Realizarea expertizelor judiciare si extrajudiciare

CUPRINS

1.GENERALITĂȚI…………………………………………………………………………….2

1.1 ASPECTE GENERALE............................................................................................2

2.TIPURI DE EXPERTIZE.........................................................................................................3

2.1 EXPERTIZA JUDICIARĂ.........................................................................................4

2.1.1 Expertiza în procedură civilă.......................................................................4

2.1.2 Expertiza în procedura penală......................................................................6

2.2 EXPERTIZA EXTRAJUDICIARĂ.............................................................................9

3. RAPORT DE EXPERTIZĂ.......................................................................................11
4.STUDIU DE CAZ......................................................................................................................12
4.1.REALIZAREA UNUI RAPORT DE EXPERTIZĂ EXTRAJUDICIARĂ PENTRU
UN APARTAMENT DIN ORAȘUL
ABRUD.........................................................................................................................................12

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................23

1
 1.GENERALITĂȚI
1.1 ASPECTE GENERALE

EXPERTIZĂ - reprezintă cercetarea cu caracter tehnic făcută de un expert, la cerere

unui organ de jurisdicție sau urmărire penală, ori a părților, asupra unei situații, problemă, a cărei
lămurire interesează solutionarea cauzei. Raport întocmit de un expert asupra cererii făcute.
EXPERT -  persoana care posedă cunoștinte temeinice într-un anumit domeniu;
Persoană competentă într-un anumit domeniu, numită de un organ de stat.
EXPERT PARTE - Partea interesată are dreptul să solicite că pe lângă expertul
tehnic judiciar numit sa mai participe la efectuarea expertizei, pe cheltuiala acesteia, și
un expert tehnic judiciar sau un specialist, nominalizat de aceasta și încuviințat de
organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, în calitate de consilier al parții, din
categoria persoanelor prevazute ( aceeași specializare cu a expertului judiciar numit de către
instanță).
Legea care reglementează activitatea experților tehnici judiciari și extrajudiciari:OG 2
2000 actualizată privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară,
publicată în Monitorul Oficial nr. 26 din 25.1.2000.
.

Fig. 1 Imagine sugestiva expertiza tehnică

2
 Expertiza tehnică efectuata de experți sau de specialiști din dispoziția organelor de
urmărire penală, a instanțelor judecătorești sau a altor organe cu atribușii jurisdicționale, în
vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei constituie EXPERTIZA TEHNICĂ
JUDICIARĂ.
Expertiza tehnică efectuată la cererea persoanelor fizice sau juridice cu privire la situații
care nu au legatură nemijlocită cu activitatea judiciară constitue EXPERTIZA TEHNICA
EXTRAJUDICIARA.

2.TIPURI DE EXPERTIZE

Expertiza este de mai multe feluri, însă le vom aminti doer pe cele mai des întâlnite într-
un proces.
 Topografică - atunci când expertul identifică o suprafață de teren, o masoară, o verfică
dacă corespunde cu planurile cadastrale existente, propune modalități de împarțire a loturilor
(unde este cazul), samd.(De exemplu - vă judecați cu un vecin, pe motivul ca ar fi intrat în
curtea dvs, expertiza topografică va veni să măsoare cât aveți voi în planuri, cât celălalt, dacă
vecinul și-a respectat limita de plan, dacă a intrat și cu cât în curtea voastra, etc)
 Tehnică în constructii - atunci când expertul identifică un imobil, stabilește
dimensiunile construcției, modul de realizare în raport de planuri și avize (PUD, PUZ),
materialele folosite în construcție, calitatea lucrărilor realizate, propune modalități de împărțire a
imobilului respectiv (unde este cazul), samd (De exemplu: ați făcut o casă cu firma x - și
reclamați faptul că acea construcție nu respectă nici normele de calitate asumate, nici planurile,
camerele de exemplu fiind mai mici, pereții sunt strâmbi, etc - atunci expertiza va veni să
verifice toate aceste aspecte și să constate/sau să nu constate cele afirmate de voi)
Evaluatoare - atunci când expertul stabilește o valoare de circulație a unui teren sau
imobil, bazat pe criteriile stabilite prin lege, dar și avand în vedere zona, prețurile de referință,
gradul de uzură, vechimea, starea, utilitățile, îmbunatațirile, etc.(De exemplu: vă judecați pentru
a vi se stabili o sulta dintr-un imobil ce face obiectul unei moșteniri/despagubiri/etc - expertiza
evaluatoare va veni să stabilească care este valoarea acelui bun, cât vi s-ar cuveni și cum s-a
calculat)
Contabilă - atunci cand expertul analizeaza din punct de vedere financiar contabil
situația unei creanțe sau a unei datorii, verifică legalitatea înregistrărilor în contabilitate a
facturilor, proformelor, calculul penalităților și baza în care acestea au fost solicitate, face

