CAPITOLUL4

MII1OAGE PROITIIGT
UTII.ITITT
ll HIt]ITA iurs[
gr coNTRAtNDtcATtl
rNDrcATrr - Cavitalileoraleneasanatenu bene-
Protezelepa(iale sunt indicate in ficiazdde terapieprin protezemobilizabile
oricetip de edentatiepar[iala,astfelincAt decAtdupdasanarealor.
contraindicatiile sunt reduse,insd putem - CAmpurileproteticenefavorabilene-
vorbi de un caracterlimitatin contextul cesitd in prealabilo terapieproproteticd
reabilitarii
implanto-protetice, carede multe
chirurgicald.
ori nu poate fi transpusdpracticdatoritd Protezelemobilizabile par[ialesunt
stdriigeneraleafectate,ce atrageimposibi- maibiologice deoarece nu necesitd rezeclii
litatearealizdriipregdtirii specifice. tisulareimportantegi refaccorespunzdtor
Esteadevdratcd edentafia pa(ialdde
morfologia gi funcliile sistemului
clasaI gi ll Kennedyreprezintdindica[iade stomatognat(TratatProteticaDentard,N.
elecfiedar gi edentafiile de clasalll gi lV
Forna,2008).Protezelemobilepartialeau
Kennedypot beneficiacu succesde aceas- dezavantajulcd prin mobilizarea lor mentin
td terapie.Protezelepa(iale mobilizabile bolnavulintr-o stare de infirmitate creAnd
suntindicatela pacienfii cu staregenerald
adevdratepsihozecu fenomenede rejet
bund gi psihicechilibratin specialacolo psihicfatdde terapiamobild.Eleau un vo-
undestareade igiendoralSestebund. lum mult mai marein raportcu cele fixe,
Beneficiazd de aceastdterapieprote-crednduneoridisconfort gi chiartulburdri
de
ticd bolnaviitineri cu camerapulpard vo- fonaliegi deglutifiecare ulteriorsunt com-
luminoasdgi copiiiin perioadade cregtere pensate.
deoareceterapiaprin protezarefixd poate
blocadezvoltarea suturilor. PROTEZAREA PARTTALA MOBILt-
Mijloacele protetice mobilepar[ialeau ZABILAACRILICA
contraindicatiirestrAnse : Protezareaprovizoriede tranzilie
- Acesteasunt dictatede stareage- Indicatii.Elementecomponente
neraldalteratdsau un psihicneechilibrat. Protezapa(ialamobildacrilicdrepre-
- lnfecliile cronice sau acute (lues, zintdo soluliede tranzi[iein algoritmulte-
TBC, actinomicozd)sau leziuniprecance- rapeuticde reabilitare a edenta[iei partiale
roase contraindicdaplicarea protezelor intinse, absolut necesard repozi[ionarii
pa(ialemobilepAnala rezolvarea lor.
 cranio-mandibulare gi redimensiondrii
eta-
juluiinferior.
Situa[iileclinicecele mai frecvente
care necesitdprotezeimediatecu caracter
provizoriu sunt(fig.4.1):
- Arcadedentareintegrela care se
vor executaextrac[ii in zonafrontaldgi la-
teraldin maimulteetape;
- Arcadedentareintegrela careapa-
re o bregdredusdin zonafrontald; &J
- Arcadedentareedentatepa(ial pro-
lezaleprin restaurdrifixe la care se reco-
manddablatiapun[ilordentarein scopul
refacerii lor;
- Arcadedentareedentatepar[ialpro-
tezatemobilla carese recomandd noi ex-
trac[ii,cu transformarea protezei
par[ialein
protezdtotala.

Fig. 4.2b. Protezarea provizorie

Fig.4.1. Protezapatiala provizorie

Protezareade urgenti poaterezol-

va situatiilimitd,cdndconsiderenteperso-
naleale pacientului, de maximaurgenfa-
fizionomie, fonatie,o impun.Principalul
scopal protezdrii de urgenldesteacelade
a conserva integritatea
morfologicd
9i func- Fig. 4.2c. Refacerea integritaliigi morfologiei arca-
lionalaa sistemului stomatognat,
de a me- delor in protezarea provizorie.
naja psihicbolnavulgi in condi[iile unor (Cazuistica Clinica de Proteticd Dentara lagi)
interven[ii
chirurgicale de amploare,com- Aceastdvariantdterapeuticdoferd
plexegi care necesitdun timp mai inde- posibilitateadirijarii cicatrizdri|intrucAt
lungatde refacereinaintede protezarea protezava actionaca un conformator, con-
(fi1.4.2a, b, c).
ulterioard tribuindastfella procesulvindecdriiunor
zoneale fibro-mucoasei de acoperire sau
parodontale periferice, ajutAndla pregdti-
 rea campuluiproteticin vedereaampren- portanlautilizdriiprotezdriimobilerelevd
tdrii respective.Astfelfenomenelede re- urmdtoarelor aspecte:
sorbfieosoasdpot fi reduse,va orienta - obligativitateaizoldrii substructu-
funcfionalorganizarea trabeculelorosoa- rilorde mediuloralgi de agentiifizicidato-
se, ameliorAnd gi procesul gi
de cicatrizare ritdplSgiicreateprinpreparare;
celde osteogenezS. - impiedicarea migrdrilor odontalegi
Protezade temporizareamAnddin imobilizarea elementelor odonto-parodon-
considerente biologiceprotezarea definiti- tale;
v5. Monitorizarea clinicda parodonfiuluigi - protejareaparodon[iului marginal
ocluzieigi temporizarea tratamentului defi- gi dirijareacicatrizdriilui; refacereatempo-
nitivau echivalentul unuielementde pru- rarda funcfiilorpierdute prinpreparare;
dent5.Capacitatea de vindecaresau com- - conservarearapoartelormandibu-
pensare,depinzAnd de vArstapacientului lo-craniene.
sau gravitateaafecfiunii,poategribi sau
intdrziaaplicareaprotezeidefinitive. Structuraprotezeipartialmobilizabi-
Func[iede fiecarecaz se indica 9i le acrilice
procedurirecuperatorii, fizioterapice,chi- Protezapa(ialdacrilicdestecompusd
nezioterapice, medicamentoase care au din urmdtoarele elemente(fig.a.3):
rolulde a anulaoriceprocesinflamator gi 1. $eileprotezei
de a contribuio datdin plus la repozitio- 2. Arcadadentardartificiald
nareamandibulo-craniand corect5,la pro- 3. Conectorulprincipal
tejareacdmpuluiprotetic,intreginddezide- 4. Elementele de mentinere,sprijingi
ratulterapieide condilionare tisulard.lm- stabilizare
Elementede
menlinere,
sprijin5i
stabilizare
5ea
acrilici Conectorprin-
c i p a la c r i l i c

