INCDO-INOE 2000 INSTITUTUL DE CERCETARI

PENTRU INSTRUMENTATIE ANALITICA

ICIA CLUJ-NAPOCA

Tehnologii de obtinere
biocombustibili
Adriana Gog, Marius Roman, Cecilia Roman, Mircea
Chintoanu, Gabriela Pitl, Bela Abraham

ICIA CLUJ-NAPOCA www.icia.ro

Introducere

¾ Biocombustibilii sunt combustibili solizi, lichizi sau gazosi obtinuti din biomasa
plante oleaginoase, ierboase sau lemnoase, deseuri agricole si forestiere,
deseuri organice municipale si industriale.

¾ Teoretic, biocombustibilii pot fi obtinuti din orice sursa biologica de carbon

¾ Biocombustibilii Dalcooli, eteri, esteri

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti
 Biocombustibilii
- prezent si viitor-

¾ Industria biocombustibililor este in continua schimbare si dezvoltare strans

legata de costurile materiilor prime, emisiile de gaze cu efect de sera (CO2),
durabilitate

¾ Modificarea legislatiei privind biocombustibilii in vederea sustinerii productiei

¾ Dezvoltarea proceselor de obtinere a biocombustibililor de generatie viitoare

sau utilizarea de materii prime noi ofera unele solutii alternative

¾ Competitia viitoare dintre combustibilii alternativi se va baza in principal pe

probleme legate de emisiile de gaze cu efect de sera, durabilitate si pe
pozitia competitiva in raport cu combustibilii petrolieri

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti

Valorificarea biomasei

Biomasa Procesare primara Tehnologii de conversie Produsi finali

Chimica Combustibili - transport

Plante oleaginoase
(transesterificare)
transesterificare) (biodiesel, bioetanol)
bioetanol)

Culturi agricole Recoltare,

Recoltare,
Deseuri agricole Fizico-
Fizico-chimica Combustibili solizi
(extractie)
extractie) (peleti de lemn)
lemn)
Biomasa lemnoasa Colectare,
Colectare,
Deseuri lemnoase Biochimica Caldura
(fermentatie)
fermentatie) Electricitate
Deseuri industriale Depozitare
si municipale Thermochimica
(gazificare)
gazificare) Compusi chimici valorosi
(farmaceutici,
farmaceutici, polimeri)
polimeri)

Produsi secundari

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti
 Procesarea biomasei

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti

Procesarea biomasei
Importanta biomasei D pe langa posibilitatile numeroase de valorificare a
biomasei pentru obtinerea de biocombustibili, aceasta poate fi procesata si pentru
obtinerea unei game variate de compusi chimici de mare interes, in procese
separate (extractia) sau cuplate cu procesele de obtinere biocombustibili.

Biomasa

Extractia de Obtinere Fermentatia Conversie

compusi chimici Biodiesel zaharurilor termochimica

• Proteine • Etanol
Glicerina • Acid lactic Bio-SNG
• Vitamine
• Arome
• Farmaceutice Compusi Compusi Compusi
chimici chimici chimici

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti
 Tipuri de biocombustibili

Biocombustibili de generatia I
• Obtinuti din carbohidrati, amidon, ulei vegetal, grasimi animale prin tehnologii
conventionale
Biomasa D sfecla de zahar, cereale, plante oleaginoase: rapita, floarea soarelui,
soia, etc.
Uleiuri vegetale (utilizare directa)
Biodiesel (transesterificarea uleiurilor vegetale si a grasimilor animale)
Bioetanol (fermentatie)
Bio-ETBE
Biogaz (CH4 - digestia anaeroba a materiilor organice)

Dezavantaj major:
ªbiomasa utilizata este comuna cu cea folosita
pentru alimentatie

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti

Tipuri de biocombustibili

Biocombustibili de generatia I

Biocombustibil Materia prima Tehnologia de conversie

Ulei vegetal pur Culturi de plante oleaginoase (rapita, Extractie prin presare la rece
soia, floarea soarelui, palmier, jatropha,
canola, ricin etc.)
Biodiesel - Culturi de plante oleaginoase - Extractie prin presare la rece,
(rapita, soia, floarea soarelui, purificare si transesterificare
palmier, jatropha, canola, ricin etc.)
- Hidrogenare
- Uleiuri arse, reziduale
Bioetanol Sfecla de zahar, trestie de zahar, Hidroliza si fermentatie
cereale

Biogaz Biomasa (umeda Digestie anaeroba

Bio-ETBE Bioetanol Sinteza chimica

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti
 Tipuri de biocombustibili

Biocombustibili de generatia a II-a

Biomasa D materii lignocelulozice, recoltarea plantelor care nu sunt destinate

alimentatiei, biomasa reziduala

¾ Bioetanol celulozic

¾ Biocombustibili sintetici

¾ Biogaz din material lignocelulozic

¾ Biohidrogen din material lignocelulozic

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti

Tipuri de biocombustibili

Biocombustibili de generatia a II-a

Biocombustibil Materia prima Tehnologia de conversie

Bioetanol Biomasa lignocelulozica si Hidroliza avansata si fermentatie
Bioetanol celulozic deseuri de biomasa

