TESTARE

CRONICARI
Citeşte cu atenţie următoarele fragmente:
A. „Fost-au acestu Ştefan Vodă om nu mare de statu, mânios şi degrabu vărsătoriu de
sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omorâia fără judeţu. Amintrilea era om întreg
la fire, neleneşu şi lucrul său îl ştiia a-l acoperi şi unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La
lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se vârâia, ca văzându-l ai săi, să nu
îndărăpteze şi pentru aceia raru război de nu biruia. Şi unde-l biruia alţii, nu pierdea
nădejdea, că ştiindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor.”
(Grigore Ureche – „Letopiseţul Ţării Moldovei”)

B. „Ştefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mânăstirea Putna, au tras cu arcul
Ştefan-vodă dintr-un vârvu de munte ce iaste lângă mânăstire. Şi unde au agiunsu
săgiata, acolo au făcut prestolul, în oltariu. Şi iaste mult locu de unde au tras până la
mânăstire. Pus-au şi pre trii boernaşi de au tras, pre vătavul de copii din casă şi pre
doi copii de casă. Decii unde au căzut săgiata vătavului de copii au făcut poarta, iar
unde au căzut săgiata unui copil din casă au făcut clopotniţa. Iar un copil din casă zicu
să fie întrecut pe Ştefan-vodă şi să-i fie căzut săgiata într-un deluşel ce se chiamă Sion,
ce iaste lângă mânăstire. Şi iaste sămnu un stâlp de piiatră. Şi zic să-i fie tăiat capul
acolo. Dar întru adevăr nu se ştie...”
(Ion Neculce – „O samă de cuvinte”)

1. Numeşte două trăsături negative ale voievodului, pe care le remarcă ambii

cronicari.
2. Selectează din textul lui Grigore Ureche un fragment de maximum 12 cuvinte,
din care se pot deduce două din calităţile voievodului.
3. Exprimă-ţi opinia despre motivul pentru care Grigore Ureche foloseşte sintagma
„om nu mare de statu”, în locul formulei mai obişnuite „om mic de stat”.
4. Rezumă în maximum 30 de cuvinte legenda lui Ion Neculce.
5. Identifică nuanţa indusă în relatare de forma verbală „zicu” („să-i fie tăiat capul
acolo”), folosită de Ion Neculce în povestirea despre mânăstirea Putna.
6. Selectează, din lista următoare, două calităţi ale stilului care consideri că sunt
potrivite pentru ambele texte: claritate, proprietate, precizie, concizie,
corectitudine.
7. Selectează, din lista următoare, două dintre registrele stilistice al limbii prin care
pot fi caracterizate ambele texte: popular, cult, scris, oral, arhaic, regional,
colocvial.
8. Menţionează câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte: (om nu
mare de) statu; (omorâia fără) judeţu; neleneş; (la lucruri de războaie) meşter.
9. Transcrie câte două arhaisme din fiecare text.
10. Rescrie enunţul următor, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonime adecvate:
„lucrul său îl ştiia a-l acoperi”.