Arcada
dentari
artificiald

Fig.4.3. Elementeleprotezeipar{ialeacrilice
1. $eileacrilice produsprin edentalie,avAndurmdtoarele
$eile reprezintdprincipalele
elemen- caracteristici:
te ale protezelor
partialemobile,in contact - au rolulde suportal dinfilorartificiali
direct cu creastaedentatd,ce refac din gi de transmitere
a fo(elormasticatorii spre
punctde vederemorfo-func[ional deficitul suportul muco-ososgi dentoparodontal;

86
 - transmitfo(elede solicitare
conec- - prezintddoi versanti:vestibulargi
toruluiprincipal; oral.
- se opunfor[elorde deplasare ver- Versantulvestibularse modeleazd gi
ticalegi orizontaleconstituind
gi un ele- se intindepAndin zonade reflec[ie a mu-
mentantibasculant; coaseimobilegi va fi ingrogatmarginalgi
- suntrealizatedin polimetacrilat
de corectmodelatpentrua pune in valoare
metilde grosime2 mm; tonicitateamusculaturii orofaciale.Acest
- amplitudinea geiloreste superpo- versantpoatelipsidin geauafrontald atunci
zabilitpe amplitudinea spa[iuluiprotetic cAnd creastaedentatddin aceastazond
potential; esteproeminentd. La nivelultuberozitatilor
- numdrulacestoraestein acordcu gi al tuberculului
piriformgeauaacrilicdva
protetice
numdrulspatiilor potenfiale; acoperiacestezonebiostatice (fig.4.4).

Fig. 4.4. Proteclia parodonliului marginal (CazuisticaClinica de Proteticd Dentara lagi)