3
mențiuni cu privire la plățile efectuate, recorectează sumele (debite sau credite), face propuneri
cu privire la prescripție (dacă este cazul) sau își exprimă opinia față de legalitatea sau
nelegalitatea pretențiilor ce se judecă. (De exemplu: vă judecați cu administrația de bloc pentru
sumele la intreținere și aratați instanței că sumele v-au fost calculate greșit, că penalitățile nu
sunt datorate, sau sunt mai mari, sau că fondul de rulment nu este corect calculat - atunci vine
expertiza contabilă ca probă și prin ea se va analiza daca susținerile voastre sunt sau nu
corecte, și care ar fi rezultatul corect al acelor pretenții ale administrației de bloc)
Grafoscopica - atunci când expertul este chemat să analizeze autenticitatea unui scris sau
a unei semnături efectuată de cineva, pe un act ce face obiectul acelei judecăți. (De exemplu: vă
judecați pentru anularea unui testament și contestați semnatura defunctului pe acest testament -
dovada pro sau contra autenticității semnăturii se face prin expertiză grafoscopică care
constată sau infirmă acea semnatură).

2.1 EXPERTIZA JUDICIARĂ

2.1.1 Expertiza în procedură civilă

Încuviinţarea expertizei. Potrivit art. 330 şi următoarele din Codul de procedură civilă,

când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanţa consideră necesar să cunoască părerea
unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau 3 experţi. La efectuarea
expertizei pot participa experţi aleşi de părţi şi încuviinţaţi de instanţă, având calitatea
de consilieri ai părţilor, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relaţii, să
formuleze întrebări şi observaţii şi, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la
obiectivele expertizei.

Numirea expertului. Dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii experţilor, ei se vor numi
de către instanţă, prin tragere la sorţi, de pe lista întocmită şi comunicată de către biroul local de
expertiză, cuprinzând persoanele înscrise în evidenţa sa şi autorizate, potrivit legii, să efectueze
expertize judiciare. Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta
urmează să se pronunţe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al
expertului şi, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. În acest scop, instanţa
poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze
costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât şi termenul necesar efectuării expertizei. În funcţie
de poziţia expertului şi a părţilor, instanţa va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză
şi condiţiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei. Dovada plăţii onorariului se
4
depune la grefa instanţei de partea care a fost obligată prin încheiere, în termen de 5 zile de la
numire sau în termenul stabilit de instanţă. Onorariul poate fi majorat.

Recuzarea expertului. Experţii pot fi recuzaţi pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.

Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei
există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de
recuzare.

Înştiinţarea şi înlocuirea expertului. Dacă expertul nu se înfăţişează, instanţa poate

dispune înlocuirea lui.

Ascultarea expertului. Dacă experţii pot să-şi exprime de îndată opinia, aceştia vor fi
ascultaţi chiar în şedinţă, iar părerea lor se va consemna într-un proces-verbal.

