Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SATEANU
CUPRINSUL:
CTITORII SOCIETATII
T. MAIORESCU, I. NEGRUZZI, P. P. CARP,
THEODOR ROSETTI vi V. POGOR
CORIFEII JUNIMEI:
TITU MAIORESCU, I. NEGRUZZI, P. P. CARP, VASILE
POGOR, THEODOR ROSETTI, VASILE ALECSANDRI,
M. EMINESCU, I. CREANGA, V. CONTA, S. BODNARESCU,
IOAN IANOV, A. D. XENOPOL, GH. PANU, ALEXANDRU
LAMBRIOR, I. SLAVIC!, MIRON POMPILIU, PAVEL PAICU,
ANTON NAUM, ALEXANDRU PHILIPPIDE, I. M. MELIK,
.,ST. G. VARGOLICI, C. DIMITRESCU-IASI, CONST. MEISSNER
PORECLELE JUNIMISTILOR
MOMENTE VESELE LA «JUNIMEA)
EDIT UR A
BUCCO VIN As
BUCUREETI
www.dacoromanica.ro
M
De modul cum publicul va primi acest
volum, depinde aparitia unui al doilea
volum care va cuprinde urmatoarele figuri
si figurine junimiste : Miron Pompiliu,
N. Nicoleanu, Alexandru G. Sutu, I. Cara-
giani, P. Missir, I. L. Caragiale, I. Pop-
Florentin, A. C. Cuza, diferite acte si
documente, precum si un Nou dic(ionar
al Junimei".
www.dacoromanica.ro
CATRE CETITORI
www.dacoromanica.ro
mi$ti, justified numeroasele citate fdcute, nu
pentru a mdri proportia cartii, ci numai cu scopul
de a refine toate versiunile $i toate resursele.
AUTORUL.
www.dacoromanica.ro
, sa
r.
erac ft:6R
TITU MAIORESCU
www.dacoromanica.ro
I
PROFESORATUL
www.dacoromanica.ro
4 fIGURI DIN qJUNIMEA1
INgr.,
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 5
G. Isluzicescu
www.dacoromanica.ro
Cr)
ro
L/2
-cn r%)
(-)
.'17 "c1
co tz
n
ty tL
IN. 24
tn
n
0
ca. 2,
rn
0
0 -A --. :., ,,.° .A.1..,
9.-
a. u,
0 '
:,,-.1, ,
F.. r9 $
ry ,...
,.....4....
-
0 0
c
' '
FIGURI DIN <<JUNIMEAV
www.dacoromanica.ro
. ,...
v.,.. 7 ....,
t) .
q ,,
r. 4.; ,,.
...X t, ,it, j3Vai ... r '....%r-
...'..'
u
"...le% : . ° ?:.
-°
4 41 .,',....,
o
;.s.,...!,
c ...
0 -
4
I °-f .7:. r4... ,;,, :iv
O 0
Cn . s
n 3
_
.-- -e' '
'"
. - , -- -
ro
; , . .. il: .., ..
° vs/
4 o i
.. ,, ., -
-tAiitatc ,...:..L..-..;:e....L.,...,...........nr...:,,,...-4:. ...-. .-
4 a.
;-. 1 re
r3 \'ederea 1'4 re, ,Sfetitt, asa cum era card s'a infuntat ; in cladirile yIaturate cea dental scoala primara moldoveneasca,
6'
wienuI TJTleuleJ6
prin straduinta concursul lul Gheorghe Asache. In fund se zaresc casele in care a locuit Maiorescu §, m care s'au final
ill*
prirnele se ale J u n i m i(t (1)in colectia de c4te N. A, Bogdan,I 1)
TITU MAIORESCU 7
II
www.dacoromanica.ro
8 FIGURI DIN <<JUNIMEA»
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU
9
REGISTRATURA
CURTIT APPELLATIVE DIN JAFI
Intrata,la 186 hulk
a
,
. .4# 4"C 6'1
(77T
$-4-
441, D a-R".
-/L-c
)41L-4437/61
e;czen
GP!
v/1.-Lo- Sj a 0,-.4-7r4'
"r-ed4.-
ete44.4- 4.140,0:c....- 04. /7,47-evt4 -1,-.e
0
<- /4..-4-.-.
9-,-e-r--4t
c.-,,,-----.--....-,,e,6?"-
a 1(-.4,.
, e---,e, .,
k 177 %P.. 40-004Y 4
(-27.14 ,p/I;, 4 : 7 7 , .. . ; - 7 , .. a - - . 7
6-3, '4 7 4 ''' t - t - - /0-.-4-4
4-7
1 24 ";
- . ..... ^ ''
4. e....; °42.0.4-
www.dacoromanica.ro
10 FIGURI DIN KJUNIMEA>>
III
DUELUL. PROCESELE.
A dat ratite emotii Junin& cu prelegerle sale, dar mai ales cu proce-
sele sale.
Intaiul proces criminal ce I s'a intentat din cauza unei oarecare impreju-
ran ce s'a fi petrecut la Scoala Centrala de fete, a pus in picioare nu numai
Iasi dar o buns parte din Moldova. Aparatorii lui Maiorescu erau V. Pogor, Gh.
Marzesci... P. P. Carp, I. Negruzzi, N. Mandrea si Gh. Cimara. Jar acuzatorul
reprezentant al jurnalisticei si al publicului era Neculai lonescu. Judecatori la
Tribunal erau Gh. Radovici, care prezida in locul lui Sandu Dudescu cazut bol-
nay pentru aceasta ocaziune, Raducanu-Botez si Alex. Iulian ca membrii. Achi-
tarea s'a pronuntat cu majoritate, fiind de parere csebita Raducanu-Botez. La
Curte scandalul a fost mai mic, cat si publicului nu i se iertase sa intre, dar
fetele din Scoala Centrals de-a randul cu raposata doamna Cobalcescu in
frunte.
Al doilea proces al lui Maiorescu a fost disciplinar. Marzescu ca ministru.
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 11
1-a trimis irk judecata factiltatii din Bucuresti, orezidata dp raposatul Costa-Foru
pentru absente prea multe.
Al treilea proces era eel politic, unde a avut ca tovara§i Oti 10 minieri,
intre care si Costa-Foru.
AstAzi Maiorescu trareste in Bucuresti fAcancl prelectiuni populare ca si in
trecut gi adunand iarasi tin fel de Junime la dansul. InsA mixta de asta data.
Dar acum scrie putin, spre marea suparare a directiunii Converbiriloi". Deeedat
18 Iunie (1 Iulie 1917)".
www.dacoromanica.ro
12 FIGURI DIN KJUNIMEA>>
IV
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 13
Dela Eminescu s'ar cuveni poate sa reproduceti ultimele trei poezii fa-
cute dupa publicarea editiei a doua a volumului sau de poezii, deli aparute in
Convorbiri Literare". Eminescu tot mai traeste deli este intelectual perdut;
fiindca traeste trebuie sä figureze in almanach" 5).
www.dacoromanica.ro
14 FIGURI DIN <<JITNIMEA>>
.
-;1
Titu Matorescu
www.dacoromanica.ro
TIIU MAIORESCU 15
www.dacoromanica.ro
16 FIGUR! DIN KJUNIMEA
Abia 1a. 2/14 Februarie 1884, .adka diva trei luni, profesorul
Obersteiner din Ober-Dobling, Heilanstadt, Leidendorf-Obersteiner
Ling5 Viena, anunica ca poetul si-a vernit in fire".
Inviarat de aceasta Imbuicuratoare veste, Nlaiorescu trimite
poetuilui aceasta imrpresionanta scrisoare:
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU -47
www.dacoromanica.ro
18 FIGURI DIN *JUNIMEA>>
Draga Emilie.
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 19
/
WILHELM HUMPEL EMILIA MAIORESCUIIUMPEL
Cumnatul lui Titu Maiorescu Sora lui Titu Maiorescu
www.dacoromanica.ro
20 FIGURI DIN tJUNIMFAIfr
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 21
www.dacoromanica.ro
22 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>
IN CERCLIL JUNIMII"
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 23
I. Slavici
VII
Maiorescu blastamat,
Cine dracul te-a 'ndemnat
Intr'o zi nefasta nova
SA scorneVi Direcria noua ?
Vai. acest cuvant pocit
Pe not toti ne-a prapadit!
www.dacoromanica.ro
24 FIGURI DIN tqUNIMEA.I.
VIII
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 25
niza colegii, dar aceste lucrari s'au irosit si nu se mai ,tie de urma lor.
La Junimea" a incercat si Maiorescu candva sa fie spiri-
tual si glumet inteun rand cand Iaoob Negruzzi cu persistenta
sa a convins pe toti literatii societatii iesene sa aduca ceva vesel si
spiritual la a douazecea aniversare, banchet sardanapalic ramas ce-
lebru in analele junimiste.
S'au executat tati pans si temperamentele cele mai contempla-
tive si sabre ca Eminescu, Samson Bodnarescu qi Miron Pompiliu,
§i... s'a conformat si marele critic. Inteadevat Maiorescu a adus si
el o contributie ce avea sa fie de spirit, dar care n'a fast nici macar
glumeata. Incercarea a esuat ajsa ca menuscrisul lui Maiorescu a
disparut... fara ca meticulosul lacob Negruzzi sa-1 fi putut confis-
ca, curia a facut si pastrat cu evlavie toate, absalut toate manuscri-
sele convorbiri*tilar.
Cel mai mare si mai vd.guros spirit critic n'a putut fi un am...
de spirit si un zeflemist.
Scena s'a petrecut in anal 1869, ached in priunii ani sand spi-
ritul nou al lui Maiorescu era primit de unii cu o adevarata osti
litate.
www.dacoromanica.ro
26 FIGUR' DIN IJUNIMEA)D
IX
MAIORESCU ANTIDINASTIC"
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 27
oricat de paradozal ar parea mai mult in mimica manei deck in puterea cm-
vantului sau.
Cand vorbea, degetele lui erau in necontenita migcare. Ele accentuau, sub
liniau, completau, luminau, intunecau, saitilizau gandirea sa, nu numai cu o
maestrie neintrecuta, der cu o putere de evocatiune pe care n'o poate intelege
pe deplin decat cel ce a asistat la manifesta0unile oratorice ale lui Titu
Maiorescu.
In special un deget, aratatorul, a jucat in elocinta lui Maiorescu un rol
hotarator. Cele mai de seams din marile sale efecte de tribuna, Maiorescu le
datoregte acestui deget intr'adevar magic ".
XI
XII
MAIORESCU MUZICIAN
www.dacoromanica.ro
28 FIGURI DIN tilJNIMEAI,
XIII
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 29
www.dacoromanica.ro
30 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>
XIV
Aceste doua figuri alese, atat de inrudite intre ele prin con-
ceptiile for ca oameni de stat, dar atat de deosebite intre ele prin
temperament si talent, s'au iubit si respectat reciproc toata viata.
Unul recunostea altuia superioritatea chiar in politica. Tot t;i
Maiorescu vazuse in Carp un sef" si o excelenta" deli el, si nu
Carp, fusese mai inainte ministru.
La randul ski Carp, cu tot talentul sau oratoric, vedea in
Maiorescu pe autenticul retor. De aceea, fiind inscrisi amandoi la
o discut'e budgetara, in Camera, ,presedintele Adunarii ii intreba pe
Carp:
Doriti sa vorbiti inaintea d-lui Maiorescu?
Da, pentru Ca e cam greu sá vorbesti dupa Maiorescu!,
raspunse Carp.
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 31
sarutandu-se.
Totusi imprejurarile si evenimentele fatale, mult mai tari de
cat oamenii cei mai tari, i-au despartit pe acesti nedespartiti prieteni
de toata viata, la aanci batranete.
Cand Maiorescu a succedat pe Carp, la sefia guvernului si
a prezidat pacea balcanica, seful politic al junimistilor, P. P. Carp
a considerat acest act ca o tradare" din partea lui Maiorescu de
care s'a despartit pentru totdeauna.
Iar cand un prieten comun 1-a invitat pe Carp sa conduce rama-
sitele pamantesti ale .Ffului literar al Junimii" el a raspuns para-
doxal :
Nu fac niciodata si nimanui un act de politata ce nu mi -I
mai poste intoarce 115
XV
MAIORESCU IN PORTRETE
www.dacoromanica.ro
32 FIGURI DIN tJUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
ilfryt.T M4IORESCU 33
4.
XVI
www.dacoromanica.ro
34 FIGURI DIN (JUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
TITI1 MAIORESCI3 35
www.dacoromanica.ro
36 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
TITU MAIL RESCU 3'T
www.dacoromanica.ro
38 FIGURI DIN CJUNIMEAA
XVII
0 LUPTA CU ALECSANDRI
lntre multele fapte caracteristice gasim unul deosebit de inte-
resant :
Suntem in primavara anului 1887 la Ias.i, in vremea alegerilor
venerale.
Se prezinta doua grupuri politice: junimistii de o parte, libe-
zalii (denumiti belferi") de alta.
In fruntea ambelor liste doi bun,i prieteni pe care insa politica,
§1 cu deosebire lupta electorala, i-a transformat in adversari; aman-
doi faceau parte din Junimea".
In fruntea liberalilor Regele poeziei (Alecsandri), in fruntea
celorlalti, Regele gandirii (Maiorescu).
Lupta era dirza fund vorba de modificarea unor articole din
Constituite, in urma razboiului de la 1877 si a tratatului dela Berlin.
iata ,Si componenta listelor, asa cum o gasim in scrisoarea pc care
hcob Negruzzi o trimite la 15 Aprilie 1878 lui Maiorescu, (scri-
roare tiparita in al treilea volum al operei lui I. E. Toroutiu).
