CURS 1 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN BOLILE INFECTIOASE

Diagnosticul de laborator ca etapa in algoritmul de lucru al clinicianului,cuprinde examinari cu

spectru diferit,demostrand implicarea generala a organismului,afectarea de organ si functionalitatea
organelor.In parale se stabileste etiologia bolii,prin identificarea agentului cauzal.

Diagnosticul paraclinic se stabileste in urmatoarele etape:

-evaluarea afectarii generale a organismului

-evaluarea afectarii fiecarui organ

-determinarea localizarilor primare si secundare cu aprecieri functionale

-stabilirea etiologiei

Diagnosticul etiologic cuprinde:

-metode nespecifice

-metode specifice

METODELE NESPECIFICE -evidentiaza prezenta sindromului inflamator mezenchimal,numit si sindrom de

faza acuta:

-viteza de sedimentare a hematiilor-VSH

-proteina C reactiva-(CRP)

-fibrinogenul

-alfa1 si alfa2-globulinele(electroforeza proteica)

-hemoleucograma

HEMOLEUCOGRAMA-poate orienta diagnosticul de infectie bacteriana,virala sau parazitara prin valorile

numarului de leucocite precum si a ponderii componentelor formulei leucocitare.Astfel,infectiile
bacteriene produc leucocitoza cu neutrofilie,infectiile virale produc leucopenie cu limfocitoza
relative,infectiile parazitare dezvolta euzinofilie cu sau fara leucocitoza(cresteri marcate ale ponderii
euzinofilelor-peste 60%-aparand in toxocaroza si in trichineloza).

In cazul bolilor infectioase pot aparea si anemii cu diferite substraturi patogenetice,unele sugerand prin
aspectul lor agentul patogen.

1
VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR(VSH)-este un parametru atat hematologic cat si un indicator de
faza acuta.Cresterea lui indica in general o infectie bacteriana,modificarile sale fiind nesemnificative sau
mici in cazul infectiilor virale sau parazitare.Totusi este un parametru care este dependent de numarul
hematiilor de dimensiunilor lor precum si de existent unor constituienti plasmatici(creste in anemii si
cade in poliglobulii).

PROTEINA C REACTIVA-este un marker mai fidel al inflamatiei,crescand semnificativ in infectii

bacteriene,uneori chiar inaintea aparitiei semnelor clinice ale bolii.Proteina C reactiva este o proteina
serica a carei valoare este nedecelabila la subiectii normali(sub 2mg/dl).

FIBRINOGENUL SERIC-creste in general in infectiile bacteriene la fel alfa 1 si alfa2 globilinele indica un
raspuns inflamator acut.Cresterea gamma globulinelor este specifica afectiunilor cronica sau bolilor
infectioase cu evolutie trenanta.

METODELE SPECIFICE-indica prezenta agentului etiologic in organism sau raspunsul organismului la

acesta,se pot efectua,,in vivo”si in,,vitro”

METODELE SPECIFICE ,,IN VIVO”-sunt cele reprezentate de reactii cutanate pentru decelarea alergiei
specifice(intradermoreactia la tuberculina) sau pentru determinarea iminutatii antitoxice(reactia Schick
la toxina difterica)

METODELE SPECIFICE ,,IN VITRO”cuprind:

-diagnosticul imunalergic(reactii serologice de aglutinare,precipitare,fixare a

complementului,neutralizare,imunotehnici de fluorescenta,tehnici imunoenzimatice,tehnici de
identificare imunologica a anticorpilor specifici,evidentierea unor antigene specifice agentului etiologic).

-diagnosticul prin culturi(evidentierea agentului patogen obtinut din diferie produse patologice prin
insamantare).

METODE DIRECTE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ETIOLOGIC:

-examenul microscopic direct

-culturi pe medii diferite

-metode imunologice

-metode moleculare

Examenul microscopic direct permite vizualizareamicroorganismului patogen sau a modificarilor

caracteristice induse de acesta.

In infectiile virale se pot examina diferite produse patologice cum ar fi:preparate tisulare(material
bioptic hepatic in heaptite virale,amprenta de tesut cerebral in rabie).Produsele patologice sunt
prelevate in functie de tinta virala:scaun,urina,secretii genitale,suc medular,secretii respiratorii ,etc.
Produsele patologice se inoculeaza pe medii de cultura celulare,unde se pune in evidenta efectul
citopat.

In infectiile bacteriene examenul microscopic optic se poate efectua cu metode mai putin laborioase,fie
din produsul patologic,fie din culturi.

Examenul microscopic in infectiile fungice se poate efectua din produsul pathologic pe frotiu colorat sau
necolorat.In frotiul necolorat se urmareste structura filamentelor miceliene sau a sporilor.Frotiurile
colorate dau relatii despre structura sporilor, a levurilor,a hifelor,despre structura peretelui la anumiti
fungi.