Fig.4.S.Versantul
oralal crestei

Versantuloral va trebuisd aiba o ze papilainterdentard

gi parodontiul
mar-
inaltimeegaldcu cel vestibularpentruca ginal(fig.4.5).Margineaoralda geii se
geauasd prezinteo bund stabilitate. La continud principal
cu conectorul subformd
contactulsdu cu dintelelimitrofgeauanu de pldcufdpalatind
saulinguald.
trebuiesd pdtrunddin zoneleretentivede
proteticAitrebuiesd proteje-
sub ecuatorul
 2. Arcadeleartificiale
Arcadeleartificiale sustinutede gea-
ua proteticdsunt elementecomponente
ale protezeipa(iale acrilice,contribuind
esen{ialla refacereafunctiilorperturbate
alesistemului stomatognat prinedenta[ie.
Elementele lorcaracteristice sunt(fig.
4. 6):
- alegereadin[ilorartificialitrebuiesd
fie concordantd prinformd,culoare,gradde
transluciditatecu dintiirestantiintegrisaucu
restaurdrilefixeprezente pe arcadd;
- pot fi realizatedin portelansau
acrilat,din metalgi acrilatsau metalgi por-
Fig. 4.6. Alegerea din[ilor artificiali; utilizarea cheii de culori gi a dispozitivuluiEasy Shade
Realizareaarcadelorartificialeeste
guvernatd de o seriede legi biomecanice
ce trebuiesc
binecunoscute de clinician.
Chayes demonstreazd cd suprafala
uneigei trebuiesd fie cel putindubldfatd
de suprafatade sectiune,la colet,a dintilor
B8
telan.Dinfiiacrilicipot fi prefabricatisau
realizaliprin stupuire,iar cei din por[elan
pot fi anatoformi sau faletecu crampoane
sauglisierd;
- pentrua conservastabilitatea relie-
fuluiocluzal, clinicece presupun
in situatiile
solicitdriocluzaleintense,se recomandi
confectionarea fe[elor ocluzaledin metal
turnatsau realizarea din inlay-urimetalice
la nivelulstopurilorocluzale.O altamodali-
tate estepdstrarea de stopuriocluzaleme-
talicepornitedin geasau obtura{ii de amal-
gamde argintpe fefeleocluzale.
pe careii inlocuiegte.
Acestautorpropune
realizarea unorgei cu dimensiunistrictra-
portatela suprafa[adentard,dar suprafa[a
geilorfiind redusdduce la suprasolicitdri
ale suportuluimuco-ososcu aparifiare-
sorbtieialveolare.
Dinacestmotivnoi con-
 siderdmcd suprafafageii trebuieextinsd lor ocluzaleastfelca raportulS'/S sd fie
cAt mai mult, in limitelefunc[ionaleale subunitar?n vedereareduceriisolicitdrilor
cAmpului protetic. la nivelularcadelor Pentruredu-
artificiale.
Conod sustinecd for[a de solicitare cereafor[elorparazitare de suprasolicitare
ocluzaldtrebuiesd caddin mijloculgeii,la se intervine gi asupracuspiddrii suprafe[e-
nivelulcentruluigeometricsau sd fie cAt lor ocluzale.Suprafa[aocluzalddecuspi-
maiaproapede dintelelimitrofedentaliei gi datdinseamnd forlece cad?naxuldintelui,
carecontribuie la sprijinuldento-parodontal ceeace ducela o solicitare egalda supor-
al protezeimobile.AtuncicAndse reali- tuluimuco-osos. AtuncicAndsuportul osos
zeazdprotezemobilefird sprijinocluzal, este suficientde inalt, realizAnd suprafefe
fortelevor trebuisd caddin centrulgeome- ocluzaledecuspidate, ob[inemo bundsta-
trical geii. bilitatea geii dar scadeeficientamastica-
Legealui Ant urmdregtemicgorarea torie.Feteleocluzale cuspidate duc la des-
solicitdrii
suportului muco-osos prindiminu- compunerea forfeiverticale de presiune cu
areasuprafetei ocluzalea dintilorartificiali rezultante orizontale paraxiale ce destabili-
cu 10"/opentrufiecaredintepe careil inlo- zeazdgeauaproteticd.
cuiegte. Noi recomanddmca suprafala - Heteronumdrulse referdla reduce-
ocluzaldsd nu fie redusdmaimultde 60% rea numdrului de dinliin arcadaartificiald,
pentrua nu se diminuaeficien[amastica- Tn specialla nivelulgeilorterminale.Ca
torie.CAndse trece la o arcaddartificiald regulSmolarultrei nu se monteazd in ar-
se calculeazdsuprafafadupd formula cada artificialdpentrua nu suprasolicita
S'/S< >1. CAndsuprafa[adinteluide pe zonele biostaticeale cAmpuluiprotetic.
protezdeste mai micddecAta dinteluina- Uneori,cAndcondiliile de stabilitate a geii
tural valoarearaportului va fi subunitard, sunt precarese renun!5gi la molarul2.
iarforlade solicitare va fi gi ea redusS. intreultimuldintemontatpe geagi extremi-
Ackermann a sintetizatprincipiile tateadistalda geiise rezervdun spatiude
biomecan ice ale r ealizdriiarcadelorartifici- lib e rd e 1 - 1 , 5c m .
alein cadrul"Legii celor trei H": Ackers recomandi sd se execute
- Heteropozitiaurmdregteschimba- atAteageicAtebregeedentatesunt.
reaordiniidintilorartificialiastfelincdtdinfii 3. Conectorulprincipalacrilic
cu suprafalaocluzaldmai maresd fie pla- Definegte parteacomponentd a pro-
sa[icdtrecentrulgeometrical geiiin vede- tezeipa(ialemobilizabile cu rolulde a re-
rea realizdriiunei stabilitetimai bune.Se uni intr-ostructurdunitard,rigidagi rezis-
inverseazdastfelpozifiaintre molarul1 gi tentdelementele construcfiei protetice mo-
premolarul 2. bile.
- Heteromorfiaurmdregtemodifica- La maxilarconectorulprincipaleste
reamorfologiei dinlilorartificialifatdde cea orientat transversal la nivelulbolliipalatine,
a dinfilornaturali.Morfologia dintilorartifi- purtAnddenumirea de ,,placdacrilicdpa-
cialise modificdprin reducerea suprafele- latini", in timp ce la mandibuld estedis-

no
pus pe versantuloral al cresteialveolare
dentare frontale, prezentAndu-sesub
formi de placi acrilici linguald.
Fig. 4.7. Aspect al macheteifelei externe a protezei
mobile modelatd cu replica anatomicd
Conectorul principal acrilic palati-
nal are o grosimede 2 mm gi acoperdin
totalitateboltapalatind,pAndla dintiire-
stan[i9i gei.
Fataexterndlustruitd se realizeazd pe
principiul
repliciianatomice,avAndmodelate
rugilepalatine gi papilabunoidd(tig.4.7).
Fala mucozalda conectorului princi-
pal acrilicestenelustruitd gi situatdla dis-
tantd de zonelece nu suportdpresiuni:
torusul palatin, rafeul median, papila
bunoidd,etc. in zona dinlilorrestan[iva
aveacontactcu fata palatinda lor, avAnd
rol de contracroget, dar va menajaparo-
don[iulmarginalal acestorapeste care
trecein punte.
Conectorulprincipalacrilicpalatinal
poatefi ameliorat prinrdscroire distaldsau
decupare,prin decoletaresau fenestrare
(fig.4.8a, b).