Biogaz Biomasa lignocelulozica si Piroliza/Gazificare

SNG (Gaz Natural Sintetic) deseuri de natura lignocelulozica

Biodiesel Biomasa lignocelulozica si Piroliza/Gazificare si sinteza

Biomass to Liquid (BTL), Diesel deseuri de natura lignocelulozica
Fischer-Tropsch (FT), (bio)diesel
sintetic

Biohidrogen Biomasa lignocelulozica si Gazificare si sinteza / Proces

deseuri de biomasa biologic
Alti biocombustibili Biomasa lignoocelulozica si Gazificare si sinteza
Biometanol, alcooli superiori, deseuri de natura lignocelulozica
biodimetileter (Bio-DME

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti
 Tipuri de biocombustibili
Biocombustibili de generatia a III-a

Biomasa Dmaterii prime modificate genetic: plante oleaginoase cu o

productivitate crescuta de ulei, biomasa lemnoasa cu continut mai mic de lignina
pentru îmbunatatirea procesului de prelucrare
ªBiocombustibil obtinut din alge.

Biocombustibili de generatia a IV-a

Biomasa D bazata pe culturi încrucisate sau modificate genetic care absorb în

mod specific cantitati foarte mari de CO2

ªBio-H2 din fermentatia biomasei selectionate

ªBio-H2 din fotoliza apei utilizând microorganisme drept catalizator

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti

Biodiesel - obtinere

Obtinerea de biodiesel prin transesterificarea alcalina/enzimatica a uleiurilor vegetale

Obtinerea de biodiesel folosind cataliza alcalina Obtinerea de biodiesel pe cale enzimatica

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti
 Beneficiile biodieselului

¾ Reducerea emisiilor poluante (GHG) Ö combustibil ultra curat, nu contine

nici sulf si nici aromatice

¾ Toxicitatea Ö Biodieselul nu este toxic.

¾ Biodegradabilitatea Ö Biodieselul este de 4 ori mai biodegradabil decat

motorina clasica.

¾ Siguranta mai mare in ceea ce priveste stocarea, manevrarea si utilizarea

ªpunctul de inflamabilitate mai ridicat (130 ºC fata de 60 ºC pentru
motorina)

¾ Reducerea dependentei energetice de piata mondiala a petrolului

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti

Biodiesel - dezavantaje
Principalele dezavantaje ale biodieselului:

¾ Viscozitate mai mare D pompare mai dificila

¾ Valori mai ridicate pentru temperatura de tulburare si punctul de lichefiere
ª probleme la pornirea motorului la temperaturi mai scazute
ªconsum mai ridicat
¾ Procent mai ridicat al emisiilor de oxizi de azot (NOx)

¾ Puterea mai mica a motorului D 5% mai mica comparativ cu dieselul clasic

¾ Depunerile de la nivelul injectorului

¾ Grad de uzura mai ridicat al motorului.

¾ Costuri de productie mai mari

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti
 Biomasa lignocelulozica
Utilizarea lemnului D deseuri lemnoase care pot fi valorificate ulterior pentru
obtinerea de biocombustibili

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti

Biomasa lignocelulozica

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti
 Procesarea biomasei
lignocelulozice

H22SO
H SO33
HCl
HCl
H22SO
H SO44
Proces in
Proces in 22 etape
etape
H22SO
H SO33
HCl
HCl
H22SO
H SO44

H22SO
H SO44 conc.
conc.

Solventi
Solventi
organici
organici

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti

Bioetanol celulozic
Pretratarea biomasei lignocelulozice – scop
ªde a face celuloza mai accesibila hidrolizei enzimatice si de a solubiliza zaharurile din
constitutia hemicelulozei
ªPretratamentul biomasei: metode termice, enzimatice, acide
Hidroliza enzimatica
ªcu celulaze care initial hidrolizeaza celuloza la celobioza (dizaharid de glucoza) si ulterior
celobioza este hidrolizata la glucoza
Fermentatie

Hidroliza enzimatica

Pretratament

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti
 Biocombustibili de
generatia a III-a - Algele
Posibilitati de valorificare a algelor

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti

Biocombustibili de
generatia a III-a - Algele

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti
 Biocombustibili de
generatia a III-a - Algele

¾ Selectia algelor trebuie sa tina cont de clima, energia solara, calitatea apei,
viteza de crestere a algelor, continutul de ulei, compozitia uleiului de alge,
cerintele pentru mediul de crestere, posibilitatea cresterii in bioreactoare.

¾ Parametrii importanti pentru crestrea algelor: nivelul energiei solare, timpul

de expunere la lumina (ciclul zi/noapte), temperatura si debitul apei din
proces, continutul de CO2, continutul de macroelemente din mediul de
crestere (C, N, P, Mg, Ca, K, Na, Cl), continutul de microelemente din
mediul de crestere (Fe, B, Zn, Mn, Mo, Cu, Co, Cd,V, Al, Ni, Cr, Br, I, etc),
continutul de vitamine.

¾ Extractia uleiului de alge: procese clasice disponibile comercial (extractia

prin presare la rece), tehnologii noi (extractia cu microunde, ultrasunete, cu
fluide supercritice)

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti

Biocombustibili- Apecte sintetice

Sursa: IEE Leipzig, 2007

AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti
 Va multumesc pentru atentie !
AVANTAJELE UTILIZARII BIOCARBURANTILOR SI A ALTOR CARBURANTI REGENERABILI – 27 Noiembrie 2008, ISPE Bucuresti