BF.T.FERI: Col. I Camera: Alecsandri
Col. II Camera: Col. Langa
Col. III Camera: Sc. Pastia
A. D. Holban
(,heorghiu
Al M. Sendrea
Co. IV Camera : V. Gheorghian
Col I Senat: V. Adamache
Col. II Senat. Dr. A. Fatu
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 32
NO Maiorescu
T. Ciupercescu
G. Marzescu
I. C. Negruzzi
C. Cerchez
V. Conta
P. Mavrogheni
P. P. Carp.
lubite Maiorescu,
0 CARACTERIZARE
www.dacoromanica.ro
40 FIGURI DIN CJUNIMEA)
pe sub ochi, apoi o citea cu glas tare. Cand lipsea dela Iasi nu-1 putea inlocui
ca cititor la Junimea decat doar Eminescu.
Maiorescu scria tot atat de frumos cum vorbea, vorbea tot atat de frumos
cum scria si natura it inzestrase din belsug.
Se spune Ca intr'o sedinta a Juniniii el a dat retire unei novele. Cei ce
au ascultat-o cuprinsi de admiratie nu mai incetau cu laucfele ; data nu ma
in. el cereau publicarea ei in editie de lux si cu gravuri. Cand a aparut novela
in revista Convorbiri literary:, nu mai era aceiasi, o mare deziluzie pe cei care
o admirase cu oateya zile inainte. Frumusetea acestet bucati. literare sta in
fehrl ei de a fi citita 21).
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 41
.-:"
F
, o.
r
:*40-
4" ,
Ifta
ill
11
1.11.
TITU MAIORESCU
Cantatu a de Squide.-141
11)in coleota istonografului N. A. Bose lan-Ia)
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA T. MAIORESCU
www.dacoromanica.ro
s... Credinfa mea este a junimea" va
.r,,i,
pastra o paging in istoria literaturil to-
mane, cad prea am avut not insine pig-
care la lucrarile noastre, pentru a nu fi
adus multumire si fobs publicului mare.
Vor veni mai tarziu able societati mai in-
;
vacate, poste mai active, si mai neobo-
k, I site, insa nu va mai ?vi niciuna care si
.1 fi facut lucrari serioase intr.() forma atal
i de vesela, de placuta, si de neobisnuitg.
.,/
IACOB C. NEGRUZZI.
www.dacoromanica.ro
AUTOPREZENTARE:
www.dacoromanica.ro
46 FIGURI DIN CJUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
IACOB NEGRUZZI 47
www.dacoromanica.ro
48 FIGUR' DIN (411JNIMEAl>
II
III
Treauft de 50 ani, pare insa mai tanar ; stature potriNtlta, bruin, ache
butlbucati, barba rade cum se zice la pa*aport.
www.dacoromanica.ro
JACOB NEGRUZZI 49
Jacob Negruzii
i
biruita tenacitate sub once guvern, s'a facut celebru printr'o tacere docile dial
creta, de aproape 25 de ani! Nici chiar cand s'a discutat intocmirea codului
comercial ri cand toata lumen se astepta dela I. Negruzzi, ca vechiu profesor de
drept comercial la Universitate, sa is parte la desbateri si sa-si spuie cuvantul
sau, nici chiar atunci n'a volt sa 54 spuna! Academia, uncle e membru de dois-
prezece ani, c inca in asteptarea discursului sau de intrare.
Altfel, intre prieteni, e vorbare; Om chibzuit strancrator; ii place gro-
zav sa Idea parte din once tomisiune dturnifera. A scris si piese de teatru si
satire si multe de toate ba a corn's si un roman Mihad Vereanu-, si in tot
ce a scris se vede c'a pus foarte malt i bunavointji. De cativa ani nu mai pro-
duce in literature.
Semne particulare: sa mai ma gandescr
www.dacoromanica.ro
50 FIGURI DIN OJUNIMEA,.
www.dacoromanica.ro
IACOB NEGRUZZI 51
IV
www.dacoromanica.ro
52 FIGURI DIN «J UNIMEA)>
VI
VII
www.dacoromanica.ro
LACOB NEGRUZZI 53
VIII
www.dacoromanica.ro
54 FIGURI DIN 4:JUNIMEA*
IX
Patlagica e Gh. Panu, care avea un nas lat, cam turtit, far
Lehaescu e C. Dumitrescu-Iasi, orator.
Pe loan Ornescu, liberal, Post ajutor de primar si reputat elec-
tor la Iasi, el l'a poreclit Urnescu, aluzie la... urns
Ca a inveselit si el Junimea" in toate imprejurarile, aceasta
se observa si din glumetele invitalii la aniversari si banchete, redac-
tate de el.
www.dacoromanica.ro
IACOB NEGRUZZI 55
XI
www.dacoromanica.ro
Z6 FIOURI DIN KJUNIMEA3;
XII
www.dacoromanica.ro
1ACOB NEGRUZZI 57
XIV
XV
www.dacoromanica.ro
58 FIGURI DIN CJUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
IACOB NEGRUZZI 59
XVI
www.dacoromanica.ro
60 FIGURI DIN etJUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
IACOB NEGRUZZI 61
Pe cam/ electricitate,
Cai ferate cu vapor
Inca nu era' inventate
Mergea totul fare zor.
Cei batraai erau mai 411
Igi menu carul cu boi'
Ho.... csal.. hois... eta!
Hois... cea... hois... ceal
*
Azi sburam pe cal ferate
In vagoane indesate,
Sosim cu capete sparte
Nemancati gi degeratil
Decat atatea nevoi
Mai bine carul cu boi !...
Hoes cea... hois... cea!
Ho:s... cea... hois... ceal
*
Cei vechi pan' faceau o lege
Legau mult tei de curmei
Chrbzu'nd cum sa o lege
Cu al tariff obicei !
Gad batranii erau moi
Umblau cu carul au boi f...
Ho's... cea:.. hois... cea!
Ho's... cea... hois... cea! -
*
Azi cunt tnebile schimbate
N'avem vreme de perdut,
Legile trebui votate
Cu duiumu 'ntr'un mint.
Dar eu crez la biruri not
E mai bun carul cu boi I.,.
Ho's... cea... hois... cea!
cea... hois... cea!
*
Dar la Plevna in reduce
and dugmanii stau escungi,
$i ai nostril miff gi sute
De gloante cadeau patrun.gi
Erau falnicii .eroi
Tot tarani dela boi
Hots... cea... hois... ceal
cea... hois.,. ceal.
www.dacoromanica.ro
62 FIGURI DIN KJUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
IACOB NEGRUZZI 63
tarea din vials a lui Vasi/e Boerescu. In anul 1896 fu pus la pensiune dupa
32 ani de profesorat.
Iacob Negruzzi a mai lost membru al consiliului permanent din minis-,
terul Instructiei Pub lice, vre-o opt ani; deputat si in urma senator, vre-o cloud-
zed de ani.
Cu toata lunga duratd cat a facut parte din Corpurile Legiuitoare, I. Ne-
gruzzi n a avut nici odata o mare atractie pentru politica actiA. Placerea sa cea
mare a lost totdeauna literatura. Asa impreund cu T. Maiorescu. Th. Rosetti,
V. Pogor 0 P. P. Carp, a infiintat societatea literary Junimea- al carei se-
cretar perpetuu a fost.
In aceasta calitate a luat parte la toate prelectiunile populare pe care le
faceau membrii Junimei". Activitatea lui s'a marifestat mai ales prin infiintarea
Convorbirilor Literare" pe care a condus-o aproape treizeci de ant: 18 in
Iasi, restul la Bucuresti. Trecand-o apoi la generatia mai tandrd, revista este
condusa de d. pro:esor S. Mehedinti9.
In aceasta revista, I. Negruzzi a publicat aproape toate lucrarile sale
literare 7 ) care in cea mai mare parte au iesit in sapte volume. Aceste lucrarl
In versuri si proza stunt urmatoarele :
In prozas Copii de pe nature, Scrisori despre limba romans ", Mihal
Vereanu" (Roman), , Plimbari prin munti" si Din Carper.
Teatru: comediile 'Nu te juca cu dracul", Impacarea", O alegere la
Senat", O poveste", Amor si viclenie" (in versuri) Beizadea Epaminonda".
Versuri; Satire, Epistole, Balade, Poezii lirice, Idei .i Maxime.
Traduceri: din tragediile lui Schiller: Hotii", Conjuratia lui Fiesco
la Genua ', Don Carlos", Cabala si Amor", ,Maria Stuart", Fecioara din
Orleans", aceasta din urma tiparitd in Convorbiri Literare", nu este reprodusa
In cele sapte volume.
In colaborare cu I. L. Caragiale a scris textul unei operete Hatmanul
Baltag", iar cu D. R. Rosetti mai multe reviste teatrale : Nuzat", Zeflerncle",
.,Nu te juca cu dracul".
I. Negruzzi a fost ales membru al Academiel Romane in anul 1881. In
anul 1890 a fost ales prezident, iar dupd incetarea din viatd a lui Dimitrie A.
Sturza a trecut secretar general".
www.dacoromanica.ro
64 FIGURT DIN <<TUNIMEA>>
NEGRLITIGANIADA JUNIMII"
www.dacoromanica.ro
IACOB NEGRUZZI 65
vestit bacan din Iasi, iar lui Jacob Negruzzi ii se zicea Gantt cu
minciunile- fiindca aducea toate stirile §i toate noutatile, sau Don
Ramiro", dupa titlul une'l dintre poesiile sale, amandorora li s'a
spus ca fac parte din neamul Negru jaanesc (Negruti-Ganesc -
a'
3.
www.dacoromanica.ro
66 FIGURI DIN CJUNIMEA)
5i tot pe terra... culoarei feted, ii s'a facut si fiului sett, lui Jacob
Negruzzi un verset popular pe care veselii junfimisti, in frunte cu
galniculsi poznasul Pogor, iscoditord de porecle, ii cAntau in corcand
tineau sA-1 tachineze sau sA-i faca vre-o demonstratie ostila... de
simpatie !
Pe o leuca de caruta
Varata sub o gura,
Nu mai tacea din guru
0 pasare... ncgruta:
www.dacoromanica.ro
IACOB NEGRUZZI 67
Draga Nicolae,
Tu esti un gogoman, sau mai bine, tu esti un egoist, sau mat bine, tu
ai toupet cum dam mai' vazut; sau mai bine, esti i gogoman, si egoist si
ai toupet.
Dar ma vei intreba pentruce?
Iti voi raspunde : fiindca toate actele tale dovedesc aceasta pan'la evi-
denta. Ca esti gogoman dovedeste scrisoarea ta; ca esti egoist dovedeste stri-
gatul tau de detresse ca to -am uitat, cand to nici iti mai aduci aminte ca mai
suntem si not pe lume ; ca ai toupet proba ca uitandu-ne, tu tipi cut amar ca
to uitam noir
www.dacoromanica.ro
68 FIGURI DIN tJUNIMEAxe
www.dacoromanica.ro
IACOB NEGRUZZI 69
www.dacoromanica.ro
70 FIGURI DIN OJUNIMEAV
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI IA I. NEGRUZZI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
P. P. CARP
www.dacoromanica.ro
76 FIGURI DIN <<JUNIMEA»
www.dacoromanica.ro
P. P. CARP 77
Tram ant sau casant in aprecierile sale critice, intr'o sears 1-a
determinat pe Samson Bodnarescu, la o sedinta a juninni- sa pre-
face in chip radical piesa sa istorica Grigore Ghica Voda".
A tinut prelegeri, a tradus pe Shakespeare din englezeste sc
pe Humboldt din. nemteste. Admirand prcca si teatrul lui Costache
Negruzzi, i-a oferit un exemplar din Machbeth", scriind drept dedi-
catie pe volum, un sorbet in care face aped la Costache Negruzzi sa
continue a darui limlvi gi literaturii romane alte opere de valoare;
aceasta in timpul cared autorul Pacatelor din tinerete" suferind
fiind, nu mai putea activa in campul literaturii.
A iubit Junimea- si in deosebi pe Eminescu .pentru conser-
vatorismul sau national si impreuna cc Maiorescu l'a adus la Tim-
pul". In contrast Cu aparenta sa sobra, era un ironist prin excelen-
ta. Cand zeflemisia sau ironiza, toata figura ii se insenina a umor
si ilaritate, cucerind astfel pe toti chiar si auditoriul cel mai
ostil.
Pe unii ii vom convinge, pe altii ii vom invinge" a amenintat
el caud.va ironic, cum remarca Alexandru Vlahuta. La scoala sa ze-
fiemista au urmat cativa iunimisti in politica: Bobeica, Petra Mis-
sir si A. C. Cuza acesta din urma neintrecut in intreruperile, re-
plicele si apropourile sale epigramatice.
www.dacoromanica.ro
78 FIGUR' DIN KJUNIMEAV
www.dacoromanica.ro
P. P. CARP 79'
www.dacoromanica.ro
80 FIGURI DIN tJUNIMEA)>
(Sistenzul tau e foarte simplu si comod : Vii din case in base luni la q1u-
nimea, scoti sabia din teaca. formulezi sau mai bine inventezi o teorie, transezi
toate chestiile cu varful sabiei, condamni si reprobi tot ce nu-ti convine s apoi
pleci! Apoi nu se discuta asah, 7).
De unde se vede dorinta Junimir de a-1 avea cat mai des
in mijlocul ei si de unde rezulta ca Petre P. Carp cu spiritul sau Cala
ca si cu sabia...
