ORGANIZAREA ERGONOMICĂ

A MUNCII ÎN FARMACIE
Organizarea ergonomică a locului de muncă
urmăreste cunoaşterea funcţionării sistemului
om - mijloc de muncă - mediu
respectiv cunoaşterea funcţiilor executate, a
modalității de realizare şi a condiţiilor optime pentru
asigurarea maximum-ului de randament.
 ERGONOMIA = LEGE A MUNCII (Murrel)
„ergon” – muncă şi „nomos”- lege
Ergonomia (scop) - adaptarea mijloacelor de muncă la om,
a.î. în sistemul om-mijloace de muncă-mediu (s.o.m.m), să se
armonizeze solicitările omului cu posibilităţile sale fizice şi
neuropsihice.
Definiții:
- ştiinţă interdisciplinară care studiază factorii de solicitare a
omului în procesul muncii, în scopul menţinerii capacităţii de
muncă la un nivel cât mai ridicat pe toată durata procesului de
lucru;
- ştiinţă care urmăreste aplicarea, în procesul muncii, a ştiinţelor
biologice, umane, în corelaţie cu ştiinţele tehnice, pentru a
ajunge la o adaptare reciprocă, optimă, între om şi munca sa,
rezultatele fiind măsurate în indici de eficienţă şi stare de bună
sănătate a omului (OMS);
- ştiinţă interdisciplinară care contribuie la găsirea celor mai
adecvate soluţii pentru adaptarea mijloacelor de muncă, a
metodelor şi mediului ambiant la posibilităţile fizice şi
neuropsihice normale ale omului.
 Ergonomia, ca ştiinţă interdisciplinară, se
bazează pe legi, principii, metode proprii, concepte şi
reguli, rezultate din conlucrarea mai multor ştiinţe
umane şi tehnice: fiziologia umană, psihologie,
sociologie, medicina muncii, economie, tehnică ş.a.
Studiile ergonomice asupra muncii în farmacie au
urmărit obiectivele:
1- creşterea productivităţii muncii prin reducerea la
minimum posibil a timpului neproductiv. De ex., printr-
o aprovizionare corespunzătoare a locurilor de muncă
a.î. activitatea să se desfăşoare continuu;
2-creşterea randamentului muncii farmacistului paralel
cu asigurarea calităţii medicamentelor, prin
reducerea solicitărilor fizice şi psihice, generatoare
de oboseală.
Categ.de factori Factori
I. Tehnico- 1. Mijloace de muncă
organizatorici 2. Forța de muncă
3. Metoda de muncă
4. Metoda rațională de muncă (Principiile economiei de mișcări)
5. Cantitatea și calitatea materiilor prime
6. Utilizarea mijloacelor și a timpului – Program de muncă și de odihnă
II. Ergonomici 7. Ambianța Fizică Iluminat
Cromatică
Zgomot și vibrații
Microclimat Viteza curenților de aer

Temperatura aerului

Umiditatea aerului

Nivelul noxelor
Psihologică Adaptarea la muncă
8. Programul de Continuu
muncă Discontinuu
Ritm reglementat
9. Natura și Fizice-Statice – Poziția corpului
intensitatea -Dinamice- Participarea sistemului muscular
solicitărilor Mentale
executantului
III. Psiho-sociologici 10. Relațiile de muncă

IV. Factori de securitatea muncii 11. Prevenirea accidentelor de muncă

12. Prevenirea îmbolnăvirilor profesionale
 Iluminatul în încăperile farmaciei (în mod deosebit în
camerele denumite oficină, receptură, laboratoare), unde
activitatea este continuă, fără întrerupere pe tot parcursul zilei,
trebuie să se facă, pe cât posibil, cu lumină naturală directă. Dacă
iluminarea naturală nu este posibilă se va folosi lumină mai
apropiată de lumina naturală. Valorile minime la nivel naţional, în
funcţie de specificul activităţii, variază de la 200 lx (lucşi) la 1000
lx.
Cromatica influenţează acuitatea vizuală şi are efecte
fiziologice asupra organismului uman. Efectele fiziologice se
traduc prin impresia de temperatură (cald sau rece) şi impresia de
distanţă (apropiat sau depărtat) iar efectul psihic este calmant sau
În farmacie, este recomandabil să se folosească diferite culori,
în funcţie de specificul muncii:
 - în oficină, culoarea bleu-albastră ce dă impresia de rece
şi are efect psihic calmant. Este preferabilă culorii verzi care
dă impresia de foarte rece şi foarte calmant.
 - în camerele de preparare a medicamentelor, pereţii vor vor
fi acoperiţi cu faianţă albă pentru a asigura curăţenia perfectă
a pereţilor în aceste spaţii.
 Se va evita culoarea albă pentru acoperirea meselor de lucru
în cazul efectuării diviziunilor manuale de substanţe
farmaceutice albe (simple sau în amestecuri), divizate în
caşete sau capsule de culoare albă, deoarece nu se mai
creează nici un contrast de culoare între planul de lucru şi
obiectul muncii (medicamentul), ceea ce dă naştere la erori
la divizare, peste limitele admise de farmacopee.
 Care sunt elementele de ergonomie a muncii
observate în imaginea prezentată ?

 Ce considerați că nu se potrivește cu
specificul muncii în farmacia comunitară, ce ați
schimba ?
 Factorii de ambianţă fizică cu influenţă
asupra randamentului muncii în farmacie

Factori: Valori medii funcţie de specificul activităţii

- lumina naturală directă sau lumina combinată (albă şi
1.Iluminat
galbenă); valori minime 200-1000 lx
- culori calde cu efect psihic stimulator în sezonul rece;
2. Cromatica
culori reci cu efect calmant în sezonul cald;
3. Zgomotul şi
- să fie eliminate în totalitate , dacă este posibil;
vibraţiile
4. Microclimat-
temperatura - în camerele destinate primirii prescripţiilor medicale,
18-230 C preparării şi eliberării medicamentelor
- în camerele de depozitare a medicamentelor
14-160 C
- în camera de refrigerare
8-100 C
- umiditatea aerului -40-60 %
-Viteza curenţilor de
-0,2-0,4 m/s
 Este important pentru farmacist să cunoască şi
impresia de apropiere foarte puternică dată de
culoarea maro a rafturilor din farmacie, ceea ce
poate duce, în momentele de oboseală avansată, la
deschiderea mâinii care ţine borcanul înainte de a
ajunge la raft.

 Zgomotul în farmacie se produce, mai ales, în

camera de primire a prescripţiilor şi eliberare a
medicamentelor, unde are loc contactul cu publicul,
datorită deselor nemulţumiri ale acestuia. Trebuie să
lipsească cu desăvârșire în camerele de preparare.
Microclimatul în farmacie se caracterizează prin valori medii
specifice activităţilor, aşa cum sunt menţionate şi în normele
departamentele de protecţia muncii, date de către Ministerul
Sănătăţii.

Caracteristicile dimensionale ale mobilierului farmaceutic au

fost determinate prin măsurători antropometrice.
Se urmăresc: creşterea randamentului şi asigurarea calităţii
preparării și eliberării medicamentelor prin reducerea oboselii
fartmacistului.

Rezultatele au demonstrat utilitatea acestor studii de

topoergonomie prin – introducerea lucrului în poziţia „aşezat” la
masa de receptură şi dotarea farmaciei cu piese de mobilier ale