Efectuarea expertizei la faţa locului. Dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la
faţa locului sau sunt necesare explicaţiile părţilor, ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor
prin scrisoare recomandată cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în care li se vor indica
ziua, ora şi locul unde se va face lucrarea. Citaţia, sub sancţiunea nulităţii, trebuie comunicată
părţii cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de efectuare a lucrării. Confirmarea de primire va fi
alăturată raportului de expertiză. Părţile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură
cu obiectul lucrării. În cazul în care una dintre părţi opune rezistenţă sau împiedică în orice alt
mod efectuarea lucrării, instanţa va putea socoti ca dovedite afirmaţiile făcute de partea adversă
cu privire la împrejurarea de fapt ce face obiectul lucrării, în contextul administrării tuturor
celorlalte probe.

ATENŢIE! Refuzarea expertizei: cheltuielile efectuate cu expertiza până la data

refuzului vor fi suportate de partea care s-a opus efectuării expertizei.

Raportul de expertiză. Constatările şi concluziile motivate ale expertului sau ale

laboratorului ori ale institutului specializat căruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi
consemnate într-un raport scris, care va fi depus cu cel puţin 10 zile înainte de termenul fixat
pentru judecată. În cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiză poate fi
micşorat. Când sunt mai mulţi experţi cu păreri deosebite lucrarea trebuie să cuprindă părerea
motivată a fiecăruia.

5
 Lămurirea sau completarea raportului. Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea
raportului de expertiză ori dacă există o contradicţie între părerile experţilor, instanţa, din oficiu
sau la cererea părţilor, poate solicita experţilor, la primul termen după depunerea raportului, să îl
lămurească sau să îl completeze.

Efectuarea unei noi expertize. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune, la cerere
sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert. O nouă expertiză va trebui cerută
motivat, sub sancţiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au
formulat obiecţiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecţiuni ori, după
caz, a raportului suplimentar.

Drepturi băneşti ale expertului. Fapta experţilor de a cere sau de a primi o sumă mai
mare decât onorariul fixat de instanţă se pedepseşte potrivit legii penale.

Majorarea onorariului. La cererea motivată a experţilor, ţinându-se seama de lucrarea

efectuată, instanţa va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin încheiere executorie, dată cu
citarea părţilor, însă numai după depunerea raportului, a răspunsului la eventualele obiecţiuni sau
a raportului suplimentar, după caz.

Decontarea cheltuielilor. Expertul are aceleaşi drepturi ca şi martorul în ceea ce priveşte

cheltuielile de transport, cazare şi masă. 

2.1.2 Expertiza în procedura penală

Reglementată de art. 172 şi următoarele din Codul de procedură civilă, efectuarea unei
expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări
ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în cauză este necesară şi opinia unui expert.
Pentru a ne menţine în aria de interes a utilizatorilor LegeStart, nu insistăm aici asupra aspectelor
tehnice privind expertiza medico-legală, cea efectuată de experţi oficiali din laboratoare sau
instituţii de specialitate. Expertiza se dispune la cerere sau din oficiu, de către organul de
urmărire penală, prin ordonanţă motivată, iar în cursul judecăţii se dispune de către instanţă, prin
încheiere motivată. La efectuarea expertizei pot participa experţi independenţi autorizaţi, numiţi
la solicitarea părţilor sau subiecţilor procesuali principali.

Numirea expertului. Expertul este numit prin ordonanţa organului de urmărire penală sau
prin încheierea instanţei. Se desemnează, de regulă, un singur expert, cu excepţia situaţiilor în
care, ca urmare a complexităţii expertizei, sunt necesare cunoştinţe specializate din discipline
6
distincte, situaţie în care desemnează doi sau mai mulţi experţi. Părţile şi subiecţii procesuali
principali au dreptul să solicite ca la efectuarea expertizei să participe un expert recomandat de
acestea. În cazul în care expertiza este dispusă de instanţă, procurorul poate solicita ca un expert
recomandat de acesta să participe la efectuarea expertizei. În aceeaşi cauză, o persoană nu poate
avea atât calitatea de expert desemnat de organul judiciar, cât şi pe aceea de expert recomandat
de unul dintre subiecţii procesuali.