Fig. 4.8a. Conectorprincipal - placu{a palatind totala

Fig. 4.8b. Conectorprincipal - placuld palatind rdscroitd distal

Decoletarea se facein zonaanterioa- tuatecu multdgrijdpentrua nu se produce
rd,distantarea protetice
la coletfiindde 5-10mm,iar destabilizarea (fig.4.9a, b).
rdscroirea
distald$i fenestrareavor fi efec-
 in edentaliafrontaldse poateutiliza matdintr-un conector centralce trimitepre-
un tip specialde conectorprincipalacrilic lu n g irini z o n e lee d e n t a t(ef ig 4
. .11a).
maxilarsub formauneibenzicentralece Alt tip de conectoracriliceste mini-
se dilataposterior sprecentrulbol[iipalati- conectorulutilizatin protezade retentie
ne luAndaspectulde lingura(spoon)- fig. Kemmeny, cu versantul palatinal putinlar-
4.10a. Nu lezeazd parodontiulmarginal al git spre mezialgi distalavAndaspectde
din[ilorrestanfi gi arestabilitate
suficientde fluture(fig.4.11b).Toateameliordrile co-
bund. Conectorulprincipalacrilic poate nectoruluiacrilicpalatinalse realizeazd
aveaforma de "7" la care cele doudpre- numaiin raportde intinderea edentatiei,de
lungirilateraleoferdsprijinpentrucrogete calitateasuportuluimuco-ososgi dento-
(f is.a .1 0b ) . parodontal gi de existenfasau nu a unor
O altd formd de conectorprincipal cresteedentate suficient de retentive.
acrilicpalatinaleste conectorulEvery,for-

Fig. 4.9a. Conectorprincipal - placula Fig. 4.9b. Conectorprincipal - placula

palatind decoletatd palatind fenestratd

Fig. 4.10a. Conectorprincipal- placula Fig. 4.10b. Conectorprincipal- placula

Spoon inT
 Fig 4.11a Conectorprincipal- placulaEvery
'' .':::,€'

Fig.4.11b.ProtezaKemmeny

Conectorul principal acrilic lingual parodontiulmarginalpentrudespovdrare,

se prezintasub formdde placalinguala
semilunard in tru" deschis posterior,
avAndaceeagigrosimede 2 mm. Carac-
teristici:
- Fata lustruitdeste orientatdspre
limbdiar fata mucozaldnelustruitd are ori-
entaredento-alveolard
; care,la edentatultotal,le stabilegte
- Marginea superioardse plaseazdla
niveluldinlilorrestanfisupracingular sau
ecuatorial.
va trece in punte peste
Conectorul
iar marginea a sa va pdtrunde
inferioard in
zona functionald lingualdcentralS,fiind
ugoringrogatd pentrua nujenafunctionali-
tateamugchiuluigenioglos.in zonalingua-
le lateraldprofunzimeaconectoruluise
in raportde aceleagicriteriipe
stabilegte
creas-
ta miohioidiand.NigaluiNeygi Bowenva fi
pusdin valoarenumaiin cazulgeilorter-
minalecu resorbtieaccentuatda osului
rezidual(fig.a.12a, b).

JZ
 Fig. 4.12a. Conectorprincipal- placula lingualadecoletata

i4,,

i:i:
::,il'S
:11::'
:
:ll:':;::
€., ,',i.'
*F a: ,.r::::"'
:::,'
ll

Fig. 4.12b. Conectorprincipal- placula lingualacu spriiindento-parodontal

(CazuisticdClinica de Proteticd Dentard lagi)

93
 4. Elementede mentinere,sprijingi
stabilizare
Elementelede menfinere,sprijingi
stabilizarereprezentatein protezareaacri- -**--;}
----'
licd de crogeteasigurdancorareagi deci
men[inerea protezelorparlialeacrilice.Pe
lAngalaturatehnologicd, o mareimportan-
[d o prezintdgi laturaclinicd,de proiecfie,
careva fi efectuata obligatoriude clinician
in colaborarecu tehnicianuldentar. Fig. 4.14. Croget simplu acrilic dentar

- Potfi subformdde pelotesaudigi-

a) Crogeteleacrilice: tafii,cu o grosimede 2-3 mm;
Caracteristici: - Au dezavantajul cd fiindrigidepro-
- suntrealizaledin acrilat; ducleziunide decubitgi se fractureazd ugor.
- fac corpcomuncu restulconstruc- Cel mai cunoscuttip estecel in turd
fieiprotetice,putAndpornifie din conecto- de gah,descrisde Kemmeny, in carepor-
rulprincipal,fiedingea. liuneadentardesterealizatd din acrilatde
Clasificare: culoareadintelui,iar portiuneagingivala
1. Crogetesimple acrilice alveolare dinacrilatroz.
(ig. a.13): Extremitatea sa se situeazdsub linia
ghid. Au dezavantajulcd se lraclureazd
ugorgi se refaccu dificultate.
Crogetele dentarecu aspectde epi-
tezefolositein caz de recesiune parodon-
tald, in protezezise parodontale, dupd
gingivo-aIveoIo-pIastii, favorizeazd r etraclia
parodontald gi reten[ia de placddentard.

