei sforţAri de care abia Romanii ar fi putut fi capabili.
SA trecem acum la industria fierului in Dacia. spre a exa-
mina principalele tipuri industriale: care caracterizează La
T~ne p ul dac ca o variet..'1te perfect circumscrisă şi autonomli a
celei de p3 doua epoci de Fier europene.
E sigu(" că marile ate.liere dela Lovâcska ş i Gallishegy
IAng.1 Muncad in Carpaţii de Nord. situate: În plin leritoriu
get. au lucrat aproape exclusiv pentru Dacii din Miazănoapte .
TI
pe când ateJierele de la Cugir. Sebeşel. Grădişte . au trebuit

122
Alpi,eşi securea massivn Şi grea, de fier. derivatA din securea o
douillc din vârsta Bronzului. Strâns inrudite cu l1purtle Bron -
zului recent sunt şi cuţitele: insă nici cutitele, nici tipul cel
nou . caracteristic pentru a doua epocă de Pier. 01 cosoarelor
curbe. n 'ar putea fi considerate ca specifice pentru Dacia :
aceste tipuri se găsesc pretutindeni ca şi coasele şi secerilc.
fierele de plug. ciocanele. foarfecele. etc. Dimpotriv3, cutitele
cu Iarnă dublă şi cu mânerul la mijloc, ca cel de la Vărşel.
sunt caracteristice pentru regiunile illyrice. Absolut necunos-
cută in lumea ce!Ucă dela Dunăre. din Alpi şi din Apus e
spada În formă de coasă: columna Traiană reproducind ar-
mele dace dă o atentie cu totul deosebită spede lor şi pumna-
Ielor Încovoiate (fig. 53). dintre. care se mai păstreazA câteva
originale in muzeele noast re· Aceste arme sunt probabil strâns
inrudite cu sicae-Ie thrace de o parte. cu iataganele persane de \
a lta (de pildă acela al Persanului mort din Muzeul din Neapo-
le, operă din Pergam) şi n'au nimic a face nici cu spedcle iIly- ;
rice. nici cu cele grcco-italicc, ca În Attica sau in Picenum . Cât
despre iatagane.lc enorme sarmato-bastarne reprezentate pe
Monumentul dela AdamclisI. 3cestea sunt acei g/adU quos pra~-
longos utraquc manll regunt. despre care vorbeşte TacJt.
l-/istoriae, 1. 79. şi a cAror formă e aproape la fel cu a iataga-
nelor dace : totuşi sunt cu mult mai mari Şi mai grele. In ce
priveşte vArfuriJe de lăncii ele sunt de tipul comun cunOSCui
pretutindeni şi de mărimj foarte variabile.
Trebue astfel să concludem. in privinţa aeme!or ca .şi in
cazul cetătilor dace, că Geţii. cu toate infiltraliile ce.lte in Da-
cia şi cu tot contactul apropiat pe care Dacil il aveau cu cul~
tura celtă, n'au lepădat niciodată caracterul local pentru mo-
125
124
fff~i~~I~~~?~f~
de şearpe mare, Dar lupul e un animal foarte obişnuit de pild~
in decorul ornamental al mânerelor de oglinzi scythice de
bronz: totuşi nu in aspectul său pacific şi realist apare ca
stindard, ci in atitudinea ofensivă de monstru fantastic, cu
gura larg deschisă, ca În ocnamentaţia mânerului de sabie
scythă deja Dobolli de Jos in Ardealul de Sud-Est (fig. 19),
sau ca pe fibulele de aur dela Mikhalkowo (fig. 35), ~at e c!olumna lui Traian (fig. 54), cu acel carnyx al Gall~lor
sau pe vasul de lut de la Paşachioi (fig. 36), sau mai
~J;f pDcchelette. Manuel. tt. 3. p. 1174). Nimic ~ai f~esc avand
ales grav3t sau decupat in bronz. in Caucaz, Jn
~n ~edere stilizareit theriomorfă a carnyx-uIUl. strans legată
prima epodl a Fieruluî. Şi pretutindeni acest cap ne
aduce aminte de capul de demon assyro-babylonian Tiamat,
sau de demonii hittiţi. In arta Asiei anterioare din mile-
niul 11 a. Chr, trebue să căutăm originile capului de monstru
care. serveşte de stindard Dacilor din La Tene. Dar acest cap
e aplicat la un şearpe mare. aşa cum ne apare pe nenumăratele
tablete votive reprezentând pe aşa-zişii eroi thraci. Cabiri.
Dioscuri. sau, după ultima versiune a lui RostovtzeH "călă­
reţi danubieni", jumătate thraci. jumătate iranieni. sincretizaţi
cu cultul lui Mithras. Dar chiar această simbioză teo logică a
balaurului şi lupului sau leului se întâlneşte pe la 1120 a. Chr
pe o stelă il lui Nebukadnetzar r, unde, in zona a patra. vedem
reprezentat exact simbolul balaurului dac. Ca şi motivul deco-
rativ al 9rifonului emigrat din Mesopotamia mai Întâiu in mi·
leniul Il către Creta, apoi pe la 1000 a. Chr. c~tre Asia Cen.
trală de o parte. spre Grecia, Italia şi Gallia de alta, tot aşa
motivul balaurului pare să fi devenit foarte obişnuit in Asia
centrală şi in Europa incă din prima epocă a Fierului. Stin-
dardul numit pe urmă drBco şi trecut ca steag militar şi in ar-
matele imperiului roman, a trebuit deci să existe deopotrivă la
Iranienii asiatici şi la Cimmero-lranÎenîi din Europa Încă din
prima vârstă a Fierului' la Dadi din La Tene e un element
127
126
ele vre-o concluzie. Ne vom opri dimpotrivă la obiectele de cu incrusta~iI roşii. de care nu sunt lipsite nici Ungana. nici
podoab3, coliere. brăţări. fibule. etc .. şi vom incerca să le defi- Boemia celtid'i. ; dimpotrivă. Dacia ne oferă un tip de lanţ de
nim originile stilistice şi chiar prin aceasta. originea lor geo podoab<1 de arglnl cu pendentive ciudate În formă de cuic
graficii şi deci etnografică. mărunte (fig. 55). De asemeni coBerele fastuoase. brăt3ri şi
Spre deosebire de epoca Bronzului şi chiar de prima epocA inele de aur, bogat decorate in form3 de benzi ajurate şi Cll mo-
a Fierului. care intrebuinteazA uurul În foarte mare cantitate tive figurate sau geometrice derivate din originale greceşti. aşa
pentru podoabe. La Tl;ne-ul dac e caracterizat prin lipsa a- cum au fost găsite fie in regiunea Rinului de Mijloc sau in a
Garonnei. fie chiar in Ungaria - la Herczc9 Marok În Ba-
ranya - in str5nsâ lega tur" cu podoabele asemănătoare de

o
bronz din Boemia şi din Bavaria. lipsesc până acum În Dacia.

rig. 57. ~ Br1lotar.'~ dt" bron~ dda Gyoma

dar În schimb colierele:, brăţările: şi inelele de argint. spirah~


forme ŞI cu capete de şerpi la cele două extremităţi (fig. 56)
Fig ~ - Br~tar:l dt" nrgi"t din Ardr.. !. devin aproape specifice pentru perioada a 111-8 a La TUie-ului
in Carpaţii getiei. Apropierile antitetice : Italia. Oalmaţia. Da-
~roape totală a aurului in tezaurele din acea vreme (ingropat'" cia (brăţări spiraliforme cu protome de şerpi de aur şi incă mai
Incursul războaielor) şi prin marea predomina re Il argintulUi. numeroase de argint) de o parte. Pannonia. Boemia, Bavaria
E de altfel un fenomen cunoscut şi in Italia, in aceeaşi epoca (aceleaşi obiecte in sti l renan) de: alta. par să se i~pună. Deci
(La Tl;ne II şi mai ales TU). Se poate afirma că aproape nici- nu printr'o simplă întâmplare întâlnim in Dacia ŞI în Itaha de
una dm formele La Tene-ului occident.d. notate şi comentate Nord şi de Răs..'i.rit (de pildă la Ornavasso şi la Montefortino)
de Joseph O~chelette in clasicul său Manual. nu lipseşte in aceleaşi securi de războiu cu tub orizontal larg turtit pe mâner
Dacia. Totuşi Dacia prezintă unele diteren,e caracteristice: şi acel eaşi tipuri de podoabe:.
Daco-Geţii nu par să fi cunoscut frumoasele lanţuri smâ ltuitc Totuşi legătUrile dintre lumea celtică din Nord-Vestul

128 129
d.lIlubian (Bavari.l. Boemia. Moravia) ';ii Ddcia nu lipsesc brA\Arile spiraliformc: cu ~ilpete de şerpi. găsite in ~ec. III ŞI
brc1ţările massive excise ori împodobite cu motive curvilinii in
IV p. Chr. În Germania. în Scandinavia şi chiar in Finland.l,
relief se găsesc in ambele părli (fig. 57); de asemeni brăţările
de bronz cu mari emisfere sau semi-ovale .. cobile. deosebit de
cunoscute din Elvetia până in Moravia. sunt rOi'lrte numeroase
in Dacia de Nord (fig. 58), Acc<ite tipuri lipsesc însA in Dacia
de Sud. unde raporturile stilistice devin dimpotrivA mai strânse
cu Dalmatia ŞI cu Italia. Credem că nu trecem justd mAsură a
dreptului de a generaliza admiţând c~ cele douA mari curente

1'110.59. L!rn;\ d~' lUi del.1 Slghi~<Ir~

Fig. 58. - Brâtorll de bronz dda SllnUQdIl3 in Jud. Som('ş.

de civil i zaţ i e
celticA: cel de Nord mergând pand in Ucramil
şi cel de Sud mergând până În Asia Minorâ se regăsesc bine
diferenţiate in amAnuntele. modelelor ş.i procedeelor artei in-
dustriale daco-getiel! din La Ttne
Dar Dacia e un tuitoriu prea organic-unitar in civilizaţia Fig 60 Vil5 barbar d~ lut dm Muzeul Naţional din Bud3pt~ta
sa pentru a se direrellţia in chip absolut după regiunile de in- A13turt, detallud('coratlV de pc 1\cel3ş vaA

fluente strAine. Astfel nici lanturile de argint CII pendentive


gladioliforme. nici brăţările mari spiraliforme cu capete de trebue să-şi aibă prototipurile nu la Goţîi din Rusia de
Sud. unde acest tip de br<lţăn nu se intâlneşte intr'o fOflna. in
şerpi, caracteristice pentru regiunile din Sud. nu lipsesc cu to-
adevâr analoagă. ci În Dacia. unde modelele La Tl!:ne-uhtÎ III
tul in Nordul Daciei. Mai mult. credem să putem afirma ca
131
130
dau uneori iluzia perfectc.i identitJ\i cu similarele lor din Nor~ dor inalt. căni. etc.. aproape fără exceptie de lut
dul germanie. cenuşiu ori cafeniu. uneori negru ori roşcat. cu pasta
Ceromica dacă din La T~ne confirmă in chip străludt (ină şi cu profiluri foarte frumoase. sunt extrem de
completa unitate de stil a civilizaţiei La Te.ne din Dacia. Ti- numeroase: cu toate imen!;ele cantitAti ale. acestei olării
puri de vase de origine evident septentrională (Bavaria. Boe. in aşezările La Tene-ului III din Dacia nu putem totuşi să-i
mia. etc.) se regăsesc până in Muntenia. Şi dimpotrivă pă. ltăgăduim caracterul exotic de madă importatâ pe calea co-
tru~de:rea e1cnishd, aşa de puternică la Est şi Sud de Car- merţului. Alături de aceste vase de calitate foarte alr:asă şi a
paţi. nu crează totuşi. nici aci. nicio directivă clenizaotâ in căror origine. chiar după caracterele lor tipoloSJice. e de căutat
in regiunile celtice din Miazlinoapte. avem o intreagă industrie
locală de vase La Tene fabricate. de localnici. Ceeace e Imnte
ciudat e că aceşti olari geti cari ştiau foarte bine să prepare
pasta fină. cenuşie, de. tip occidental şi de asett1l!:ni Şi elenistic.
işi lucrau adesea vasele cu mâna şi le dădeau forme cu totul
rurale şi primitive. amintind neoliticuJ.
Această industrie ceramică locală a continuat şi sub Ro.-
mani. Şi vom adăuga şi o altă constatare: vasele din necropo~
lele post romane din Dacia (fig. 61) dovedesc o dependenţă a-
tât de mare de vasele dace din La Tene III incât am putea fixa
liniile principale ale unei intregi genealogii a ceramicei daco-
ce.1te in afară de influenţele pur romane. de la Geti; lui Bure-
Flg_ 61. - Vase cu picior dela Pec!ea In Jud. Arad. bista până la Goţii. la Ge.pizli şi la Avarii din primul ev-me.-
diu. Cine a transmis formele? Nu e decât un răspuns: abo-
traditi~ cer~~istă lo~aJă care râmâne filo-celt.! şi aoti-greacă rlgenii cari au rămas totdeauna pe loc.
pretutlDd~ru In DaCia. Inflllenţa celtică
introduce in Dacia Nici influenţa iIIyrică nu lipseşte in ceramica dadi din
pen~ru .~nma _daM roata. Niciodată mai inainte Carpato-Da La Tene. Totuşi ace.le urne mari in formă de. clopot. de pastă
nublenll nu muebuinţaserâ această unealtă. Totuşi tradiţia trandafirie. tip Don;a Dolina. inrâlnitr: de o potrivă in vaiea
veche de a lucra vasele simplu cu mâna continuă: vasele de Mureşul ui şi in aceea a Dunării. alături de obiecte de metal
tip archaic cu reminiscenţe chiar neoUtiee. sunt foarte nume- amintind Hallstattul târziu al acelei Dalmaţii niciodată obiş.­
roase În satele dace din La Tene. nuite cu formele adevărat "La Te:ne". sunt puţin numeroase
Vasele de tip nou celtic (fig. 59 şi 63). urne. boluri, in Dacia: ele dovedesc mai mult influenţe mai vechi şi pre-
ceşti. farfurii. străchini. vase-suporturi sau cupe Cll pi zenţa unor elemente. etnice iIlyrice. pAnă la frontiera insl1şl a

132 133
Daciei occidentale. Cât despre vasele-suport ( .. cupe cu picior
inalt"). există in Dada o dublă sinteză: elemente dm NV
fixa,. don nou. mullumi'ii influcnţei celtie •. pe baze ma. vechi
hallstattiene. alpine. de imllnţie a vaselor de metal şi. ală-
t colorală ŞI cu deo!';ebire al celor de culoare albastra cobalt ca~
racteristice pentru epoca La Tene 1II.
Să ne oprim acum un moment asupra activitJtii indus~
lriale şi comerciale din La Tene-ul dac.
turi. vase cu picior foarte inalt şi buze larg răsfrănte Ţinand seama de marde număr de unelte Şi de arme din
(fig. 61), de tip mai mult it.,lic transmis apoi pe ca- it doua epocă li Pierului gâsite in Dacia şi dintre care pumna-
lea illyrică Şi (otlete probabil fără legăturA imediată cu lele şi sl\biile incovoiate sunt de un tip care nu se executase
CellÎi din Sud-Vest. Dacă amforeJe greceşti eLn Sud.
cuptde deliene (fig. 46-47) şi acei knntharo; de fabricatie

Plg.62 KMlrlllro, Râ.slt la Zlmnlctil -I'~


poate attică
din aceeaşI epocă elcnistică tardivi' (fig. 62) se re-
găsesc adesea in aşezările getice din câmpia munteană, dealun-
gul Dunării şi pe marii sJi aflue.nti in sus, până departe in
Carpaţii meridionali. Ardealu l nu ne-a dat incă un nse.menca
1 Fig. 63 CerRmicA dintr'un mormânt cl'ltle drln Bal.sa

nicăie.ri altundeva, e foarte probabil ca mine.le de fier din Da-


cia să fi fost folosite intr'un chip mult mai activ decât ne~ar
material oriental: insă nimic nu se impotriveş:e ca Dacia cen- putea sugera cele câteva cuptoare. sgura, nicovalele. doca ...
trală şi de Nord să fi cunoscut de asemeni ceramica elenistică. nele şi celeJalte une.lte de fierar descoperite piină acum la noi1
având În vedere că acenstă marfă a pătruns in Europa cen-ţ De altă parte nu e. mai puţin probabil ca CeJţii să fi fost
Irală şi mai departe către Nord decât la noi. Din aceeaşi câm- maeştrii Geţilor in materie de metalurgie. In adevăr, cea mai
pie munteană putem notă, in sfârşit. importul de vase de sticlă I mare parte din tîpurile de unelte de fier f-'urite in Dacia nu

134 135
derivă din formele corespunz"toare din ultima perioadă
Bronzului get. ci sunt absolut identice cu formele occidentale:
fierele de plug, coasele. secerile, custurile. etc, sunt aceleaşI
a

la Cel fi şi la Daci. Ca şi În Apus, principalcJe centre meta lur~


t trebue: să fi fosl dobandit nu numai pe calea năvălirii or şi răz­
boaielor lui Burebista şi ale urmaşilor săi prin" la Oeceb•.d, in
te:ritortile străine: ccltite. greceşti şi thrace, ci şi prin munca
stăruitoare a auranlor În mm~. precum şi in râunlc cu
g;ce d. Ia no; au 'rebu;' si! ~e castemeri•• d. pe mun!;; lnal! ; , nisip aurjfer atât de. numeroase. in Odeia, N'aş putea totuşi sJ
vecinătatea minelor de fiu cu puternicele cetăţui dace din trec peste impresia di.rectfi pe care am avu l-a din descoperirile
Ardealul de Sud-Vest n'a putut să fie În niciun caz intâmp l ă- pe loc şi din obiectele pAstrate in muzee, că aurul in Oftcia, ca
toare, Dar resturil~ de minereu de argint şi uneltele de odău- şi in Gallia. in La Tem:, nu e metalul preţios prm excel~ntă
dirie găsite tocmai in aceste cetâtui dace ne dovedesc cA fru- aşa cum c in vârst.l Bronzului şi eli argintul e dimpotrivă cu
moasele podoabe de argint, de stil mai mult local. găsi te in mult mai obişnuit decât aurul. tocmai in tara .:lurulUi care e

Fig. 61, _ Monel3 daca g3sit3 in Arde'll. Imlta,ie dup.l monetde Flg.6S Monl!IJ d;lC., dr Argint g.1sit:'ln Ardt·"I. Imltallr dup.l
trtradraehma din l1ldllOL
m8cedon~nc.

Dacia. In adevăr, DaCii cari inv,aţli de: la Ce1li şi arta de a bate


morminte şi in depozitcle ascunse din La Ttne-ul Jl1 getie au manete n'llu emis niciodaM manete de aur. Tetradrachmc.le
Fos t lucrate pc loc. Şi dacă nu e mai putin adevă rat că marele lor concave foarte subliri şi mari, imitate fie: după statc.rii de
număr de manete thasiene şi macedo nene de argint alc.:;tulau argint ai lUi Filip II (fig, 64) Ş i după letrndrach~
un material excelent pentru meşterii daci de orfăurărie, totuşi melc. lui Alexandru cel Mare. fie după tetradr achmele
monetele dace de tip loca l ar fi consumat ele singure tot ar- thasic.ne (rig, 65), şi făcute dintr'un aliaj foarte prost
gintul strAin , dacă minele ţării n'ar fi inlăturat această lipsă
prin co ntribuţi a lor. O sugestie tot atât de Instructivă ne e
dată de scriitorii antici in legăt ură cu comorile lui Decebal cap-
turate de către Traian. Tot acest a ur, fie bătut În man etă, fie.
1 in care bronzul era introdus până in proporţia de 559},
iar argintul nu intr" decât "bia Cll 34%, ca In Pe-
te/ca in valea de Apus a Mureşului. - n'au nimic cores-
punzător in aur. In cercarea lui Forrer (Keltische Nttmisnlatlk
mai adeseori, sub Formă de vase ori podoabe de metal scump, der Rhein- tind Don.1lt/ande. Strassburg 1908, p. 206 sqq.)

136 137
de a demonstra că Dacii au bătut şi manete de: aur. mI se pare: de untde lemn din Grecia propriu zisa şi din Macedonia şi apoi
complet arbitrară. având in vedere că toate motivele pe care in mâinile negustorilor Italiei şi greci dela Adriatica: manetele:
se sprijină pot servi spre a dovedi şi contrariul: anume că acestor Greci din Egeea şi apoi ale Romanilor sunt acelea
aceste monete erau celtice ior nu dace. De asemeni Dacii n'au
emis monete de bronz. Exemplele de monete dc cupru, dace
aduse de cutare numismat diJetant nu dovedesc nimic altceva
decât c:.."i respectivul erudit nu cunoaşte monetele .. lourrees'
celtice. adică monete de. cupru poleit cu argint. aşa de comune ;,
şi in părţ il e Dunării de Jos.
Num3rul tezaurelor monetare dace de imHatie dup!'! te-
tradrachmele macedonene ori thasiene e fanrte mare. TotuşI.
fat!'! de monetele străine autentice, greceşti de o parte. inci\
din sec. IV. romane de alta. după slărşitul sec. III , răspândite
pretutindeni in Dacia prin comerţ, imitaliile barbare nu joac,)
decât un rol destul de modest. E le n'au putut să aibă de altfel
decât o circulatie locală foarte restriinsă şi foqată, tinând
seama că toată lumea prefera maneta sănătoasă. grecească sau
romană.