Drepturile şi obligaţiile expertului. Expertul are dreptul de a refuza efectuarea expertizei

pentru aceleaşi motive pentru care martorul poate refuza depunerea mărturiei.

Onorariul expertului. Expertul are dreptul la un onorariu pentru activitatea depusă în

vederea efectuării expertizei, pentru cheltuielile pe care ar trebui să le suporte sau le-a suportat
pentru efectuarea expertizei. Cuantumul onorariului este stabilit de către organele judiciare în
funcţie de natura şi complexitatea cauzei şi de cheltuielile suportate sau care urmează a fi
suportate de către expert. Dacă expertiza este efectuată de instituţia medico-legală ori institutul
sau laboratorul de specialitate, costul expertizei este stabilit în condiţiile prevăzute de legea
specială.

Termenul-limită pentru expertiză este stabilit în ordonanţa organului de urmărire penală

sau în încheierea instanţei. Termenul-limită din ordonanţă sau încheiere poate fi prelungit, la
cererea expertului, pentru motive întemeiate, fără ca prelungirea totală acordată să fie mai mare
de 6 luni.

Înlocuirea expertului. Expertul poate fi înlocuit dacă refuză sau, în mod nejustificat, nu
finalizează raportul de expertiză până la termenul fixat.

Procedura efectuării expertizei. Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată,

când dispune efectuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părţile, subiecţii
procesuali principali, precum şi expertul, dacă acesta a fost desemnat.

Raportul de expertiză. După efectuarea expertizei, constatările, clarificările, evaluările şi

opinia expertului sunt consemnate într-un raport.

Când sunt mai mulţi experţi se întocmeşte un singur raport de expertiză. Opiniile separate se
motivează în acelaşi raport. Raportul de expertiză se depune la organul judiciar care a dispus
efectuarea expertizei.

7
 Audierea expertului. În cursul urmăririi penale sau al judecăţii, expertul poate fi audiat
de organul de urmărire penală sau de instanţă, la cererea procurorului, a părţilor, a subiecţilor
procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară
pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului.

Suplimentul de expertiză. Când organul de urmărire penală sau instanţa constată, la

cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, iar această deficienţă nu poate fi suplinită
prin audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiză de către acelaşi expert.
Când nu este posibilă desemnarea aceluiaşi expert, se dispune efectuarea unei alte expertize de
către un alt expert. 

Fig. 2 Expertiză judiciară

2.2 EXPERTIZA EXTRAJUDICIARĂ

Expertiza este realizată prin identificarea imobilului de planurile topografice vechi din

arhive, a căror scară variază de la 1:500 la 1: 2000 sau 1: 5000. Sunt determinate date din teren
prin masurători topografice și ulterior situația actuala este evidențiata într-un plan care relevă
aspecte precum cele enumerate mai jos în funcție de situație:

 limitele de proprietate ale imobilului vechi care a fost  preluat în mod abuziv;

 suprafața de teren liber care nu este afectată;

 suprafața de teren ocupată de clădiri sau alte amenajări datorită sistematizarii zonale;

 identificarea terenului liber în cazul in care constucțiile expropriate au fost demolate total
sau parțial;

8
  suprafața de teren afectată de edificarea unor constucții noi edificate.
Concluziile sunt concretizate sub forma unui raport de expertiză cu eventualitatea unor
recomandări privind retrocedarea totală sau parțială a imobilului.
Domeniile în care realizăm expertize tehnice extrajudiciare sunt: topografie, cadastru.
Expertiza extrajudiciara se încheie cu o documentație respectiv un ‘’raport’’ –
document oficial și util, ce servește în multe cazuri la stingerea unor conflicte fără a se ajugne în
instanță.
În mod frecvent obiectul expertizelor este constituit de:
 identificarea unui imobil în condițiile în care informațiile certe, sau cel puțin o parte din
acestea, lipsesc;

 concesionarea de terenuri proprietate privată a statului, unor terțe persoane;

 grănițuirea respectiv stabilirea limitei de proprietate între imobile învecinate;

 ieșirea din indiviziune prin constituirea și acordarea de loturi coindivizionarilor conform

actelor de proprietate.