Succedand pe Maiorescu la departamentul Instructiunii, in gu-
vernul lui Ion Bratianu, Carp a incercat o .profetie evident ze-
flemistA :
Grigore Ventura, cunoscut in lumea politica si gazetareasca
sub numele de Papa Ventura" intalnindu-1 pe Carp, dupd ce a
depus juramantul la Paint, ii s'a adresat astfel :
Deacum Liberalii s'au asezat deabinelea la guvern ! a ex-
clamat el cu intentia de a-1 maguli pe Carp, a cArui prezenta in
minister, credea el, li-ar asigura o guvernare mai lungs.
Dar Carp cu umorul sau gray, i-a dat acest raspuns ne-
asteptat :
Noteaza-ti, Grigore, in carnet, ea acest guvern nu va dura
ducat eel mult dona saptAmani, tocmai fiindca si eu fac parte din
e/ 8
In guvernul lui Lascar Catargi, in seziunea dela 1876-77, in
urma unei interpaari la Seat, Maiorescu primind un vot de blam.
a demisionat din demnitatea de ministru al Instructiei.
Carp, Para a ezita, i-a luat local.
Tot asa Carp nu s'a sfiit sa -latace in .parlament pe Vasile
Alecsandri, care ca raportor al legei pentru darea in concesiune a
construirei unei retele ferate, a sustinut consortinl mglez Crawley.
impotriva lui Carp, care sustinea un consortiu national.
Atitudini caracteristice care denota intransigenta spiritului sau.
Iar la 1889, sub guvernul prezidat de Th. Rosetti, and opo-
zitia cerea disolvarea parlamentului si Gh. Panu demonstra dela tri-
bunA ca guvernul este impopular, Carp, care facea (parte din minister,
a potolit spiritele cu urmAtoarea replica, un adevarat clicton :
Intr'adevar am venit la carma tarii fara popularitate, dar
va asigur ca vom pleca dela guvern buourandu-ne de cea mai mare
popularitate !".
In clipele cele mai serioase, Carp era ca intotdeauna profund
ironic.
www.dacoromanica.ro
P. P. CARP 81
www.dacoromanica.ro
82 FIGURI DIN CJUNIMEMo
www.dacoromanica.ro
P. P. CARP 83
www.dacoromanica.ro
84 FIGURI DIN 4CJUNIMEMD
www.dacoromanica.ro
P. P. CARP 85
www.dacoromanica.ro
.86 FIGURI DIN CIUNIMEA>>
Dealtfel, Carp n'a pus nici odata mare pret pe corpul electo-
ral pe vremea colegiilor cenzitare si privea cu absolute nepasare re-
zultatul scrutinului in once alegere.
Asa la o alegere de balotaj ce a avut lac la Bucuresti la 1909,
-cand s'a ales candidatul partizan al lui Take Ionescu si a cazut in-
susi Marghilaman, a avut lac urmatorul dialog caracteristic, intre
Carp si Marghiloman :
Carp : Cat ai cheltuit la balotajul de ieri ?
MarghilomAn : 21.000 lei.
Carp : Pai da! Nu sunt eu mai ,cuminte ca nu-mi cheltuiesc
banii pe asemenea prostii ? 14)
Dovada elocventa cat de putin, se sinchisia Carp dace reusea
sau nu in alegeri; de aceea une on el se alegea fare vrerea lui. Se
razbunau astfel si alegatorii stiindu-se tratati atat de sus de dis-
pretul suveran al lui Carp.
www.dacoromanica.ro
P. P. CARP 8T
www.dacoromanica.ro
88 FIGURI DIN CJUNDIEAX,
in 30/3 91
Drags Bodnarescu,
Ori cat de poet ai fi, realitatea lumei te apuca si te face ale-
gator. Asa si cu tine si in aceasta calitate ai rara fericire de a prim
un autograf de la sef. Acest autograf are de scop sa te roage a
vota pentru Stroici 16) si Moruzi 17) candidatii nostri la colegiul I,
Contez pe vechea noastra amicie ca sa nu-rai refuzi acest serviciu,
al tau devotat P. P. CARP
i.(2771,4t 0,1
-?-*
44.44. -76..14*
evi- 're
.7...16. e
/".4 7
4-e
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA P. P. CARP
www.dacoromanica.ro
\***S':, ., .
t10:0P-
VAS1LE POGOR
www.dacoromanica.ro
VASILE POGOR
Teribilul copil- at Junimii"
..Nascut la Iasi, la 20 August 1833. Unul din cei cinci
fondatori stalpi de gazda a Junimii. Capul cel mai fantaptic
in teorie, burghezul cel mai prozaic in practica. Autor de
poesii originale si traduse. Iubind femeile dar urand vinul.
Autorul tuturor propunerilor nerealizabile si a trei p5rti din
porecle si ziceri din care se compune acest dictionar. Omul
cel mai corosiv din lume, schimbandu-si ideile dupa fiecare
carte noun ce ceteste si entuziasmat de fiecare dearandul.
Propunand nesfarsit lucrari comune, dar uitand propuneriie
sale a doua zi dupa ce le facuse. Tiind la traditia Junimii
dar uitand-o vesnic. Acura ca poet in decadentA, ca autor de
corosivitati in Hoare. (1- 20 Martie 1906)".
I. NEGRUZZI (Dictionarul Junimii).
www.dacoromanica.ro
94 FIGURI DIN IXJUNIMEAN"
noscut. dar care prin stilnuile sale a scris un adevarat pamflet im-
potriva epocii evgheniste.
www.dacoromanica.ro
VASILE POGOR 95
www.dacoromanica.ro
96 FIGURE DIN 4 JUNIMEA3.
www.dacoromanica.ro
VASILE POGOR 97
www.dacoromanica.ro
98 FIGURE DIN CJUNIMEAX,
www.dacoromanica.ro
VASILE POGOR 99
www.dacoromanica.ro
100 FIGURI DIN CJUNIMEA
www.dacoromanica.ro
VASILE POGOR 101
www.dacoromanica.ro
102 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
VASILE POGOR 103
Primesc cu cea mai vie placere propunerea Dv., insa nu ca semn de recu-
nogtinta, ci mai bine ca semn de amicie ,si comunitate de idei literare ,ci filosof ice.
Profit Inca de aceasta ocaziune spre a-ti aminti ca ai uitat cu desaviirgire ca
exists un jurnal intithlat Convorbiri Literare'l gi cä, pentru a trai, acest animal
are nevoie de graunfe care mai crest in ogorul tilu. A douazecea aniversara a
fundatiunei Junimii urmeaza a se serba anul acesta cu deosebita pomp&
Pentru ca sa poata veni tofi membrii din Bucurega, s'au fixat vacanfide
Craciunului. Ziva se va face cunoscut prin invitatia traditional& la dispozifiunt
de pe acum ca sa poti veni intre not pe doutt-trei zile S1 sa Fiera incaodata
sanatatea pretuitei noastre Junimi. Raman al d-tale devotat amic
V. POGOR
www.dacoromanica.ro
104 FIGURI DIN 414JUNIMEA)
er:f7;- 1,//i/e,Cir(b/C4;6
/ 41 Mat .,8(17/4
CA ',44AXIIIAA' A'oct_
tie a /--a-te Cx4-wv-1
'_42v) /1..oW (2t--et Iht _oil
Ig...76,,, 49 frt_
4/e4-1
24-cri "4_ 14-?zz (2-141,
4, -le. at-et-zit d 100-1Z--
e-t.et/74- q,
/266ti_i/ &fAA Gam',
,pL.vei-te-0
(Facsimilul din nartea finals a rava§alui catra Bodnarescu)
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA V. POGOR
www.dacoromanica.ro
t
kr
THEODOR ROSETTI
www.dacoromanica.ro
THEODOR ROSETTI
www.dacoromanica.ro
110 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>
Desi n'a facut literature propriu zisa, nici *Uinta, a fast su-
fleteste strans legat de Convorbiri Literare" §i Junimea", al caret
nas a fost intrucat d i -a gasit denumirea si a botezat-o.
Ceea-ce se resimte si astki, recetin.du-i arma.toarea Scrisoare"
pe care a adresat-o revistei 2), in Martie 1906, la a patruzecea ani-
versare a aparitiei :
Domnule Director,
Mi-ati facut distinsa onoare a-mi cere cateva randuri pentru
numarul jubiliar al Convorbirilor Literare".
Imprejurarea ca eu am fast acela care am gasit numele socie-
tatii Junimea" din lucrarile careia s'a nascut revista d-tra, v'a ins-
pirat desigur aceasta cerere; vi s'a pang natural ca nasul sa nu lip-
seasca la jubileul nepotului.
Sunt foarte fericit ca am putut avea o particica cat de mica in
miscarea noastra intelectuala, singura in adevar folositoare. Cu cat
viata socials si politica e mai putin satisfa'catoase, cu atat cugetarea,
dezinteresarea depattata de sbuciumarile zilei, amine mai neoesara.
In ea putem atunci gasi ran fear de iamdraciune care ne duprinde la
spectacolul unui prezent sarbad, lipsit de aspiratiuni mai inalte. E
deci o datorie in asemenea momente de restriste a cultiva aceasta
cugetare; prin ea numai putem pregati un viitor mai bun, mentine
vie seanteea idealului, menita a reinvia flacara curatitoare a mias-
melor din prezent.
Desi mi-a ramas dela debutul meu in publicistica atat de
hazliu povestit de amicul I. Negruzzi in numarul jubiliar al Con-
www.dacoromanica.ro
THEODOR ROSETTI 111
www.dacoromanica.ro
112 FIGURI DIN (JUNIMEA)
Domnule prefect.
Sunteti ordonat ca la minut dwpa iprimirea acesteia sa VA luati
tarabuVele §i in interesul serviciului sa veniti cu dansele la gazda la
d. ministru al lucrarilor publice, unde aveti totdeauna o odae care
va a§teapta §i un tacam la dejun §i masa.
Vi se face totodata aspra luare aminte la necuvidnta de a va
duce la cra§ma, in lac de a veni diva datorie la superdorul d-tra care
va saruta dulce.
Ministru secretar de shat la departamentul
Ticalo*iilor publice
T. Rosetti
www.dacoromanica.ro
THEODOR ROSETTI 113
www.dacoromanica.ro
114 FIGURI DIN KJUNIMEAS,
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA TH. ROSETTI
www.dacoromanica.ro
V. Alecsandri M. Kogainiceanu
www.dacoromanica.ro
V. ALECSANDRI
www.dacoromanica.ro
120 FIGURI DIN CJUNIMEA*
www.dacoromanica.ro
V. ALECSANDRI 121
www.dacoromanica.ro
122 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
V. ALECSANDRI 12S
ALECSANDRI LA JUNIMEA"
www.dacoromanica.ro
124 FIGURI DIN clUNIMEA
www.dacoromanica.ro
V. ALECSANDRI 125
*
Nemultumit de versiunea romaneasca a tragdcei idile amoroase
"Romeo si Juliette" facuta de Dem. Ghica, poetul se gandi la un
moment dat s'o traduca el dar marturisi apoi :
Cine ar putea sa aiba curajul sa se ating5. de Shakespeare?
Eu unu nu! De cele sfinte nu ma ating !... 8).
*
Pela 1890 poetul Vasile Alecsandri function la Paris in cali-
tate de trimis extraordinar si ministru plenipotentiar al tarii".
Simtindu-se bolnav si avand nevoe de liniste sd repaos, poetul
veni la Mircestii sal dragi, in virtutea unui concediu. Cum acest con-
cediu ii expirase fara a se fi insana.tosit pe deplin, bardul ceru o
prelungire de cateva luni, ca sa se poata intoarce la postul sau deplin
restabilit.
Primind cererea, ministrul de externe de atuncea, Al. Laho-
vary ii raspunse oficial cu adresa Nr. 109/4972 din 3/15 Iunie 1890
exprimandu-si regretul pentru boala poetului, dar refuzanclu-i ast-
fel prelungirea concediului :
Starea sanatatii dtra, v'a impedicat de altfel toata iama tre-
cura de a ingadui trebilor legatiunei o atentie neobosita.
www.dacoromanica.ro
126 FIGURI DIN OJUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
1. ALECSANDRI 127
www.dacoromanica.ro
128 FIGURI DIN ACJUNIMEA)!
www.dacoromanica.ro
V. ALECSANDRI 129
9
www.dacoromanica.ro
130 FIGURI DIN <<JUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
V. ALECSANDR1 131
« 4
«Am stat in tinereta mea multi ani la Mirce§ti si am cu-
noscut astfel viata casnica pe care a dus-o Alecsandri in conacul
sau. Veniau acolo, iarna §i vara, boieri de neam mare, and it §tiau
pe Alicsandri" acasa. Musafirii nu mai conteneau. Llnii plecau, altii
veneau, si se intindeau mese §i ospaturi blgate §i vesele, cum nu se
mai pomenesc in zilele noastre. Asa imi aduc aminte de boerii cei
mari cari veniau pela Mircesti: Niculai Pisoschi, care era sotnic
§i pe care Alecsandri it iubea ca pe un frate. Apoi Catargi dela
Muncel, Lupu Bogdan dela Gadinti, Sturdza dela Miclau§eni, toti
cu cucoanele lor. Apoi,Smarandita Docan, Sturdza -. cheianu, Bog-
dfineftii, cei trei frati: Lupu care tinea pe Marioara, fata Doca-
nului, Gheorghe care a luat pe fata lui Alecsandri §i Leon dela Do-
breni care a tinut pe duduca Lucica, fata lui Mihalache Kogalni-
ceanu.
Mai veneau Rosetegii, Cantacuzine.stii, GhiculeVii toti cu
cucoanele §i duducile lor».