Foarte redus e in Dacia numărul monetelor ce ltice (mJ


gândesc mai ales la emisiunile caracteristice de aur: .. Rcgcn-
bogenschu.sselchcn" şi la imitatiile denarilor romani). PopoiiCe
de civilizaţii asemănlhoare, Dacii şi Celtii n'aveau mu lte schim
buri de caracter comercial pe bază de bani. Iar dacă de pildă
in cetăţuia prmcipelui dac dela Costeşti s'au descoperit deo-
potrivă monete de-ale Eraviscilor şi monete de-ale Histric.i şi
Mesambriei, aceasta ne poate servi numai ca o indicaţie a po_ FIg_ 66 Plac4 tl\' ..rglnt cu figuri In relief.
sibilităţilor comerciale care existau in Daeia in cele două di T~zaurul dela Cloarll In jud. Alba
recţii. nu insă şi pentru a demonstra intensitatea acestor le-
gături comerciale. In adevăr comerţul cel mare cu Dacia nu care se intâlnesc pretutindem in Dacia. iar nu monetc1e Gre-
era niei in mânile Grecilor dela Pontu l Euxin nici in ale Cel- cilor pontiei ori ale Ce lrilor dela Dunărea mijlocie.
tilor din Pannonia. ci in mânile marilor exportatori de vin şi Abia când luăm in cercetare numărul enorm de cioburi

138 139
de amfore greceşti (thasiene. rhodll!.ne. cnidienc. in primul lor avere in bani. o ingroj\p~l, găndindu-se că au 5<'\ se Întoarcă
rând. dar şi de alte provenienţe) C/lre S·.IU găsit in aşezărilc odată cu armatele romane victorioase şi au s'o regAseasca.
La Tene din Moldova şi din Muntenia (uneori ace-ste doburi Statistica depozitelor monetare din Dacia ne dovedeşte
sunt tot <Işa de numeroase ca şi cele .. cehice"). ne dăm seama că jumătatea sud-e.sticA 8 ţării a fost pătrunsJ. mai mult de
de intensitatea patrunderii elenistice in Dacia de Miază:i şi către Greci. pe când jumătatt"a de Apus şi de Nord mBl mult
de RâsJrit: ai impresia că te găseşti in phn teritoriu rural al de călre Romani. Dar cu incepere dm sec. I a. Chr .. penetra-
vreunei cetă{1 greceşti dela Pontul Euxin. Dacă gAsim deci in ţia romană se arată aşa de puternică şi de generală. încât de.
Dacia atâta manetă bună de argint macedoneană ori grt:- Darii republicani devin obişnuiţi in Muntenia .şi chiar În Moi·
cească incă djn sec. IV (amforele thasiene suie inapoi până dova. iar unele aşezări din La Ttne·ul II recent din şesul
in aceeaşi c-pocă), e fiindcă bogătia ţării (grâu!, mierea, pieile. Munteniei ca cea de la Tinosul pc Prahova se arată mai le...
sarea. sclavii). care se putea cumplira aci, nu putea fi pli'Wră gate de târgui roman decât de cel grecesc: câteva oglinzi de
numai in notură cu vinul. untdelemnul. vasele de bronz. ar- metal alb şi vase: de bronz de facturol ori de stil sud-italie şi
mele de O!eJ bun, vasele de sticlă colorată, podoabele de haine o medalie dela Agrippina dovedesc această schimbare de front
şi aplicele de hamuri de bronz aduse in schimb de către ne- economic şi spiritual. Cât despre Ardeal vasele de bronz de
gustorii greci. Dacii işi aveau de multă vreme proprit\ lor artă origine cam pană găsite până acum ne dau cele mai bune spe...
industrială şi podoabele lor erau mai preţioase şi uneori chiar ranle pentru sâpAturile viitoare.
mai frumoase decât produsele greceşti de a douu mână. Tre- Cu toate aceste influenţe. precumpllnitoare din Sudul
buia deci să li se plătească În bam. Şi de asemeni Romanii. pă­ elena-italie. Dacii continuă totuşi să rAmrmă. şi in epoca cel.
trunzând inca de la inceputul sec. II a. Chr,. in mare număr. tică. septl!I1t.rionall. Arta lor industriulă rJmAne geometrică
În regiunile danubie.nc. plălesc in bani cump.'\răturile pe care chiar când e vorba să adopte motivele decorative cu capete: de
le fac in Dacia. Tezaurele de denari romani din ultimele două animale. religia lor ri'\mâne aniconică. zeul lor ~uprem rămâne
secole ale Republicei şi de drachme de-ale Apolloniei şi de·ale stăpânul unic al cerului inourat, adorat in peşteri pe vârfurile:
Oyrrachiului descoperite in Dacia sunt extrem de numeroase. inalte ale. munţilor. Să ne oprim mai intăiu un moment la arta
iar data la care aceste tezaure au fost ingropate in cea mai ge:tic3 din La Tene.
mare parle e caracteristică: un mare număr dintre teIaure Dacia suferise incepând din ultima perioadă a vârste.i de
se opresc cu de.narii lor la data de ·H a. Chr. Nu tre.bue prea Bronz. in chip aproape statornic, influe.nţa artei naturaliste:
multă fantezie pentru a afla cărui eve.njment istoric ii datorim prin mijlocirea Cimmero·Scythilor şi a Grecilor loojenj dinspre
această constatare: Dacia trebue să fi fost plină, ca şi Gallîa partea orientală. prin Ve:neto-lIlyri dinspre: partea occidentală:
din aceeaşi vreme. de Italicei negotiandi causa consistclItes. figurine de animale de bronz. fie in stilul naiv ~cytho..~iberian.
La vestea expcdiţiei pregătite de Caesar impotriva lui Bure.. fie io stilizare.a mal mult sau mai puţin geometrică hallstat-
bista ei fug: ncmaiavând nădejdea să-şi scape cu ci şi mica tiană, au fost găsite pretutindeni in Docia. Cutare grup de la

140 141
Năeni din Buzau reprezentând pe Anaitis că l are pe leu intre diSC decorativ, etc. Totuşi. in general nrta d,lca rămâne aOl-
doi acolyţi (fig. 21). cutare rhylon deJa Poraina lângn Turnu-
Severin reprezentând pe Marca Zeiţă. sunt monumente ale artci eoniC~t despre architectura monumentală getică, lipsa d.c ~pt:l­
iranlene infIltrate in Dacia şi persistând aci chior in epoca La tiu mă (ace sâ renunţ la orice expun ere critică ŞI să tr~m l t ~a
Terte. Totuşi Geţji rămiin c,redincioşÎ artci lor geometrice. I ncă câteva indica~it date aci mai sus in legA.tură cu ce:tăţ~lle diO
din a doua perioadă hallstattian3 motivul decorativ al capului Dacia centrald. Notez in treacăt că nu există sculptutil de~o­
de balaur ori de şearpe era comun in Dacia, iar inelele spirale rativă getol. şi că pietrele. deşi foarte bine lucrate Şi ~etezlte.
la care unul din cele două capete are acest ornament (fig. 56) nu au totuşi niciun ornament pla~tÎC afară de vreo naIVă sco-
sunt ohişnuite in arta acelei vremi. Motivul capului de balaur bitură verticală la muchiile clădirilor
Să mai consacrăm câteva cuvlOle riturilor lunetelre şi reli-
ori de şearpc. general ri'ispândit in Europa, dar foarte activ mai
ales in Iăr,le de mare inrluentă asupra Daciei. Scythia de o par~
te, Italia de alta. tocmai in vremea La Tene-ului dac. a putut
hgie\~::~ând din eneolitic locuitorii Daci.Ci au fost aproape

foarte bine 5ă se infihrcze ,,, nOi atât dintr'o direcţie cât şi din
cca laltlt. TotUŞi stilizarea deosebită căreia i-a fost supus dcest
!~:~,~:~=~ţ;;;;:I::ti~:n;;n~~;;I:~~~r,n;~n::::~:; ~o:.:~l:;~l~~
tur! de necropolele şi de mormultele izolate de inhu~.;lţ1e. I~
motiv in Dacia.- unde capul anima lul ui. cu totu l geometrizat şi
sarcofagij, caracteristice: pentru nou ii locuitori. ai Daclel. DaCII
impodobit Cll incizii lineare. se prelu ngeşte către interioru l spi-
Îşi ard totdeauna mo rţii şi le ingro{1pâ cenu~a In urne de f~rme
ralei printr'o bandă turtilJ decoratA in afar~ Cll un lan1 de Mchaice. Toţi Celţii veniţi in Dacia şi·au tncincrat morţII. cu
palmele geometrizate. imprimate prin batere intocmai ca efigia incepere cel pUlin din perioada <.1 11-<) La Tene. Nu posedăI~
unei monete (fig. S6).--e aşa de nouă şi ana logiile cu technica niciun mormânt celtic sigur din La Tene-ull spre (1 ~tJ
şi cu motivl!"!c dccorntive slriline aşa de rari (n'am putea cita dacă Cel\ii au rezistat mai intâiu, ca Scythll, catl. chlSr .p~1n
decăt teaca de pumnal scythic dela MclYWlOI J in Rusia). incât Geti şi-au păstrat ritul lor de inhumalie ca in RUSia mcndlo-
brăţările dace amintite pot fi considerate ca opere de artii speci-
I nală. Mormintele c.eltice: din Dacid de Nord-Vest conlln, ca

~:~~I:::~:::::i~;:~.~::::~I~:~::;E,E:~::~:~::~~~ir::;~
fic dadl.. Tipul dac pare 5<1 fi fost apoi adoptat şi de triburile
germanice. prin mijlocirea Quazilor şi Marcomannilor vecini ,
răspăndindu-se până in Suedia şi in Finlanda, In ce priveşte
tului. arme.le lui. podoabele. uneori ca la BalSD, chiar ~olile ca-
figura omenească in arta dacă din La Tene. ea se rC9ă~eşte
de asemeni fie obţinut.i prin lucrul ou repousse şi pe unnă I rului său de ră:r:boiu, Mormintele getice. sunt. dimpotnvă, de o
simplicitate impresionantă: apro:lpe mrnlC alălun de. sau in
gravată şi punctată pe placa de argint. ca la Cioara (fig. 66).
fie seulplată şi grav3tă in relief inalt ca pe cutare fibu l ă mare
di n Ardeal cu mască omenească. pe cutare pendentiv, cutare
" urna funerară conţinând cenuşa. Urna insăşi nu e dccat rare-
ori de factură contemporană: ca e lu crată cu mâna după mo-

142 143
deie de veche traditie neohtică: c[lteodat" amforele greceşti tre:. ca şi brâul circular dela Grădiştea aparţin epocii a doua 8
sunt Înlrebuinlate ca urne. Mormintele gete sunt. ca şi cele Fierului şi nimic a5emân<ilor nu ne e cunoscut in Europa din
celuce, planc, pe când mormintele scythice erau tumulare. To. această vreme, Pluralitatea lor ar arăta o intrebuintare fune~
tuşi nu e exceplional s.i\ se g,)sc:ască tumuli sub cari.sA Cie in. rară. Insă nimic sigur nu s'ar putea incă exprima cu privire
gropati practlcanli ai ritului Încinerării. La Cnşolf. lângă Si- la aceste construcţii al căror caracter religios este evident. dar
biu. e de pildă o Întreagă mare necropol3 cu morminte lumu- al căror sp.ns precis rămâne ascuns,
Iare de incineraţic. Cine sunt autorii acestor construcţii enigmatice, adică st,)-
Cetă,uilc princlpilor daci din munţii Ardealului sud.vestic pânii caste1c1or care le dominau ? Celtii sau Geţii 7 Se pare.
ne oferă unde construcţii enigmatice aşezate pc lerasele infe- după obiectele mărunte şi după monelele care s'au găsit in să~
rioare in afară de zidurile aeropolei. de următoarele două ti- pături. că nu ne e ingăduit să admitem hipoteza celtic.ă, In ade-
purI. La Griidiştca MunceiI/lui avem o incintA de blocuri de văr, incă de pe la 60 a, Chr. Bureblsta distrusese cu dc~ăvâr­
andezit foarte ingrijit lucrate, formând un feJ de brâu analog şirc orice existenţă independentă celtică pănă la Alpi. Dar ce~
aceluia care înconjura tumulii etruscÎ sau pc cei greci archaici; tătuile dela Grădişlca Muncelu/ui şi dela Cos/eşti sunt inflo-
dar brâul ~ dublat: lespezile cercului exterior sunt mai joase ritoare tocmai in această vreme, Totuşi. se va spune, brâiele cir-
şi bine allituratc unele de altele. f3ră a fi prinse cu mortar culare şi alinierile pot fi antefloare, urcând inapoi până in
ori cu crampoane, cele din cercul interior sunt mai inalte şi sec. IV, epoca marei n3vale ceJrice care i-a dus pc aceşti răz­
spaţiate (fig, 67), Ştim cu ajutorul monumentelor asemănătoare boinici pe carele lor de lupt.'!. pfinli În Răsliritu l Ardea luluI.
din intreaga EuropA centrală şi meridională că in prima vârstă Nu inclin să cred intr'o asemenea eventualitate. Căci Cel ţii
a Fierului aceste brâie circulare de blocuri implântate in pământ înşişi Îşi pierduseră de multă vreme obişnujnta de a (olosi
sunt de caracter funerar. TotuŞi vechile cromlek-uri cu lespezi acest Cel de a clădi. Până la săpături mai complete, iarăşi' non
spaţiate (şi la noi fiecare a şcaptea lespede spaţiata e mai Iată liquct,
decât celela lte. aşa că totalul reprezintă un raport numeric Am remarcat mai sus că zeul suprem get, Zalmoxis, e ve-
oarecare. de caracter mistic) nu şi~au găsit înd'i explicaţia. Iar chiul Zeus, Dia, stăpănul ceru lui inourat, zeul care mânucşte.
Dacia insAşi nu ne mai oferă niciun alt exemplu de brâu CÎr- fulgerul. Nu e reprezentat in chip plastic, N'am identificat
cular ca acela dela Grădiştea. Încă niciuna din peşterile de pe vârful munţilor unde era ado-
IncA mai enigmatice sunt alinierile dela Costcşti, Aci. tot rat; cu atât mai puţin marele său sanctuar Kogaionon de care
pe marea terasă Care înconjură acropolca la un nivel mai jos. vo rbeşte: Strabo. Dar marele zeu uranian nu era singurul ado-
avem mai multe alin ieri : a!c1ltuite din simple blocuri cilindrice: rat la Daci, Dacă zeii thraci din Rhodope şi din Pangeu n'au
de forma unor tambure de coloane ina lte abia de câteva zeci
de centimetri, aceste grupări cOMtituesc adevărate replice ale
• nimic comun cu religia getă - şi tot ce s'a atribuit până acum
D acilor in materie de religie naturistă chthoniană. e o simplă
celebrele alinieri megalitice din Bretania, Dar aJinierile noas- conruzie a criticei istorice moderne, - in schimb existenţa

14 4 145
marei zeiţe pre.indoeurope.ne, a aceJeî Fecioare. crude din 80s-
parul Cilllmerian, il acelei Aphrodite lirania. Artc.mis .. Rcga-
la", sau mai târziu. chiar sub imperiul roman, Diana Regina. e
perfect asigurată. Numărul reprezentărilor plastice ale. marei
Zei te şezând. găsite in săpăturilc noastre preistorice, creşte
din zi in zi. Eneoliticul danubian cunoaşte pe Zeiţa şezând şi
pe: acolyţii săi stănd in picioare, cu tronul şi cu masa volivâ
i ::~~ s;:~r~~~n~e~:~~~:~ l~::~C;~:nvu~n~:ia s~;::~a;c:~::::~~~:
de. asemeni, precum o reprezintă nenumăratele icoane ale că­
Iări!tilor danubieni şi patera tezaurului dela Peteoasa.
Pe lângă religia uranicli a cuceritorilor indoeuropeni re-
naşte putin câte puţin religia chthoniană anceslrală a Medite-
ranee.nilor aborige.ni. cuceriţi şi un moment cu totul copleşi~ de.
noile.. credinţe = de data aceasta religia mediteraneană a zeJţci­
mame nu mai poate.. s;'!i fie invinsă de nicio reinoire a uranis-
mului. Ea mai trăeşte Încă pretutindeni 10 Mediteranee.nii
creştini.
Cercetarea atentă CI formelor de. civilizaţie din La Tene-ul
dac ne arată că de fapt istoria n aţiunii daco-romane începe
efectiv _ din punct de vedere spiritual - incA din sec. nI
a. Chr., după ce şi-a avut primele inceputuri. din punctul de
vede.re al civilizaţiei etnografice, ind' din epoca Bmozuluî. In
adevăr. ViJlanovienii m,,! intâiu, Celţii pc urmă. şi 11I1ii şi alţii
ucenici ai inaltei eiviliza\iI elin basinul orientuJ al Medite.ranei.
elcnizează la rândul lor pe Daci dar in chip apusean. adita
le imprumută fe.rmentul care. c.ivilizase şi popoarele italice. La
sosirea Romanilor Oaco-Geţii nu erau surprinş.i de nimic
nou. Protoistoria Daciei este astfel cea mai bună introducere
la istoria romanismului oriental. Situ<1tă intre lumea c.imme.ro-

Fig. 67. - Incinta sacră de.la Grădiştea Muncdulul. :~::~~.. ~reec:::ct~I~~~i~~i~:t :iiv!~i:~~~i j~:~i~~~r~-i~:::e~~a~i:
prin situaţia ei ca parte integrantă a Europei centrale, s'a gă·
modelate: in lut, reprezentată uneori in aspecte. gesturi şi cos- sit incă de la anul 1000 a. Chr. legată mai mult de lumea occi-
tume aproape Illinoic.e. Şi pe aceeaşi zeiţă aşezată o vedem re.- dentală decât de cea orientală = rezultatul nu putea să Fie de-
apărând (după criza religiilor chthoniene din epoca de cât rontanÎzarea acestei regiuni din Răsărit, Cei mai buni in.i.
Bronz a ln doeuropenilor adora toci ai Cerului şi ai Soare.lui) ţiatori ai ei pc calea spre Occident au fost Celţii. cei mai bun;
pe plăcile scythice de aur şi de argint caee reproduc pe că I ă- colaboratorii IUyeîi, cei mai des~vârşiti st~pâni Romanii.

146 147
V

CARPATO-DANUBIENJI ŞI ROMANII
Secolul li a. Chr. vede Roma învingând în acelaş timp
Occidentul şi Orientul şi .statornicindu~şi domnia in Spania, I
in Africa. in Macedonia şi în Asia Mică. Dar intre aceste frag-
mente de imperiu nu e aproape melo continuitate teritoriala.
Italia se termin~ la Apenltin! : Gallia Cisalpină şi făşia de pă-r
mânt gaJlic numită simplu Provincia. intre Alpi şi Pire-nei, cu~
V cerită pc la sfârşitul secolului pentru a uni pe uscat Spania
cu Itnlia . sunt ţări de o foarte veche civilizaţie: greco-ligură I
de o parte. veneto-iIlyră de alta, cucerite de asemeni de m8-1
[ea civilizatie La Tene din Europa celtică. Se uită prea ade-
seori cA chiar in sec. I a. Chr. când puterea Romei se intindea
'tocmai până În Syria. Încă Se mai vorbla rAu latineşte la Pa-
dova. la Verona. Ia Milano: că civilizaţia Galliel Cisalpine/
in acelaş secol I a. Chr .. se potriveşte mai mult cu Europa eel-
tică decât cu Italia romană: că Cisalpinii romanizati sunt mult
mai i n rudlţi, ca rasă ori ca mentalitate. cu Gallii. cu IIIyrii sau
cu Dacii, decât cu Latinii.
Roma cucereşte abia sub August provinciile iIIyro~celtice
şi celto-thrace care se intind la Nord şi la Est de Alpi până
la Dunăre . Şi nu comp let. Pannonia In ferioară. Moesia lnfe-

151
rioar.:'!. Thracia vor rămâne incă in afara organizaţiei romane, de ceJto~illyro-thraci cari n'au in că nicio ideie de limba latină
De altfel. Noricul şi Rhaetla vor păstra foarte multă vreme şi de viaţa romană: rămâne totuşi const'ltarea de neclintit. -
alcătuirea lor indigcnă. sub protectoratul roman. Graniţa Du- deoarece se sprijină pe monumente,- că oraşele şi satele ro-
nării nu c organizată - pe toată luugimea ei-o se pare. de- maTlc răsar pretutinde.ni şi că încă sub Nero. cu atât mai mult
cât sub Claudiu: in orice caz nu cunoaştem nici un document sub Vespasian, exista un Illyrjcum roman. iar În 100 a. Chr.
anterior scrisorii lui Flavius Sahinus. guvernatorul Moesiei exista o 11(!chie toponimie latină (nume de râuri ca Picusculus
din 43-'49 p. Chr.. adresată cetăţenilor Histrici.'ji in caregă­ şi Turgicu/us) bine fixată. alături dr toponimia locală cdto-
sim prirnu ştire despre vămile Dunării: 'tb "1; l'.~.:i .0.... "Ia.po\' t iIIyră ori thraco~scythă.
~XO~,,,1.0' ~!XP' 00).,,""'1" Pricina e câ - după ştirile protoistoriei - Începutul pe--
1 Iar drumul roman care unia cele două lagăre legionare de 1 netraţiei romane de natură pur civilizatoare. in feluJ penetra-
la ViminilciwlI (V Macedonjca) şi deja Ratiariil (IV Scythi- ţiei e.lenistice ca pretutindeni in jurul Mediteranei, trebue fU'al
ca). chiar dealungul Dunării. fusese coustruit de către ostaşii în ceeace priveşte ţările dunărene pe la 200 a. Chr, Nu numai
.. cdor două legiuni abia in 33-34 p. Chr.. in Orientul elenizant trebue să câutăm acele active conventusi
Totuşi Velleius povesteşte. numai la cincisprezece ani cioium ROn/anorum negotiandi cal,lsa consistentium. ci de ase-I
după biruinta lui August (prin Tiberiu) asupra Pannonilor, menI. şi chiar mai cu seamă. in ţările barbare. vecine şi chiar
că toţi hce.şti "Barbari" cunosc limba latină: omTlibus ardem îndepărtate. unde: pătrunderea ce l tică de:şteptase mai de: mult
Pan/loniis non disciplinae tarltummodo, sed /i"ouae quoque nevoi de viată civilă mai bine organizată, de confort, de lux
"otitia Romanae: plerisque diam litterarum LlSLlS et familiaris Dealtmillteri chiar mai târziu, in cursul secolelor Il şi In ale:
artimorum erat exercifntio (II, 110), Incă de prin anii 52-63 Imperiului. termenul technic pentru a caracteriza începutu l ori-
Moesia era considerată ca destul de romană pentru a fi colo- Cărei organizări a vieţii romane in provincii va fj acelaş ca
nizată cu mai bine de 100.000 de Barbari de peste Dunăre pentru primii pion ieri ai romanismului. adkă acela de cotlsisten-
cari fuseseră prinşi sau primiti de catre Plautius Silvanus. "cu fes: veterani et dves Romllni et (indigeni: Bessi. Daci. etc.
femei le lor. cu copiii Joc. cu principîi sau cu regii loc". iar pro- I etc.) consistentes vreo. sau lJd canabas. etc.
vinda trimitea "mari caDtităti de grâu la Roma" pentru a uşura In adevAr, incă de pe la 180 a, Chr. Titu Liviu vorbeşte
foametea care bantuia in Italia. Veteranii şi cetăţenii romani de de cives Romani şi de socii Latini nomiois cari ar fi fost mo-
origine civilă statorniciţi in provinciile dunărene până la Pon- lestaţi in Dalmatia. in regatul lui Gentius. Caesar menţionează
tul Euxin sunt sumedenie incă de pe vremea lui Vespc:.sian. un conventus civium Romallorllm la Salonae. despre care au-
Pare o adevărată minune. Există deci vrc-o pricină care torul comentariilor De 8ello Alexandrino (43) adaogă : SlJlo-
ne scapă, fiindcă in istoria civilizaţiei nu sunt minuni. Nu e nas .. , oppidum maritimum. qnod cives Romani fortissimi fi-
cu putintă să vedem o intreagă lume romanizandu-se in 15-30 delissimique iTlco/ebant. Aceştia sunt indrăsneţii pionieri cari I
de ani. Să face.m toate restricţiuoile. să admitem masse Întregi pătrund in iuteriorul ţării spre ci exploata bogătiile locale, pe.