Expertizele extrajudiciare au statutul actelor sub semnătură privată care pot demonstra
numai conformitatea conţinutului cu opinia autorului. Aceste documente nu pot fi considerate
expertize ale experţilor judiciari. Numai expertul numit de instanţă este autorizat ca din datele
colectate să tragă concluzii care ar putea constitui baza unei hotărâri judecătoreşti. Instanţa nu
este obligată să clarifice contradicţiile între o expertiză extrajudiciară (chiar şi atunci când acest
expert este autorizat şi certificat de către tribunal) şi cea a expertului judiciar numit de ea.
Expertiza extrajudiciară serveşte părţilor doar drept material auxiliar în formularea plângerii, la
chestionarea expertului judiciar în cazul unei dezbateri verbale şi pentru propria verificare a
expertizei judiciare.

Fig. 3 Expertiză extrajudiciară

9
 3.RAPORT DE EXPERTIZĂ

Redactarea raportului de expertiză cadastrală constituie etapa de cea mai mare

responsabilitate în demersul unui expert. Aproape în toate cazurile, raportul de expertiză are
formă scrisă. Când sunt mai mulţi experţi se întocmeşte un singur raport de expertiză; dacă sunt
deosebiri de păreri, opiniile separate se consemnează în cuprinsul raportului sau într-o anexă la
raport. Expertul trebuie să respecte mai întâi principalele reguli de formă şi procedurale privind
raportul de expertiză (alcătuire, ordinea părţilor, unele informaţii obligatorii, semnarea şi
parafarea paginilor). De asemenea, trebuie să dovedească profesionalism în organizarea
materialului informativ şi să formuleze clar concluziile raportului. Analiza raportului de
expertiză cadastrală este etapa care interesează beneficiarii acţiunii expertului, respectiv
instanţele sau organele de urmărire penală, părţile, ori, după caz, clienţii care au comandat
expertiza. Dacă în urma analizei raportului de expertiză, se descoperă erori de orice fel sau
elemente nerezolvate faţă de obiectivele stabilite, este deschisă calea formulării de obiecţiuni la
raportul de expertize. Dacă obiecţiunile sunt formulate de către părţi, acestea trebuie să depună,
în scris, lista obiecţiunilor la primul termen stabilit de la depunerea raportului, caz în care
expertul este chemat, prin scrisoare recomandată, să ia cunoştinţă de conţinutul listei de
obiecţiuni şi să redacteze răspunsul la obiecţiuni până la termenul stabilit.

Fig. 3 Etape premergatoare realizării raportului de evaluare

10
 4.STUDIU DE CAZ
4.1 REALIZAREA UNUI RAPORT DE EXPERTIZĂ EXTRAJUDICIARĂ
PENTRU UN APARTAMENT DIN ORAȘUL ABRUD

11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
 BIBLIOGRAFIE

https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2010/11/ghid-expertiza.pdf

http://avocatulmeu.blogspot.com/2013/01/ce-inseamna-expertiza-judiciara-si-cand.html

https://legestart.ro/despre-expertiza-proces/

http://pangeea.uab.ro/upload/205_17%20Ienciu%20-%20Expertiza%20cadastrala.pdf

https://wolterskluwer.ro/art-178-raportul-de-expertiza/

https://www.bizoo.ro/firma/mmtopcons/vanzare/4644483/expertize-extrajudiciare

23