Plamanii sunt principalele organe implicate în respirație.

Acestea au forma unei jumătăți de

con și sunt acoperiti cu ​pleura viscerala​. Culoarea plamanilor este variabila cu varsta și in functie
de anumiti factori (fumat, poluare s.a.): la fat culoarea lor este rosie-bruna, la copil gri-roz, la adult
cenusiu.
Plamanii cantaresc aproximativ​ 700 g​ fiecare, cel drept fiind putin mai greu decat cel stang.
Capacitatea totala a plamanilor este de aproximativ 5.000 cmc de aer. Consistenta
acestora este elastica iarfata lor externa este convexa si vine in contact cu coastele pe cand fata
interna este plana si vine in contact cu organele din mediastin.
Fata externa este brazdata de santuri adanci numite ​scizuri​, care compartimenteaza
plamanii in ​lobi​. Plamanul ​drept ​are doua scizuri care il impart in ​trei lobi​, pe cand plamanul
stang ​are doar o scizura care il imparte in ​doi lobi​.
Fata interna prezinta ​hilul pulmonar​, locul in care patrund/de unde ies vasele, nervii si
bronhia principala. La plamanul stang se descrie anterior de hil ​impresiunea cardiaca si
impresiunea lasata de aorta descendenta. In ceea ce priveste plamanul drept, anterior de hil se
gaseste tot impresiunea cardiaca insa de dimensiuni mai reduse decat la plamanul stang si
impresiunile venei cave superioara si venei cave inferioare. Tot la acest nivel se descrie
impresiunea marii vene azygos.
 Baza pulmonara are aspect concav si vine in contact cu diafragma. Prin intermediul
acesteia, plamanii au raport cu fiactul in dreapta si fundul gastric si splina in stanga.
Varful pulmonar depaseste in sus prima coasta, venind in raport cu organele de la nivelul
bazei gatului.
Marginea anterioara a plamanilor este ascutita si este localizata posterior de stern, fiind
acoperita de recesul costo-mediastinal.
Marginea posterioara este rotunjita si vine in raport cu coloana vertebrala si extremitatea
posterioara a coastelor.
Plamanii sunt alcatuiti din arbore bronsic, lobuli, ramificatiile vaselor pulmonare si bronsice,
nervi si limfatice, toate fiind cuprinse in tesut conjunctiv.
Bronhia principala patrunde in plaman prin hilul pulmonar si se imparte intrapulmonar in
bronhie lobara superioara, bronhie lobara mijlocie si bronhie lobara inferioara pentru plamanul
drept si bronhie lobara superioara si inferioara pentru plamanul stang.
Bronhiile lobare se divid ulterior in bronhii segmentare. Acestea asigura aeratia
segmentelor bronhopulmonare.
Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare, care la randul lor se ramifica in
bronhiole respiratorii de la nivelul carora pornesc ductele alveolare care se termina prin saculeti
alveolari.
Alveolele pulmonare au aspectul unor saculeti, cu perete subtire, potrivit pentru
schimburile gazoase.
In jurul alveolelor este prezenta o bogata retea de capilare perialveolare, care formeaza,
impreuna cu peretii alveolari, bariera alveolo-capilara.
Bariera alveolo-capilara este formata din surfactant, apa, pneumocitele de tip I,
membrana bazala a peretelui alveolar si a peretelui capilar si peretele capilar. La nivelul acestei
bariere se realizeaza schimburile de gaze dintre alveole si sange.
Vascularizatia pulmonara
- nutritiva: asigurata de arterele bronsice
- functionala: apartine marii circulatii. Aceasta incepe prin trunchiul pulmonar care dupa un
scurt traiect se imparte in artere pulmonare: dreapta si stanga. Intrapulmonar, arterele pulmonare
se impart in ramuri care insotesc ramificatiile arborelui bronsic pana in jurul alveolelor, unde
formeaza reteaua capilara peri-alveolara. De la acest nivel pleaca venele pulmonare care vor iesi
din plaman prin hil si se duc spre atriul stang.
Plamanii sunt acoperiti de ​pleura​. Aceasta prezinta o ​foita viscerala si o foita parietala.​ Cea
viscerala acopera plamanul. Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului
pulmonar si al ligamentului pulmonar. Intre cele doua foite se formeaza o cavitate virtuala in care
se alfa o cantitate mica de ​lichid pleural​. Cele doua foite sunt aderente una la cealalta datorita
unei presiuni negative din interiorul cavitatii pleurale.
Cavitatea pleurala devine reala in momentul in care intre cele doua foite se acumuleaza
sange, lichid, aer, puroi sau limfa.

Plamanii au diferite metode de a se proteja de iritanti. In primul rand ​nasul ​actioneaza ca un

filtru care previne intrarea particulelor mari de poluanti in plamani. Daca totusi un agent iritant
resuseste sa patrunda in plamani, acesta se va bolca in ​stratul fin de mucus care tapeteaza caile
respiratorii. Acest mucus este secretat la acest nivel chiar de catre celulele din caile respiratorii.
Epiglota previne acest mucus sa patrunda in cavitatea bucala, fara ca acest lucru sa fie simtit. ​Cilii
sunt responsabili de transportul mucusului. ​Eliminarea sputei nu este normala,​ ea aparand doar in
cazul in care individul sufera de bronsita cronica, infectie la nivel pulmonar sau complicatii ale
BPOC.