152 153
caIe ei nu le transportă nicidecum in Italia. ci le adună pc loc, peste Alpii Poeni.ni spre Milano, quo mDgtlo cum pericuto mog-
in marile oraşe ale tărU însăşi in care s'au aşe.z:at. contribuind ni!quc cum portoriis mercdlore.s ;,re COr/suera,;t.
in chipul acesta la o repede inflorire economică a regiunii. Nici Dar noi am Încef(:at să demonsuAm in capitolul IV, ~
Narotla. nici Lissus nu lipsesc de pe lista cenlrdor romane baza de!>coperirilor archcolog,ce făcute În Dacia. că trebue sâ
active În IUyria incă de pe vremea Republicei. Dar ceeace e şi contanl cu o pătrundere italic:\ incă din sec. II a. Chr, şi că
Intai caracteristic. e că chiar marele drum de circulaţie dela incă de pe: vremea lui Burebista. rivalul lui Iuliu!> Cae.sar. Da-
fVlIuportus. care constituia cheia trecerii către valea Ssvei ŞI I cia era plină de mcrcatores ca Şi Gallia şi Alpii celtiei, In să
a Dunării. îşi aven un conventus civium ROlIIlWOl'ftr1l Încă nu la simplii negustori trebue să ne gândim când e vorba de
Înainte de organizarea imperială a acestor regiuni. In ce pri- , pătrunderea romană in ţările danubiene : principii şi regii celţl.
veşte Pannonia. Velleius ne dă ştiri in adevăr foarte preţioase: illyn şi daci aveau nevoie de numeroşi meşteri pentru a le zidi
cu prilejul revoltei PannoniJor. abia câteva lusue după anexa- 'cetăli, a le fabrica maşini de răsboiu, a le bate monete. de obi~
rea lor la Imperiu, Romanii constată cA rebelli erau foarte bine ceiu prin imitarea denarilor republicei romane (monetele cel-
organizaţi, multumiti cunoaşterii desAvârşite a obiceiurilor şi tice din Pannonia au legende in caractere latine). apoi existau
a limbii romane (ef. mal sus): itaque. Nereu/es. (Iulia unquam pe atunci ca şi astăzi diferiţii "brasseurs d'aHaires" a căror I
tlatio tanl mature consilio belli bellum iunxit ac decreta pa- intrebuinţare era enciclopedică: de la negocierile diplomatice I
travit (Ia fel va fi insă şi in proportii şi mai mari, in până la vinderea prizonic.rilor ca sclavi.
Dacia lui Decebal. din pricini identice -); oppress; civcs Ro- E foarte probabil cA incă din sec. II a. Chr. limba ce.Itică
mstl;. trucidati negotiatores. magnus ve.xil/ariorum numerus a trebuit să cedeze o parte din importanţa sa ca limbă .. diplo~
ad internc.cîonem ea in regione. quoe p/urjmum ab imperatore matică" limbei latine. care incepea să devină limbă de intre~
aberat. caesus, etc. (11. 110). Cetăţenii romani şi negustorii buinţare generală in Gallia Clsalpină. centru l decisiv al ori~
se găsiau. ca de. obiceiu. chiar acolo unde nu existau deloc cărei activităţi Italice inspre Iările danubienc. In orice caz lim-
trupe; era acelaş ca:: ca in Gallia pe vremea expeditiei lui ba greacă nu pare sa Fi jucat in Europa centrală aproape nici
lulius Caesar: toată GalJia liberă era plin3 de negustori şi del un rol. Şi dacă pene:traţia militară spre Dunărea daco-celtă
oameni de afaceri romani, precum spune Cicero in discursul şi-a avut punctul de plecare timp de mai multe veacuri in Ma~
său Pro Ponteio. 5. 11 : referta Gallia ncgotiatorum est. piena cedonia (168-29 a. Chr.). penetratia culturală a fost por-
civium Romanorum. nemo Gallorum sine CÎve Romaflo quic~ nită in cea mai mare parte direct din Italia , peste Adriatica
quam negotii gerit. nummus in Gal/ia nuJlus sine cil'iu/ll Ro- ŞI peste Dalmatia sau peste Alpii Iulieni pe valea Savei.
monorum tabu/il commOl'clur, Nicio primejdie nu înspăimânta In adevăr tezaurele monetare şi alte descoperiri din Da-
pe aceşti mari intreprinz3tori de afaceri şi tot Caesnr e acela cia nc dau in această privinţă indicatii pozitive, Mal Întâiu de
care ne povesteşte necesitatea in care el se găseşte de a fac e
o intreagă expeditie pentru a asigura calea directă il Galliei
f toate, alături de nenumărcltel e depozite de denari romani re-
publicani găsiţi mai cu seamA in pârFle de Apus şi de Miazăzi

154 155
ale ţării, dar şi in Moldova. ex istA drachmele din ApollonilJ şi Scordilcil DilcÎsque prcmeb.ltur, qU/blls impar eroJl numero.
din Dyrrachium, foarte numeroase. şi a căror circu l aţie inspre spune Prontinus. Strateg .• 11.4.3. Iar Plorus, III , 4.6 1.39,6.
Dada e perfect clara: GreUl din cele două mari oraşe comer- adaogă, sub anul 74. cu privire la expediţia lui C. S~riboniu5
ciale ale Adriatlcc.i meridionale luau fie drumul Macedonie.i . Curio: Dacia tenus I'cnit. sed tenebras saItuum expauif. Bu-
de Nord-Vest. al Paeoniei şi al Dardaniei, pc Margus Şi pe rehista îşi incepuse cuceriri le. După cum spune Strabo: "in

~~~:: :;;o:~;nt~t:;~: ::ci~~:: :i;~:~~~iti;::n!:~e dp~:~~::


Timacus la vale (- in sens invers era calea comercialA directă
către valea fluviului Axios şi către Thessalonica, pe unde tre-
buiau să ajungă in Dada tetradrachmele Macedoniei Prima), şi pentru Romani. dacă ţinem ~eama că trecea Dunărea (ără
fie, de asemeni. drumul Dalma~iei pe Drinus in jos până la să se teamă de nimeni şi pustiia Thracia până in MacedoOla
con flu enta cu Sava şi apoi pe Sava la vale, Aceste manete din Şi 1Ilyria; iar Celţii cari se amestecaser!i cu Thracii şi cu
ApoJlonia şi din Dyrrachium se găsesc ma, totdeauna in ace- IlI yrii fură nimiciţi, tot aşa precum suptimă pe Beiii cari aveau
leaşi depozi.te cu denarii romani: Italicii şi Grecii din IlIyria fA- pe Critasiros ca rege şi pe Taurisci". In acelaş timp Burebista
ceau de data aceasta cauză comună: ş i chiar cele două oraşe incerca să-şi asigure posesiunea tuturor cuceriri lor sale printr'o
greceşti era u deiacuccl'Irea roman ă a M ace doni eie l ei n săşi ita- lovitură diplomatică foarte dibace: el o (eda lui Pompei u spri-
lice, Monete de bronz din Corcyra sau de cupru din Scoora , jin impotriva lui Caesar: trimisul sliu, grecul Acornion din
din [ssa ori de ja Molossi- i epiroti. monete din PlIaros sau chiar Dlonysopolis era primit In 48 a. Chr, de către Pompeiu lân gă
din Panormus şi din Vafe:ntia Hipponium comp l etează tabloul H eradea Lyncestis: 1tp6, t'l I'v«r,,'1 II Oll1tT,fO'Y r 'Y«lou u(6'Y

~~~n~Jjji~~~~~g;j~;~:tW~ţ:g~~~:f:[;;~~~~~
penetraliei iIIyro-ita lice prin Adriatica in Dacia. Nici produse
industriale din Italia meridională, ca oglinzile de meta l alb sau
vasele de bronz. nu lipsesc din inventariul Dac/ei pre-

Macedonia nu era bogatA. Minele din Pangeu nu mai (Ditte.nberger, Sylloge 3, 762). In se.mnătatea actului lui Bu~
crau suficiente pentru a constituj o pradA de invidiat. Romanii. rebista nu-i scăpa lui Caesar. Chiar dupa victoria sa impolriva
odată ajunşi in viesparul balcanic. n'au putut să se mai re- lui Pompe.îu, el nu renunţă la ideia de a (ace războiu Da-
tragă. lJIyri. Celto-Scordiscl. Dad şi Bastarni invadară rând cilor. In 11 incepuse tocmai concentrarea trupelor sale in
pe rând sau toţi Împreună provincia. Dar Macedonja sili pe Orient. când fu asa~inat. Burebista fu şi el ucis la rândul lui,
Romani să se intereseze din ce in ce mai mult de. bagarele tări iar conspiratorii işi impărlir3 intre. ei marele imperiu pe care
danubie.ne. şi natural printre ele incepând cu primii ani ai sec. el îl intemeiase.
1 a. Chr., de cea mai puternică şi de cea mai bogată. de Dacia. Dar politica lui a fost continuată, Dacii nu incetară de a
In că de pe la s fârşitu l sec, li se băgase de seamă că Da- se- ame..'Ite:ca in războaiele civile dela Roma şi luară parte: unii
cia era izvorul tuturor relelor: Minucius Rufus Împerator li in favo3rea lui Octavian (CotisO). altii in a lui Antoniu (Di~

156 157
comes). La un moment Cotiso. regele Daciei apusene, păru romane, cel pu,in in părţile cele mai rec..:nte ilIe zidărillor şi lu~
gata-gata să incheie Cli August o aliant" bazată chiar pe crărilor edilitare (canalizare) sau reprezentative (sculptură ŞI
legături de rudenie; fiica lui Coliso ar fi devenit sotia impă­ architectură decorativă ori monume n tali1).
ratulul roman. iar fiica lui August, Iulia, 5O,i3 regelui Daci- Inaintea bătăliei dela Topae. În primul războiu al lui
lor. Totuşi duşmăniile erau prea mac! şi Datii prea aproape Traian, tribut dac al Burrilor trimite o 3crisoare: in (atineştc
de Italia: in adevăr, după cucerirea Panoonici, a ţărilor tau- împăratului. din partea lor Şi a tuturor celorlalţi Barbari .alia ţi
risce .şi scordisce şi a Triballiei de către Burebista. călăreţii ai Romanilor, cu sfatul să nu facă războiu Dacilor. EXIstau,
geli puteau in câteva zile să atingă nu numai Adriatica myră ca şi in Pannonia un veac mai inainte. pe vremea lui August.
sau Egeea nmcedo-greacă. ci însuşi pământul Italiei. destui localnici cari cunoşteau literele latine. precum de altfel
Amenintarea directA impotriva Italiei schimbA şi dm!:cţia şi destui Romani În serviciul Dacilor. spre a le compune scri-
contraofen~ivei romane. De acum loviturile impotriva Dacilor sor.Jeinlatineşte.
nu vor mai pleca numai din Macedonia, ci şi din ItaUa. pe Să reţinem deci, după această expunere destul de lungă,
Sava la vale. Siscia devine cartterul general al războiului im- interdependenfa italo~ce.ltic3 şi daco-<eltică de o parte. ro-
potriva Dacilor. Ins."i nici s(orţările ofensive ale lui August ŞI
ale comandantilor săi (Crassus pe la Sud. Catus pe la Sud-
Vest, Lentulus pe la Sud-Vest şi Sud. Tiberiu pc la Vest.
Vinicius pe la Nord-Vest). nid politica defensivA a lui Tibe-
riu (mentinerea liniei fortificate a Dunării) nu ÎmbunJt31csc
situatia. Domitian mai pc urmă. Traian mai târziu vor trehuÎ
j mallo~dacă de alta. in domeniul vietii materiale ca şi în acela
a l vieţii spirituale. timp de maj multe secole Înainte de Traian
şi să trecem la cercetarea situaţiei dupA instalarea cOUlplet~
şi definitivă a Romanilor la Dunărea thraco-illyră, in CarpaţI
ca şi in Balcani.
Prima regiune danubianA ocupată de cJlre Romani in
sti organizeze mari râzboaie de duratti pentru a putea în cele chip dectiv, mai Întăiu cu O legiune pe la 15 p. Chr.. apoi cu
din urmă s~ infrângă puterea dacopgetă. două pe la 23. (u Moesia. numită mai pe. urmă Moesia Su~
Dar intre luptele lui Minucius Rufus şi războaiele lui pcrior. adică frontul da nubian impotriva Dacilor propriu:zişi
Traian impotriva Dacilor sunt mai mult de două secole. După din Dada muntoasă. Dar această ţarA care continua reheful
aceastA lungă leclie nu mai există niciun Daco~Get care sâ nu aspru al Daclei câtre Sud şi care fusese în intregime admlnis~
ştie ce e Roma. Când Domilian consimte &i facă pace cu De- trată sub auspiciile guvernatorului Macedoniei de către un
cebal inainte de a~1 fi invins in adevăr, regele dac îi cere nu nu- p
praefectlls sivitatium Moesiae et Treballiac. era locuită de tri
mai subsidii ca rege "c1ie.ntelar" al Imperiului, ci şi ingineri şi buri thraco-<eltice foarte războinice şi incă aproape sălbatece.
meşteri . instructori şi metalurgişti romani. Nu e de altfel decât făcând puţină agricultură şi mult păstorit. Numai pe malul
o continuare a polit/cei pe care Burebista şi Cotiso, cu mai bine însuşi al Dunării şi in valea Moravei (Mnrgus) ori in cea a
de un secol mal inainte. au trebuit de asemeni să o practice. Timocului (TimaclIs). putea Fi vorba de a face să prospere
Oci cetătile din La T~ne-ul dac prezintă şi urmele technice viata urbană de caracter roman. Ca şi În Dalmaţia. Romanii

158 159
din tentoriile rurale ale acestor oraşe romane), cari Îşi vor
delimitară deci graniţele dintre diferitele cit1itatf!s ale triburilor
desăvârşi in timpul ~erviciului militar (in caIul de faţă a durat
şiinsArcinarA pe prefeqii lor pu~i peste eh'it.1te$ cu administra p

27 de ani 1) cultura lor romana. In adevăr. serviciul se face


rea afacerilor publice şi a poliţiei interne a acestor organisme
in limba latină şi de pildă Mucatra, un prllepositus in grija
aproape municipale.
căruia e Încredinţa'a. fabrica de cărămizi şi de ţigle a Legiunii
Totuşi romanizarea DU inainta deloc. A.ceasta ii f~cu pe
VII CILludjo dela Viminacium, trebue să pună pe cărămizi
Flavii să forţeze puţin lucrurile întemeind o colonie militar!\
timbru! său in latineşte, chiar dacă el mai vorbeşte incă in lim~
la Scupi. Colonla a fost restauratl\ probabil şi de către Ha-
ba thracă locală cu camarazii săi 5<."lU cu civilii. "le târor nu-
drian, care i-a dat ŞI numele lui. totuşi regiunea pare să fi fost
,me sunt chiar la 270 p. Chr. Ia Vimlnacium tot thrnce : Cutia.
profund thrac.ică. Acolo era adorat Dells Zbcrtllrdus. Iar
Cu/itlS, 8essio. etc. Şi dUar religia rămâne thracă: vedem la
Bess;-i erau la ei acasă : in lista veteranilor din anul 195 a, Le:
giunii VII Clafldia găsim o intreag!i serie de legionari de ~ri­ Singidunum un colegiu de Thraco-Romani collitores ai lUi

j
gine din Scupi cari poart..l\ nume ca Bithus. MestullJ, Sausa Dcus Hcron; la Naissus avem o dedicaţie din anul 223 către
lupiter Oprimul MlJximus PiJ/ernuS Aepilofilll ('K::tM:;tlJ':).
:~i f~:~On~~7::~:ls~a~~~~~c~ş~unnUt ~a~~. totul sigur că acesta care nu e altul deeât Zalrnoxis sau Gebclcizis adorat pe vâr
p

Abia sub Traian RlJriaria devine colonie. ceeace nu im- furile singuraticc; la Timaeum Minus găsim o dedicaţie
piedică totuşi ca sA rămână un centru thrae foarte insemnat: Herculi Naisali, care ne face să ne gândim la nenumăratele
în lista menţionată a veteranilor vedem nume ca Dolens. Stam- dedica~ii thrace către zeii rcgionali. cu atribute toponimke. ca
bon. Drigiss,'l. Thamarclls. Thitlms. Birllus (extrem de obişnuit acel Sanct'us Casebonus din Moe!iia, care nu e decât zeul 10-
in Moesia superioară), Sirma şi Curta. Hadrian ridică la dem- calitătii J(~crtf36\1w')' De altfel chiar dedicaţiile oficiale ca
cea făcută in numele lui Septimiu Sever. care resUibileşte tem-

~~:~;~~~;;;~?:'~:~~~~l;~~~:;~:::~:~~:::~~::~:~~:'~ plul ruinatal Terrei Matcrchiarla intrarea minelor de aramă


de.!a Rudnik la Nord-Vest de Kragujevac, exploatate şi
venit municipiu. in orice caz nu devine ca/orlia decât dup!i de către Romani, corespundeau credinţelor thrace: la Ratia-
Septimiu Sever. Spre a aduna destui tineri romanI pentru Lcgio ria zeiţa se numia Proserpina. ca SOţie a lui Dis Poter; la
VII Claudin din Viminacium, vE;dem in 169 oraşele urmâtoare Singidunum, in 287, ea se numia Deo Orcio: dedica~ia era
contribuind la recrutare (şi lista nu e completă): Pautalia. făcută in cinstea lui Dioc1cţian şi Maximian de către cei doi
Sarmizegetusa, Sirmium. Ratiaria, Scupi, Mursa, Salonae, Ni- II-viri din spiendidiS5ima colonl8. ale: căror nume personale
copolis, Thessalonica. lader, Viminacium, Heraclea, Trimon- erau Cutca(-ae) pentru unul şiSoso(-nis) pentru celAlalt;
tium. Philippi. Romula şi altele incA, dar cu Ratiar;a şi Scupi in realitate ea era. şi sub numele de Ceres. Diana şi Nemesis.
in frunte. Sunt Thraci ori lIlyri mai mult sau mai puţin roma- tot Marea zeilă locală, al cărei nume ccl mai răspândit printre
nizati in patriile respective. (căci in cea mai mare parte provin
161
160
Thracii dunareni era Diana Regina. adică intocmai ca la !-Ie- din prima şi a doua vărstă il Fierului. Scorbantia. Incă sub
rodot. cu şeapte secole ma. inainte: ~ ArtilU'; B:zatAr/r,./. Claudiu Celeia şi Sal10ria devin cea dintâiu municipium iar cea-
Pe la inceputul secolului III p. Chr. Moesia superioară e laltă eolonia: sub Flavii Siscio. considerată încă de August ca
jnc~ indigenă de-a blOelea. Se fac sforţări pentru fi ri la curent un punct strategic de primul ordin pentru ofensiva impotriva
cu ce se petrece la Roma: cutare: inscriplie: din Timocum Minus Dacilor. devine colonie in acela.ş timp cu Sirmium. postul inain-
e: chiar duioasol : un cavaler roman din aceao;tă localitate trimi- tat din faţa confluenţelor Tisei Şi Savei; pe când Neviodunum.
sese pe fiul ~u la Roma. probabil pentru studii. dar bietul co- pe drumul către Siscia. ŞI Scorbantia, pc drumul către Carnun-
pii lIitam insidiis in sacra urbe finivit. Totuşi limba latin.'!. care turn. devin municipia. Aceasta puternică mişcare de roman)ism
se vorbeşte in Mocsia e destul de adaptată foneticei locale. fusese natural impinsa. in acelaş fel rapid şi dectiv. pe frontul
se spune cusit in Joc de coxit; nun in loc de non. dar şi hac Pannoniei şi Noric:.ului : ca Şi Ce/cia. tot aşa !tWal·um (Salz-
in loc de huc. InsuşJ aspectul Iimbei scrise (cu atât mUi mul! burg). reUm/if şi Virunum sunt municipiu Cfaudia: Solva e
când era vorbită) se prezintă destul de: ciudat: iată o prob."i un municipium Flavium. Dimpotrivă. Rhactio nu face niciun
chiar din Viminacium : Lupu$ anemola ic al1etar. QIIOl comidi progres Şi rămâne. ca şi Moesia Superioară. pc jumătate bar-
mecum avca. Ego Maurentia in hunc monllmen/um tUulum bară.
POSII; Lupa virginio mea. c!tm quem quinqu8ginta annis bene Dar studiul monume.ntelor ne invaţă ş! alte lucruri. Ro-
tabara!}; lJdque incu/patim covixi; et Argenteo Samnrconi (1) manismul Noricului şi Pannoniei .şI o simplă prelungire a vieţii
fratris l'cI sl/bulcle mlltris meae ip$um titu/um feei. italice. Şi această vială era <.Işa de activă şi de hostată În Gallia
Pentru a conc/ude : romanismul Moesiei Superioare nu e Cisalpină incă din primul ~c.col al Imperiului. incăt a decis
nici prea vechiu. niei prea intens; totuşi va fi cu atât mai per- dc.svoltarea economică ŞI politică fi intregei Europe occiden-
sistent cu cât Moesia şi Dardania vor deveni însuşi centrul tale Şi centrale. Marea unitate celtică a Europei, peste Ita lia
Impt:riului. jar Naissus capitala. Thraco-lIIyrii din aceastA .!ocplentrion .. Iă. se reJace de data aceasta in folosul Romei:
provincie se vor rupe foarte greu de vechile lor obiceiuri. 'de la Lugd'tRum in Gallia până la Sirm;um in dreptul gurii
dar - ca şi Geţii din Moe.sia inferioară (v. mai jOs) îşI Tisei. o singură IUnlc. circulând pe un singur drum. spre care
vor ~stra bine romanismul. du~ toate celelalte. venind de la fluviile ccltice Rinul şi Dună­
Să trecem acum (a Pannonia. rea ~upe.rioar3, ca şi din Italia latin:\. Fiecare regiune străbă­
Odată hotărită sa: fixeze Dunărea ca frontieră a I mpenului. \tuta. de aceastii uriaş.li arteră de circulaţie e cu atât mai inflori-
iar valea Savei ca mare bulevard imperial către Orient. Roma toare cu cât contribue mai real la prosperitatea întregei unităţi.
proceJ3 f.'i.r3 intârziere la organizarea vietii municipale a nou ii Să vedem care este structura intimc1 a romanismului îI1yro-
pruvincii. Mai întâiu se asigură de drumul care prin celtic. Mai intăiu. din intreaga intindere a provinciei Dalmatia
Poetovio şi Savaria ducea spre Dunărea celtică la Vindo- numai coasta contează. Interiorul. locuit de pastori. de tăie­
bona şi Carnuntum. prin marele centru al civilizaţiei celt iee tori de păduri (fabri tignuarii) şi de lucrători de mine ilIyri.