In§irand acest pomelnic al marilor boeri, din Moldova, ba-
trana radia de bucurie. Parea ca retraie§te frumoasele vremuri de
odinioara.
www.dacoromanica.ro
132 FIGURI DIN <KJ UNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
V. ALECSANDRI 133
www.dacoromanica.ro
134 FIGURI DIN <<JUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA V. ALECSANDRI
www.dacoromanica.ro
M. EM1NESCU
aPost mortem laureatusA tablott de pictorul Octav Banal
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
www.dacoromanica.ro
140 tIGLRI DIN tJUNIMrAX.
EMINESCU CONTRABANDIST"
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU 141
www.dacoromanica.ro
142 claret DIN crUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU 143
www.dacoromanica.ro
144 FICURI DIN KJUNIMEA>>
intr'o zi, in cercul intim al prietenilor sal. din Iasi. fats fiind
profesorul §i colaboratorul Convorbirilor Literare" I. P. Florentin,
Eminescu §i-a exprimat dorinva de a fi inmormantat in... Oceanul
inghetat.
Ca sa tamale nernuritor Li rece" 4).
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU 145
EMINESCLI EPIGRAMIST
www.dacoromanica.ro
146 FIGURI DIN CJUNIMEA)
De poftiti la nemurire
CAC& am, o vand act's,
Ca sa cumpar dragei mele
0 pereche de manusi...
UMOR SI PESIMISM
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU 147
www.dacoromanica.ro
148 FIGURI DIN KJUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU 149.
www.dacoromanica.ro
150 FIGURI DIN 4XJUNIMEA,
ALECSANDRI $I EMINESCLI
Cand 1-ati cunoscut pe Eminescu, opera lui era respindita
in lumea cetitoare ? Geniul sau era apreciat?
Printre intelectuali, da; populara insa, nu era! Cad Alec-
sandri mai trona ca Rege- necontestat al poeziei. Orice productiu-
ne a bardului dela Mircesti era un eveniment literar. Poemele si
paztelurile lui se reproduceau in toate publicatiunile vremii, se tipa-
reau in carti didactice, se invatau pe dinafara si se declamau pre-
tutindeni, pe soma, prin scoli, le serate si in toate ocaziunile soilem-
ne. In afara de cercul Junimit-, Eminescu era mult mai putin zu-
www.dacoromanica.ro
M. EM t.,SC U 15b
www.dacoromanica.ro
152 FIGURI DIN kJUNIMEA>
(cu umplutura incet-). Tot asa ultimul vers din strofa doua, in
loc de :
La tine-avandu-mi gandul
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU 153
FIGURA POETULUI
www.dacoromanica.ro
454 FIGURI DIN CJUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU 155-
UN MAUS" LA BOLTA-RECE
Intro dupes amiaza Miron Pompiliu veni la mine sihmi spune:
Hai sa vedem unde-i Mihai; am auzit c'ar fi la Bolta-Rece
si ma teen sa nu se'ncurce.
Ne-am dus si I-am gasit intfadevar la Bolta-Rece jucand
mans la un paharel de vin cu profesorul de liceu G. VArgolici, cu
,tefan Cerchez, profesor la gimnaziul Stefan cel Mare" si nu-mi
mai amintesc cu care
Am luat si not lac, la masa, facandipe Kibith. Dar jocul n'a
mai durat decat putin.
G. Vargo liel s'a ridicat, zieand:
En am start! Altul mai tare!... Cu norocul tau, Mihai, eine-
se poate prune ? !...
Eminescu zimbea. Fara sa spuna un cuvant, stranse cei 40-
-
50 lei ce-i avea dinainte, ii strecura in buzunar si ma intreba:
Stii mausul?
I-am raspuns ca nu; si atunci el imi dadu porvata:
Sa cauti sa-1 inveti, pentrua la jocul asta nu se pierde ni-
crodatal...
Mi s'a explicat in urma ca cei trei parteneri" ai lui Eminescu
simulau ca joaca cu el, ca sari poata da, pe aceasta cale, doi-trei
poli, ca bani castigatl; §i intelegerea for era ea on de cate on des-
chidea &Ansa ei sa se retraga cu once carte, pdietextand CA n'au cu
ce ajuta §i sa-1 lase sa ridice potul.
Se pare insa ca Eminescu li-a inteles jocul" acceptase ta-
cit si in resemnare... Asa, incest avea toata dreptatea sa-mi spuna,
melancolic-ironic, ca la jocul asta nu se pierde niciodata".
Dar nu toti prietenii aveau aceea5i grija de el. Unii it antre-
nau chiar la petreceri vatamatoare sanatatii. Intr'un rand unii dintre
acestia daces prieterti li se ipoate spune i1 luase cu ei la un cules
de vii, la Socola, unde au hoinarit toata ziva si au dormit peste
noapte, impreuna cu el, intro clae cu fan. A doua zi Miron Pornpi-
liu s'a dus si 1-a adus cu o birja in oras...
iji asa, fares nici o ingrijire si fares nici un tratament, boala
poetului se agrava mereu...
EMINESCU IN AREST
Odata 1-am vazut la vechiul teatru dela Copou, la o reprezen-
tatie. Era abatut, nepasator de ce era in jurul sau, ingrijindu-si ra-
nile dela picioare,-nepasator fats de privirile spectatorilor.
www.dacoromanica.ro
156 FIGURI DIN KJUNIMEA
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU 157
www.dacoromanica.ro
158 FIGURI DIN q,FUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU 159
www.dacoromanica.ro
160 FIGURI DIN KJUNIMEA)
VII.
Cei de pe urma pantaloni
I -am dusu-i la racoare
Si-mi zise Ilic Solo-non
Ca-s rupti intre picioare,
Dar eu i-a-d declarat formal
Ca asta-i lucru ratural.
0, jerum, ctc.
www.dacoromanica.ro
M. EmINEsCU 161
www.dacoromanica.ro
162 FIGURI DIN CJUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA M. EMINESCU
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA
Ai facut apel la mine; m'am achitat dupe puteri de misiunea ce mi-ai dat.
Du-te la Nelken & Lobel jos in .casele lui Pandele Zamfirescu vei primi 68
lei.
Patin, vei zice; asa zic si eu, dar the fares> ?? Main pus in frunte cu 10
lei, insa nimeni nu m'a imitat.
Am primit aceasta corvee de hatirul teu, care esti un bun, bun om, o inima
buna si cum putini avem, din pAcate, in jars.
Am primit'o insa si in placuta amintire a bietului Porcul de Creanga". Om
simpatic Inainte de toate, pentru cel ce nu se uit5 numai la coaja. Porecla ii era
tot a.5a de nimerita, judecandu-1 dupe exterior la prima vedere, precum e de mi-
nunat nimerita si pcvestea cu , porcul".
www.dacoromanica.ro
168 FIGURI DIN 1JUNIMEAV
-...r.--.,,... A
,. . .
i
,
.-.1'
- r: :i'''
'''.:', t. %, 4.1
.....V.V .1, .. .
L.'
-7- . -.. .s-''1Jt`
. . ,
.
P
Lt.
.i
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA 169
www.dacoromanica.ro
170 FIGURI DIN KJUNIME11/,
Explicatiunile necesare
In primul rand, in ce priveste fondul boccacian al istorisirii lui
Creanga, Maiorescu manifests o pudicitate... literara fats de.., Du-
duca dela Vaslui- iscodirea lui Pogor.
Aluzia picanta... ,,Bolta... Calda- vizeaza, ironic, Bolta
Rece" vestita carciuma pe care o frequentau Eminescu, Creanga,
Gb. Panu si alte personalitati ale lasului cultural si politic.
Moq Nichif or- a aparut in Convorbiri" si a Camas una din
cele mai gustate scrieri a tui Creanga.
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA 171
IOAN CREANGA
cu Colabarotorii, colegii. Ultima $i corncnIalorii s;ii
__}
1.
6.1
I.
s
/1. , .
'7-
,_.
F _I CI
'' Ai A
er;',41
Is. .
'It %f.
..
,
.1,, A
I
it .., 7r . - -
411, -on
.' . - . '-'-...ti.
ii (n AP. A
..:-
11
www.dacoromanica.ro
172 FIGURI DIN <<JUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
ION CREAN GA 173
www.dacoromanica.ro
174 FIGURT DIN 4:JUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA. 1-5
www.dacoromanica.ro
176 FICURI DIN 1JUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA 177
www.dacoromanica.ro
178 FIGURI DIN KJUNIMEA,
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA 179
www.dacoromanica.ro
180 FIGURI DIN (JUNIMEAX>
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA 181
www.dacoromanica.ro
;82 FIGURI DIN 4CJUNIMEA>>
CREANGA SI BELDICEANLI
PETROVICI HEF*TEIN
www.dacoromanica.ro
ION cilEANGA. '183
www.dacoromanica.ro
184 FIGUR' DiN 4:JUN1MEA)
CREANGA 5I TOCILESCU
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA. 185
www.dacoromanica.ro
186 FIGURI DIN IJUNIMEA
zator. Caci viata lui plina de o trista realitate, e invaluita totus intro
calda si fermecatoare atmosfera de romantism.
Despre Creanga ca institutor ne relateaza unul dintre fostii
sai elevi, I. Cohos, care a pastrat iin sufletuil ,sau de mic scolar
ceva din duhul, farinecul si bunatatea dascalului sau. Mi le-a po-
vestit simplu, cu o deosebita multumire de a fi avut ca educator ci
profesor pe marele povestitor humulestean.
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA. 187
www.dacoromanica.ro
188 FIGlatI DIN JUNIMEA
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA 189
www.dacoromanica.ro
190, FIGURI DIN CJUNIMEA,
care dimineata sa-i aduca in spinare, cate vre-o doi deodata si sa-i lase pe ro-
Aziojinele de jos ale heiderei" asa se numea scoala,gradina (?) de copii a lui.
$i toata ziva iesia din acea incapere un zgomot de glastui, anal gros si
celelalte pitagaiate in invatatura rugaciunilor pe care le turna belferul in sufle-
tele cliscipolilor lui dar cu aceiasi tenacite §i insufietire, picatura cu picatura,
zi de zi, fara sa se obosiasca si fard sa se necateasca, pentruca sews este in
cartile evreesti, ca invatatura dela omul batran este Ica vinul vechiu care nu.
sptuneaza... iar ca verigele pe care se faureste, alcatuesc lantul puternic al nea-
mului sag, iar nu al altora. Acolo este si puterea neamul evreesc.
Cu aceasta introducere G. D. Scraba trece la metoda... peda-
gogics a lui Creanga :
Iasul s'a pomenit deodata. si Inca pe Ulita mare, Stefan cel Mare",
cu un card de copii, rinsira0 dot cate dui, cu Creanga pe margine, apucand'o
in sus, spre gradina Copou ca sa aplice metoda lui Rousseau: copilul sa invete
in mijlocul naturii.
Ce-a fi facut Creanga' cu scalaril lui in dealul Copoului, mi-a ramas necu-
noscut pe atunci nefiind de vre-un interes pentru mine.
Dar ceata lui era privita de multime cu multa curiozitate si, aim se In-
tampla, cu zarobet ironic.
Creanga insa mergea cu capul in sus, plin de veselie, oarecum sfidatce la
vorbele unora si altora. Astfel 1-am vazut pe Creangd pentru intaia oars pe uli-
tele lagultli, prin fata Mitrapolier.").
Despre aceasta metoda pedagogics a lui Creanga Propertiu
a publicat in revista Lumea Ilustrata" la 1891 cateva Erumoase
reminiscence despre Profesorul Creanga" reproduse in parte si in.
volumul lui N. Timiras.
www.dacoromanica.ro
ION CILEANGA.. 191
www.dacoromanica.ro
igfi FIGURI DIN (CJUNIMEA)
* *
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA 193
* *
Creanga n'a mai raspuns la a doua critics a lui I. Nadejde; el
i-a trimis insa o declaratie aratand ca este solidar cu colegii si cola-
boratorii sai C. Grigarescu si V. Receanu.
Sub titlul Generositatea d-lui Creanga" directorul Contem-
poranului" fard a inregistra cuprinsul acestei declaratii", insereaza
o nota In paginile urmatoare ale revistei (pag. 399-340) in. care
intre altele scrie :
www.dacoromanica.ro
194 FIGURI DIN 1JUNIMEA)
meritele partei literare mu vom crede. Ca incheere vom zice : Fie, d-le Creanga
cum zici d-ta, numai de n'ar fi cum §tim noi.
Aceasta polemics civilizata ca in vechime ! nu a stricat
ci dimpotriva a intensificat prietenia dintre Creanga si Nadejde.
.,''''Trf,:=.=.:1vemor."*."
11
Bojdeuca lui Creanga din dealul Ticaului (Iasi) care gazduia adesea §i pe
Eminescu
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA 195
."{1.14,('
A ,
;Fr .F . c-712
c lan,
V
Bastul lui Ion Creanga din gradina Copou (laA, opera sculptorului
Dimitrie-Barlad.
www.dacoromanica.ro
196 FIGURI DIN 1JUNIMEA,
www.dacoromanica.ro
ION CREANG.A. 197
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA ION CREANGA
www.dacoromanica.ro
VASILE CONTA
www.dacoromanica.ro
VASILE CONTA
www.dacoromanica.ro
202 FIGURI DIN SJUNIMEAlto
www.dacoromanica.ro
VASILE CONTA 203
www.dacoromanica.ro
204 FIGURI DIN <<JUNIMEA,
Tirania ce ne strange
Jugut care-1 suferim
Si dezastrul ce ne 'ncinge
Fa ca sa nu-1 mai simtim.