Examenul microscopic in infectiile parazitare se efectueaza atat in cazul protozoarelor cat si a

helmintilor,putandu-se recunoaste atat formele vegetative cat si de rezintenta.

HEMOCULTURA-reprezinta metoda de diagnostic bacteriologic efectuata din sange,avand ca indicatii

sindromul febril care insoteste bacteriemia la bolnavii cu infectii sistemice sau localizate,cu protezare
valvulare sau valvulopatii,dupa explorari paraclinice invasive,cu posibile infectii bacteriene,sau chiar la
afebrilii cu infectii micobacteriene sau sistemice in conditii de imunodepresie.

Dispozitivele de hemocultura sunt manuale(cu flacoane cu mediu aerob,anaerob,mediu difazic-

geloza/lichid) sau automate ce identifica si efectueaza antibiograma.

COROCULTURA-reprezinta metoda de diagnostic bacteriologic prin care se realizeaza izolarea si

identificarea bacteriilor din materiile fecale.Recoltarea se face din scaun emis spontan,din tamponul
obtinut prin raclarea mucoasei rectale sau in cursul examenului rectoscopic.Se transporta ca atare sau
pe un mediu de transport(Carry-Blair).

UROCULTURA-este metoda de diagnostic bacteriologic prin izolarea si identificarea germenilor din

urina.Izolarea se face pe medii agar-sange si mediu diferential pentru bacilli gram negative.Urocultura se
apreciaza cantitativ,fiind considerate pozitiva in cazul in care depaseste 100000 germeni/ml-negativa
sub 100000 germeni/ml si interpretabila intre cele doua valori.

CULTURA SECRETIILOR BRONSICE-este metoda de izolare si identificare a germenilor cu tropism

respirator.Produsele investigate sunt sputa si aspiratul bronsic.Cultura de sputa pune problem de
interpretare datorita contaminarii cu flora bucala.Izolarea se face pe geloza-sange,geloza-
chocolat,mediu diferentiat pentru gram negative si la nevoie medii selective.Recoltarea secretiilor prin
aspirare bronsica in cursul bronhoscopiei scade contaminare bucala a produsului pathologic si este
indicate la imunodeprimati,pacienti cu respiratie asistata si in suspiciunea de tuberculoza.

CULTURA SECRETIILO FARINGIENE-se face dupa recolatere cu tampon faringian,se evidentiaza prezenta
streptococului beta-hemolitic.
CULTURA LCR-se recolteaza prin punctie rahidiana efectuata la diferite nivele.

CULTURILE-sunt metode de izolare si identificare a microorganismelor patogene,care se multiplica dupa

insamantarea in medii de cultura ce le favorizeaza procesele biologice.

In infectiile virale se efectueaza culture celulare(pe rinichi de maimuta,culture diplode fetale

umane,culture heteroploide din linii celulare continue,pe ou embrionat,inoculare la animale de
laborator).

In infectiile bacteriene recolatrea produselor patologice si insamantarea pe medii de cultura se face

dupa urmatoarele principii:

-inainte de intituirea antibioterapiei

-in conditii aseptice

-in cantiate suficienta

-din produs biologic adecvat localizarii infectiei

-cu pastrarea conditiilor de anaerobioza cand se suspecteaza germeni anaerobi

-efectuare rapida a trasportului,pe medii de transport,daca e necesar.

Mediile de cultura lichide(bulioanele)se utilizeaza la izolarea din prelevate necontaminate,prezentand

avantajul unui mediu sensibil,care produce si cresterea volumului prelevatului insamantat,diluand
factorii antimicrobieni.

Mediile de cultura solide pot fi:

-nesective

-de imbogatire

-diferentiale

-selective

-medii pentru anaerobi

Citirea culturilor include exigentele de cultivare,intervalul necesar pentru aparitia culturii si morfologia
coloniilor precum si modificari ale mediului din jurul coloniilor.,induse de enzyme,de citotoxine sau de
pigmenti difuzabili.

Identificarea este urmata de evidentierea caracterelor microscopice,reprezentate

de:dimensiune,forma,asezare,afinitate tinctoriala la coloratiile diferentiale(gram positive/gram
negative,Ziehl Neelsen:bacterii acidoalcoolorezistente/bacterii neacidoalcoolorezistente).
Dupa identificarea agentului etiologic sau fungic se efectueaza antibiograma sau fungograma,care pun in
evidenta sensibilitatea sau rezistenta germenului la antibiotice.

Tehnicile imunologice au la baza detectarea antigenelor specific.

Tehnicile molecularea sunt metode de detective a agentilor patogeni prin identificarea acizilor nucleici
caracteristici in culture,produse patologice sau tesuturi.Se indica in infectii cu microorganism greu sau
periculos de cultivat,in infectii cu germeni latent,pentru stabilirea gradului de infectiozitate si a eficientei
tratamentului(incarcatura AND la pacientii infectati cu virus hepatitis B si HIV),pentru a determina
genotipul.(importanta epidemiologica).