162 163
se its\:am~'na cu Mocsia Supcriol:lră atât prin asprimea şi să­ ric.ă a muntelui. Siscia şi Sirmium sunt de pe acum luate in
rikia sa. cât şi prin lipsa de Însemnătate a vie~ii urbane care considerare: loatA valed $a\lel c anexat" TOIU.,i oficialităp; ro-
se desvoltă acolo. Indigenii. aproape toţi de rasă illyrică. sunf mane terenul i se parc incă prea puţin sigur şi Si1t se aşează cu
excelenti pentru serviciul militar; greoi. înceţi. rtlbdători. in- legiuni nid pe Sava inferioară şi cu atât mai putin pe Dună.\!.
dărJ.tnici şi sAiba teci. ei oferă un material uman incomparabil Răscoalele repetate ale lIlyro-Pannonilor pănă la sHirşitul
pentru paza frontierelor. Oraşele lilyro-romane de pe lttoral. domniei lui August justifică pe deplin această politică prudentă.
cu Salonac in fruntea lor. fac aproape parte integrantă din Dar in mijlocul turbur~rilor şi ne:siguranţei strădania civi-
lIalia: ele trăiesc inc.1 de secole aceeaşi viaţ.1 ca şi coasti.! lizatoare a pionerilor pacifici ai roman;!;mului nu slăbeşte.
opusA. Latina lor e e~cele:ntJ.. Rasa lor e amestecat..'\ : iIlyro- Ceeace caracterizează de pildă mărturiile epigrafice de pe \la-
italo-grcacă. Tot cce'lce: c mai vioiu şi mai agcr În interiorul Ica superioară a Savei e marca precumpJnire a inscripţiilor ci-
Firii e .. canalizat" prin aceste oraşe ale Dalmo(iel către Italin. vi le fală de cele militare şi e: marele număr de nume indigene
MigratiiJe iIIyrc din vremurile protoistor!ce continuă chiar in care: apar În aceste documente. Aci e romanism serios. creat
sec. II p. Chr. şi umplu Italia cu aceste elemente noi. rezistenle de: o activitate economică. iar nu de porunci birocratice: sunt
şi harnice. înşişi indigenii cari renunla la nallonalitatea lor, cerând pc loc
Cu totu l altul e aspectul romanismului in Pannonia. un romanlsm autentic, pe Iăngă care romanismul intâmplător
O rrontieră intre Italia şi ţ.'itile Illyrice nu exista: acolo al coloniştilor nu v~ fi decât o intarire cantitati\lă şi ornnmen-
unde Adriatica se srârşeşte (şi marea uneşte. nu desparte). ta l ă. Vedem astfel mai intlUu credintele şi rjtu rile Italice În
Începe munte le: dar Alpii au aci un relief mai putin sălbatec. mlflralie spre Orient: in teritoriu l Emonei regăsim ~ărbătorile
mai mult un podiş inalt. foarte arid că t re: Mare. şi plin de pâ- italice RoslJ!ia la un colegiu de meşteşugari (fabri). organizat
duri şi de: păşune spre interior. Trecerea din Venetia in Pan- pe dc~uriac, prăznuite la aniversarea fune:bră a membrilor co-
non ia se face fără prea multe greutăti şi odată ajuns În valea legiului respectiv. in aceeaşi lună hUlie şi cu acel eaşi rituri ca
Savei eşti răsplătit pentru sForţarea pe care ai făcut-o: o ţară in Italia: iar pe marele drum cJtre Nord~&t (drumul ambrei ,
frumoasă .şi bogată incepe spre a nu se mai sfărşl până din- din epocile protoistorice: Adril.\tica. Emona. Poetovio. Sava-
colo de Dunăre. şi Romanii n'au neglijat să vină aci incJ dela ria. Scarbantia. Dunăre, Boemia, valea Elbei sau a Vistulei)
luarea in posesie statornică a Venetiei. Romanii vor circula acum cu atât mai intens. umplând cu co-
A fost de:ci foarte natural ca această prelungire a Italiei lonişti ci\lili. voluntari. tinuturi ca \la lea râu lui Arrllbo. intre
catre: Orient să fie oficial recunoscută de către cel dintâiu Îm- S,1l'ariil şi lacu l Pelso (Ba laton), rlimase pustii după marile
părat incA inainte: de bAtălia de la Actium. Cu baza de operaţii
la Aquileia. războaiele ilIyro-pannonice ale lui Octavian duc, :~~~â:~~:ii a~:~::ti:~i~:v~r!O~i!:;ş~u~:r~::ed~~o~:C~n~C::ib
pe la 31 a, Chr .. Ia crearea oraşelor romane: Tergeste (Tricstc) Claudiu În urma acestei in rloriri a colonizării agricole civile
şi Pola. in partea itaHcă. şi Emona (Ljubljana). in partea lIIy- şi a de:svoltării industriale şi comercia le a regiunii. pc când

164 165
localitatea Poetollio pe Drava. deşi mai adăpostită, trebue să primul ordin Şi in vremea Imperiului. De altfel asupra Eravis-
aştepte până la Traian şi va trebui să fie: Întărită printr'o dlor VOm reveni. Mai sunt in sfârşit Celţii din Răsărit, de
deductio de colonişti militari numai pentrucă pionierii roma- pildă Cotinii din Slovacia, cari, primiti in Imperiu. vor fi co-
nismului liber o neglijaseră, RoslIliiie dela Emons vor apărea loniz.aţi sub forma de civitas tot in această Pannonie atât de
chiar În extre.mul Nord la Bregetio prăznuite de către un co- covârşitor celtică.
legiu funeraticlu de acolo, E sigur c:\ şi in Pannonia orientalA romanizarea prin agri-
In adevăr. pe când veteranii aduc şi in via,a civilă cre- cultură - baza romanismului a fost pretutindeni aşezarea lă·
dinţe. şi riluri mai de grabă străine şi orientale (zeii lor favo- ranilor de limbă latin3. - a avut multă importanţă. Totuşi
riţi sunt Sollrwictrls Mithras. fupiter Dolichenus. etc.), co- inscriptiile privitoare la această viaţă serioasă şi tenace sunt
loniştii civili veniţi din Italia - fie că sunt agricullori ori ne- destul de rare. Nişte uiean; Basoretenscs, undeva spre Dunăre,
gustori - propagă vechile culte italice ale lui Liber Paler, câţiva posse.ssores uid Vindonian; nu departe de Aquincum,
Hercu/es, Siluanus. Fors Fortunn (Nemesis), Terra Mater o uilla Goi la Est de Viena (Itinerar.) şi iată aproape totul
ori Diana, Se poate lesne face distincţia intre romanismul Pan ... in materie de toponimie. Dimpotrivă. mulţi veterani colonizati
noniei Superioare şi Noricului. de origine mal mult italică şi in teritoriu rural: cu acest prilej constatăm in chip definitiv
civilă. şi romanismul Pannoniei inferioare şi in general al Eron- că teritoriul rural al unui oraş, de origine militară, ager colo..
lierei, de: origine militară, cosmopolită şi mai puţin pur decât nieus, e, de pildă la Aqll;ncum, cu desăvârşire deosebit de
celălalt. Nu va fi deci excepţional să constatăm,- ca pe acei terr;torillm leo,"oni.s: comunitatea veteranrJor depinzând de
Aeli Carn; ciues Romani din Municipium FlllU;UfTl Ne"iodo- Aquincum e de altfel foarte inrJoritoare; marii demnitari ai
nllm de pc valea Savei-, foarte numeroşi indigeni romanizati municipiului (apoi ai coloniei) posedă şi p3mânturi pe care
pe marele drum către Savarla şi Scarbantia ori către Breget 10 c1ăde.sc case frumoase şi morminte cu lungi inscripţii in ver~
ŞI Aquincum. Diferitele coilcoin iuuenflltis C.'l la Poetot'io (cu suri. Totuşi Cel(H sunt FOflrte numeroşi şi îşi pă::.trează pozi~
praefecti şi quinquennales) ori la Adiaum (cu un magister) ţiile dinainte de sosirea Romanilor, Aquincum fusese Întemeiat
trebue să fie presupuse ca existând cam pretutindeni. in territorio civiiatis Erauiscorum. Dar aceşti Eraviscl formau
lndigenU au nume mai ales celtice. ceeace dovedeşte în- un intreg popor care îşi avea moneta proprie. ale c3rei exem-
semnătatea acestui element nu numai in NoricuDI, ci şi in plare s'au g3sit şi in Dacia (ef. cap. IV). Drumuri comer..
Pannonia, unde şi lIIyrii sunt la ei acasă. De altminteri întări ciale au trebult să-i lege direct prin şesul Iazygilor cu valea
rile venite din Vestul cel tic nu lipsesc, Trelleri apar la Seva .. Mureşului dac. ceeace au păstrat şi Romanii. căci calea ro~
ria. Ia Gem/ata, la Carnuntum. etc .. Remi, Rhaeti în alte părţi. mană dealungul Mureşulul pâni\ la confl u enţa cu Tisa e bine
Natural. elementul celtic e tot atât de. tare la Dunărea orien- cunoscută. iar capetele de pod ale Pannoniei eravisce cu Trllns
tală, În Pannonia inferioară. unde E rauiscii. Ia Nord călr~ Aquincum şi ale celei scordisce cu Trons Bononiam zidite in
Aquincum, şi Scordiscii. la Sud către Mursa, joacă un rol de Sormatill ( .. in bllrbarico"), bine documentate,

166 161
Fiindcă negorul de frontieră cu barbarii bogati ŞI naiV', fi cu desăvârşire restauratA. după un incendiu, de către Cons-
cu toate primejdiile. era destul de profitabil. Către Nord in tantin. elim porticibus et omnibfl5 ornament;5 ad pristirnm fa-
tara Quazilor sau ctitre Est În ţarA sarmată. vedem pe ne~ Clem. spre a putea să-şi ţină regulal târgurile: M/lndinas die
gustorj apărând foarte numeroşi În asociaţii prospere şi 10- So/is pe:rpe:li. Şi mărturiile foarte caracteristice despre des-
f1uente. La Mursa un decurio coloT/iae. ob honorem flaminatus. voltarea favorabil;, şi despre bogăţia bisericii creştine din Plin·
raberna5 L elim porticibus duplicibus in quibus ",ereatu$ agc- nonia in sec. IV şi V ne .!Icrvcsc pentru a inţelege cât de pro-
retur pecunia sila {ecit. L.., Brcgetio vedem monumente dedi. (unde erau rădăcinile pe care romanismul le prim~ese aci.
eate Genio commerci el negotiantium : pe cel.'\lnlt mal. in fata Totuşi e ciudat dar inevitabil s..\ spunem: nu există o
Granului, in teritoriu barbar. se ridlc~ pe la 37 1 p. Chr. un Romania pannonică, precum va fi una in Mocsia Inferior. O
burgus. cui nomen Commercium (aceste capete de poduri sunt alta in Dalmalia. O a treia in Dacia şi in Dardania şi aşa mai
de altfel sumedenie in vremea Imperiului târziu): la Trans departe:. La temelia romanismului pannonie nu e: nicio naţiune
Aquincum un beneficiarius consu/Mis. şeful staţiei de poştA. indigena puternic~: sunt multi Celţi. dar sunt şi lIIyri şi Thraci
ridică şi el un altar Genio comn/ereii. Oraşul Scarbanlia. no-\ din Sud. precum şi Daci, aduşi ca soldaţi; sunt de asemeni ne-
dul de drumuri din Pannonia sc:ptentrionaIă. c plin de nl!go- numărati Syrieni (nu e locul sa-i enumărăm aci), mu lli Orien-
tialores: alături de localnici romano-<cltf. gâsim şi Salonitani. tali. Bithyni. Cappadoci. Greci Şi chiar Evrei. Sunt in sfârşit
iar la Annamatia. Aquileicni. BerbeCI (Mafiei genti/e5) şi SpaOloil. Armata şi come.n ul au
Evident, dup.'\ un secol de ocupaţie militară (intre 100 aşezat cu sila ~dU au atras prin .o;perant<\ cAştigului toată acea!ită
şi 200 p. Chd, Pannonia a devenit profund rClman3 ~ !'oldntii lume. Şi toate aceste fragmente de naţiuni organizate de c31re
se căsătoresc încă din timpul serviciului lor ş.1 introduc şi În Italiei, bine pâtrunse de romanism. dar de o construcţie spiri~
familiile lor devotamentul pentru Imperiu: cutare templu al tuală foarte divers3 şi de patrii diferite. trăiesc sub teroarea
zeiţci Nemcsis. inaugurat la Aquincum tocmai la 24 Iunie, săr­ ete.rnă a Barbarului de peste DunAre. In că din 185 Commodus
bătoarea străveche italicâ a divinităţii Fors Portuna. e o bună ripam omnem burgis a solo extructis item praesidiis per IoeD
dovadă de adevărat romanisOl. Ceeace nu poate race armata opportuna ad clandestinos latrl/ncll/orum transÎtus oppositis
completeazil şcoa l a ~ Vergilius e învărat pe de rost. ceeace "'UTII'tIU. Şi această poveste se repetă la infinit până la sfârşi­

permite cutărui poet din Sirmium ~ facă cxercilii pe o cără­ tul sec. IV şi chiM mai târziu. Dar nicio fortificatie de pc lu-
midă intr'un stil destul de pur; Şi aceste exercitii literare din me n'nr putea fixa aci pe aceşti Ronwni. cari pie:.rzându-şi pa~
care unele adresate unui dominus magister. precum _ foarte tria lor barbar3 n'au dobândit decAt patrin ideală a Romei:
probabil - şi cutare poezie cu tendinţă moralizatoare dela cind puhoiul barbar va fi prea puternic, ci se IJor duce in !ta-
S.waria. nu sunt lipsite de interes. lia. Romanismul lor prea italie le va fi de data aceasta fat:.1
Cutare Comunitate rurală de veterani colonizati. ca Aqu8e fiindcă nu mersese alături de un regionalism tot atât de uce~
l asae lângă lacul Pelso. dobândeşte destulă imporlanţă spre a siv. Sunt tOţi desrădăcinali ca acel Septimills Aistomodius rex

168 169
Germanorum. căruia fraţIi săi Septil1lius Phi/ippus şi Seprinllus impotriva celorlalţi Barbari. Când Claudiu, plictisit de atâtc:a
He/iooorus ii ridică la Carnuntum un monument cu traditfo~ războaie intestine ale micilor dinaşti thraci. s''} decis in sfâr-
naluIDi.sManibus. Şit să transforme şi această ţară in provincie romană, nu s'a
Romanismul {oOlete autentic şi foarte puternic al Panno- gândit niciun moment .<;3 facă din Thracia o altă Romaniil. ci
nieJ. in continuare directA cu romanismul nord-italic. va contri- 5 a mul,umit cu ceeace Hicusedi şi predecesorii sâi cu
bui la COmaruzarea IlIyro-Thracilor şi apoi din lipsă de bază toate grozavele revoltc ca aceca din timpul lUi Tiberiu - adică
etnică locală. va dispArea. să recruteze infanterişti şi călăreţi thraei, in cel mai mare nu-
Să examinăm acum situa,ia la Dunârea de Jos. in Moesia măr cu putinţă, din aceste triburi neinfrânate, a căror cea mai

~~::r~:a~~::o:~a~X:v::1 ~=r~~~::~a'R:~I~~~iil:r ~c~i::::ăd:7::~


mar~ fericire in viaţă era de a putea ~ se joace cu moartea:
dacă nu la războiu. cel puţin in amfiteatre. Thracia primI o
naţiune. pe Thraci. dintre cari cei dela Sud de Balcani foarte organizaţie deosebită, aproape e l e:nistică. Iar limba şi obiceiu-
pătrunşi de cultura elenistică. pe când Daco~Geţii din Moesia rile greceşti fură chiar ocrotite de către Romani, cari se 9ră~
şi din Dacia erau câştigaţi mai de grabă pentru cultura de birA să considere această provincie ca li'kând parte din jumă­
lip occidental adusă aci de către Celţi tatea elenică a Imperiului. Roma, Italia şi Imperiul se umplură
Se pare ca expedierea de grâu getic la Roma de către deci de ostaşi şi de reeruţi thraci. cari fură natural cu toţii ro-
Silvanus Aelianus la 52-53 p. Cbr. a făcut multă reclamă mllni:Z:'1i şi in mare parte se pierdură printre Romanii din ce-
fertilităţii pământului Moeslei. In adevăr. precum vom vedea lelalte provincii. pe când Thracia. care nu vedea decât pe
mai pe urmA. graba coloniştilor civilI de a dobândi pământuri prea puţini din (iii ei venind Înapoi. vegetă in cea mai desâvâr-
ati şi de a întemeia ferme frumoase (uillac) cam pretutindeni, şita lipsă de insemnătate şi in primitivitate culturală. ori pro-
in bună tovărăşie cu indigen ii. indată după 16 p. Chr. (dată cura lumii greceşti şi apoi Imperiului grecizat din Orient ma~
la care ThrocÎa până la gurile Dunării devine provincie ro- terial uman de mare valoare, dar complet sAlbatec. spre a fi
mană). a fost in adevăr extraordinară, întrebuinţat pentru scopuri cari n'o priviau de loc,
Dar să lamurim mai intâiu situaţia Thracilo[ propriu-zişi Cu totul alta a (ost situaţia in Nordul Balcanilor. Ca şi
de la Sud de Balcani. Ca şi IlIyrii din Dalmalia muntoas.:l, Herodot cu cinCi veacuri mai inainte. tot aşa şi Romanii pe

rehr:a~ii s:~ ~~;;ăt:~;i~:It:ii~e~i ;eaiv:a~~r~~:~~~ ~:~t::~~~


vremea lui ClaudiU înţeleseseră că la Nord de Balcani incepea
I!ir o ah3 lume. Aci locuiau Getii. dintre c.. ri făceau parte şi Moe-
regalW\tiJe scytho-elenice şi asiato-elc.nistice şi se elenizaseră .sii şi <II căror neam se intindea (oarte departe către Nord până
mai mult ori mai pUţin. ei şi supuşii Jor. Romanii instalându_se in Moravia. Silesia. Galiţia şi U craina. In toate timpurile
in Macedonia avură războaie neîncetate cu vecinii lor dela Daco-Geţii fusescr:! agricultori, Grecii simbolizaser3 respectul

~ă:r~~~~:it:~r!es:â;Ş!~ăt~:~ ;~!!~:I:~Zi:~::/ :~a~iU!i;t:~::~


lor pentru aceşti primi discipoli ai zeiţei Demeter cretlnd mitul
regelui get Charnabon admirator al lui Triptolemos. Necon-

170 171
ten itele năvAliri iraniene. celtIce şi germanice in Moldova ŞI Aceasta reintegrare a basinului dunărean Îşi avu""ese de
In Muntenia. ca şi in Dobrogea şi in Bulgaria. nu descura- altfel un •. pendant de cealaltA parte a flUVIUlUi incă de pc
jascră pe acest popor prin excelenţă sedentar. Ovidiu pove5- vremea lui August. care prin Acliu$ Catus. intre cde două
teşte ca Getii din vremea sa ţin intI'o mânA plugul agriculto- ultime revolte pannonicc. deci inainte de anul 6 p. Chr.. nu
rului şi intr' alta arma rAzboinicului pentru a se ap<'ira impo- numai că le pricinuise Dacilor o (oarte gravă înfrângere in pro-
triva năprasniciJor câlăreli de peste Dunăre. După cum no- pria lor tară. tribus eoru", ducibus cum magna copia cDesis.
mazli erau duşmanii naturali ai Geţilor. tot aşa plugarii veniţi dar strămutase in Moe!lia 50.000 de DacI. colonîzându-i la Sud
la ei le-au fost prieteni. Afară de Romani. despre cari va fi de Dunăre: in afară de aceasta ţ,e pare că o largă făşie de
vorba indati1. mai era un singur popor care a fost tovarăşul 0('- pământ de la Nord de fluviu. până la "micul val roman' din
despărţit al Ge,ilor dela Dunarea de Jos: Bcssii, Expedqia lui Muntenia şi Oltenia. intre Calafat şi Giurgiu, a fost anexatA
LuculJus Vatro din 72 a. Chr. şi aceea a lui Crassus din 29 atunci la Imperiu ca un cap de pod in fata eetAtilor RDtiaria,
a. Chr. impotriva Thracilor din Rhodope pricinuiseră o foarte Oescl1s şi NoL'oc. Cinci:::cci de ani mai târziu (52- -53) Plau#
activă emigrare a Bessilor către Nord-Est. dincolo de Bal- tiu~ Silvanus a racut marea sa demonstratie militară dealungul
cani. Ei nu s'au oprit decât in ScythiR Minor. Aci răcur3 cam:" intregei Dunăci de Jos pAna la Ponl, Şi chiar." prin amenintli
comună cu Getii. Iar la sosirea Romamlor existau pretutindeni riie trimişilor săi, -.pănJ in Crimeia: TI/ras trecu sub regimul
Bcssi c()rlsislentcs cari !'e in{elegeau foarte bine şi cu coloniştii roman: Olbia şi Cllcrson('sus tre-buiră să accepte cu recu·
romani şi pretutindeni răsăriră in acele tcrritoria ale Geţilor noştlntti protecţia incA ncofidală, foarte altruistâ, a Romani#
aborigem diverşi lliei cu c;,'e$ Romani ei Bcssi consistentes. tu lor, cari nu le impuneau incă suzeronitntea Jor. In orice- caz
căror magistri şi qUilestorcs erau aleţii fr.ltcşte rând pc rănd marca câmpie moldo-munteanA fu profund patificată: 1° prin
sau. dacă erau două locuri. unul a l ături de celălalt, un Roman intemeiere::a unei intregi scrii de: mici regate clientelare daco-
şi un Bes!>, sarmato-bastarne, din care Aelianus şi.", luat ostateci pentru
In allu l 46 Claudiu intinse astfel granita romană a Du- mm multă siguranţă. şi 2'1 ( -e logiu l Eune.bru al acestui ma re
nării până la Pont. E I organizA serviciul vămi l or, delimit:! te# guvernator o spune in chip lămurit ) prin .. lArgirea limite!or
ritoriile rurale. ale oraşelor greceşti dela Mare, ale numeroa- provlnciei"'. ceeace nu se putea intâmpla, fireşte. decât pe ma-
selor castel(a auxiliare de pe Dunăre şi ale diferitelor cw;- lul stâng al Dunării. probabil până la "marele val roman" al
tatcs indigene. dar (ăcu mai ales fapta fOflrte În~eleaptă de a Muntenit:i şi p5nâ la valul din Sudul Moldovej şi Basarabiei.
desprinde din Thracia regiunea aşa zisli ripa ThraCÎae. care O sută de mii de .. Transdanubieni" fură col onizaţi cu acest
era roată partea orienta l:! din Moesia Inferior de m;)! târziu, prilej in Mocsia,
dintre Asamus şi Pontul Euxin. comp let popu lat.;,) in toate C;.ţiVil ani mai târziu Vespasian reorganiza flota de răz­
timpurile de către Geti. şi de-a o cuprinde in sistemul roman al boiu de pe Dunăre aşa de glorios activă incă din anul 15 p.
provincii lor danubiene. Chr.- ~ub ordinele guvernatorului său. iar in lipsa acestuia