Evident, versuri ocazipnale 0 primitive care au totusi un in-
teres istoric pentru cunoasterea epocei si a biografiei
www.dacoromanica.ro
VASILE CONTA 205
www.dacoromanica.ro
206 FIGURI DIN IJUNIMEA2,
www.dacoromanica.ro
VASILE CONTA 207
www.dacoromanica.ro
208 FIGURI DIN <<JUNIMEA)-
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA V. CONTA
www.dacoromanica.ro
SAMSON BODNARESCU
www.dacoromanica.ro
SAMSON BODNARESCU
aNumk Sainsune; n'ascut la Gala%
nesti (Bucovina) in 27 Ianuarie 1841;
in JuMmea dela 1866; auks' uric .i dra-
ma& (v. Epigrame). Acum director al
scolii, Basota dela Pontarla. (v. Pan-
teism). Mort 18 Februarie 1902).
I. Negruzzi (D. J.).
www.dacoromanica.ro
214 FIGURI DIN <KJUNIMEA,
cunoaste totusi ca: Rienzi- este o lucrare capitala" ssi tea dintai
lucare fundamental& a Convothirilar" 4), afirmand ca opera este
conform tipului clasic al tragediei" tot asa precum o apreciaza Maio.-
rescu §i Negruzzi.
Ca si Eminescu, Creanga, Lambrior, Pompiliu, Pogor el
a lamas junimist pana la moarte" 6) pastrand toate traditiile
junimiste.
In sedintele Juninaii", Bodn,arescu a fort rau scarmanat pentru
epigramele sate filosolice caci poanita sa era intotdeauna filosoa
nebuloasa. Cei noug" in frunte cu N. Gane precum sij caracuda"
protestau adesea di nu inteleg nimic" dar Panu conchide in
cee din urina., ca. Junimea isi formase gustul in senzul gentilui epi-
gramatic a] lui Bodnanescu" 6),
Expus adesea ironiilor mus,catoare ale lui Pogor, din cauza
filosofiei sale rrebuloa8e, Bodnarescu nu se supara deloc, ci I i re-
tragea manuscaiisele della lectura care se publican cu toate acestea
in Convorbiri" fana riposte, fiindca era resignarea §i pasivi-
tatea personificate" .$ avea o cultura germang, avea chiar talent" 7).
IVIalitiozitatuile cud Pogor n'au avutt nisi o inrthuire asupra :.,en-
timentelor de buns prietnie pe care i le-au manifestat Bodn5restu
in chip permanent. Ceeaoe rezulta si din textul dedioatiei, sale facute
lui Pogor in fruntea traigediei sale istorice Lapu§neanu Voda".
Prea stimate D-le Pogor,
Am vazut &mud din Milano si 1-asi asemana cu o republica populata
de chipurile oamerdlor insemnati in care au antufit patimile partea treca-
tome a vie si s'a Intrupat frumcsul deapururea tanar.
Ass fi fericit sa fi putut intemela si eu a mica eladite in aceasta tra-
gedie, intrupand patimile Cu tipurile el miscate de Invalmasagul vielii pati-
mile in netrecatoarea for parte atunci fericit asi putea zice :
Ialta'am intrat cu Tine alaturt in templul cel vesnic.
Pateteneste spre el Tu ma 'nsoresti of cu drag.
Samson Bodnarescu
In Decembrie 1883.
www.dacoromanica.ro
SAMSON BODNARESCU 215
(Arta ea este acel univers de forme in cane igi desartA omui inima
plina de durere, izvorul din care band se otraveste in el partea anirnalicA si se
desteaped oea adevarata; ea unica reinoeste leglaturi slabite sau si rupte
intre diferiti indivuzi al societabei omenesti. A apara forma frumosuliui a acestui
tezaur contribuitor la propasirea omenirii, a-i da directiunea adevarului cand
se iincumeta nechemati a o departa din mijlocul nostru prin gustul for ratacit,
a fost, este si va B tin merit deosebit. $i ar putea oare -dne sa zioa ca emul
este om deplin fara a fi fost umbrit de pomul constiintei din paradisul reaflat ?
Pnimiti Domnule, prin aceasta dedicOune, o slabs recunostinta a acelui
merit.
Iasi, 28 Iunie 1868.
www.dacoromanica.ro
216 FIGURI DIN KILJNIMEA>>
4 ;
Snk
s\
e.r
.,..,--.. .
c27,
fYK
vet primi jumalul care acum pi se va trimite regulat, poate cateva zik dupes
scrisoarea aceasta. Poesia Scritori dela iubita) a fast gasita foarte frumoasa,
asemenea a placut «Flori in fereastra»,. Mai putin au placut celelalte doua poe-
zioare, in care desigur fart ca sa st4i, ai repetat carecare idea ce se mai spu-
sese. In genere critilca poeziei a tuat proportiuni foarte man in Junimea. S'a
pus chestiunea pe tapet in mod sistematic si au avut lot desbateri discutiuni
www.dacoromanica.ro
SAMSON BODNARESCIJ 217
lungi, serioase si interesante. Pe mine in' an rain descurajat acele discutiuni dela
lirica mea de pana acuma Si nu nutmai ca n am mai facut nici o poesie, dar nici
am de gand sa mai scriu papa be sufletul an m'ar sili, prin o miscare noua
ce atom imi lapseste.
Aud ca vrei sa te apuci de 4cLapusneanul,. Noroc sa clea Dunmezen, cad
acea materile desigur nu va fii ingrata.
Convorbirile rnerg cum vezi. Afars de tin namol de poezii ii alte art:Ladle
din toate pantile Baru, din care Brid, una n'a putut fi intrebtiintata, ptecum te
vei convinge din corespondenta, PopeFlorentin mi-a mai trimis doua nuvele
din care &ma e apace in numarul 1 Ianuam:e jar cealalta aCasa
cea neagrar cat mai curann.
Acum s'a cam ales bobul de mazare. AlecsandriT, Bodnarescu, Pop. Flb-
rentin, Maiorescu, Xesnopot Negruzzi sd. poate gt Vargolici, iata tot ce a r'amas.
Pentru mid poezb Pogor, Sche llitti, Matilda-Cugler, 5erban' elscu4 Acesta este
intreg cercull in care ne invarrtim. Oare nu mai are sa vie nicil until non? Vad
crescand numarul amatorilor, dar al autorifica, raman' e neschimbat. Capra, Cornea,
dis 'par' Leon si Gene au novelele tor, r dispar4, MMortun etc., exdusi.
Pune pe langa aceasta ca Almsandrii imbabraneste si m Maiorescu se leneste,
ae cerc restrans ramane I
Cu toate acestea eu nu prezic nimic, caci viitcanl nu se poate prevedea.
Inn pare bline ca tie simtesti raulturnit in Berlin, in cercull in care te afli. Spune
dike partea mea, complimeate la Romani de acolo si in special lui Xenopol si lui
Gheorghe, firatele meu, caruia voiu scrie peste pup,.
Te salhnt. Astept raspuns si urmarea excursiurdlor.
Al tau amic sinter
I. Negruzzi
www.dacoromanica.ro
218 FLGLRI DIN *JummrA*
www.dacoromanica.ro
SAMSON BODNARESCU 219
www.dacoromanica.ro
220 FIGURI DIN 1JUNIMEA
www.dacoromanica.ro
SAMSON BODNARESCU 221
Scrisoarea 2-a
Cernduti 25 Maiu vechi, 1872.
Onorate Domnule Bibliotecar,
VA rog sa scuzati Intarzierea raspunsului meu la amabila epistola a
D-voastre dela inceputul lunei curente, prin care adeveriti primirea scrisorei
-mele anterioare din Dulcesti catre D-voastre, dar o absentare repeltita din
Cernauti m a oprit de a avea plAcerea a VA raspunde mai nainte, Ma bucur
despre sincera, neinteresata, nobila satisfaceiune a D-voastre despre donaiiunea
".
7"I
- ;Z'- *
celf/sro---
oso4r/e
e.6""e47 ,/
4 4;oviy; . eigt ar/r72 7-4-11/1
ee-ed0- 6,119././G 2 car.~,:4"1'1°1
o ..1.:4; )4071 "20, 2e- 0-4(4.4,f4-e-
"4-4, (-4,17` jet- , forc,---7)4D
flee le-e-1/44 ,9r el). i9e r/7.7 -4 -"ix%
a.ce.g..445 7,9*-
.04"/44- - .e.4 =e-4- sJ /
Afo- igrA4,4".e, 414""'-'4-
44v.t. )
/°71P7740;gyeAe-.-,.7-,)e.,e, Jew' 4
ce am Petit Bibliotecei Centrale din Iasi, nzA bucur ca ma ineleg atat de bine
cu D-voastre, ca singimintele si vederile noastre sunt in privinta aceasta in
deplin acord, care-mi garanteazd din partea D-tale o asezare demnd potrivita
o conservare pioasa a BibBotecei
www.dacoromanica.ro
222 FIGURI DIN CJUNIMEA)
Scrisoarea 3-a
Cernauti in 7 Decembrie 18472.
Prea Onorate Donum le Bibliotecar,
www.dacoromanica.ro
SAMSON BODNARESCTJ 223
www.dacoromanica.ro
ADNOTAIRI LA SAMSON BODNARESCU
www.dacoromanica.ro
N. NICOLEANU
www.dacoromanica.ro
226 FIGURI DIN JUNIMEA,
eigura lui, Nicoleanu era interesanta. Fiul natural nui se stie al cut,
Nicoleanu era nascult in Transilvaniaat crescut, la Craiova. In anul 1859
dandu-se in acest oral un mare banchet, spre a se serba indoita alegere a
lui Cuza Voda, unul din meseni ceti niste versuri bine simtite asupra Unirii
tarilor 5i toata lumea mi5cata se Intreba de cine sunt compuse ?
Aflandu -se ca autorul este un tanar firs parinti 5i sArac, unul din
entusia5t propuse ca el sa fie trimis la Paris pentru complectarea studiilor
pe socoteala oelor preset*. Propunerea se adopts cu aclamatii : o colecta
facuta chiar attincea stranse destui bani pentru a intretine pe Nicoleanu
un an intreg la Paris ; totodata se iscali un act prin care aceleasi persoane se
obligau sa mai contribuiasca pe atat in anii urmatori. Dar entusiasmul se rad
iii curand. Cand trecu anul, Nicoleanu se adresa Para a capita macar vre-un
raspuns dela protectorii Tsai, si astfel el ramase lipsit de, orice mijloace de
existents, ptierdut in vasta capitals a Frantei.
Dupa ce tral catva timp in mare raizerie, compatriotii sai, camarazi de
scoala, adunara la sfarsit, dela ei, banii necesari pentru intoarcerea ltd Ni-
coleanu in Cara, fara ,ca el sa-5i fi putut termina studiile inCepute. Revenit
in patrie el ocupa succesiv mai multe functiuni. Pe vremea c,an,d trecventa
intrunirile noastre literare, el era ca director al liceului din Iasi ; altminteri
raporturile sale cu societatea noastra au fost de scurta durata.
Neconvenindu-i postul ce ocupa in Iasi, Nicoleanu stand sa fie mutat
www.dacoromanica.ro
N. NICOLEANU 227
www.dacoromanica.ro
228 FIGURI DIN IXJUNIMEAA
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA N. NICOLEANU
www.dacoromanica.ro
IOAN IANOV
<<Nascut la Iasi in 22 lex 1836.
Vesnic vesei. In .tJunimea, dela 1865.
Au tori de cantece cornice. Odinioara
scrisese alte poezii, chiar religioase,
din care una vestita incepea asa: q'Canta
Vicleeme si to Ierusalimeb. Pe atuncea
Ianov ducea regal& o lurnanare la Sfan-
ta Paraschiva, Dar de atunci lucrurile
s'au schimbat. Fiind foarte succeptibil,
nu-i place critica de loc. Intro sears mai
ales se suparase, mai-mai deabinelea,
cand unei poezii ale sale ii se contestase
caracterul de loda). Altfel Ianov, numit
Ianovitchi, iubeste grozav de mult anec-
dotele corosive. Mort la 8 Febraarie
190U.
I. N. (Dictionarul Junimii).
www.dacoromanica.ro
232 FIGUR' DIN KJUNIMEA)
triva guvernului care 1-a scos din urns, iar guvernul acuzat si in
crirninat pentru ingerinte electorate... Caci nu se prea stia Ca ale
gerea lui Ianov a fost darinta express a Domnitorului, care pentru_
perfectarea actului unirei Principatelor, tinuse ca noua for capitall
capitala tarilor romanesti sa aleaga un reprezentant al foastei
capitale moldovenesti.
Cu cativa ani mai tarziu, la infiintarea societatei Junimea",
Ioan Ianov §i-a cimentat si mai mutt prietenia sa pentru Alecsandri,
admirandu-i nu numai geniul poetic, dar si veelele sale canticele
cornice, al carui gen. 1-a cultivat si el, cu mai mult succes de cat_
poeziile ocazionale pe care le-a scris dupa scoala marelui bard.
Fiindca Ianov era un om vessel si mucalit, glumet si sagalnic_
care contribuia si el la,animarea veselei societati precum it schi
teaza si Jacob Negruzzi in Dictionarul" sau, accentuand asupra
originei sale slavone si deci mastic si fanatic, si singurul bisericos
dintre vechii junimilsti, tatal seu Evdochiu Ianov .fiind deasemenen_
un mare iubitor de muzica coraIa 9.
www.dacoromanica.ro
IOAN IANOV 233:
www.dacoromanica.ro
234 FIGURI DIN 4JUNIMEA,
www.dacoromanica.ro
IOAN IANOV 235
stecate din cand in cand cu verstut Nu era proprit zis un monolog, autorul
simtia CA monoloagele ,grin natura for sunt monotone si oricat ar cuprinde ele
lucruri haztii, tot obosesc pub-lieut. Personajul tare era singur pe scena vorbea
cu toata lumea, se adresa publicullui, It intreba nu i vorlya ea tot el raspun-
deo data aceasta facea diversiune. Cate ()data se intorcea inspre culise de
apostrofa un inamic imaginar, altadata un glas dintre culise it speria si-1 in-
treru pea.