3. Crogetelesimple acrilice dento-

Fig.4.13. Crogetesimple acrilicealveolare
- Sunt prelungiri ale geilorce utili-
zeazd zoneleretentative vestibulare sau
orale ale cresteialveolare,fiind deci in
funcliede gradulde retentie
al acesteia;
alveolare(fig.a.15):
Au formdde inel sectionatpentrua
puteafi introdusepe dinte;se sprijindpar-
tial pe dinte,partialpe procesulalveolar.
Potfi acrilice
saumixteacrilo-metalice.

2. Crogete simple acrilice dentare

(fi7.4.14):
 rf\t?rl
-qfiil} Fig. 4.16. Croget cervico-ocluzaldeschis dental

- Croget cervico-ocluzaldeschis
Fig. 4.15. Croget acrilic inelar
edental:cu acelagitraseuca gi primul,dar
b) Grogetelesimplemetalice:pot fi cu extremitatealiberd orientatd spre
confec[ionate din folie metalicdsau din (fi1.4.17).
edentatie
sArmd.
1. Crogetelemetalice din folie sau
bandS:
Suntdenumite gi crogeteplane.
Se plaseazdpe ecuatorulprotetic,
jumdtatein conulde sprijin,jumdtatein
conulde reten[ie.
AvAndsuprafatdmarede contactcu Fig. a.17. Croget cervico-ocluzaldeschis edental
dintele,duc,pe de o parte,la eroziuni
den- Este indicatin edentafiile terminale
tare,iar pe de altdparte,favorizeazdacu-
cAndintredintelestAlpgi vecinexistdtre-
mularea plScii
dentare. md;areac{iuneantibasculant6.

2. Crogeteledin sArmdrotundd sau

- Crogetcervico-ocluzal bidentar:
semirotundd:0,6- 0,8 mm diametru; pre-
esteindicatin situatiacAndpe arcaddsunt
zintdo mareelasticitate in toatesensurile restan[idoi din[ivecini(doi premolarisau
9i un contactreduscu dintele.Dupdrapor- un canin9i un premolar) - fig.4.18.
tul pe careil au cu dintele,ele se clasificd Reciprocitatea este asiguratd de co-
in: nectorulprincipalsituatoral.
- Croget cervico-ocluzaldeschis
dentalsaucrogetul cu umdr(fig.4.16).
Este indicatpe dinti cu retentivitdti
moderate. Asigurdretenliaprinbratulelas-
tic Ai un oarecaresprijinprinumdr;favori-
zeazd,insd,bascularea protezei.

Fig. 4.18. Crogetcervico-ocluzalbidentar

95
 - Croget cervico-ocluzal intors:
bra[ulsdu elasticare porliunea supraecua- mm de mucoasa
toriald9i o alta,extremitatea
liberd,situatd
subecuatorial in zonaretentivd(fig.a.19).
Esteindicatpe molariimezializati.
=Rb
Fig. 4. 19. Croget ceruico-ocluzalintors
- Croget cervico-ocluzalinterden-
tar (crogetul
Stahl,Adams)-ti1.4.20:
Fi7.4.20.CrogetAdams
Este utilizatmai ales pentruancora-
rea aparatelorortodontice.Similaresuntgi
crogetele
Schwartz, Jakson(Iig.4.21).
Fig. 4.21. CrogetJakson
- Grogetcervico-alveolar deschis
dental(fig.a.22):
Denumitgi crogetcu bucl5,esteindi-
cat pe dinfiiretentivi,
lungimeabucleiper-
mi[Ando maimareelasticitate.Aredeschi-
derespredinti,buclapoatefi in formdde
,,2"sau,,V"gi estela distantade 0,5 - 0,6
alveolard.
Fig. 4.22. Croget cervico-alveolardeschis dental
- Croget cervico-alveolar deschis
edental(fig.a.23):
Se recomandd in edentafiile
termina-
le, avAndgi rol antibasculant.
Prezintdre-
ten[iebund,darincercuire slabd.
Fig. 4.23. Croget cervico-alveolardeschis edental
- Croget cervico-alveolar inter-
dentar(fig.a.2\:
Abordeazdzonainter-proximaldves-
tibularS,
undese termindcu o bucldsituatd
interdentar.
Fig. 4.24. Croget cervico-alveolarinterdentar
- Croget proximalcu patrice (fig.
4.25): se recomanddin zona frontaldgi
este ancoratpe o matricesituatd pe o
microprotezd cimentatdpe dintelelimitrof
spa[iului
edentat.
96