172 173
sub ordinele unui praefectus ţ;lrac maritimae. dându~i num ele sîei, un rol decisiv În inceputurile romanizării provinciei şi a
său (Clsssis Flsuia Moesica) şi hotârindu;j tot in josul Dunării trebuit s.1 explic cel putin o parte din marele număr de Flavii.
staţii fixe pc mal. cu castrele, clădirile şi teritoriul rural res ~ noui cetăţeni romani in oraşele Pontului ori in satele thraco-
pectiv. ca pentru orice corp de trupă cantonat pe frontieră. romane din interior. prin insuşi patronajul lui. cu mult ante-
Intre moartea lui August şi a lui Claudiu (14-54), adic.5 rior aceluia al fratelui său Vespasian, devenit împărat abia un
numai timp de patruzeci de ani. tOt acel mare teritoriu carc se srert de veac mai târziu (43- 69).
intinde intre Dunăre şi Balcani de la frontiera actualei lugo- Până la Traian nu exista nici un castru legionar care să
slavii până la coasta românească a Mării Negre, adică intrea- {ină strajă pe Dunărea de Jos mai la vaiI? de gura Oltului.
ga Bulgarie septentrionaJă şi intreaga Românie de peste Du- Aci. Ia Oescus şi la Nouae. f1ancând din două părţi 8ccast.li
năre (Dobrogea). fusese supus. adaptat. organizat. de căUe gură şi valea extraordinar de importantă care ducea către
excelentii comandanţi pe cari Roma îi trimisese. ca guver",l; inaltele burguri ale Dacilor, legiunea V Macedonica şi legiu~
tori numai ai Moesiei Superioare de mai târziu. dar cari inţe­ nea 1 ItaUca aveau paza: totuşi şi aCÎ abia sub Vespasian
leseseră in chip desăvârşit inalta misiune ce li se incredinţase pe fusese chemată legio V la Oescus şi Dumf'i sub Domiţi8n se
intreaga Dunăre de Jos şi pe coasta thracă a Pontului Euxin . fixase legio 1 la Novae, Nu e vorba deci până la Traian, carc
Cel mai târziu la 54 p. Chr. vedem pe un Iegatus pro ocupă toată MOC$ia cu trupe legionare. stabilind legio XI
praetore al lui Claudiu. pe Tullius Geminus, primind la Tomis Claudia la Durostorum şi legio V MacedonicD la Troesmis
o de l egaţie de zece cetăţeni ai Histriei. cari veniau să-I roage (Oescus devenind Colonia Ulpia). decât de corpuri de auxilin
ca să le păstreze vechile 101;' privilegii privitoare la teritorilli lor ca gamizoane eFective ale celei mai mari părţi din Moesia In·
rural şi la drepturile lor de liber pescuit in apele Dunării. Pre~ ferioară. Dar aceste corpuri nu contează de.cât prea puţin ca
zen ta guvernatorului Moesiei la Tomis nu ar putea fi Îotâm - elemente de romanizarc activă a provlnciilor, având in vedere
p l ătoare. Dimpotrivă, trebue să credem că chiar Flavius Sa- că ele inşile au nevoie să fie romanizate, Cât despre instalarea
bmus, indată după 46. a trebuit să introducă obiceiul oficial lor definitivă in acele. casteUl! zidite pe malul fluviului. faptul
de a veni s3 şeadă câtva timp la Tomis pentru a rândui trebu- acesta D 'are loc, pentru regiunea de jos a Dunării moesice. de-
rile cu care era ÎnsArcinat in subordine un praefectu$ orac ma- cât tot după Traian.
ritimae. In adevăr dosarul de scrisori descoperite la Histrio d;'i Dar pe /a anul 100 Moesia inferioară era profund roma-
o Atât de mare greutate hotăririlor luate de cAtre Sabinus ŞI nizată. Inscripţiile din acea vreme dovedesc o tradiţie r,:,mană
prieteniei pe care el o avea pentru aceşti Greci. iar de altă destul de veche prin aceste meleaguri. Romanii, civili. având
parte ordinele pe care Sabinus trebuia să le dea cu privire la ca lIomen gentile nume le de Flauills (după cei patru Fla.
6poOeoiez tuturor cetăţilor de pe coasta Pontului. reclam.m vii: Sabinus. Vespasianus. Titus şi Domitianus) sau Cocceius
intr' un chip atAt de imperios prezenţa lui la fa~a locului, incât (dup3 Nerva) sunt nume.roşi nu numai in oraşele greceşti şi
a trebuit să 8tribuiu acestu: prim Flav;us, binefăcător la Moe- in teritoriile. lor rurale, el şi in organizaţiile rurale thraco..

174 175
romane. ca viei. pag; şi lerritoria. SArbătoarea italică Rosalia aci Gefi : Decebalu.s. f78ureJbusta. ca şi la Durostorum : De-
e. ca şi În Pannonia. in chip general prăznuită de. către ţăraniI cibalis. Seiciperis. !L1amutzis). Romanii şi Orienlalii de limbă
aceste.i provincii. E chiar marea sărbAtoare anuală. cu prilejul greacă erau toti asimilaţi intru romanitate. Şi ceeace mai tre~
căreia diferiţii magistri şi quaestores ai vieilor consacră. altare. bue relevat e că nu e vorba de un romanism de spoială. in
votive zeului suprem lupiter Optim liS Maximus pentru sănA~ care numele se schimbă şi lucrurile reale rămân (v. Lyc.ienii.
tatea şi prospe.ritatea casei imperiale. Egiptenîi. Grecii. cu nume pur romane. dar cu limbă. obiceIUri
Fiindcă odată mai mult Dunărea (prelungită de Sava). şi mentalitate indigene). ci. ca În Vestul roman. ne găsim
ca mare arteră de circulalie. intre Adriatica şi Marea Neagră. dinamtea fenomenului uneÎ colaborări libere. de bună voie şi
şi~a făcut datoria: curentu l de colonizare spre ţările roditoare cu totul demne. a indJgenului care continuă să se cheme Cla-
ale Dunării de Jos a adus elemente romane autentice din lta~ gissa Clagis~ae. Ithazis Dada. Burt.:it:incs. etc .. sa adore pe
lia. din Noricum. din Dalmatia ŞI din Pannonia. care au cum- zeii thraci. să trăiască În viei ori in crultafes cu nume şi or9a~
părat aci pământuri in calitate de colonişti uneori singuratici. nizalii thrace. ca Sccnopesis ori Ausdecensis. şi care totuşi e
_ îi vedem ad viflam SlIom În cutare p8gus .sau terrilorium din ce În ce. mai mândru de a fi cetăţean al Imperiului. de a
daco-bess. - şi pUiin cite pu~in ali dat apoi naştere la uiei vorbi latineşte şi de a reprezenta împreună cu toţi adev:ira~ii
intregi in iurul proprietăţilor lor. praedia şi uillae. salul pri- uernaculi ai regiunii tradiţiile din ce in ce mai bine inrădă~
mind. fireşte. numele Întemeidorului: uicus Clementiani. vi# cinate ale romanismului local.
cus Quintionis. uicus Secundini. uicus Celeris. etc. Nu e decât prea natural sa vedem pe toti Orientalii pc
Când. după Domîţîan şi Traian. veteranii începură ei În# cari afacerile: ii aduc in Moesia şi~i îndeamnă să se fixeze aci.
şişi să se aşeze aci. a fost o atât de mare creştere a romanis~ renunţând la .. asianismul" lor de limbă greacă şi luând for~
mului in toah'! ţara. Încât nu numai teritoriile rurale ale ora- mele romane ale vieţii civile. De asemeni negustorii. funcţio~
şelor greceşti. dar însăşi aceste oraşe incepură să se romani~ narii birourilor imperiale. În primul rând aceia ai vămilor. ale
zeze acceptând sărbătoril e romane (Rosalia) şi limba romană. căror venituri. pe Dunărea de Jos in faţa bogatelor câmpii
Din acest punct de vedere trebue să insistăm asupra a două geto~scythice ale României şi ale Rusiei actuale. trebue să fi
cazuri absolut caracteristic~. Traian. respectuos pentru elenis- fost considerabile. sunt siliti să facă in Moe:sia operă de romn~
mul Thracie..i Îşi im pusese ca o datorie să intemeieze chiar În nlsm. pentrucă aci toţi oamenii s'au făcut lărani şi toti ţăranii
Moesia I nferioară oraşe cu organiza re grecească : Marciano~ (pagoni) s'au făcut Romani.
polis la Vest de Odessus şi Nicopofis rad Istrum) la Sud de Zeul prin excelenţă al tuturor acestor ţărani este SilI/a-
Nouae. Nici unul nici celălalt dintre aceste oraşe n'a reuşit nus. care ca pretutindeni În Occident şi in Italia este sanctuS.
să racă operă antj~romană. Dimpotrivă. tocmai de la Nicopo~ domesticus. silvester. dar şI Sanctlls Silclanus Sator. aşa pre-
lis avem un album aşa de interesant privind un bacchium ver- cum pentru prima oară apare la l.llmelum in terriloriflm Ca-
nncu/orum, în care putem constata Încă odată cum Thracii (şi pidovense. deopotrivă ca chip sculptat pe piatra de mormânt

176 177
a unui princeps loci. quinquenalis territorii. C. !ulius C. f· şi na~ională Între ele. ci de o naţiune conştientă de ea însăşi.
Quodratus (pe la inceputul sec. Il) şi ca nume scris pe alta· $i in adevăr Dacii. ca na~iune politică. n'au acceptat niciodată
rul dedicat de către consacrani la I Iunie 178. probabil cu stăpânirea romană: cei cari n'au căzut in cele: două mari răz­
prilejul marei sărbători anuale a Rosaliilor. prăznuită peste tot boaie s'au retras in Dacia septentrională, care n'a fost nici·
in Scythia Minoră de către ciues Romani el Bessi consistentes, odată atinsă de cucerirea romană, şi de acolo - ca .. Daci li-
Pe această solidă bază economică şi socia lă urbanismuJ beri" - au invadat necontenit provincia, fie singuri. fie În to-
Moesici va lua un avânt foarte remarcabil. Oescus (colonia vărăşia Germanilor migratori. până ce la urmă Romanii. sub
Ulpia) , Ulpia Nicopolis (ad /strl.lm) . Durostorllrrl (numici· Aurelian, s'au retras din nou pe malul drept al Dunârii lă­
pium Aurelium). Troesmis (municipiu de la Septimiu Sever). sând Dacia in mâinile Gorilor,
Municipium MOtltanensillm. Maicianopolis. AbriUus. Tia· Acestui exod al Dacilor către Nordul liber se datoreşte
pa~um Traian;, efc,. vor reprezenta o sforţare de caracter in- numArul aşa de restrâns al atlldliarilor daci in armatele romane
dustrial. comercial şÎ artistic demnă de cenlte şi de provincii ale Imperiului; ahia o ala. organizată de Traian însuşi. şi pa-
mult mai adăpostite de invazii decât era Moesia. ale cărei tru sau cinci collortes. organizate fie tot de Traian, fie de suc-
triste anale incep Încă de pe vremea lui Marcu Aureliu cu cesorul său, - pe când naţiuni mult maj puţin numeroase de-
pri lejul marei năvăliri a Dacilor Costoboci, Şi totuşi creştinis­ cât. Dacii. ca de pildă Dalmaţii şi Thracii. spre a nu mai vorbi
mul va qăsi aci o provincie mereu bogată şi prosperâ şi chiar de Spanioli, de Syrieni, etc .. dădeau un număr foarte impor-
pe la 600 căpetenii l e armatelor bizantine in expediţiile lor că­ tant de trupe auxiHare,
tre Dunâre vor găsi totdeauna la lucru pe lăra:ljj de limbă ro- In urma rezistenţei înverşunate a Dacilor or9aniza~ia
mană, iar in cetă~i1e dela Dunăre conduse de episcopii lor vor dată de către 'Traian acestei provincii a fost exceptională. Mai
da de un spirit roman neclintit. intăiu a făcut operă de colonizare fortata. chemând sau fă p
Care era situaţia Daciei când Traian s'a hotărît. În anul când să vină aci un număr enorm de: elemente romanizate din
106, să o prefacă in provincie romanA? toate provinciile Imperiului. A pus in exploatare minele de
Mai intâiu Dacia era un mare regat cu bază etnică per- aur şi ocnele de sare ale Daciei prin specialişti romanizati. ca
fect homogenă, cu tradiţiÎ istorice seculare, cu structură so- acei Pirustae din Dalmatia, A restrâns frontierele provinciei
cială şi economică bine definită. cu O cuJtură înaintată de for- în aşa chip încât cele dou~ mari şesuri pe care le domină Da-
me mai intâiu influenţate de către civilizaţia celtică. apoi. timp cia muntoasă, spre Est stepa moldo-munteană, spre Vest cârn-
de aproape două veacuri inainte de Traian. de către civilizaţia pia Tisei şi a arJuenţilor săi până la Dunărea pannonidi. au
romană. Aci nu era vorba, ca in Dalmaţia, in Thracia, În Pan- rămas in afarA de limitele Daciei romane: aceasta fiind con p

nonia ori in Moesia. pur Şi simplu de un oarecare număr siderată ca o cetate:, avea ca singur rost ocuparea exclusivă a
de triburi barba re mai mu lt ori ma i puţi n populate locuind un regiunii muntoase. Consecinţa acestei concePtii puţin pers-
teritoriu destul de: intins, totuşi lipsite de: solidaritate politică picace fu că la urmă situaţia de\'eni fără putinţă de a fi men-

178 179
~inutA : Marcu Aureliu trebui să permitA Sarmaţilor djn Câm- ment din clsssis Fuwia Mocsica. flotA care. ca şi in Moe-
pla ungară (Iazygii) sd tre,.c! prir! Dacia roman! pentru a sia SuperioarA pe Margus, făcea politie şi pe acO;!st mure afluent
vizita pe rcatii lOT din Basarabia şi din Ucraina. - ceeace con- al Dunării, pc Hierasus. Imprejurul BJrboşilor numeroşi co-
sacra cu un secol mai de vreme pierderea Daciei romane. Şi lonişti formarA un territoriunI. din ai cărui quinqucnnalc$ cu-
cu toa le că chiar Marcu AureJiu a făcut din cel e două Dl1Ciuc noaştem unul chiar pe nume: L. lulius fulianus qui et Runda-
ale lui Hadrian trei provincii. ROIDonii aveau totuşi o groazA eio (acest signum fiind numele thrac ' p'J"aix)j':L De la Băr.
aşa de mare de deşert şi in felul acesta şi de şcsurile neshirşite boşi. in fa,a cetăţilor dobrogcne Dinogetia şi Troesmis. dULea.
care il amintmu. incât Dacia nu cuprinse nici acum in hotarele pe Hicrasus in sus, prin l1ici-Î daco-romani dela Şendreni Şi
sale decât regiunea muntoasă. Ca şi in Africa, inlTe nomazii dela Poiana Şi apOi prin valea TratuşlIl"i. către pasul Oituzu-
celor două şesuri, Romanii insărcinaseră pc "specialiştii" Sy ~ lui la castrul roman dela Bretcu in Sud-Estul Ardealului, dru-
rleni . arcaşii deşertului oriental. să facă poliţia in cele două mul roman care lega absolut djrect oraşele romane ale Scythiei
.. deşerturi " in Estul _,;i in Vestul Dadei. Şi aceasta a fost Minore de Dacia orientală. Dar chiar marele drum care de la
totul. Olbi3 ducea prin T !:Iras. peste BasarabIa şi peste Moldova.
Dar numai din punct de vedere oficial. căci viata reală drept spre Ardeal. deci tocmai prin regiunile ocupate de Sar-
işi are legile ci mai s..'\nătoase decât legile meşteşugite ale maţii de Răsărit (Roxolani). - şi ei supuşi c1ientelari ai Ro-
oamenilor politici. Nu era posibil pentru negustorul roman ŞI mei. dar cari mereu aveau să se p lângă, aşa de pildă pe lângă
nici chiar pentru simplul cetălean care avea treburi personale Hadrian chjar in anu l morţii lui Traian, de inminutis stipen-,
in Dacia. când se afla 10 Aquirlcflm. Ia Bregetio sau chiar la diis. - pare sa fi fost nu numai umblat. dar oficial recunoscut:
1ntcrcisa ori la Ve/lis Safina, să facll mai Întt!iu imensul ocol Geograful din Ravenna ii enumera toate: staţiunile.
prin Singidununi şi ViminacÎunI şi numai după această că13~ Dacia reali} era vednA ded deopotrivă cu Pannouia Infe-
torie fără folos să ajungă la Sarmizegetus8. la Apulum. Ia Na rioară şi cu linuturile scythice ocrotite de către Romani din~
pOC8. ori la Porolîssul1I. Sarmatii din câmpia ungară n'aveau colo de gurile Dunării de la Pyretos şi Tyras pân:i la Bospo-
de ahă parte nici un interes. decât in caz de războiu, să im- rul Cimmeric. Doull regiuni ale acestei Dacii reale aveau multă
piedice prin teritoriul lor () circulaţie. de care profitau şi ci. a:-;emAnare cu Moesia: Banatul şi Oltenia nu făcus:e:râ niciodatlj
intre Pannonia I n ferioară şi Dada. De altminteri ei erau mai Romanilor opozilia înverşunată pc care Ie--o făcuse Ardealul.
mult ori mai pupn supUŞi c1ientelari ai Rome.i. Şi mai puţin Chiar după primul rAzboiu dacic se pare că Banatul Şi 01-
c1ar3 era situ""ia in Moldova. Romanii n'au ocupat-o in chip t~nia au incheiat pacea lor cu Roma şi cA Dacii de pe aceste
ofici31. Totuşi Traian însuşi a fost acela care la Bărboşi. acolo Întinse şi fenile teritorii s'au resemnat fOC:lrte devreme. E ca-
unde Grecii din sec. VI a. Chr. îşi avuseseră emporiul lor la zul cel pUţin pentru cutare regiune din Oltenia. in valea infe-
gura Siretului, a Întemeiat un castru foarte bine intănt, in rioară a Oltului (Alullls). unde întâlnim aceeaşi organizare
care fură instalate nu numai trupe auxiliare, ci şi un detaşa- rurală a lndigenilor pe tcrritoria cu un consiliu de cttriales în

180 181
jurul cutluei cetăţi dace ca Sucid8V8. precum şi indigeni. bo- eule mărfurile lor nu numai pe căile de uscat. ci şi pe marile
gaţi proprietari de: pAmAnt cu totul trecuti la romanism, ca acel răuri ale Daciei (cunoaştem mai multe coltegia de utricutarii.
Esbcnus tocmai dm tcrritorium Sucidavcnse. a l că rui nume ca in Gallia ) şi. ca şi În Pannonia. dedica ţii erau (ăcute câtre
oficial este Ae:l(ius) Vale:(n}s şi care posedă. ca orice Roman Genius commerci din partea functionarilor din marile birouri de
adevărat. sclavi; nccştia, proclamati liberri după moartea lu i, vamă, ca la Micia pe Mureşul de Jos la eşirea din Ardeal spre
ii ridică patronului lor, plini de recunoştinSă. monumentul (u- marea câmpie care se intindea pănă la Dunărea pannonică:
l ovi optimo Maximo. Terrac Daciae el Genio populi Romani
Ca şi Pannonia InferioarA, Dacia, provincie de (rontier:'! el corn merci. Acestei activităli interne ii corespundea fireşte o
peste tot presăra tă de cast re (două legiuni. o sumă de corpuri expansiune comerCială in afară care ducea negustori şi măr- ,
auxiliare), va fi (oarte coloniza t ă de veterani. cari vor fi cu furi din Dacia până la Salonae. Ia M ylllene ori chiar pănă În I
mu lt mni multi decâ t co loniştii civili. ŢarA bogată şi frumoasă, Egypl.
Dacia va oferi tuturor sold aţ i lor liberali condiţii excelente pen- Cu minele sale de aur. cu afacer ile sa le comercia le. cu
Iru intemeierea unui cămin. Cum cea mai mare pa rte din sol- marile sa le domenii imperiale şi particulare. exploatate de că­
datI. începând din sec. II p. Chr .. se Însoară chiar În timpul tre o intreagA a rm ată de sclavi ş i de liberţi. cu n en um ăraţii
serviciului. cu femei localnice:. in jurul numeroaselor castre fun cţio nar i ai fiscuJui ( existau trei procuratores pentru cele
din Dacia vor răsări tot atâtea focare de romanism: vii/ac. trei Daciae). cu ar mata aşa de n um c.roasă şi cu vetera nii colo-
vici. pagi. regicnes (rurale). Pân ă in zilele noastre limba ro- ni zaţ i in propoqia respectivă, e u şor de inţeles cum romanis-
mânească păstreazA. singu ra printre limbile romanice. cuvâ n- mul Daciei era la Est de Alpi şi de Adriatica cel mai complet.
tul vete:ranus. pronunţat bătrân. doar pentru a exprima Ideia ~I - trebue s'o spunem şl cel mai cosmopo lit. L'l prÎma
de ..om i n vârstă inai ntată" . InsuŞÎ marele oraş Apul/lffl s'a I vedere inscripţiiJe din DaCia ne desvăluesc un adevărat haos
născut de alt fel din canabae-Ie le giunii a XIII-a. de naţionalităţi. de religii, de indeletniciri Şi de interese. Dar
Totu şi a faceri le comerciale pe care o ţa ră atât de felurlt trebue sA distingem clc.mente.le serioase de pasările de pradă
Înzestrată de la natură ca Dacia trebuia să le provoace. at ră ­ californiene.
geau un număr aşa de important de negustori de toate: naiiu- In adevăr. când s'a dat pe la 270 ordinu l de evacuare a
oile: Trel'eri. Asiani. Galatae, încât oraşele Daciei nu Îşi ~ă- Daciei. toţi soldatii. funqionarii. oamenii de a faceri. au plecat.