Actorul Mil lo, pe care 1-a cunoscut toata lumea, era interpretul obisnuit
al acestor creatiuni nostime e usoaral. 6).
Ianov a excelat intr'adevar in acest gen in care aproape ca-I
intrecea pe Alecsandri. El a saris intre altebe urmatoarelle cantonete:
.,Eclisiarhul Colivarescu", Advocatul Cattiovarescu", Stosachi
Cartoforul", Rugind Smechereiscu", Pariatca, sau Asesortd Schi-
vernisealg'`, O suta lei pe luna'',Aliegatorul";Mos Ion Zurba"
- s'ar putea spune un pandantiv al lui Mo§ loan Roata precum
si faimosul canticel, von Kalikenberg" in care a sadtizat pe Strus-
sberg, vestitul concesionar al drumului de fier.
In toate aceste cantonete Ianov a creiat tipuri caracteristice
care ar ral §i astazi pe scenele noastre data s'ar mai gasi actori
clasici ca Mi llo, Burienescu, Vladicescu, Anestin, Hagiescu. Arce-
leanu si alpi de talia lor.
anticelele cornice" ale lui Ianov publicate in Convor-
biri Literare" si in brosuri separate, sunt adevarate pagini de
satira socials.
www.dacoromanica.ro
-kDNOTARI LA I. IVANOV
www.dacoromanica.ro
A. D. XENOPOL
(Nascut la Iasi in 23 Martie 1847.
Intrat in Junimea in 1871, promitea
mult la inceput, fiend foarte studios gi
inteligent. Dela o vreme zea Venera
dandu-i in cap, s'a tinut numai in paste
de cuvant. A scris grozav de mult des-
pre toate cele, gi scrie Inca. Mort Fe-.
bruarie 1920 In Bucuregti» 1).
I. Negruzzi (D. J.),
www.dacoromanica.ro
23£1 FIGURI DIN KJUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
A. D. XENOPOL 239
www.dacoromanica.ro
240 FIGURI DIN t.JITNIMEAX
www.dacoromanica.ro
A. D. XENOPOL 241
www.dacoromanica.ro
242 FIGURI DIN gJUNIMEA)
*
Iubitur de arta, Xenopol a &trans §i el un grup de scriitori
si artisti in jurul Arhivei.". In aceasta, publicatiune el a relevat
talentul nuvegistului Fmil Gairleanu, al scriitorului Barbu Lazareanu,
dupacum deasemenea cu inalta sa autoritate in via,la culturala a
tarii, a obtinut ca Regele Carol I sa acorde o bursa. pictorului Stefan
Popescu si a convins pe ministrul Instructiunei de tatuncia, Take
Ionescu, sa mentie bursa acordata pictorului Octav Bancila pentru
terminarea studiilor sale la Munchen.
Xenopol a fost cel dintai Roman care a inaugurat cursurile la
Sorbona. Ca si Stefan Vargolici a relevat §i tel ipe studentul N.
lorga- al carui profesar a fost, ca pe un element de un extraordinar
talent. Causeur foarte gustat, el 'a continuat traditia funimista, tinand
numeroase, interesante si mult audiate prelegeri populare in aura
vechei Universitati din Iasi. In amintirea luptelor pentru unirea Prin-
cipatelor si a traditionalei bore pe care unionistii o jucau in fata
caselor lui Petrea Baca lu, Xenopol a staruit cu persistenA ca statuia
Domnitorului Cuza Voda sa fie asezata in acel loc, astazi Piata
Unirei din Iasi.
www.dacoromanica.ro
A. D. XENOPOL 243
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA A. D. XENOPOL
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
GH. PANU
sz<Nascut in Iasi in 9 Martie 1848.
In ljunimea» la 1872, odinioarii facand
parte din cei trei Romani. Istoric: critic,
$i mare adversar al lui Ha$clau $i al lui
Ureche. Dupes plecarea sa la Paris dis.
pretui studiul istoriei sl deveni filosof
pozitivist. Din cauza caracterului sau
numit rautaciosul Panu. Acum profesor,
judecator si jurnalist ro5uinfocat. In
urea' (1884) du5manul cel mai inver$u,
nat al 4unimii». Mort 6 Noernbrie
1910».
I. N. aDictionartil Junimii».
www.dacoromanica.ro
248 FIGURI DIN CJUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
GH. PANU Z,49
www.dacoromanica.ro
250 FIGURI DIN CJUNIMEAM
dintre cari alegea pe aceea pare i se parea determinants. °data ipofeza ga4145,
solufia merges dela sine. Pub lieu! cititor, sau Parlamentul care-I asculfa, fixat
in ipoteza se persuade lesne de solufia data. Dace de fapt solufia ce propunea
nu era adrnisa, 1111 este mai pufin adevarat ca dadea impresia unei putetnice
persuasiuni. Acest mare mestesug totua, in rezultanta totals, i-a impiedecat
de multe on izbanda.
Pentru mine, Panu a fost mai mult un invins al viefii, cu foate calitafile
de inteligenfa si spirit critic, decat un invingtitor. Desigur ca data s'ar fi dat
mai mult viefii culturale, ar fi putut educe marl servicii invgfamantului universitar.
ySi criticul ie§an, care in anul 1895, cand Panu trecuse cu gru-
parea sa radicals la conservatori, a polemizat vehement cu el prin
cotidianul socialist Lumea Noug", in acela§ articol amintit, it pre,
zinta pe Panu ca orator :
5i Gh. Panu era oratorul nostru al tuturora, mandria noastra, raz.
bunarea noastra, triumful nostru!
Pe atunci erau multi oameni de seams in cele doua partide istorice dirt
Ia§i. Dar Panu le Linea piept tuturora. El nu era dintre acei otatori cart au
nevoie de aerul calduf al unui public amic. Din contra. Dusmania it intarata.
Mi-aduc aminte de o sears de pe atunci. Vorbeau in sala Pastia
oratorii Ligii Moldovene§ti". Noi cerearn sa i se dea cuvantul lui Panu. Dupes
vre-o doug ceasuri Panu a lost lasat la tribune si a vorbit. Nu ! Sunt luceuri
care nu se uita niciodata I Thipea omul acesta. Sfasia. Avea un asa talent
www.dacoromanica.ro
GH. PANU 251
Gh. Panu, logicianul, a fost unul dintre cei mai mari air-
poate cel mai mare ziarist al epocii sale. Ziarisitca sa co-
www.dacoromanica.ro
252 FIGURI DIN <<JUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
GR. FANO 253
Bine mai Guta, ii ziceam en, pe cand barbele noastre erau aproape
oarunte, bine mai Guta cum se face ca not toti care mai traim, am pastrat
fiecare cate ceva din pecetea, Fie care copilaria o pusese pe chipurile noastre
si numai to singer, ca gi cum ai lepada o haina, te-ai desbracat de infatigarea
pe care o aveai in Academie? Ma uit la tine gi nu te mai cunosc : uite eu
te tin mine cu picioarele drepte, teapene §i cu melt mai lung' decat bustul :
3 aga de otova erai to pe la spete, incat ar fi zis cineva ca egti blunt cu
lopata. Cam gheboa, nn.4 vorba, egti gi astazi, dar in gcoala, aga ineai 'hi
capul de indesat intre uraeri, aga de plecat mergeai inainte, incat aveai aerul ca
vrai sa dai navala in fiece moment ; tl daca mai pui la socoteala fata ta
verde, de palida ce era, privirile tale negre, ascfutite p vegnic Cercetatoare
ale ochilor tai neastamparati, nasul tau aruncat cu lopata, gi buzele tale
groase vegnic umede It senzuale ; dar mai cu seams parul tau albastru, de
negru ce era, care vesnic sta a frazboil, clegi ve?nic cautai sa-1 pui la ascuitare
du mana ta mare, groasa gi cu degetele laacutite la varf apoi in zadar ar
mai cauta cineva in Panu de astazi pe Guta Panu de acum patru zed de anix).
www.dacoromanica.ro
2M FIGURI DIN 4JUNIMEA)
scurta, urmAnd ovalul figurii : gura era larga §i buzele carnoase, sub mustata
tepoasA. Nasul bocArnat §i ochii vii, Iscanteetori de inteligenta si malitie.
In total, capul lui parea modelat cu neindemanare de un ucenic de sculptor.
Cand vorbea, gesturileli erau scurte si stangace, mimica plina de expresii.
Prietenos si hazliu, nu era om cu care sa nu glumeascal>.
www.dacoromanica.ro
GE. PANU 255
LA JUNIIVIEA"
www.dacoromanica.ro
256 FIGURI DIN KJUNIMEA)
LA DETRACT
www.dacoromanica.ro
GH, PANT3 257
www.dacoromanica.ro
258 FIGURI DIN CJUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA GH. PANLI.
www.dacoromanica.ro
V.,
ALEX.f:LAMBRIOR
www.dacoromanica.ro
ALEX. LAMBRIOR
Intemeetorul §tiintei filologice
www.dacoromanica.ro
264 FIGURI DIN <JUNIMEA>
www.dacoromanica.ro
ALEX. LAMBRIOR 265
www.dacoromanica.ro
266 FIGUR' DIN tJUNIMEA,
www.dacoromanica.ro
ALEX. LAMBRIOR 267
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA ALEX. LAMBRIOR
www.dacoromanica.ro
IOAN SLAVICI
Nascut in Siria (Ungaria) la 5 Ia-
nuarie 1848. In bjunimea" pela 1874. Au-
tor de nuvele, povestiri, critice si deose-
bite studii ; descoperit de I. Negruzzi in
fundul Ungariei. Acura in Bucuresti t
1925.
I. Negruzzi, Dictionarul Junimii".
www.dacoromanica.ro
270 FIGURI DIN KJUNIMEA>)
www.dacoromanica.ro
IOAN SLAVIC' 271
www.dacoromanica.ro
272 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA I. SLAVIC'
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
MIRON POMPILIU
arNascut in Stei (Crisana) in 20 Iunie
1848. In Iunimea de la 1869. Odinioara
Pompiliu Moise acum Miron, Profesor de
tete. culegator de poesii populare, autor
de povesti gi de critice. Vestit din cauza
insomnii1or sale si a metodei intuitive
rwntru care este in vecinica lupta cu
Lambrior. La aniversari trimite scrieri si
poesii anonime, grozav de corosive. Alt-
fel bun balat. Sinucis 19 Noembrie 1897
la Iasi.
I. N. (Diqionarul 4Junimii>).
www.dacoromanica.ro
278 FIGURI DIN KJUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
MIRON POMPILIU 279
www.dacoromanica.ro
280 FIGURI DIN <KJUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
MIRON POMPILIU 281
www.dacoromanica.ro
282 FIGURI DIN 1 JUNIMEA2+
www.dacoromanica.ro
MIRON POMPILIU 283
www.dacoromanica.ro
A DNOTAR I LA MIRON POMPILIU
www.dacoromanica.ro
PAVEL PAICLI
www.dacoromanica.ro
286 FIGURI DIN 4JUNIMEA3.
www.dacoromanica.ro
PAVEL PAICU 287
www.dacoromanica.ro
288 FIGURI DIN KJUNIMEA*
Iti cele din urma, de teams sa nu-i piarda, Paicu vandu porcii
cu un pret mai mic decat cel care i se oferise la inoeput. Iar cand,
reintors la Iasi, .fu initrebat despre afacerea incheiata le Berlin, el
raspunse posav si scandalizat :
Ai naibii porcari cunt nemtii astial...
In Junimea" veche Paicu figura totusi printre filologi.
www.dacoromanica.ro
..
L.1
ANTON NAUM
19
www.dacoromanica.ro
ANTON NAUM
Un poet jrinimist macedonean.
www.dacoromanica.ro
292 FIGURI DIN 1JUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
ANTON NAUM 293
..tarea imitatiunei s'a Pica poet/tor celor mari. La Fontaine ciligit de critics
-stripe adesea ors: 'Mon imitation n'est pas un esclavage), iar Moliere: *le prend9
anon ben ou je le trouvets.1).
www.dacoromanica.ro
294 FIGURI DIN KJUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
ANTON NAUM 295
fund datele: era Mitropolitut Veniamin sau Meletie. In nestiinta mea m'am adre-
sat !a vecinul meu Bonctu care trebuie sa aiba aproape suta si iata ce mi-a
spits (Pe cat Erni aduc air:date, ar fi murit de holes, se zicea in home da or fi
lost otra vit de domnitorul M. Sturdza du care Mitropelitlul traia foarte rau.
Atata imi aduc amintest.- Si Nauon continua in aceiasi scrisoare: (In privinta
otravirii Mifropolitului mi-a :Tunas in mince o fraza vestita a lui Kogalniceanu,
grin care protesta contra.ororilor lui M. Sturdza: (.7apoi da, mai este si holera
.doar in Ora), facand aluzie la moarfea Mitropolitului2.5),
www.dacoromanica.ro
ADNOTARILE LA A. NAUM
Toroutiu, vol. I.
2) Gh. Panu, in arsArnintiri dela Junimeas..
3) Idem.
4) I. E. Toroutiu, op. citat.
5) Idem.