Fig.4.25.Crogetproximalcu patrice
Grogetproximalcu casete(fig.a.26):
Fig.4.26.Crogetproximalcucasetd
Extremitatea sa liberdse sprijindintr-
o caseterealizatdpe fala proximalda din-
telui naturallimitrofedentalieisau intr-o
microprotezd.
- Croget din s6rmi cu trei brate (fig.
4.27):esterealizatdin sArmdde vipld
de 0,6 - 0,8 diametru. Esteasemdnd-
tor crogetuluiAckers.Pe lAngi incer-
cuire9i retenlieasigurdgi sprijinul.
Fig. 4.27. Crogetdin sArmdcu trei brate
Grogetulalveolar(muco-alveolar)
Se prezintdsub formdde doudanse
din sArmdsituatepe versantulvestibular al
procesuluifrontalde o parte gi de alta a
frenuluilabialsuperiorla distanldde mu-
coasd. Retenfia este in funclie de
procesului
retentivitatea alveolargi de toni-
citateamuscularS.
c) Crogetele simple metalo-acri-
lice: Suntformatedintr-unfir metalicdin
vipld de grosimevariabildce suslinela
extremitatea liberi o portiuneacrilicdsub
formdde pelotd.Lungimea firuluimetalicle
conferdelasticitate maregi posibilitatea
de
a fi activate.Pot fi la rAndullor: dentare,
alveolare saudento-alveolare.
Protezareaparlial mobilizabild detinitivd
Protezareapa(iald mobild este re-
prezentatd de:
1. Protezarea flexibild;
2. Protezarea scheletatd, care poatefi
clasicd,utilizAndca elementede
mentinere, sprijingi stabilizare cro-
getelesau modernd,cu utilizarea
sistemelorspecialeca elemente
clasicegi moderne.
Protezareaflexibili vinein sprijinul:
- pacienliloralergicila acrilate;
clinicela care parametrii
- situatiilor
ce caracterizeazd suportulodontalnu ofe-
rd conditiilenecesareamplasdrii corectea
crogetelorturnate;
- aspectelorclinice particulareca-
racterizatede torusurisau tuberozitdli vo-
luminoase;
- considerentelor estetice de masca-
gingivale;
re a recesiunii
:
 - evitdrii stresului pe unitdtile rialelor injectabileproduse de firmele
odonto-parodontale restante. lvoclairgi Kulzer,intitulatelvocap"Plus"gi
Contraindicatiileprotezdriiflexibile PalaX Press,asociatesistemelor de injec-
de stareageneraldalte-
sunt materrializate tare specifice: sistemulS.R.lvocap gi sis-
rati sau psihic neechilibrat, de infecliile temul Palajet.Acestematerialeconducla
cronicesau acutesau in situafiileclinice o excelentd adaptarea protezeimobilizabi-
caracterizatede prezenlaleziunilorpre- le la nivelullinieiAh, zond de inchidere
canceroase. in egalSmdsurdnu se reco- marginald deosebitde importantd. Estede
mandi acesttip de protezarecAndstarea remarcatfaptulcd indltareaocluziei,frec-
de igiendorald este precard,in situaliile ventdTntehnologiile clasiceeste aproape
clinicein care spaliulproteticposteriores- absentd.
te maimicde 4-6 mm,fdrda omiteprezen- Baza pieselorproteticemobilereali-
[a unuioverbitemaimarede 4 mm precum zatedin rdginiacriliceinjectabile se carac-
gi atrofiaaccentuatd a cdmpuluiprotetic. terizeazdprinomogenitate, fapt ce asigurd
o compatibilitate tisulardoptimd,avAndca
BIOMATERIALE DINCARESE rezultatminimalizarea mucoaseila care
. REALIZEAZA PROTEZELE FLEXI. contribuiein mod pregnantgi continutul
BILE redusin monomer rezidual.
Acrilateleflexibileprezintdavantajul Recent,firma Detrey-Dentsply a pro-
unuigradinalt de densitate.Balanfaavan- pus un nousistemde injectare ce utilizea-
taj-dezavantajin ce privegte utilizarea zi o rdgindpoliuretanicd monocomponen-
acestormaterialein practicacurentdeste td, microbase.
destabilizatdde investitiainitialdmare pe
care o presupunefolosireaacestora,aso- Acrilatulflexibiltip VALPLAST(fig.
ciatd cu o rezisten!5micd la fracturare, 4.28)a fostutilizatin stomatologie incd din
neeludAnd legatede adezi- 1954.
nicidificultd[ile
uneala dintiiartificiali. Apartine familieide nylon-uri, ceeace
Acesttip de protezare vinein sprijinul Tnseamnd cd este mai rezistentgi mai fle-
pacienfilor
alergicila acrilate. xibildecAtacrilatele utilizate.Protezele din
Valplastsuntdurabile9i se adapteazd con-
Acrilatul injectabil se prezintdsub fortabilin jurul dinfilornaturalirestanlipe
formdde granulecu greutatemoleculard arcadd.Datoriteproprietdfilor sale poatefi
micd.Dinpunctde vederechimicacrilatele fdcutfoartesubtiregi flexibil,in crogetede
suntpolimetilacrilati
injectabile cu polimeri- culoarea tesuturilornaturale, fdcAndu-l ne-
in careprocentul
zareliniarS, de monomer observat.Poatefi utilizatgi in protezdrile
rezidualeste minim,conferindnoi valente cAndexistdafectareaATM,la confecfiona-
biocompatibilitetii. rea de gutiere,etc.Are o rezistenldmeca-
Din categoriaacestormaterialeeste nicd deosebitdgi poate fi utilizatatAt la
necesarsd remarcdmsuperioritatea mate- confeclionarea geilorgi conectorilor,cAt 9i

98
la confectionareaEMSS.Poatefi utilizat Kemmeny(solu[iiprovizoriide tratament
de asemenigi la confec[ionarea
protezelor pentruedenta[ii
pa(ialereduse).

Fig. 4.28. Proteze din Valplast.