:~:IU :i~~~~~~:~:~;:b:~~~rts7:~n:~I~~md~~~r;J;;;:'!a~n~ie~:~:
Şi odată cu aceasta oraşe l e pieriau. Dar ţăraniI. pe petecul
lor de pământ. au rămas, Ei erau, după 150 de ani de la cu p

sara. Ad M ediom. etc. (acestea două din urmă )ocalităil bal- cerire. foarte numeroşi. In tinlpul războaielor Impe.riu lui cu
neare renumite). râsAriau şi prosperau şi prin comerţ. D iferilii Dacii liberi din Nord. multi din aceştia fu seseră colonizaţi ală­
negotiatores organiza ţ i pe collegia după provincii ( cu noaşte m turi dl! vete.ranii romani ca pe vremea lui Aeliu s ş i a lui SiI -
colegiile din Dacia Apulensis) . cu defensores. fAceau sA cir~ venus Ae.lianus în Moesia, AI~ j Daci din vă ile singuratice ale

182 183
bult cu rllsa lor la păstrarea a ceeace Romanii din Dacia ro-
munţilor provinciei se Împăcaseră de asemeni cu dominaţia ro· manA c.reaseră prin cultura lor.
mllnă. Dar baza populaţiei rurale a Dacici În 270 rlmânea tot Succe~ul sforţArii colonizatoare a Romanilor era datoril
aceea data de către cele 150 serii de veterani cnri se aşezaserti insă unei activităţi preparatorli de proporţii mult mai întill~e
pe pămAntul dac. Spre deosebire deci de cde, două Moe~iae ~i anume.: l' elementelor naturii. 2" mişcărilor de popoare. 3
0

unde Triballii. Gcţii şi Bessii fuseseră romaR1z01ţi in foarte condiţiilor economice. 4' mişcănlor !'iPltltllille - din toată re-
mare număr. dar prin aceasta reduseseră calitatea rom8nismu· giunea datlllbian4.
lUI. Dacia se prezenta cu mult mai romană. E de ajuns de nlt- In adevăr. independent de na\umile care il locuesc. ba-
fel in această privinţă să se compare grosolnne1e monumente. sinul Dunării a ro~t - prin definiţie din vremurile cel(> m.~1
aşa de naiv sculptate şi gravatc. din Moesia rurală: .cu (re,- îndepărtate (ef. epoca villano\'iană ~tudiată in cap. l ~II ace~~
moasele inscripţii şi cu bogatele monumente ale DacIc), Strih- lei clirţi). o singur~ lume. un !'imgur organism de geo~raflc
nul care nu poate inţelege dintr'o datA puritatea limbii latine umană. Din momentul in care luptd dintrc DaCi Şi Romani s'o
ce se regăseşte astăzi În limba românA. trebue sâ se gân- hotărit in folosul acestora din urmă. Romanii au mfluenţat şi
dească la realitAţile iştorice expuse aci mai sus. iar nu la teo· au fost influenţati şi o intreagA cultur;} deosebită. romanismul
riile aşa de curioase ale unui romaniSIIl balcanic. mai degrabă dllnt!bian. diferit de cel ganic ...au de cel spanio!. a luat n,lş-
thraco-iIlyr decât roman.
Romanii n 'au putut prinde rădăcini decât acolo unde uu
putut deveni ,arani. Basinul Dunării e o regiune clasică pen~
Dar trebue să concludem. tru agric.ultură Încă din neolitic. Dar civiliza\ia Iărănească a
Intregul romanism al Daciei - tot aşa de autentic ca şi Italiei şi in general a lumii romane. era aproape identică din
acela al P"nnoniei, al coastei dalmate sau al Italiei septeotno· punct de vedere material cu Civilizaţia ţărănească el Cellilor
nale _ ar fi fost măturat dupil câteva generalii dadi s'ar (i din a doua epocă a Fierului: şi mişdirile popoarelor celtite
redus la propriile sale (orţe. către Orient unificascră incă dm "ec. IVa. Chr. tot basinul
Mai intâiu a fost mMea Dacie. aceea a lui Decebal. care Dunării in formele economice ale vietii celtlce. Terenul era
s'a romanizat in intregime. Apoi nu numai Ardealul. Banatul deci bine pregătit pentru coloniştii romani cari nu aduceau. in
şi Oltenia. dar şi MuntenIa şi Moldova au primit ~nce.tul cu afară de limbă. aproape nimic necunoscut indigenilor din ţă~

~:c~u~'a~;~~ ~:g~:::~n d;e:~c~ d~ da~t~~t~:::ac~o~::: ~o~:~~ riie dunărene. Industriile carpato~danubiene din ultimul La
Tene au fost continuate şi sub Romani şi chiar după plecarea
cu atât mai mult cu cât aceasta era o viaţă rurală şi cu cAt lor din Dacia lui Trahln.

::i;:;!~!:I: §:;!%C~~~~~:;~d~~~;~::~:e~:::r::~:~~~~
Mithraismul mai întâiu. creştinismul mai pe urmă. au
unificat pe rând in aceeaşi concepţie despre lume toate ţnrile

18!)
184
danubiene. 'nsă formele orientale ale creştinismului şi misio- Inferioare a rezistat dea/ungul intregului ev mediu pănă in zi-
narii de limbă greacă, roarte activi in Pontul Euxin. in Egeea lele noastre. Cât despre Pannonia , foarte agrl . . olă de asemeni.
şi in Adriatica, n 'au avut niciun succes printre popoarele danu- ea a luptat foarte bine pentru cauza latină până destul de târ-
biene. Nu a fost acceptat decât creştinismul de limbă latină. ziu : se pare, după ultimele descoperiri. pănă în sec, X. Dar
Apostolul Carpato.Danubieniior a Eost. cu incepere din anul lipsa de continuJtate teritorială cu Dacia şi cu Moesia i-a fost
380. episcopul Nicetas din Remcsiana, prietenul lui Paulinus fatala : rămasă singură, Pannonia romană a fost sdrobită de
din Noln. Apostolul Galilor, Ulfilas. discipol al Grecilor, a tre- către Slavi. Maghiari şi Germani impreună. Aşa s'a inlâmplal
buit să predice in latineşte când a avut a face cu Gcto-RomanÎ1 c3 România in loc să fie o peninsulă a continenlului latin cAtre
dela Dunărea de Jos. TOli termcnil de căpetenie ai religiei creş.­ Orient. a rămas o insulă. foarte mare. dar foarte depărtată de
tine in romfmcşte sunt de origine latină şi. ca şi În alte cazuri, marele grup al surorilor sale.
chiar mai latine decât in celelalte limbi romanice; se zice:
chiesa. eglise dupâ ecclesia. dar in româneşte băserecă de la
basilic8,
Romanismul actual dela DunAre nu purcede nici de la
păstorii şi lucrătorii de mine thraci. EI descinde deadreptul din
plugarii danubieni. de la frontierele occidentale ale Pannoniei
Superioare (unele forme linguislice identice in Alpi şi in Car-
pati îşi găsesc explicaţia În această perfectă unitate a romanls·
mului danubian) până la gurile Dunnrii. Romanismul actual.
pastrat mai bine tocmai În Dacia lui Decebal şi tocmai in (ron-
tierele ei. n'ar putea să fie de origine balcanică pentru bunul
motiv că Balcanii n'au fost romanizaţi, El este esenţial şi exclu~
siv danubian : la puterea sa de rezistenţă impotriva cumplitelor
încercări ale: evului mediu au contribuit deopotrivă Romanii
din toate ţările danubiene. Şi calitatea excelentA a romanismu~
lui. aproape italie. al acestor ţări: Pannoniile şi Moesia Infe-
rioara in primul rând, Dalmaţia şi Moesia Superioară imediat
dupli ele. il hotArit natura esenţial latină a actualului romA-
nism. Când au venit Slavii, romanjsmul pastoral al Da/maţiei
şi al Moesiei Superioare a fost incetul cu incetul subminat şi
distrus. Dimpotrivă romanismul agricol .,1 Daciei şi al Moesiei

186 187
LISTA PRINCIPALELOI~ LUCI~ĂRl
ALE LUI VASILe. PĂI~VAN

CâtePlJ CUI.!intc cu pril'irr:: 1.. org.mi:il{ia pro,'inC:ic,


Dacia Traiană. Bucureşti 1906 (tipărită mai întâiu in COfwor.
biri Literare. XL).
2. _ Sa/sovia, Bucureşti 1906 (tipărită şi in Convorbiri
Literare. XL).
3. _ Vie Nalionalital der K,wflcufc im r6misc.:llcn Kaiser-
reich, Breslau 1909.
i. - Contribuţii cpigraficc la istoria creştinismll/ui daca-
rOman. Bucureşti 1911.
5. _ Cetatea Tropaeum: consideraţii istorice". Bucureşti
1912 (tipărită şi in Buletinul Comis;ttn;; Monumente!or Isto-
rice. 1911 ),
6. Cetatea l.Umetum. rapoarte asupra sâpăturilor. Pa-
tru tomuri: 1 (campania de ~ăpAturi din 1911 ). 11 1 şi II 2
(campaniile din 1912 şi 1913). III (campania din 191"1): pu-
blicate in Analele Academiei Romjjne. m(!t/1.oriile secţiuni i islo·
ricr!:. XXXIV. XXXVI şi XXXVII. Bucureşti 1912-1915.
7. _ Descop(!riri nouă in Scythia Minor. ibidem. XXXV.
Bucureşti 19 13.

189
8. - Ştiri nouă din Dacia Malve"sis. ibidem. XXXVI. 22. - A propos du .. basileus" Cotys de Cal/atis, ibidem.
Bucureşti 1913. 1 (1924), p. 363 sqq.
9. - Castml dela Poiana şi drumul romar' prin M oldoua 23.- Une nouvellc inscriptien de Torni. ibidem. 1 (1924).
de Jos. ibidem. XXXVI. Bucureşti 1913. p. 273 sqq.
10. - Zidul cetăţii Torni, ibidem. XXXVII I. Bucureşti 24. - Fouilles d'Histria. Inscriptions: troisieme serie:
191 5. /923-1925. ibidem, Il (1925). p. 198 sqq.
ll.-J-Jistria, IV: inscripţîi găsite În 1914 şi 1915,Jbl- 25. - Uri aes grave olbien iJ Salsovia, ibidem, Il (1925),
dem, XXXVIII. Bucureşti 1916. p.420 sq.
12, - Geru..sia din Ca(fatis, ibidem, XXXIX. Buc. 1920. 26. - La "statue-menhir" de Homangia. ibidem. II
13. - 1 primordi della ciui/tâ romana alle foci del Danfl- (1925). p. 422 sqq.
bio. Roma 1921. In Ausonia. X (1921). 27. - Dacii la Troia. in Orpheus. II (1926).
14. - Considera/iuni asupra unor nume de riHlri daca- 28. - Getica: o protoistorie a Daciei. Bucureşti 1926.
scitice. in Academia Romiinli : memoriile secţiun ii istorice. se- Publicată in Academia Română: mem. secţ. ist .. s. III, tom. III.
ria 111, tom. 1. Bucureşti 1923. 29. - La Dacie â J'epoql1e celtiql1e. in Comptes-rendus
15. - Inceputurile vieţii romane /a gurile Dunarii. Bu- de rAcademic des In scriptions et Belles~Leltres. 1926. Paris
cureşti 1923. 1926. Con~ine textul prescurtat şi puţin modificat al capitolu-
16. - J-Jistria. VII: inscripţii găsite in 1916. 1921 şi 1922. lui IV din lucrarea de fată. Tradusă in romăneşte in Propilec
In Academia Rom~ni: mem. secţ. ist.. s. III , tom. Il. Buc. 1923. literare. Bucureşti. 1 (1926). nr. 16
17. - La penetratia" helJenique el hellenistiqllc dans la
ullllee du Dallube. Bucarest 1923, In BufLetin de la Section Dintre aceste lucrări cele dela n .. rele 14, 21. 26. 27 pot
historique de ['Academie rOllmaine, X. fi consuJtate in legătură cu capitolele 1- 11 din lucrarea de faţă
18, - Municipium Aurelium Durostorllm, Torino 1924. (Villanovienii, Scythiî). Pentru capito lul III (Grecii) sunt de
In Rivista di Filologia e d'lstruzione classica, n. s .. II. folosit lucrările dela n..re.le 9, 10, II, 12, 15, 16, 17,23.24,25.
19. - Nuove considerazionÎ sul uescouato delia Sci.zia Lectura capitolului IV (Celţii) poate fi comp l etată cu a lu-
Minore. in Rendiconti delia Pontificia Accadcmia Romallo di crărilor dela n-rele 15, 20. 29. Lucrările dela n-rde 1. 2, 3, 4.
Archeo/ogia, Il (1924). p. 117 sqq .. Roma 1924. 5,6.7.8.9, 10. II. 13, 14, 15, 16. 18, 19,22,23,24 pot f;
20. - Considerations SUr les sepuItures celtiques de folosite in l egătură cu capitolul V (Romanii). dar numai par-
Graia. in Dacia: recherches et decouuertes archeelogiq/les eli ţial. fiindcă În cea mai mare parte subiectul acestui capitol e
ROllmanie, 1 {1921}, p. 35 sqq. tratat de către Vasile PArvan aci pentru prima oară. Lucrarea
21. - L'age du depat de bronzes de Suseni. ibidem, dela nr. 28. Getica, e indispensabilă pentru aprolundarea ca-
(1924), p. 359 sqq. pitolelor I. Il, IV şi in bunA parte ş i pentru capitolul 111.

190 191
1 N D 1 C F.
~i cifrele cart urmează dupa untlr nume de locallltlli din
I Ulrrde

Aba,,!,
(de plldo'i. Poiana E 2)

CI: 11.
rtprulnt,\ coordonatdc de ~
ReU! Indice
harta alaturata.

Alba (jude1u1) : O 2: 16. 15.


Abo.s: L. 1; 21. 25. 56. 115. 139.
Abrittus (azi Abtat): F 3; 178. Alba Iulia: 02; 14,22.
Acheo-Myeenieni.31. Alexandru cel Mare. 92. 96,
Acornion. 107. 108, 157. 101.105.1 13.119. 137.
A ctÎum. I64 . Aliobrix: F 2; 115.
A ~uin. 146. Alpi. 5.6. 10. 13. 18.24.27.
Adamclisi: F 3; 124. 29.30.66.124.145.151.155.
Adulutrl: B 1 ; 166. 161.183.186.
Ad Med4lm (azi Me.hadia): Alpii lulien;. 155.
03: 182. Alpii Poenmi. 155.
Adriatica. 6. 9, 17, 18.22.29. a/pîne (influenţe). 53. 134.
12.17.72.113.139.155.156. A/utus (azi Oh): D 3: 181.
158. 161. 165. 176. 183. 186. Amu-Daria.SI.
Aclianus. v. Plautlus. Anaitis. 48, 49. 74.142.
A elius Ca/ils. 158. 173. 183. Ananino. 66, 68.
A e /ius Volens. 182. Anglia. 115.
Africa. 151, 180. Annamatia: B 2: 168.
Aga/hY'5i. 36. 16. 51. 59. 62. Antiochia.107.
72. 81. 81. 91. 98. Anton;n;.I60.
'Alopa:Jo,: (Hermes), 94. Antonius. 109. 157,
Agrippino. 141. Apahida, 02: 116.
Aistomodhts. v. Septimius. Apennini. 151.
Ai"d, 02: 12.35.54.55.71 Aphrodite.88.

195
Apllfoclttc ..Fcniciafw··, 87 ·'.\ p'ti(W: P~'1~Alj!lj (Artemis , BăI.n""i. E J • 49, 50. 59. 82 Biseru.:ufd; F J: !:S9.
Aphrocl!tc Uilwia. 146. "Rega1a"). 74.146.162. Balato" B 2: 165. I.:Jlthus. JbO.
apollinic (relief), 94. Asatlllls (râu. azi Osem): O 3: balauru/dadc. 125. 126. 8ithyni.lb9.
Apollo Celtieu/. 73. 172. Balcani. 35. 83. 85. 159. 170. dia). U 2. 57.
Apello flypcrborcu/. 33. Asia. 41. 66. 171. 172. 174. 184. 186 tJllllkcnbcrg. La.
Apo!/on. 92. 94. Balcanicu (Peninsula). 12,22. Bocmia. 6.7,31. -1;. 63, 115.
Asia AnterioarA. 66. 70. 126.
Apol/on lelros. 89. 92. 29.53. 129. 130. 132. 165.
Asia CenlraM. 41. 126. Balsa: CI: 135. 143. Bogap. E 3: 102.
Apol/ania (din Pont), azi S.
Asia Mica. "Il. 130. 151. BaltklJ.9. 10.72. 80ia,,; E J: 102.
Kydakos, !' 4: 79. 85. 86.
89. 103. 106. 108. Asiani.182. Banat. 22. 71.123, 181.184. Bo... 157. 165.
Apol/onia (din lIIyria) : B '1 . Asioticus.90. Bim.Jrlya. 129. Bologna, 28. 29.
140.156. asiato ~ e/enisticc (regalită\i), Bărbo~i- E 2: 82, s... 85. 89 BOf/leştl: E 2; 65 .
170. 90.98. 102. 180. 181. Bo",;,! CI: 44. 68. 82. 11 3.
Apollonios. 92. 114.
Apulia.30. lJssyro ~ babylonÎafl (demon). barca solariI. 73.
126. Basflr.1bia. 6. 44.115,173.180. Borysthenes (Olbia): G 2:
Apu/um (azi Alba Iulia) : D 2.
Astae (popor). 107. 181. 83.91.
14.180.182.
'A<mi" 107. băserÎ('ă (basilico). 186. BorysdlcflCS (fluviu, .1;:1 Ni~
Aquae lasae : A 2; 168. peu) , G 1: 83.105.
alestine (influenţe). 9, 11. 19 Basoretenses ("icani). 167
AquiJcia, 161. Bastar"j.115,156, Borystheniţl. 95. 108.
Aqui/eieni.168. Atheas. 53. 95.
Balta B 2: 70. 80s1IIa. 21. 22. 29.
Aquincum (azi Budapesta)' Athena. 17.90.121.
B::waria.5.132. Bosporul Cimmerian, 146. 181.
B 1 : 166. 167. 168. 180. Afrixii.33. Beba Veche: C 2; 22. B"duţ, E 2.12. H. 15.
A,ad (jud.). 19.24.132. ArtÎca. 17. t21 . BN1"illCCll'O ~ E 4 ~ 57 B,.ila, E 2: 48. 58.
Arca/ia: OI: 24. 25. attÎCe (elemente). 82. 89. 119 . Bckcs. 23 (v. şi Bichiş). B,an (pasul), D 2: 102. 103.
Ardeal. passim. August. 151. 152. 158. 159. B</Iy<' B 2: 63. 8rancieburg. 'i4.
Argedaua : C 3 : 108. 163. 165. 173. 174 . (v. şi Ben., D 1 : 44. 59. 69. 80. 8 1 Braşov: E 2: 45. 115.
A'geş ' E 3 : 96. 102. Octavian). Berep' D 1: II. 81 Bregctio: B 1: 69. 166. 168.
Ariapeltlies. 81, 83. 91. Berezan: G 2; 86. 88, 89. 95 180.
Aurclian.179.
Arieni. 41. Bcrlin.49. Bretania.I14.
Aristagoras. 106. A!tsdccc"sis (CiuÎflls): F 3;
B.ss;. 153. 160. 172. 178. 184. Brcţcu: E 2; 181.
Arisfoteles.94. 177. I

Bcs ...io. 161. Brezol1o: O 4; 52.


Ariu.şd: E 2: 65. Austria. 28. Bichiş.6 1 (v. ~i Bekcs). Brilolanae. 115.
Armenia. 35. AI'arii.133. Bihac A, 2: 29. Britogafli. 115. t16.
Arrabo (râu. azi Raab): B 1 ; Axiopolis (azi Hinog-Cernavo. B;I,o, C 2,12.14.18.19.33. Brilolaglle. 115 .
165. da), P 3: 96.100.103. 65. BruLus.I09.
Arrubium (azi Măcin)' E 2 Axios (fluviu. azi Vardar). BH", 1) 2, 17. 19. 33. 63. 65. Bucovina. 44.115.
115. 156. 73. Bucureşti: E 3; 27, 58. 108.