6). Ana Conta Chembuc-h, volumul Boabe de Margeanb editura Via
Ro,naneasca Iasi, 1922, vagina 108.
www.dacoromanica.ro
AL. PHILIPPIDE
aFilippicle Al. n5squt 1 Mai 1859 la
Bar lacl (vezi Huru)».
I. N. (dDictionarul JunimeiD).
www.dacoromanica.ro
298 FTGURI DIN (JUNIMEA)
Iar unul dintre elevii sai din ultima serie a studentilor pe care-
i-a instruit, Petru Ciureartu a), in aceia§i lualare cornemorativa, it
portreteazA astfel :
eUn batrAn mic si uscativ, treaut de 70 de ani, imbrAcat in haine largi
de mods veche. Purta tptdeauna guler larg Si un minuscul papion negru care
se armoniza adrairabil cu inceputul de zambet ironic pe care-1 avea in per-
manenta mai ales cand 11 priveai din profil. Doi ochi Manzi se vedeauj sdipind.
de inteligenta dupes sticlele ochelarilor.
Cu servieta enorma si plinA de carti, cu nelipsita-i umbrela in mania,
parcel -1 veld facandu-si 1pc, incet ai greu, printre studenti, pe sale vechei
Facultati de Litere. 11,si incepea leotiile cel dintai, imediat dupes vacante, si
le facea de trei on pe saptAmana. La ora 9 intra in sales si dicta in picioare
timp de &ma ceasuri. Cursul lui avea ceva din simplicitatea epicA si impuna-
toare a antichitatei clasicel>.
Aceasta arta de a tine cursuri, atat la 1884 cand a vent Ja
Academia Mihaileana la catedra de Romans tinuta de Ale,xandrtr
Lambrior, precum §i la adanci batranete, in care timp acumulase a
tata qtiinta.
www.dacoromanica.ro
AL. PHILIPPIDE 299
www.dacoromanica.ro
300 FIGURI DIN CJUNIMEA>>
«Filologia cuprinde dar istoria vietei publice (istoria politica a§a numita-
deobicei istorie) ,privata (istoria sociala), artistica (istoria artelor), §i inte
lectuala a omului (istoria literara).
Viata intelectuala adica istoria, §tiinta, poezia, manifestata prin scris.
Sc numege literatura'.
Ca membru marcant al Junimii" ,din a doua serie, Al. Philip-
pide sa impus prin eruditia sa luand parte vie la toate desbaterile
literare si mai ales la cele filologice, aceste din urma intretinute de
Caragiani, Lambrior §i Bur la ; iar cu acesta din urma a avut ascu-
tite polemici limbistice si filologice din care a esit biruitor.
El a recunoscut si apreciat ca atare activitatea culturala a
Junimir si rolul insemnat al Convorbirilor Literare- nu numai in
literatura propriu zisa, dar si in chestiunile de domeniul gramaticei,
al etimologiei si foneticei ¢i a consemnat acest merit in opera sa.
La Junimea" din Iasi, Philippide a propus un compromis intre
etimolcgism si fonetism, care a fost dela inceput si a ramas pans
astazi ortografia Convorbirilor Literare". Cat de mult a apreciat
Junimea" ca cel mai important curent cultural din tars, aceasta se
vede din articolul sau polemic cu Gherea intitulat Idea lul" publicat
in revista Junimii", studiul caruia criticul socialist a raspuns in
revista sa Literatura si Stiinta" cu un studiu intitulat Idealurile
sociale si arta".
Pentru fermitatea cu care isi sustinea parerile literare sau
limbistice, Maiorescu it califica Isbucnitorul Philippide-Hurul."
Ridicand filologia la o vasta si complicata stiinta, el a muncit
cu aceeasi pasiune tinereasca si cu acelasi idealism pans la sfarsitul
vietii sale, deci stia, Inca din anii tineri, cand la 1888 a tiparit
Istoria Limbei Romane" ca <<pentru carti de soiul acesta se gaAesc
putini lector in tiara noastrax, cum se exprima in prefata lucrarii
sale.
Cultul sau etern pentru Eminescu nu se datoreste numai poe-
ziei si filozofiei genialului poet, ci si puritatii, plasticitatii si frumu-
setei limbei sale. De aceia it considera cel mai mare legiuitor al gra-
iului ton-Lanese.
«0 poezie a lui Eminescu este in stare sa rastoarne cea mai
puternica intemeiata dintre toate cladirile lambriorotiktiane, a scris
el in ale sale principii de Istoria Limbei (pag. 10), pentru a con-
testa astfel unele reguli stabilite de filologii Lambrior si Tiktin.
www.dacoromanica.ro
AL. PHILIPPIDE 301
www.dacoromanica.ro
302 FIGURI DIN 4:JUNIMEAV
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA AL. PHILIPPIDE
www.dacoromanica.ro
STEFAN G. VARGOLICI
www.dacoromanica.ro
*TEFAN G. VARGOLICI
Nascut in Borlesti (jud. Neamt) in
13 Ootombrie 1843. In Junimea din 1871.
Profesor Ii autor dh numeroase scrieri in
versuri si proza, chiar si de studii asu-
pra literaturii spaniole, punct ce are co-
mun cu V. Alexandreescu-Urechia. Dar,
pe cat se spereaza, singurul punct co.
mun. Traducator de poesii franceze, en-
gleze, spaniole si germane. Autorul vesti.
tei poeme eOm si Om». Mina §i Io
Spako. Buhus zice ca Vargolici ingrosin.
du-se, se burghezeste din ce in ce mai
mult. Rasul sau homeric desteapta multa
critics gi furie in Junimea. Mort Iu lie
1897 la lash,.
I. N. (<<Dictionarul Junimii»).
www.dacoromanica.ro
308 FIGURI DIN KJUNIMEA
www.dacoromanica.ro
STEFAN G. VARGOLICI 309
www.dacoromanica.ro
310 FIGURI DIN KJUNIMEA*
www.dacoromanica.ro
STEFAN G. VARGOLICI 31 f
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA STEFAN VARGOLICI
www.dacoromanica.ro
I. M. MELIK
«Nascut in Bucuresti In 15 August
1840. In Jummea dela 1865. Odinioara
junimist infacat dar totdeauna tacut. A
scris multe carti, dar nimic in eConvor-
bit*. La inceput foarte intreprinzator in
idei, cad propunea serios ca junimea sa
is in intrepindere exploatarea unei mine
de sare. Insa propunerea respins. A
fost intaiul administrator al tipografiei
junimii, dar pe scurta vreme. Apoi mul,ti
ani a fost casierul gunimii is Aniversari.
In vremea faimosului proces al lui Maio-
rescu se pasionase atata, luck a provo-
cat in duel pe raposatul Cocuta Casimir,
prezidentul Curti fiindca nu vrea sa-1
lase $a" intre in Curte, procesul fund de-
clarat secret. Se zice ca ar fi vorbit 23
cuvinte dela inceputul junimii pana la
1880, dar multi contests aceasta cifra,
gasind-o exagerata. Mort in 20 Ianua-
rie 1889».
I. N. (<Dictionaru! Junimii>).
www.dacoromanica.ro
314 FIGURI DIN (JUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
I. M. MELIX 315
luita exactitate, care nu invoia profesorilor nici cea mai mica intar-
ziere la cursuri, fara a o note reducand leafa in pnoportie cu orele
gi chiar cu minutele hpsite. La junimea" it radea spunandu-i ca
era Me lik Fanindrigiul (era de origins armean)' care coase la
absente" s).
N'a activat in politica si de aceia cand junimismul politic era
in apogeu n'a putut fl decat inspector scolar, iar cartile sale de spe-
cialitate au putut fi introduse cu mare greu in *coll.
Interesant ca junimea" deisi societate eminenta literary
l'a insarcinat pe Melik cu o lucrare de aritmetica" pentru gim-
naziul inferior rand la Februarie 1866"5), ceea-ce arata ca dela
primele inceputuri aceasta societate a acordat o deosebita atenciune
invacamantului 91 hpsei de bune carti didactice.
Matematician erudit, Melik a publicat: Elemente de geo-
metrie", Elemente de atritmetica", Equeoul grafometru" si Curs
practic de geoanetrie" fund moil dintre profesorii de mare autoritate
ai Universitkii din Iasi.
A fost la inceput adminitratorul tipografiei Junimiste" si al
Convorbirilor Literare" in care n'a publicat /11131iC, bucurandu-se de
stima tuturor membrilor societatii, sip fund in stranse raporturi de
amicitie cu clasicul gi academicul Anton Naum, care indurerat de
pierderea sa ii scrie lui Iacob Negruzzi, la 16 Februarie 1889 :
<Am pierdut pe bietul Melik in gapte rile din bun sarratos ce era. Mi-a
Thisat un gol in inima ca'ci erarn foarto stains cu el. A lasat patru copii gi este
in casa ceie, un doliu neslargit. Doamna Meldk m'a rugat sa to intreb data
Ministrul a aprobat cartile lui Melik. Te rog raspunde-mi. Ea spereazil mutt
in amicitia prietenilor bilrbatutui sato>.
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA I. M. MELIK
www.dacoromanica.ro
C. DIMITRESCU-IASI
':If::iYl:::.:i:.':i4 -'u1 y iGL "u.: -4.'J .w r YJti::L::::::_ ::..
C. PIMITRESCU-IASI
www.dacoromanica.ro
C. DIMITRESCLI-IASI
www.dacoromanica.ro
320 FIGUR' DIN 4:JUNIMEAI
www.dacoromanica.ro
C. DIPETRESCU-IASI 321
www.dacoromanica.ro
322 PIGURI DIN 4JUNIIITAD
www.dacoromanica.ro
C. DIMITRESCU -IASI 323
www.dacoromanica.ro
324 FIGURI DIN 1JUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
C. DIMITRESCU-IASI 325
www.dacoromanica.ro
N. CULIANU
, r?
N. CULIANU
www.dacoromanica.ro
N. CULIANU
www.dacoromanica.ro
330 FIGURI DIN CJUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
N. CULIANU 33I
T. MAIORESCU
www.dacoromanica.ro
332 FIGURI DIN 4KJUNIMEA)
far
6, p a 4 -/-
4.....-4 ----...
Vr
o
/
Ln C
t ...
Ct--.1e
%
Xt "Lc ' ,4
7
fTh f
c..44, 0,
r-7 ir `' e
11 4. 04
)tGL
6- c- V. iv,.
www.dacoromanica.ro
N. CULIANU 333
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA N. CULIANU
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MEISSNER
0624 ti:Pv.i
.17,44 e
I-L. 7eit.
We- lte W). fr
VIM)
0-411/11.'r4ti /1/114
3 vvvn44,4- tir/
2 (/ 1,0a
61,
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MEISSNER
www.dacoromanica.ro
338 FIGURI DIN CJUNIMEA,
Un conflict junimist 3)
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MEISSNER 339
www.dacoromanica.ro
340 FIGURI DIN 1JUNIMEA,
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MEISSNER 341
www.dacoromanica.ro
342 FIGURI DIN I JUNIMEAD
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN MEISSNER 343
www.dacoromanica.ro
ADNOTARI LA C. MEISSNER.
www.dacoromanica.ro
ANIVERSARILE JUNIMII"
www.dacoromanica.ro
Din archiva lui Jacob Negruzzi
ANIVERSARILE JUNIMII"
Un bogat material inedit
SOCIETATEA ENCICLOPEDICA-
COOPERATI VA JUNIMEA
ANIVERSAREA XX-a
CARTE DE INTRARE
la
Congresul national economico-gastronomico
cooperativ RomAn
DUM1N1CA 7 NOEMBRIE
D,lui
Secretar,
Ora inceperii desbaferilor congresului cnciclopedic.cooperativ 5 sara;
a congresului economico.gastronomico,cooperativ 6 sara, la Hotel
Binder.
I
www.dacoromanica.ro
348 FIGt!RI DIN <<JUNIII.EA>>
MEIJI IMPORTANT
Un Hot
nu e numai acela care furs pe altul in virtutca art. 306
si urm. Cod. Pen., ci mai ales acela care cu depling con=
stiinta se furs pe sine insus. Si n'ar fi oare un adevArat furt
si o adevarat5 tallArie eind un Junimist s'ar absenta dc la
a XX a ANIVERSARA
a Societatel JUNIMEA
unde cu pretul mai putin deck minim si mai mult decal derisoriu de
LT' Numai 30 Lei
poate bea, manta si petreee fisicamcnte, intelectualmente si moralmente
Doue sari dearandul ?
In 5 lanuarie 1884 la 8 oare sara vor fi ciaiuri, cozonaci, cafcle,
ciocolazi, amestecate cu literature la Otelul Binder in Iasi, saloanele
No. Ear a doua zi in 6 lanuarie la 6M oare sara tot la zisul
otel va a% ea loc un splendid si in analele Junimii ne mai pomenit
BENCHET .211
cu mancarile cele mai alese, Ninaturile cele mai indigene si cele mai
straine inghetctele cele mai red si cu chcful eel mai traditional.
Pentru care face porta
Seerelarul eel mat perpetuu ut 0 cunos ut
Tao r pot, aria Nalionala
Traducerea din frantuzeste este facuta cuvant cu cuvant, spre
a se putea face si pe aceasta cale aluzii amuzante.
Tata si textul invitatiilor trimise cu prilejul acestui banchet :
SOCIETATEA JUNIMEA
Intra Remane
cine cine
urea poate
Citatiune
Membrii tuturor triburilor societatii Junimea : fondatorl,
lipovenr, caracuda." pi cei nouS- sunt citati ca in ziva de 26
Octombrie curent sá se afle la scaunul societatii in Iasi, unde se va
da cu mult chef §i cu patine parale, in otelul Binder, orele 6 seara,
al 20-lea praznio traditional. Mancarea va fi fudulie, iar bautura
temelie. Spiritul nu este de rigoare.