Intre indicatiile utilizarii acestui

biomaterial enumerdm:
- pacien[iicare prezintdprotuberan[e
osoasesau tuberozita[iplonjantecare in
conditiileuneistdrigeneralebunear trebui
redusechirurgical pentrua permiteinserfia
uneiprotezeparfialemobilizabile; Fig. 4.29. www.dentalcare.ro

- pacientiicareprezintdalergiila mo- Plasticuleste translucid,permilAnd

nomerul acrilic; culoriinaturalea tesuturilorsd transpard
- pentrucdptugiri cosmetice cu scopul prin protezd.Pacien[iiconside16aceste
de a mascarecesiunea gingivald; protezeca fiind extremde confortabile,
- rezolvdmai multeproblemedificile durabile9i cu o esteticd
deosebitd.
de tratamentcare implicadinfi parodon- Avantajele cheieale protezelor
reali-
totici,sensibilitate
dentard,cancereorale zatedinacestmaterial sunt:
sau altesituatiiin caredin[iisuntcompro- - Reten[ia- protezaeste flexibilain
migisauconfortul esteproblematic; zoneleretentive;
- de electiein tratamentul pacientilor - Confortul- protezaeste subtire,
cu torusfoartemaresau despicdturi pala- ugoard 9i flexibila;
tine. - Estetica- protezapoateli realizald
Protezele pa(ialedinValplast suntce- in tonuride culoricare permitobtinerea
protezepartiale
le maiflexibile (fig.4.29). unornuantecAtmainaturale;

oo
 - Duritatea- protezanu estecasantd,
fiindmultmaidurabild decAtprotezele acri-
lice;
- Nu aparpetesaumirosuri nepldcute
dupdpurtarea sa;
- Ugurinfain realizare:nu necesitd
prepardriale din[ilor,astfelincAt aceastd
solulie terapeuticdeste conservativd9i
nedureroasd; Fig. 4.30.www.dentalcare.
ro

- in plus,flexibilitatea
rdginiiconferd Acesteproteze,dupdo folosireinde-
un efectde scdderea stress-ului ocluzal lungatS,suferdo ?mbdtrdnire fireascda
fdrda se utilizaaltemijloace de men[inere materialului,
reugindsd-girecapetevigoa-
complicate, greude realizat; rea prin curdfareadirectdintr-o baie cu
- lesuturilegingivale suntugorstimu- ultrasunete(fig.4.31).
late in timpulmasticafiei, iar fo(ele care
acfioneazdasupra dintilorrestanlisunt
redusesubstantial;
- Duritateamaterialului gi rezisten[a
sa la actiunea substan[elor chimiceasigurd
o duratd crescutdacestei proteze.Prin
distribulia fortelorin modechilibrat,natural
la nivelulfesuturilordin cavitateaorald,
dintiirestan[i9i fesuturile parodontale adi-
acenteiSi pdstreazdsdndtateaun timp Fig. 4.3 1. wvvw. ro
dentalcare.
mult mai indelungat,spre deosebirede Baiecu ultrasunetepentrucurdlarea
pacien{ii cu protezeacriliceconventionale; protezelordin Valplast
- Nu mai suntnecesare cro$etele din in decursul timpuluis-aufdcutnume-
sdrmS: roasecercetdri gi s-a reugitob[inerea
pro-
- Poatefi ugorrebazald. tezelorscheletate cu noulmaterialValplast
- Tehnicade realizarea protezeipar- Co m b(i f ig . 4 . 3 2 ) .
lialedin Valplast:
Dintiiartificialisunt confectionafidin
acrilatsaudin por[elan(fig.a.30).Fabricile ,.*€
producdtoare realizeazdgarnituride dinti .::::