197
196
Budapesta: B 1 ; 131. CarnulltWlI B 1; 162. 163. Cl!ersonesus: G 2; 173. Craiol'a: O 3; -19. 50. 52. 58.
8uU' FI; 52. 166.170. Cicero. 154. 69.
8uIU."•. 6. 31. 51. 53. 66. 67. CBrtlyx.127. cimmedene (elemente). 9. CrA,sJ",. v. Piscul CrasamloL
79.172.1i4. Carpaţi. pJ,s,sWI. Cimmf'ricni. 6. 35. 11. 12. ·U. Crassus. 158. 172.
Bu,:gBrii (vechi). 53. Carpato-DaflllbicTli. pas:'llI/. 61,65.70. ':feştjnismul,185,
Bundor,: E 2: 12. 13. Carrodulll"": EI: 115. Cimmero-lranieni, 1?6. Creta. 34. 126.
Burebistil. 6. 86. 106. 107. 108. Cars/Um (azi Hărşova l F 3; Cimmero-Sc!jclli. 73. 80, l'il. Cnmeid. 173.
109.122.133. 137. 140. 145. 96. 99. 102. cimmero-seytllo-greceşti (ele- CriMCşli.· 02: 69
155. 157. 158. 165. Căscioar[; E 3: 102. me:nte de civiliznpe). 147. CrmJSlros. 157.
Burebusta. 177. Casebonus.161. Cioord' D 2. 139. 112. Croaţi.:!. 24.
Burri (popor dac). 159. Cajo!l' D 2; 144. Cirran. 52. Cuban. '11.
Burlzit::.im:s. I77. CaspiclJ. 35.11. i2. Cisalpina. v. Gailla Cisalpina. Cugir (Cudgir): D 2; 122.
Buzău: E 2; 18. 71. 112. CassmsDio.119. Clagissa. J 77. Curio ...... Scribonius.
Byzanţ (By:.antium) : F 4 ; 95. castellicri.136. Classis Flatlia Moesica. 174 Curta. 160.
byzant;no-bulgară (epocă). cateilJ.123. 181. CUtid. Cul;US, 161.
100. CifruS. v. Aelius. Clnudiu.90. 152. 163. 165. 171 Cy:.icos. 19. 82.
Cauc",. 6. 9. 35. 42. 66. 126. 172.171. D ac;, [}Bssim.
Cabi'i.126. Cehoslovacia,69. 11 6. 119. cnidienc (elemente). 140. VaL"/U. pas.sim.
Caesal,7. 109. 140. 153. 151. Celeia: A 2: 163. Cnidie"i.97. Dacia ldlVinizat..'\), 1&3,
155.157. Celeris (Vicus), 176. Cnidos.99. 118, Dacia Apulensis, 182.
Cal.[at, D 3; 173. Ce/ţi. 6. 18.23.31.33.35.44. Cocceius.175. Dacii liberi, 178, 179. 184,
Ciilărelli danubieni (zei). 126. 75.82.91.105.110.113-147. Columna lui Traian. 121. 123. 00;:'0. 160.
Că/are,,,l rllrBco-iranian. 73. 155.156. 157.159. 166. 167. 124. 125. 127. Dai}, B 2; 24. 63. 60.
Cal/atleni. 85. 106. 169. 170. 172. 185. ComallB: E 3: 103. Dalmnlia, 10. 65, 130, 133. 153.
Callatia (:t:z:i Mangalia): F 3: celtice(influenţe).23.82.1 1 3- Commerci"m (burg). 168 156. 159. 163. 164. 169, 170.
85. 96. 106. 107. 147. 151 . 155. 162. 163. 178. CommocJus. 169. 176. 178. 179. 186.
CăJmii,ui (Teleorman). 103. ce/to-getice (elemente J. 100, Constantin. 169. Dâmbol'il8 (râul): E 3: 102,
campane (elemente). 141. 108. Corcyra. 156. 103.
Câmpu/ung. 102. celto-iIlyră (toponimie). 153. cori"rhicne (vase). 86, Danemarca, 13,26, 28.
CapidalJcnsc (territorium). 177. Celto-/I/yro-Thraci. 153. Corneto. 20. 21. .l-iOt, 90.
Cappadoci, 169. Celto-Scordisci. 156. Costeşti: 02: 103. 119. 138. Dardania. 156. 162. 169.
capul de balaur dacic. 112. cclto-tllrace (elemente), 151. 115. Dassius.16O.
Caran;: C 2: 22. Ceres.J61. Costoboc;. 178. dat/a. 116,
Carinţia.l0. Cerul (divinitate). 116. Cotin;, 116. 167. Dea Orcia. 161.
Carn; (popor), 166. Cesarieni.I09. Coliso. 109. 157. Decebal. 137. 154. 158. 184.
Carniola. 10. Charnabon. 171. Cot~s. 106. 107. 186.

198 199
Dc<:cba/us. 177. Donja DolI",1 Il 2; 21, 13} Esbentls. 182. Colii. 127. 151
Deche/etle (j.). 33. 36. 121. Dorie,.ii.73. I!.sle.29. Galtia.9. 13.24.115.121. 120,
121.128. drac.o. 127. (>trUSl'C (influente), 28, 29 137. 140. 143. 155. 163. 183.
Dccibalis.I77. Oral·a.166. Europa. pilssim. Gatlid Cisalpina. 151, 155, 163.
Dcgrand.87. Drigissa.I60. cuschinrfii (cronologia). 42 , G.1l1ia Narborlensls. 116.
deltenc (cupe). 98.99. 102. Drmus; li3: 156. Euxin. v. Pontul Euxln. Gallishe9Y: O 1; 122.
119. 134. Drobela (azI T.-Severul): 1) El'rei.169. Gâmbaş; O 2. 56. 57.
Delt. Set. (A.). 29. 3;182. Garonnc. 129.
Delta DunăriI, 82.103. Dromidllw!.96, 109. Gcbelci:is. 114; v. şi Zalmoxis.
Demcfcr.171. DunArea. passim. fAgur"j.23. Gcmcnca,' O 2; 102, 103 .
.1SILQV'tTl t:, 107. DurosJorum (azi Silistra): E 3; Jo't'dO;.NI (zeita din Bosporul
Gem/Mus, Y. Tullius.
DcusHcron.161. 175.177.178. Cimmcrinn),I16.
Gerlius c:ommerci. 168, 183.
Deus Zberturdus. 160 Dygdamis. 'i2. FClUrd: O 2: 57. Gcnius populi Romani. 183
FcnkijJna (Aphroditc). 87.
Deva, O 2; 20'
.1~eot:, 107.
D1{r~~h~I~~. 1~~~i Durazzo): Filip 1/ (Macedonia). 92. 95. Gentiu$.153 .
Gcog rafuIRal,cnnat.181.
Dia. 145. 96. 103. 104. 105. 116. 137
Gepi:i.133.
Diana, 161.162.166, Finlanda, 131, 142.
Germani. 105, 115. 142. 170,
Diana Regina. 71,146.162. Ecclesia (c.hlesa, l!gllse). 186. Fi" fl o-Llgrieni,60. 172. 179. 187.
Dicomes, 109, 157, 158. Egea. 75. 79.139. 158. 186. Firighiol : C 2 ; 22. 60, 61. 62.
Germania. 23, 28. 33.115,131.
Dinogctia: F 2; 82. 181. l::.ggcr (colecţia). 8. 63. germanice (forme), 123.
cgipteană (sticlă), 118. Fj::e~ul Gherle;: 02: 10. 15.
Diocle/ian. 161. Germanij (de azi), 49. 100.
dionysiac (thiasos), 106. cglpleni,I77. 23.34. Germisara: D 2; 182.
Dionysios.108. Egyptul.183. F/lwji, 160. 163. 175.
Cerulata' B 1; 166.
Dionysopolis : F 3; 85. 106. E/ba (fluviul). 165. Flavius (nomen). 174. 175. 1'f:t2t.90.
108. 151. clenicc. v. greceşti. Plavius Sabinus. 84 90. 152.
Ceţi. passim,
DiollysopoUtani. 107. eleno-italice (elemente). 124, 174.175. Geţia.102.
Dioscurii. 126. 1'i6. 141. FlorU5. 157. geto.agalllyrsJ (ţara). 91.
Dipylon. 17. 121. Elveţia. 13. 130. Fokorri; CI: 63, 66. 73.
Geto-Agilthyrsi. 105.
Dis Poter. 161. Emil;".., (regiunea). 29, Form (R.). 137. Ceto-Celţi,67.
Dittenberger. 157. Emorla (azi Ljubljana): A 2: Fors Fortl.lna. 166. 168. geto-celticiî (civilizatia). 100,
Dobolii de Jos: E 2: 45, 46. 164.165. Franţa. 115.
108.
Prorltinus.157.
Dobrogea. 5. SI. 95, 104. 172. ~;,-:d~~t~~~ 126~.23.
58.126. Geto-Cimmerietli. 66.

114.
G.w/ M.re (Nagy Gaj), C 2; 22 ge/o-greco-romanlf (st3I i une).
Eradum: FI: 115. Galatac.115.182. 103.
e./a,i
I e.li,i
Dolens.16O. Eravisci. 122. 138. 166. 167. (popo<). 89. Cclo-Romani, 186.
Dorniţian. 158. 175. 176. '·EplJ.&~OO;: 'l\ axÂ1j:-:tOOti>po·J. 107. •.5.10.12.13.44.58. Geto-Scythi. 67. 90. 96.
Don. 42. 52. 80. 'EplJ.'ijt: ·A'(optX~O<;. 91. 65.69. 83. 115. 116. qrto-sulthice (câmpii), 177.

200 201
Histricn;, 85. 89, 90, 9'1, 95, lanicni.I"I1.
Ghcrncsig: 02: 27. 45. 57. Hal/staU (epocă), passim.
104. 106. irllniellc (elem~nle). 73. 74.
Ghi/ldar;: D 2: 57. Hallstatt (loc, regiune). 23.
Giurgiu; E 3: 49,82, 103. 173.
GOli. 53. 131. 133. 179. 186.
24.29.
Hallstatt (unitate de civiliza-
/tiU;t; (demoni). 126.
/-Ioem,s (M.). 24. 28.
Iranieni, 6. 35. 36. 41. 42. 65.
74.80. 126. 172.
Grădiştea Munce/ului: 02: ţie). 26. Homer. 21. Issa: A 3: 156
haUstattiene (elemente). pas- HurU!doara.55. ISfria (in Italia). 26, 28. 29
109.119. 122.144. 145. 146.
Hy!aia.108. Istros (Ounărea):EJ:83.152.
Gran: B 1; 168. sim.
greacă (limba), 186.
1t.'i•. 5-37. 123. 126. 128.
Halmyris: F 2: 96. T ablonita (Korosmezol: O 1: 130.142.151-187.
greceşti {elemente de civiliza- Hampd,60. 44.83. it .. /ice (culte). 166.
ţiei. 73. 79-1 10.118.119 Harşoua (Carsium): F 3; 99.
lader (azi Zara): A 3: 160. italice (elemente), 5-37, 53,
122. 140. 141. Haţcg.68.
Greci, 73, 79- 110. 92, 95, 96 la/omita (râul): E 3: 96. 54.113.141.151-187
Hcbrus(Mâ[iţa): E4:53, 116 lazygi, 180, Italici. 140. 156.
138.139.141.156.169.174. Hcgesagores. 92.
177. 180. 186. II10u. 103. iw/o-ce/to-illyro-dace (ţări),
Heliodorus, 170. lliada,31. 109. 131.
Grecia, 17.26,34,79-110. Helios. 92. 93.
121 . 126. 139. 158. 171. /IIyri. 17. 18.147.151.156. italo _ dll1lubiană (civilizaţia),
Heraclea.160. 158.159.163. 164. 166. 169.
Greco-Geţi.95.
64.
Hera e/ea Lyncestis (azi Ma- 170, 18"1: v. şi: Veneto- itil/a-il/yrică (regiune:a),75.
Greco-Iranieni,74. nastir)! C4: 157.
greco-ita/ice (elemente), 124 1l1yrii. Itl!B zis Dada. 177
< " po:x):~c,: fwUjp, 103. /llyria, 123, 12"1, 154, 156. 157. ll/f}os/auia, 22.
l i 1.
greco-ligllrâ (civilizaţia), 151 Hercules. 166. 158. 164, 165. Iulia (fiica lui August), 158.
Grcco-Scythi,95. H ercules NlJ.isas. 161. ilIyricii (influenral. 13"i; v. şi lulills lu/ianus (L.), Rundacio,
Greco-Thraci.95, H ercynia. 108. veneto-illyrice, 181.
Guşteri/R: D 2; 12. 14. 16. 17.
Herczeg Marok: B 2; 129. illyrice (spedel. 124. 'u/ius Quadratlls (e.). 178.
34. Hermeios, 107, llIyricum.153. Ju piter Dolichenus. 148.
Gyom., C 2, 12. 22. 60. 61. H<,odol. 36. 47. 54. 59. 72. 81. Illyro-Celţi. 23. 153. lupiter Optimus Maximus, 176,
62. 129. 83.81.85.91. 162. 171. ilIyro-celticc (forme), 123. 153. 183.
Gyo"Uyo" CI, 27. 44. 57. " lI pw'" 102, iIlyro-celtice (regiunj), 151, IlIpiter Optimus M.aximlls Pa-
Gyo" B 1 : 44 Heues: CI: "14, 69. 163. ternus Ae:pi,'ophius. 161.
Hierasus (azi Siret): EI: 82. jflyro-italice (influenţe), 156. lurla"da, 30.
181. llfyro-ltalo-Greci.16'1. IlIulJllUm (azi Sal~burg)' AI;
H adaczek.28. Hippolochos. 92. Imperiul roman greci:at (By- 163.
Hadria,1/. 160, 180. 181. Histria (azi Istria. j, Constan· .anţ). 171.
Hajdu. 12. 14,1'1,
Hajdli-Bos:iirmeny: CI; 12.
ţal' F 3: 79. 83. 84. 85. 86.
87,88.89.90.91. 92. 93. 94.
~~~:r~~;;~eBi'/:·\i~.6. J,1cul Romiin: E 2: 57.
15.23.24. 95. 96. 99. 102. 103. 106. ionice (ele.mente). 67, 81. 82. Jidoeiu: 02: 57.
Halicamassos, 81. 108. 122. 138. 152. 174. 86.89. liu', D 3: 69.

203
202
K.unitcs.107. Liber Pater. 166. Marcianopolis : E J; 176. 178 M,khmkoUJo li 1.65. bO, fJ/.
o 1; 1,'
KiJII/orjilflosl Liguri. 121. M.1n:omiJnnÎ.142. 7J, 126,
~~~~~,f;;;/~61C 2: 12.
tivurla.30. Mart'U Aureliu. 178. 180. Milano. 151, 155.
LIfICJenschmidt.28. Marca Neagră. 41.44 . 57. 72. milcsienc (clcmellle).86.
Kcmc(:sc: CI; 12. Liov (Lemberg. Lw6w ), 108. 7'1.90. 17-1. 176: v. şi Pon- Mlicsicni.89.
Kicl'.81. Lissus (azi Alcsslo): C '1; 15'1. tul Euxin. Millns (E. H.l, 51. 58. 59.
Ki.~hky. "15. Ljubljana (La.bach). \'cchid Marca Nordului. 72. minoic,u (civlhza(ia), J'I. 79.
Kisk6s::cg: B 2; 2"1, 117. Emona:A2:16'1 Marca.· v. Adriatica, Bdltica MUluClus Rufus. 1%. 158.
Kis V,irda: CI; 15. Lovâcska: D 1; 122. Caspica. Mediterana. Minussinsk. 68.
Kogaionon. 145. LOllcea (Bulgaria). 52. MarC'aZciIJ.34. 1'12. 1"16. 147 MirisliJU: 02: 56.
Komorn (Komarno, Komitrom) Luceafărttl (cult), 73. 161. mithraismu/. 185.
B 1: 11, Lucltltus Vara. 172. Margum. C 3: 100. M,thras. 74.126.166.
Kondakol.-'.51. Lugdunum (azi Lyon), 163. Morglls (a::i Mora\'iJ) C 3 ~h;V.J..,,'IC':. 90, ':)4.
Koson. 109. 122. Luna (cult) . 73. 156, 159, 181. Moc.~ia (in genera l), 84. 152.
Kas::eg. v. Kisk6szcg. Luza/ia (LausiU), 44. Mitria-CsiJlad: B 1 : 28. 159, 16 1, 162, 170, 171. 173,
KOfliJCS (/slviJn). 20,21. Lycieni. 177. M arÎap6cs CI: 15. 171,175,177,178,181.187,
Krogujcl'oc; C 3: 161. Lydia, 80. Mama. 115. M ocsia I"ferior. 151. 152. 162.
Krosnokutsk. 50, 69. Lysimach. 92. 9<1, 95. 96. 100, Marosportus. v. P;Hto~ 169,170,172, 176, 186, 187,
I\t{'J"~t. 74, 105, 109, 122 , M io"on (L,de), 21,26, 59, 61, MoesilJ Su perior. 159. 162. 163.
Kllflarn: AI; 28. 62, 164.171,181,186,
KungsoU1ce: O 1 : 13. Mt1f:luwsen.28. M oldoua, 30, 44, 67, 69, 83,
M acedoflene (monclc). 10J, Maur; gcntiles. 169. 96, 104, 109, 11 5, 116, 140,
136,138, 110, 156, Maximi8n.161. 141 , 156, 172,173, 179, 180,
L a Telle (epoca). passim. Macedoneni. 95. 96. M ed in ş; O 2; 15,57, 181,184,
lotin. (limba), 155, 186, Ma cedonia, 95. 105. 113, 139 Mediterana. 9. 73,1'17.153 Molossi.IS6.
latinii (lumea), 186, 187. 151. 155, 156, 157, 158, 159, Mcditeranceni.I"17. Montcfortino. 129.
Latini. 151. 170, Mehedinti. 51. MoriwH' C3: 159.
Lntobrigcs. 115. M acedonia Prima. 100. 10'1. Mclgunol l .142. MoralI;.,. 130. 171.
Ln::nrpatak. II. 156, Mcnandru.90. ) 1 ;;.·.n.i~('Y, 94.
lebJda (cult), 33, 73, Mac/,'", (D, R,), 27, merol'ingiene (elemente). 123. MU c:Jtra. 161.
Lcgio , !ta/iea. 175. Ma etonium : EI: 11 5. Mcsambria.· F"1 : 86. 103. 106. Muhipuszta: CI: 68. 69. 82.
Legio IV Scyfhica. 152. Ma ghia ri. 187; v. şi Unguri 122,138, M"n('llt"i (Munka~evo. Mun-
Legio V M acedonica. 152. 175 Mahmudia : F 2: 81. 82. Mesambrieni. 107. kacs): O 1 : 11 5, 122.
Legio VII Clal/dia. 160. Mamutzis.177. M esopotamia. 41. 126 M"'-licipium Montonens;llm: O
Legio XI Clal/dia. 175. Mân ăstirea.· E3: 102. Mcslu/:'J.160. 3: 178,
Legio XIII GemÎna. 182. M aram ure ş: OI : 62. Meyer (Ed,), 11. MllntcleZ':Înci(Iăng[ITurda).
Lcnfltlus.158. Marc" . 115. Micio( aziVeţel):D2: 183. 12i.

204 205
Muntenia. 44, 45. 51. 53. 57. Nesactillm ~ A 2: 27. 28. 29 olbi"n" (elemente). 81. 82 Paşachioi (Bulgaria) . E -1 66
67. 96. 100. 102. 104. 109. Nestor.33. Olrcnia. 123. 173. 181. 184. 67. 126.
113.118. 132. 134. 140. 141 NClIiodllnllm. A 2: 163. 166 ale 03.45.96.113.175. Pas:to: CI: 69.
172.173.179.184. Nicctas din Rctllc.~illno. 186 181. Păuca: O 2: 56. 57.
Mu,.Ş(j ude lul).14.32. Nicopolis. 160 Oradea, C 2: 22. Paftlinus din Nola. 186.
Mureş (râul): C 2: 22. 34. Nicopolis ad lstrlml E 3 . 176. OrJştic: D 2: 18. Pautalia' 0"1: 160.
45. 47. 54. 57. 59. 60. 62. 178. O,ci. (Dca). 161. Pecica: C 2: 22. 132.
74.113.133. 137. 167. 183 Nipru (DIlIe:per): G 1 ; sa. 52 Oricnlali. 169. Pelso (azi Balaton) : B 2 : 165.
Murgeşti: O 2: 57. 69.83. Orn3l'asso. 129. 168.
Mursa: B 2: 160. 166. 168. Nistru; F 1 :9. 13.35.41. 115. Orpheus.107. Peninsula Balcanică. v. Balca·
Muzed Naţional de Antichi- Ndgrâd: CI: 44. OtllJl'lJ: C 2; 19.22.24. nid.
tiiţidin Bucureşti. 45. -18. 49 Nola, A 4: 186. Ollidius. 106. 172. Perecci; OI: 61.
51.52. Noricum. 9. 30. 152. 163. 164 Oxus.68. Pergamum.124.
Muzeul Na/ional din Blldopes- 166. 176. persane (iatagaoe). 124
t{J.131. Novac (azi Şiştov): E 3: 1i3 Pesl: CI: 44.
Muzeul Naţional din Nel/pole. 175.176. P adot'a. ISI. Petroasa: E 2: 28.147
124. Nouilara.29. PAdurea l-/ercyniană. 108 Pellce, F 2: 89. 96.
Mycene. 26. 72. NoviodllnwlI (azi IS3ccca): PlJcon;a.156. Pharos (azi Le.sina. If vac):
myceniene (influente). 65. 79. F 2: 115. Palatinat.28. A 3: 156.
Mycenieni. 31. 33. Nyitra.28. Panaghiurişte: O .. ; 52. Pltilippi: O '1; 160.
Mytilcnc.183. Pan.qclt (Pangacus): O Philippus. v. Septimius.
O ctavian. 109. 157. 164. (v. şi 145. 156. Piatra Roşie; D 2; 119.
N itni, E 2; 48. 142. August). Pannoni. 1"12. 154. Picenum. 29.124.
NdBY IC',a). 59. 60. 61. Oder."12. Pannonia {in general). 6. 7 10. Pick.94.
Naisos (v. He:rcule:s). Odessitani.107. 16. 19.24.26.29.43.69.80. Picusculus; F 2: 153.
Na;ssus (azi Niş) : C 3; 161. Odessos (azI Varna): F 3; 85. 116.122.129.138. 154. 155. Pilin; B 1: 44. 68.
162. 107. 108. 176. 158. 159. 162. 163. 164. 167. PipelJ: D 2: 63.
Nnparis (azi la lomi\a): E3; 99. Odorhcill: E 2: 12. 14 45. 168.169.170.176.178.179. Pirenci. 151.
Nopoca (azi Cluj) : 02: 180. Odysseia.31. 183.184.186. 187. Pirustae.179.
182. Ocdenburg.26. Pannonia I nferior. 151. 166. Pişchi: 02: 22. 55. 74.
Narona: B 3; 154. OCSCIIS (ilZ:i Ghighen): 03: 167. 180. 181. 182. 186. Piscul Coconi/or : E 3 : 102
Nauportus; A 2: 154 173.175.178. Pamlon;a Superior. 166. 186. Piscul Cr.'isllnilor· E 3: 26
Neapole:. 124. Oilll:' E 2: 45. 83. 98.181. Panormus (azi Palermo). 156. 98.99. 100. 101. 102.
Ne:bulaJdnef:ar 1.126. albia, C 2: 45. 46. 57. 73. 79. Panticapaeum. 51. 89. PllIutius Sih'ilnus !\dianl1.\
Neme:sis. 161. 166. 168. 81.82.83.84.85.86.89.91. Partoş (Marosportll~. in Alhil (Ti.). 152. 170. 173.
Nero.153. 94. 103. 106. 108. 115. 173. Iulia)' O 2: 22. Plel'nn (Bu lqario) 11
Ncrl'1I.175. 181. PfJ,,'an (V.). 59. Ploieşti, E 2: 108

206 207
Plol'dip (Philippopolis) : [) 4 ; Prouincia. v. Provencc. Romani. 74.106.120.122. lJ9 s8rmato·ba!itarne (iMoBilne).
52. PrusÎa. 2i. 30. 63. liO. 1'11. li3. 117. 151.187 12i.
Poc/olin.9. 13.81 Prut.' F 2: 96; v. ŞI 1Ic.~:xtll. Rom<Jflia (unitate latină). 169. Sarmizcgetllsa: C 2: 121. 160,
PoctOt,jo (az.I Ptuj. Pettau): PtolemclI.116. 171. 180.
A 2: 162. 166. Pu/pudel'a (azi Plovdiv- PIli Romănia. passim. Saros.24.
Poiana \ Iăngă Nicoreşti pc Si· Iippopolisl : D 4: 116. Romitno.Celţl. 168. &tuMare (Sătmar): D 1; 1-1.
re.): E 2: 97, 98, 99, 102. Pyretos (azi Prut) : E I 85. Romllia (azj Rcşca) D J; IbO. 18.
181. 181. 182. S8I1sa.16O.
Po/a, A 2: 164. Rosa/ia. 165. 166. 176. 178. SOI'O (Stll'lIS). B 2: 47. 154

~~7~~::' 6~~' QQ:t~ti~~~~ ~~~~us).