Secretar perpetuu, I. N.
www.dacoromanica.ro
ANIVERSAR1LE <<JUNIMID> 349
www.dacoromanica.ro
350 FIGURI DIN 4JUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
MOMENTE VESELE LA JUNIMEA"
www.dacoromanica.ro
MOMENTE VESELE LA JUNIMEA"
www.dacoromanica.ro
354 FIGI.1111 bIN KJUNIMEA*
www.dacoromanica.ro
MOMENTE VESELE LA <<JUNIMEA>> 355
www.dacoromanica.ro
356 FIGURI DIN CJUNIMEA*
www.dacoromanica.ro
MOMENTE VESELE LA <<JUNEMEA>> 357
www.dacoromanica.ro
358 FIGUR' DIN <<JUNIMEA.>>
www.dacoromanica.ro
MOMENTE VESELE LA CJUNIMEA>> 359
www.dacoromanica.ro
360 FIGURI DIN KILINIMEA.»
www.dacoromanica.ro
PORECLELE JUNIMISTILOR
www.dacoromanica.ro
MEMBRII «,JUNIMIID DIN `IASI
(Tab lou facut in mull 1882)
N. De !Venn, 2. Samson Bodn8rescu, 3. Teodor Nice, 4. Gh. Ro 5. M. Hrisionu 10.'6. V. Costar',
1.
11. S. Malta 12. V. Duna,
7. M. lineman}, 8. C. Meissner, 9. Dose Menu, 00. Alex. Sulu, 18. C. Leo-
13. A. Clam, 14. Gh. Racovila, 15. loan Duinc liu, 16. Mar Marlin, 17. Th. Butane,
19. flenuescu-Dablia, 20. Th. Resent, 21. TIM Moiorescu, 22. Petre Carp, 23. I.
Me 1111,
nardescu,
24. Mihail EMInescu 25 Menu Ascanio, 20 N. Gahrielescu. 27. I. L. Caroni° le, 28. Alex. Para.
Or. Max, 33 Gh. Belau, 34. loan Slavic',
3. V. Pogor, 30. V. Alecsandri, 31. lacob Negruzzl, 32
Cullen!), 40.1.10110V, 41. Gripore
35. Gamin!. 36. 6-ral Cerchez, 37, N. Mandrea, 38. N. fine, 39. N.
44. Leon NefinIZZI, 45 GIs. Cause,
nine liu, 42. Burghelea, 43. Constantin P. Cons lantiniu,
49 loan MINA 50. N. Mina Iced, 51. Th.
46. nimitrie Rose III. 47. Stefan Nebo. 48 Pavel Palm,
Alex. Lambrior, 55 C. Leparlalu, 56. V. Taxa,
Bristol lulu, 52. I. Nen Rosa', 53. Miron Pomp Illu, 54.
58 Colonel Serb beset!, 59. Th. Bulucliu, 60. A. D, Xenopol, 61. Petre Misfit.
57. Motor Sche leiti,
62. Dr. Perkin, 63. Alex. De kliman, 64. Victor Cuclureanu, 65. Gh. Zaharia, 66 Xenolfin [Morphia
67. Valerian lining, 68. Gh. Negruzzl, 69. Alex. Philippine, 70. C. Dimlirescu-Iasi, 71. S. Wilma
72. N. Volenti, 73. V. insole, 74. Tele Mak Clupercescu.
www.dacoromanica.ro
PORECLELE JUNIMISTILOR
Din Adevarul Literar gi Artistic" Nr. 600 din 5 lunie 1932 (p. 1).
www.dacoromanica.ro
366 FIGURI DIN KJUNIMEA
www.dacoromanica.ro
PORECLELE JUNIMISTILOR 367
$i omor
Un popor /
CREANGA : Bardahanosul. In anumite imprejurari ii se mai
zicea fi ,,popa Simantana".
N. GANE, fiind apreciat in debuturile sale literare ca un
scriitor prea prozaic, a fost poreclit Draganesicu", dupa numele
unui bacan de pe stn. Stefan cel Mare, unde boerimea lua aperitive.
I. NEGRUZZI : Carul cu :ninciunile, fiindca el aducea la
Junimee toate noutatile, toate cancanurile §i tot ce se petrecea in
lumea mare. Deasemenea ii se mai zicea gi Camatartir, fiindca
dadea bani cu doband §i era ironizat a fi eama.tar. FiMd. inrudit cu
N. Gane li s'a spus amandorora Ca fac pante din neamul Negrutiga,
nesc (joc de cuvant imbinat).
V. BURLA : Rata, dupa polemica filologica ce a avut cu
Hasdeu asupra acestui cuvant, caticaturistul Jiquide-senior prezen-
tandu-1 astfel intro admirabila caricature. Ii se mai spune Hanina
dupa controversa ,dusa de el *i Ha0au .asupra cuvantului roman,
anina.
BENGESCU-DABIJA : Poimpierur pentru figura sa inalta
§i batoask de militar:
P. PAICU : Prostur, pentru glumele sale nesarate si uneori
scatologice, care tocmai fiind,ca lipsiau de orice spirit, provocau
ilanitate.
N. CULIANU : Papa !" pentru figura sa blajind si pa-
triarhala.
I. MELIK : Mirmilik, lrmilik §i Mir.
I. CARAGIANI : Bine-hranitur, figura inteadevar bine
nutrite ce amintea un tip din scrierile lui Homer, autorul sau fa-
vorit Agamenno" dupa o traducere a sa.
www.dacoromanica.ro
368 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>
www.dacoromanica.ro
PORECLEIA JUNIMiSTILOR (10
24
www.dacoromanica.ro
370 MUM DIN 4CJUN1MEAZ
Si inccpu prezentarea :
www.dacoromanica.ro
PORECLELE JUNIMISTILOR 371
Filosofia
Menageria
Astronomia
Dreptul civil 1i dreptul roman,
ySi poesia
Si psaltichia
Si spiteria
Le fin in capu'mi ca'ntr'un borcan I
Ingineria
Zoologia
Scaniatoria
.Stiinfe rare le qtizz pe de cost,
www.dacoromanica.ro
372 FIGIJILL DIN cilJNIMEA>
Altul ca mine
Sa §tie bine
Sa se inchine
Moftangeriei, nici n'a mai Post.
Pedagogia
Buoataria
aSi chitturgia
Nurnai eu singur le pot trata..
Autorlacul
Advocaticul
SSi cu Boclacul
In Romania sunt partea mea
Eu pe gramatici
numismatici
pe lunatici
li fac sa inghete cand neor vedea
Caligrafistii
Unionistii
ySi publicigii
Sunt ca o minge in mana mea !
www.dacoromanica.ro
PORECLELE JUNIMISTILOR 373
www.dacoromanica.ro
374 ?MORI DIN KJUNIMEA)
www.dacoromanica.ro
GENERALUL M. L. NEGRUZZI
Executorul testamentar al lui I. Negruzzi pentru tot ce priveste opera sa literara.
www.dacoromanica.ro
a/ Artf-ez- C-e---1--a--Ft--.
6/0---1e-.0--0e--e-<---
/14-1--gt-i-e::4 letz--/-6 .c-e--ra
0---1-0-
/4_ // - ii-e 4----ti--1-ZoL/41,- 14
ti,- 01.4C,S-i-g--/WW ol-.-- ea-e----
A(, 54
47_
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
Catre cetitori . III
TITU MAIORESCU (portret) 1
I. Profesoratul . 3
II. In baroul din Iasi . . 7
III. Duelul. Procesele . . 10
IV, Maiorescu despre Creanga si Eminescu . 12
V. Maiorescu si tragedia lui Eminescu . 14
In contra directiei noua . . 18
VI. In cercul Junimii . . . . . 22
VII. Persiflarea «Directiei noua» . . 23
VIII. Cateva reminiscence vesele si triste . 24
IX. Maiorescu «Antidinastic» . 26
X. Mana lui Maiorescu . . 26
XI. Ian Bratianu si Maiorescu . . 27
XII. Maiorescu muzician . 27
XIII. Doua episoade triste . . 28
XIV. Intre Carp si Maiorescu - . 30
XV. Maiorescu in portrete. . 31
XVI. Maiorescu si viata intelectuala a poporului roman 33
XVII. 0 lupta cu Alecsandri . . 38
Adnotani la T. Maiorescu . . 42
JACOB C NEGRUZZI (portret) . , 43
Auto-prezentare . . . . . . 45
Cand s'a na'scut Costache Negruzzi . 46
Iacob Negruzzi revuist si cupletist . . . 59
Un nemuritor despre altul (Elogiul lui G Enescul . 63
Negrutiganiada «Junimii» . . 64
Adnotari la I. Negruzzi . 71
www.dacoromanica.ro
378 FIGURI DIN <<JUN1MEA>>
Pag.
P. P. CARP (portret) . 73
P. P. Carp . . 75
Spiritul si zeflemeaua lui Carp . 79
Adnotari la P. P. Carp . . 89
VASILE POGOR (portret). . . . . 91
Vasile Pogor (Teribilul copil al «Junimii») . 93
Adnotari la V. Pogor . . 105
THEODOR ROSETTI (portret). 107
Theodor Rosetti . 109
Adnotari la Th. Rosetti. 115
V. ALECSANDRI M. KOGALNICEANU (caricaturi) . 117
Vasile Alecsandri . 119
Alecsandri la «Ju,nimea>>. 123
Alecsandri si strategia lui Mehmet Aga. 124
Alecsandri in intimitate, la Mircesti . 130
Adnotari la V. Alecsandri . . 135
M. EMINESCU (tablou de Octav Bancila) . 137
M. Eminescu . . 139
Eminescu in «Divanul Domnesc» . 140
Eminescu «Contrabandist» . 140
Conflictul Al. Lahovary-Eminescu. 141
Melancolia lui Eminescu . 143
Eminescu si generatiile tinere. 144
Eminescu epigrainist . 145
Urnor si pesimism. 146
Eminescu 9i Carmen-Sylva . 147
Spiritul latin al lui Eminescu . 147
0 paging inedita din viata lui Eminescu 149
Alecsandri si Eminescu . 150
Ceva despre versul eminescian 151
Figura poetului 153
Bcala poetului 154
Un «maus» la Bolta-Rece 155
Eminescu in arest. 155
Trage&a finals . 156
Inca ceva despre umorul lui Eminescu 157
Regele Romaniei despre regele poesiei 161
Adnotari la M. Eminescu . 163
www.dacoromanica.ro
CUPaINSUL 379
Pag.
ION CREANGA (portret) . , 165
Ion Creanga. . . . 167
loan Creanga cu colaboratorii, colegii, i,ntimii si comen-
tatorii sai (tablou) 171
Creanga si mama lui Moise 177
Menu-ul lui Creanga 178
«Reteta» lui Creanga 179
Eminescu si Creanga 180
Motanii lui Creanga 181
Creanga si Beldiceanu 182
Petrovici-Hefstein . 182
Cum a pacalit Creanga pe Pogor . 183
Creanga si Tocilescu . . 189
Tot scrisul lui Creanaa.
Creanga la $coala Brasovanu. 185
Lin act «cavaleresc» al taranului din Humulesti . 190
Linde a merit Creanga ? 194
Adnotari in Ion Creanga 198
VASILE CONTA (portret) 199
Vasile Conta . . 201
Adnotari la V. Conta . . 209
SAMSON BODNARESCU (portret). 211
Samson Bod,narescu . . 213
Adnotari la Samson Bodnarescu . 224
N. NICOLE? NLI. . . 225
Adnotari la N. Nicoleanu 229
IOAN IANOV . . 230
Adnotari )a I. Ianov . 236
A. D. XENOPOL . 237
Adnotari la A. D. Xenopol 244
GH. PANU (caricature) . 245
Gh. Panu . 247
Gh. Panu in Anecdote 252
0 replica a lui Conu Iorgu Marzescu 254
La «Junimea». . 255
Gh. Panu si Ernesto Rossi - 255
La Durau . 256
Regele Carol I si Panu . 256
Adnotari la Gh. Panu . 259
www.dacoromanica.ro
380 FIGURE DIN 4IJUNIMEAP
Pag.
ALEX. LAMBRIOR (portret) 261
Alex. Lambrior . . . 263
Adnotari la Alex. Lambrior 268
IOAN SLAVICI . . 269
Adnotari la I. Slavici . 273
MIRON POMPILIU (portret) 275
Miron Pompiliu . . 277
Adnotari la Mime Pompiliu 284
PAVEL PAICU . 285
ANTON NAUM (portret) . 289
Anton Naum. . 291
Adnotanile la A. Naum 296
AL. PHILIPPIDE . 297
Adnotari la Al. Philippide . 303
STEFAN G. VARGOLICI (portret) 305
Stefan Vargolici . . . 307
Adnotari la Stefan Vargolici. 312
I. M. MELIK . 313
Adnotari la I. M. Melik. 316
C. DIMITRESCU-IASI (portret). 317
C. Dimitrescu-Ia§i. . . 319
N. CULIANU (portret) . 327
N. Culianu . . . 329
Adnotari la N. Culianu. 334
CONSTANTIN MEISSNER (portret §i autograf). 335
Constantin Meissner . 337
Adnotari la C. Meissner 344
Aniversarile Junimii . 345
Momente vesele la Junimea . 351
Poreclele Junimistilor . 361
Membrii «Junimii, din Iasi (Tablou) . 363
Generalul M. L. Negruzzi (portret) . 375
Mihai Negruzzi (autograf) . . 376
www.dacoromanica.ro