de mdrime,forme9i culoriextremde diferi-

te, astfelincAtpracticianul areo largdliber-
tatede alegere.
Fig. 4.32. Protezeo,r::::;" cu crosetedin atiai
 FLEXITEeste un polimermonomer-
free indicatla pacien[iicareprezintdreacfii
alergice(fig.33). Se comercializeazd sub
urmdtoarele forme:
- FLEXITEMP:pentruprotezetotale;
- FLEXITE SUPREME CAST TERMO-
PLASTIC:pentru protezepar[ialecu
crogetede culoareafesuturilor, cu un
aspectesteticsuperior;
- FLEXITEPLUS:pentruprotezapa(ia-
ld dinnylon;
- FLEXITE PRO-GUARD:pentru con-
fecfionarea gutierelor.
Fig.4.33.www.dentalcare.ro
THERMOFLEX: prezintdo flexibilita- exerciteo presiuneconstantd
te superioard- asigurdo functionalitate bar. Densitatea
superioarda protezeipartialemobilizabild grlcm3;ea devinepentruun timpscurtlichi-
in timp(fig.4.34).
gi stabilitate
ro
Fig.4.34.www.dentalcare.
Caracteristici:
101
- este rezistentla abrazie,rezistent
la for[e care ar fracturaacrilatele, durabil,
stabil,ugorde ajustat- rebazal,cdptugit;
- utilizarea materialului la confec[io-
nareacrogetelor, a intregiiprotezepa(iale
gi chiarla aparatele orodontice;
- procedeul de turnarea materialului
in tiparutilizeazd cdlduragi presiunea, asi-
gurAndo densitate optimdmaterialului gi o
aplicare fideld;
- fiindun material termoplastic,oda-
td ce a fost injectat,pozifiagi formasa nu
se schimbd.
Bio Dentaplast(fig.4.35,4.36,4.37a,
b): Esteo rdgindtermo-plasticd eminamente
cristalind,avdndo bazddin poliosilmetilen;
facepartedin grupulde rdginiacetilice gi se
prezintdsub formdde cartugpredozat.Pen-
tru a reugisd fie injectatd,firma Bredent
Germaniarecomanddca aceste cartuge
predozatemai intAi sd fie preincSlzitela
temperatura de 220tr timp de 15 minute;
incdlzirea chiuveteise facede la 50 t pAnd
la 120t, iardupdincdlzirea sd se
cartugului
de 7,2 - 7,5
acesteirdginiestede '1,41
dd la temperatura de 150C, apoidevenind
o rdgindcristalinitermoplasticd. Spredeo-
sebirede acrilatulclasicnu esteafectatdde
un pH maimicde 4, iardupdce se intdregte
devine microretentivd.
RdginaBio Dentaplast estedisponibi-
ld in 4 nuanledentare,culorilefiindcodate
astfel:A2, A3, 82, 83. Este un material
foarte rezistent din punct de vedere
biomecanic Ai satisfacecele mai riguroase
exigen[e fizionomice.
 Protezele scheletate tio Bio - Crogetecu elasticitatefoartebund
Dentaplastreprezintdcea mai modernd (inserarea gi dezinserareaprotezeise face
formdde protezare. Crogetele suntestetice fdrda afectadintiistAlpi);
(auculoarea dinlilor- nu suntmetalice ca la - Materialuleste,dupacum aratd9i
protezelescheletate metalice)9i au o dozd numelesau (BioDentaplast), in momentul
de elasticitate.
Elasticitatea este datd de de fa!d,cel maibineacceptat de tesuturi;
materialuldin care suntfdcute.AtAtatimo - Culoareacrogeteloreste aceeagi
cAtse respectd grosimea optimda crogetu- ca 9i a dintilor,
astfelincAtnu se va obser-
luiacestanu se va rupe.$i la protezele din va prezenta protezei;
BioDentaplast putemfolosimetodespecia- - Rezistenta bunda materialului in
le de mentineregi sprijin
(culise,
capse). timp(nuse impregneazd cu resturialimen-
Protezeledin Bio Dentaplast au ur- tare,nu-gischimba compozitia chimica).
mdtoarele avantaje:
th {. *%-
. ..J
.flr- t"
-*j4+-
I .",
ib

, *{
* i

ilit.,

Fig. 4.35. Bioproteze - proteze suple fdrd metal, firma Bredent

::,,:ii::-.

Fig. 4.36. Bio Dentaplast- modelulcu elementespeciale de menlinere gi stabilizare

 , $l
::
.t

".,

tu
Fio. 4.37a. Dentalos

ka:
-+
iJ

& *. *
\.

Fi7.4.37b. Flexiplast
w' ',.'..
'

Dinstudiilederulate proceselor
de autorise des- imaginea de resorbtie gi atrofie
prinde in mod cert comportamentul in contextul factorilor
locali9i loco-regionali
biomecanical acestorprotezece oferd (fig.a.38).

103
 Fig.4.38.Aspectecliniceale protezdriiflexibile
(CazuisticaClinicade ProteticdDentard lagi)

PROTEZAREA PARTTAL MOB|L|ZA- ofelulinoxidabilV2A,acestaliajnumitofel

BILA SCHELETATACLASICA 18/8datoritdconfinutuluide Cr gi Ni, fiind
Protezapa(ial mobilizabild scheletatd folositpAndin zilelenoastresub numele
clasicdestenet superioare protezerii
acrili- de viplSsauo[elCr-Ni.in 1930,sub nume-
ce prin posibilitatea
obfineriiunui design le de Ticonium, a fostscospe pia[aaliajul
principal
variatal conectorului metaliccu o Co-Cr.
grosimevariabildin funcliede intinderea Diversificarea materialelorfizionomi-
acestuia, decizieterapeuticdce reprezintd ce de placare- rSginiacrilice,compozite-
suma factorilorde predictibilitate,
repre- au determinataparifiaaliajeloralternative.
zentatd de numdrulde unitafi odonto- Numdrulmareal aliajelorexistentegi co-
parodontale restante,arhitectura
suportului mercializarealor a necesitatelaborarea
muco-osos, fdrd a eludatipul de crogete unorclasificdri.
ales precumgi numdrulconectorilor se- Astfel, Siebert propuneurmdtoarea
cundari. clasificare:
- aliajenobile:
BIOMATERIALE IMPLICATE iN
REALIZAREA PROTEZARILOR
SCHELETATE
1. Biomateriale metalice
Aparitiaaliajelor
la inceputul secolului - aliaje nenobile (fara continutde
XX a revolufionatproteticadentarS,reali- metalenobile):
zdndrecunoagterea proteticiica gtiintd.La
aliajedin aurpentrupro-
inceputse utilizau
teze,dar dezavantajul majorera pretulri-
dicat al acestora,adresAndu-se unui nu-
mdrredusde pacienfi. Aliajelede Crom-Gobaltsunt reali-
in 1919se propune pentrua fi utilizat zategi produsede la inceputul
secolului
al