ROSlo!'''cf{ (M.i. il. 126. 155. 158. 162. 161. 165. 166
176 Roxolani.181. 176.
Rucăr.102.
~::fc~Ut~le\~~~1~r·52. R adiu"f!1lC' D 3; 52. Rudllik.· C 3: 161.
Sill'arii1.' B 1; 162. 163. 165.
166. 168.
Pontlll Euxin. 75. 79. 83. 84. Uakama:.' CI; 58. RII1Id,'Jclo. 181. S(.'8rldinOl!ia.13 1.
85. 86. 91. 9i. 95. 96. 101. Ramac (popor). 116. Rus.· OI: 12. Scarbantia : B I : 26. 163. 165.
105.106. 108.109, 11 8. 122. Ramidaua: E 2: 116. RIlSid. 'II. '12. 43. 44. 45,52. 166,168.
140.152,172.173.174.175. Ro(iaria (azI Arccar). [) .1: 58. 68. 69. 73, 79. 82. 131. Seenopcsis. I77 .
186: v. şi Marca NeagrA. 152. 160. 161 , 173. 1'13, 177. Schmidt ( II.), 36.
Pontul StiJ1lg (coasta Dobrogei I?a vennat (Geogra{u/). 181. · P uyt~h.lj-:. 181. SdlUchhardt (C.), 36, 51.
şi a Bulgariei). 85.109. Reinecke (P{1w). '1. 12.23,28. Scodra (azi Sc utnri): C 4: 156.
Popcş<i: C 3: 103. 58. 11, . S [u:hCihidtC 1 : 63. 64. Scopos.93.
PopinlJ : F 3 ; 89. Remesianll: O 3; 186 Să/aj: OI: 61. 71. Seordisci. 156. 157. 166.
116pll't'll (azi Prut): E 1; 85. Rcmi, 166. Sa/onne (azi Spalato. Sp lit): SeorţM": E 2: 47. 48, 58.
PoroinlJ: O J: 50. 142. 147. Rhaeti. 166. A 3: 153. 160. 161. 183 Scribonills Cllfio rC). 157.
Porolissum (3::i Moigrad): O Rhaelia, 152. 163. S8/0f/il8ni. 168. Scupi (n,i Skoplje): Ci: 160
2: 180. rhodicnc (vase). 86. 102. 1'10. Sa/sol'Îa (az i M ahmudia). F 2: Scylcs. 83. 9 1.
PotiJiSSil (a:i Turda): 02: 121. Rhodieni. 97. 105. 82. Scythi. 6.12.22.30.36, il·75.
P'Dya. 108. Rhodope. 5 1. H. 145. 172, Sabburg. 163. 82.83,85. 113. Iii.
Prahol·tI (râul): E 2: 102. 113. Rhodos. 92. 99. HH. 118. samÎene (vase). 86, 87. Seythia. 84. 88. 1 la. 142.
I ii. Rhocmetalc.es. J 06. Sanctus Casebonus (zeu). 16 1 SClJt/ria Minor. 89. 96. 98. 10'1
Prcindoeuropeni. 3'1. Rin. 129. 163. SandaHatru. 42. 172. 178.181.
Preşmcr (TMll<1U) : E 2: 115 Ripoc: A 3; 29. SânlÎoana {j. Somcş}, 130 scytlriee (elemente). 27. 30. 35
Proscrpin.l. 161. roata (solară), 73 SapohofJo: EI; 58. 36,41.75. 126, 144 . 146.
Proştea Micl.i: D 2 : 23. 57. R odbol1.' D 2 : 23. 57 Saras(iu (Maramureş). 62. scytho-clenice (reţJate). 170.
protoetrusce (elemente). 20. Romtl. 15 1 187. $a,ma/i. 42. 53. 105, 180. 181. scy th o- ionică (civilizaţia). 5 1.
Protogcncs. 115. romMC (elemente), 74, 119 Sarma{ia (iazyg3). 167. seytho·sibcrilln (stil). 141.
Prol'cnce. 121, 151. 127. 138. 147. 151 187 sarmlltic (stil). 69. Scbcşc/: O 2: 122.

208 209
Secundini (VicIIs). 176. Skallcrup.28. Suhain. 103. Thllsieni.97, 101.
Sec/and.2g. Skiri.115. Susa. 68. Thasos. 105. 118. 137.
Seiciperis. 177. SlcJL".187 SI/sefii; 02; 32. 6-1, Theodotos. 92.
Şendrcni.181. SUJI'onia. 66. 5/1/;:/1 (M.C.).'i9. Theoxenos. 92.
Scnyo: CI; 15. Slovacia. 7.13.24,28.44.53 Syrill, ·U. 151. Thcssalonka (azI Salome) . O
Scptimills AistomodUls. 169. 81.83. 115. 167. Syricni. 169. 179. 180. ,; 156. 160.
170. Sloc'enia.21. Sznboks. CI; 12. 14. 15.11 Thithus.160.
Septimius Hcliodorus. 170. Ş1IIig; O 2; 65, Szcndro' CI; 115. Thraci. 29. 33. 36. 37. il, iJ.
Septimius Plrilipplls. 170. Soarele (zeu). 24, 33. 73,94, Szobos:lO. CI; 62. 52.58.61.62.85. 105. 106.
Scptimms Severus. 161. 178 146. 107.116.159.160. 161. 162.
Serbia. 116. Şoarl' D 2; 23. [ n«r. 119. 121. 169.170.172. 176. 179. 181.
~i~,.o: (azi Siret): EI. 85. Sol (<eul. 169. Takwkene.:.15. Thracia, 29. 'i2. 51. Si. 89. 95.
Sf. Gheorghe, E 2 ; 26 Sof InttielllS Mlthras. 166. Tanais (azi Oon). 53. 80 ... 97. 103. 109. 116. 119. 152.
SI. Kyriakos (Apollonia): F 4 : Solu•. 163. şi Dan. 157. 170. 171. 172. 176. 178.
Şomeirtin; O 2: 12. Topae.159. thraeo-gel (element). 127.
88.
Somq (judelul). 12.15.24. Târgo(ljşle.102. Thraco-Geţi.80.
Siberia. 45.
siberia" (sul scytho-). IiI. 71. 130. Tar9u{ Mllreşului; D 2: 20 Thraco-lIlyri. 162. 170.
siberia 'I ă (arta ru5O-). 6. Somes (râul): O 1: 34, 24.54.57.69.82. Thrnco-Plrrygicni.73,
Sibiu, D2; 14.16.34.45.144. Someşui Cnid. 127. Târnalla Mare (jude~ul). 12. Thraco-Romorli, 161,
sicac. 121 . Şomhid: C 2: 57. 13. throco-scythlJ (toponimie). 153.
Sighişoara: 02: 23. 27. 28. Soso. 161. Teirnal'aMică(judetul).19.57. Thmco-Scythi. 83. 106.
131. Spillnac., D 2; 16. 34. 61. TJnwt'e (râurile): D2; 23. 45 Thucydlde. 67.
Spania. 151. Tlirllişeşti: D 3; 103. Tiamal.126.
Sigynni. 36. 17.
Sile;:ia, "14.171. Spanioli, 169. 179. Tarllau, v, Preşmer. Tiarantos (azi Siret): E2: 82.
Silivaş: 02: 113. 120, Spanlou; E 3: 102. TaI/risci. 157. 165. 85.
Sih'anlls (zeul), 166. 177. Spargapeithes. 81. 91, 105. Tecuci. 97. Tiberiu. 152. 158, 171.
Si/lJonus AcUanus. v. Plautlus Sparta. 72. Tergeste (azi Trieste): A 2 Tim8eum Minus; O 3: 162.
Singidllnum (azi Belgrad) : C Stambon. 160 164. Timacus (azi Timoc): O 3:
3; 160. 161. 180. Stern (E. I,on). 87, 95. Tcrrncinll.127. 156. 159.
Sinna. 160. Stettin.64. Terra Dacia. 183. Tilloslll; E J: 102, IiI.
Sir<" EI; 82. 84. 85. 90. Stoieneşti; O 2; 102. Terra Mater. 161. 166. Tiso, C 2; 42. H. 58. 60. 68.
96. 98. 99. 180. Strabo. 49. 115. 157. Te/lrisci. IlS. 82. 113. 114 . 116. 163. 167.
siri. 118. Streltwcg.28. Teurnia: AI: 163. 179.
Sirmium: C 2: 160. 163 165, 168 Styria. 10. 13, 28. Teu§plI.42. Ti/u Liuiu, 153.
Sisak:A2:24. Sucidal'a (azi Celei): 03: 182. ThaniarclIS, 160. Titus.175.
Siscia (azi Sisak): A 2; 21. Sucidal'ense (territorium). 182. thasicne (vase. manete). 97 Tobcsdorf; O 2: 15
158. 163. 165. Sucdia. 142. 98. 103. 104. 136. 137. 140. Toei{escu (Gr.). 100.

210 211
Turgicufus: r 3: 153. Veneţia, 10. 29, 64. 162.
Tolrl8: B 2; 28. 63. Veneticni,IOS.
J'olslo, (].).51. Turkcstdn, ]6. Vitldoniani (Vicus). 167.
Tomis (azI Constanta) . F J; Turnu~MJgurelc . D 3 '19, 82. vc~~~o~~/I~re (influente). 19. Virunum: A 2: 163.
85. 96. 100. 106. 108. 17; 103.108. Vistula, 165.
Tomitani,96. Tllrnu~S(,l'crjn (Drobeta) O Venelo-lIIyri. 17. 1-41. Vlaşca, 103.
3: 114. 142. Vergilius.168. Volg B .12.
Toleşli: D 2: 68.
Tiircic= ~ B 1 : 114. Vcrona.151. Vulei.27.
Traian. 119. 121,13b. 158. 159.
160.166.175.176. 178. 179. Tyt;" E 4: 116
V cspasian. 152, 153. 173. 175.
180.181.185. Tyrogeţi.86.
~:t/:;s~:~1:~ :"i~ 15~·180. Xctlocles. 92.
CI:
Tratls Aquitlcum (azi Pest)
167. 168.
Trafls Bonotliam: C 2: 167
Tyras (azi Cetatea Albli); F 2:
84.85.91. 181. VibantaIJarium: El: 115.
Viena (Vindobona): B \; 8.
108. 167. 2./.:82:11.
transcaspltlne (elemente). 52. Ucraina. 29. 31. 69. 84:. 115. 130. Villll Gai. 167. Zalmoxis. 73. 74, 145. 161 ; v.
Tr~nsd/J"u~leni, 173. 171 180 ViIlanol'D. 5-37. 54. 185. şi Gebeleizis.
Transilvarua, passim. Uioar~ : O· 2: 113.
Tre; SCtltHlC: h'2; "i5. 46. 71. Ulfilas. 186. uil~;o;;~ne (influente). 5-37 Zbcrturdns (Deus). 160.
Zeiidl4reţ;. 73.127.1':16.
72. Ulmetum (azi Pantdimonul de ViIlano,l;ctli.147. Zeiţa (v. Marea Zeită).
Treueri. 166, 182. Sus): F 3: 177. Viminacium (azi Kostolac): C Zeus, 115.
~;~~:~~~~8ri']: 158.159. ~!~:::t.~~·. 3: 152. 160. 161. 162. 180. Zimtlicea: E 3; 102. 103, 134.
Vindobona (azi Viena) : B 1. 20ro051ru, 41.
Tr~estc (.Tergeste) : A 2; 164. Ungaria. 24. 26. 28. 33, 41. 53,
TrI.montwm: O "i : 160. 66. 68. 69. 83. 129: v. şi
Trlptolemos. I?I. , Pannonia

~:~~:~?~.~~~L:,~h(\::: A:":': ~~!i:.~/,II·:I~~V şi Maghia,'


cli,l) F 3: 178.
~;~~~:r~DE(~/~i.181. Valci-T,;;,,: D 3: 33.
Tsierna (azi Orşova): O 3. Valens. v. Aelius.
182. Valefltia Hippoflium. 156.
Tufo./;jfJ: E 2: 59. 60. 65. 70. Vămi/e Dutlăril'. 152.
72. 73. Va,~cr: C 2; IH
Tulliu.s Gcminus. 171. Vecs: D 2: H.
lurlltlicc (elemente), 36.59. Vedea, 103.
Turci. 5. Vellciu$ Patercullls, 152. 151
Tflrco~Tăt8ri. 60. venete (inr!uente), 5-37

212 213
liSTA f IG URILOR

1. Oblecle din .:oltclla Eggcr. Vll"na, In cea mai mar(' partI" pro
vcnlte din Ardeal (după V. Parvan, Gef.C'lJ. Hg. 222). 8
2. ~pozltul dl,' bron: dda Fb:~ul Gherlll (Ib.d..-m, fig. 20J). 10
3. O patit' din depoZItul de bronz; dela Lazarpatak in Comhalul
Bereg, cu obiecte carnctcrilltice pcntm cultura gct!rll din
Carpall (lb,d. fig. 259) II
i. C.'\ld~rUJâ italicâ dela Brădul (,b,d., fig. 195) 14
S. Securi de bronz dela Br.'\dui (ibld., fig. 19'1). ••• 13
6. Cin'ilt\loarc de bron.: dela Guşrerlla [flng;\ Sibiu (if,id .• fig. 206)
7. Vas de aur dela Bilil ('h,d .. pJ. XIV, 1) 17
8. VilS de au r din BihOr (ibld .. pl. XItI, J). 18
9. OisedcaurdclaOtJac.1 (ibid .• fig. 207) . • • 19
10. Vas de pamAnt dela T3rgul-Murcşulul (ibid .• fig. 191) ~
II. Vas de bron:: Italie (ibid .• fig. 192). ~o
12. TipaT in pJatrl\ nlslpo.u.'I pentru turnatta flbulelor. g:lsll la
Don]a Dollna (IViU. M,Ut'i/a. 80Jmrn 11_ d_ H"tct:go.,jf1{J.
IX (I9(H). p. 155. flq. 108) !l I
Il Coif h,dlc dtla H aJdu·B6uorm~ny (Ge/ks. fig. 199). . . . !l3
11 Reald" de cart dt lupiI. dtla Abo' şi dda Arcalla (ihid .. fig. 208) 2'
15. Picior de vas mar" de lut dela Piscul Cr~~.. nilot (lbid .• fig. 83). 26 ..
16. PlilC:\ de plalr:\ dela Nesacllum (Ibld .. rol XX 2) 27

215
17. Placa de Itrac()(;1 del,) Sighişoara (ibid •• pl. XX. 1) 13. Figurln.3 archalca grtceascA rt:preuntând pe Aphrodlte. gti..slt.l
18. Flbull de bronz. de tip carpatic g~slt! la Suse.nlln Jud. Mure.ş la Hi.stria (jbid .• fjg. 3) . • . • • . • . , • • •
(Ibid .• pl. XII, 3j .••••. -11, Cap de marmora dela OJltatue colosalA reprezent!nd pe Htllos.
19. M:!nerul unei sAbU seythlcl! gAslle la Ooboill de Jos In jud. Găsit la Himla şi disparut In timpul ultimului r.ubolu
Trei-Scaune (i!Jid .• rig. 251). 46 (ibid.. flg.89) . . , . • . , . . • . • • , .
20. Cazau scythlc de bronz. dela Scorlatu (ibld. pl. 1. 1). 41 15. Amforă thaalanA găslt."i la Poiana. lud, Tecuci (V. Parvan,
21. Statueta de bronz. 3 %eltel Analtls. g~lra la N!eniln Jud. 3u%1\u, Cu/rul dela Poiana. pl. IV. 2) . . . ' . .,.
din profil,i din fOll3 (Ibid .. pl. 1, 3-4). ~8 16, Fragment de \'as del/an cu duenurlln reliel, gll.slt la Pbcul
22. Basin de bro1l1 dela B,1I.~noala lângd Giurgiu (ibid., pl. II. 1) 49 CrăsanUor (Gttit·s. 8g 162) . . . • • . . . • . •
23. Detaliu de pe mAnuşa Icbcs .. ulul dela Bălănoal.a un eapde slltn 17. Tipar de: lut pentru cup.'! de tip dellan cu de~e:n In relief. g,\slt
(Ibid., pl. 11,2). . • . . . . , •• ' JaPlsculvti..sanllor (Ibld .. fig 172) . . • • . , . . 99
2i. Podo.'lMdest:olpdebaldachlnscythlc (ibid" pl. 1Il. 1). -18. Lampa grecea.sc;'i de lut dela Piscul CragnJlor (ibld" Itg. 175). 100-
25, Obiecte de podoaba din tezaurul dela vaiova - Muzeul Na- -19. Candelabrul de bronz dela Piscul Cr.banllor (ib/d .• pl. X)" 101
lional de Antichll.'11 din Bucureşti (ib,d" fig. 252.253). 50. S;'ibll ccltice din Muzeul nglonal dela Turnu Severin (ibfd.,
26. Podoabe de bron%hallstattlene găsite la Alud (Ibld" fig. 2ii). S-l- pl. XXXVII. 1). • •. ' • . .. ,. 114
27. Inventarlul unul mormânl seythlc dela Alud (ibid" fig. 217). SS- 51. Secure de tipdnclc dela KOucg (ibid .. fig, 326), . , ' . 117
28. Oglinda seythlcâ dela Pl\ucn tn Jud. Alba (Ibld" pl. XX IV. 1). S6 52, Lucruri din mormAntu! . c"ltlc dela Sillva.ş ({bUl .. pl XXVI, 2) 12 0 -
29, mure de tip .. ungara-rom:!n" ((bid" fig, 271). S9 53. SăbII curbe şi cu,ile de lupt.1, dacic€:, dupa Columna Tralan4
30. TUIJurol de aur dela Gyoma (ibid" flg, 236). 60 (lbirl.. fig. 311) . • . , • . . ' •.•• ,.,
31. Podoabă de aur dela Sarasau In Maramureş (ibid" fig. 212), 6~ - 51. Stindarde (draC'ona). trompde 41 tolbe daclct, dup3 Columna
32, Brăţara de aur dela Bellye. comit. TaIna (lb.d .• fig. 232) 63 Tralan~ (ibid .. flg, 359). • . . . . • . . . . . . 1!lS
33. Braţ3ră de: aur dela Sachelhld (ibM .. flg, 218), . 64 55. Intl decorativ de- argint dela Someşul CaXf (ibld .• fig. 370), 1-:27 _
li, Br31ar3 de aur din ArdeAl (ibid" fig, 230). (H 56. Bralară de argint din Ardea! (iblcl.. flg, 385). • 128
35, Plbula de aur dela Mlkhalkowo (ibid.. pl. XV. 5). 66 57. BrlIW-a de bronz dela Gyoma (ibld., flg, 371) . . , , . , 129
36. Figurti lncisa pe urlla funcrarti. dela Paşachlol In l3ulgarla 58. Brlllară de bronz. dda Santloana In Jud. Some4 (Ib{d.• fig. 376). 130
(Ibid.. fig. 226), . . . . . . . . , • • 67 59, Urmlde lutddaSlghl~r:l (Ibtd.. fig. 395) . . . . . . . 131
37, Br;\J"i\rl de aur din tinutul Ha,!!gulul (Ibid .• fig. 382). , . . 68 60, VIIS barhar de lUI dJn Muzeul Nillional din Budapesta: alaturi,
38, Vas de pt!.mti.nt ddl1 Muhlpuuta (ArcllBeoJ. Srtesit6. X. p. 110). 69 detaliu decorativ d," pe ac,"la4 vas (Ibld" fig. 398-399). 131
39. H ydrla dela Sene (Get/ca. pl. XVIII , 2). 80 61. Vase cu picior dela Peclca In Jud. Arad (Ibld,. fig. 156). 132
iD. Aes gravcolbl:m gdsit la Mahmudla (Dacia. II. (1925). p. 120) 81 62, Kanlhar05 gMitla Zimnicea (ibid., fig. 159) . . . . , . . 134
11. Pinax din sec. VI a. Clir.. de pcovenlc:nlâ rhodJam'l ori Ionică, 63. Ceramidi dlntr'un mormant celtic dda Balsa (ibld., flg 4(6). 115
g;blt la HiJltrla. De5tn negru pe fond roşu. (V. Pârvan, 61. Monetă daca gasit:! In Ardeal. imitaţie dup:l monetele mace<:!o-
lnc..pufurlle vietii romane la glUi/e Dun6ril. flg, 9) 86 n,"ne (Coll5l. C. GluTtscu. Istoria Romanilor. )1 . fig . .li).
-12, Hydrie de provenlC'O!."i .samiana. cu desenuri negrc pe fond g~l. 65. Monet! dac! de argint gAsit:! In Ardeal: Imitaţie dupa tetra-
ben. găslt:l la HIstria (ibid" fig, 10) . . drachma din Tha.sos (ibidem. flg, 33).

216 217
66. Placă de argint cu figuri In relief: !uaulul dela Cioara 1n jud.

67. '"d"~::::':!~o~~{:L~~t:~::~I~,"(~~~.o o~:~~;:H;,,:


amabllitatl'i\ d-Iui C. Dalcovlciu).
Hllrta regluf!i1orcarpato-danubleu4!:, .. fara din text.

ERRATA
Pag. 33. rândul 11 jos de cllil secerl În loc de "securi N

45, " 13 " "Kislclr!J ".K.lcky'


73, ,. 6 " 't('ttpoc:; . . , , ' o:;:poc:;"
" 133, " 15 " " (fll/. 110) ".(fig. III)"
.. 134, .. 10 It .. kalltlzaros .. ..kantrwros·
JJ 144, .. 1 .. .. celebrelor II .. celebrele"

.. 159. " " Tapac . . . . TOlJ{w"


" 159,.. jos Itclultattum " "siuilattum·
.. 163, " 8 sus "rolllanlsm " .. romantism-
" 163, " 16 " "este ".şl'
" 165, " 14" .. cre{jud It .cerâlld~
" 169, " 2" " prlstlnam " "prtstiram
" 174, " 1 jos " al ",Ia'
.. 178, " 1 sus .. qulflquellflalis " .quillqlLcnalls·
,~178, 1 1 . . . . Tropaeum " "Tropacum"
" 197. " 6 jos .. Brlgolatl " .. Britolagae"
" 200, " 6 sus "DeUa S.la " ,Delta Seta'
Prelul volumului e de Lel 90.

218