Dealurile si Campia de Vest

Geography ...going everywhere

Caractere generale
‡ Asezare in partea de vest- parte a Bazinului panonic ‡ Formata pe un soclu
compartimentat prin falii si inegal scufundat incepand din Miocen ‡ Scufundarea-
relativ redusa, soclul fiind foarte aproape de suprafata, pe alocuri aparand la zi
‡ Pe liniile de fractura- ape termale sau patrunderi magmatice ajunse la suprafata-
ex. piloni bazaltici la Lucaret sau Gataia ‡ Contributie importanta la formarea
unitatii- materialele aluvio-proluviale din munti, incepand cu Pliocenul, pana in
perioada actuala ‡ Fragmentare- intranduri in Carpatii Occidentali
Caractere generale
‡ Legaturi stranse si intrepatrunderi intre cele doua trepte de relief (dealuri si
campii), intre care nu exista o delimitare transanta ‡ Deschiderea larga spre vest
favorabila patrunderii maselor de aer umede climat continental moderat, cu ierni
blande si veri mai putin excesive ‡ Datorita extinderii mari pe latitudine, in
distributia elementelor climatice se remarca o anumita zonalitate de la nord la
sud, la care se adauga etajarea de la vest la est, cu diferentieri valorice intre
campie si dealuri ‡ Restrangerea vegetatiei naturale la mici suprafete, datorita
utilizarii agricole ‡ Orase cu functie de convergenta economica: Timisoara, Arad,
Oradea, Satu Mare- situate pe marile rauri alohtone si in vecinatatea contactului
dintre campie si dealurile piemontane. Baia Mare- in interior
Dealurile Crisanei si Banatului (Dealurile de Vest)
‡ ‡

Asezare: Limite:
± Nord: M. Oas, Gutai; ± Sud: Nera; ± Est: Carpatii Occidentali ± Vest: Campia de
Vest

-peste 500 km, 12.300 kmp, 5,17 % din suprafata tarii

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
‡

Spre deosebire de dealurile de pe laturile de sud si de est ale Carpatilor (unitate

continua), dealurile de pe latura vestica = treapta de relief cu discontinuitati si
patrunderi adanci in interiorul muntilor (depresiuni golf- zeci de km golfintre
culmile muntoase) Configuratia actuala se datoreaza proceselor si liniilor
tectonice care au dus la formarea unor grabene Relieful a rezultat dintr-un
dintrproces de eroziune desfasurat in Cuaternar asupra unui piemont de acumulare
format la marginea muntilor in Pliocenul superior

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
‡ ‡

‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡

Structura monoclinala (Est(Est-Vest); Relief de dealuri joase piemontane care numai

in mod exceptional depasesc 600 m (maguri cristaline) Suprafete piemontane,
glacisuri, maguri; Vai terasate (6-7 terase); (6Altitudini medii: 400 m; ³Munti
ascunsi´ Roci friabile: nisip, argile, marne; Roci dure: ‡ sisturi cristaline
(Magura Codrului, Magura Simleului); ‡ roci vulcanice (Lucaret)

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
‡ Resurse energetice:
» carbuni inferiori (Sinersig); » petrol (Suplacu de Barcau); » surse geotermale
(Felix, 1 Mai, Marghita);

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
‡ Clima
± Climat de dealuri joase ± Nuante: » Oceanice (centru, nord); » Submediteraneene
(sud); ± Temperaturi medii anuale: » 10 -11 gr. C (sud) » 8 ± 9 gr. C (nord) ±
Precipitatii: 600-700 mm/an

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
‡

Reteaua hidrografica:
± Rauri: » Rauri alogene: Timis, Mures, Crisurile, Somes, ± Lacuri » Lacul Petea
(langa Felix) ± Ape subterane: » Izvoare geotermale: Felix, Tinca; » Izvoare
minerale: Lipova

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
‡ Invelisul biopedogeografic:
± Vegetatie » Paduri de stejar » Pasuni secundare; ± Fauna ± Soluri: » molisoluri »
argiluvisoluri

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
‡ Rezervatii naturale:
± Flora si fauna » Nymphaea Lotus Thermalis

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
‡ Populatia si asezari:
± Populatia » Densitati reduse: 50-75 loc/km2; 50» Spor natural: scazut; »
Minoritati: maghiari (Oradea, Marghita, Zalau), svabi (Lipova, Buzias)
‡ Populatia si asezari:
± Asezari » Asezari rurale: compacte, liniare » Asezari urbane: - interior: Zalau,
Cehu Silvaniei, Simleul Silvaniei, Lipova - contactul cu campia: Marghita, Tasnad,
Oradea, Pancota, Buzias.
‡ Agricultura
± Cultura plantelor: » Pomicultura: D. Buziasului, Lipovei; » Viticultura: Arad,
Buzias, Oradea, Diosig, Marghita, Tasnad; ± Cresterea animalelor: bovine, porcine,
ovine.
‡

Cai de comunicatie
‡ Cai de comunicatie
± Transport feroviar: » Magistrale feroviare: 1,2,3,4 » Oravita-Bazias: cea mai
veche Oravita-
‡
I.
1. 2.

Subdiviziuni:
Dealurile Crisanei
Dealurile SilvanoSomesene Dealurile Crisurilor

II.

Dealurile Banatului

1. 2. 3. 4. 5.

(suprafata cca. 45% mai mica decat Dealurile Crisanei) Dealurile Lipovei Dealurile
Lapugiului si Lugojului Depresiunea Fagetului Dealurile Poganisului Dealurile
Dognecei si Oravitei

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
I. Dealurile Crisanei
‡ Limite: N- M. Gutai E- Depr. Transilvaniei (Subcarpatii Lapusului + Podisul
Somesan) E si S- M. Apuseni V- Campia de Vest (Campia Somesului)
I. Dealurile Crisanei
‡ ‡ ‡ ‡ L= 200 km l= 10-60 km In general, inaltimile scad de la N la S Doua aspecte
morfografice diferite: Relief de maguri (Dealurile Silvano-Somesene) Dealuri
inguste care tivesc marginea muntilor, fragmentate de vaile orientate perpendicular
spre raurile principale din campie Suprafete intinse- intens modificate antropic
Peisaj dominat de imbinarea si alternanta terenurilor cultivate cu pajistile
secundare (fanete si pasuni) si suprafetele forestiere.

‡ ‡
1. Dealurile Silvano-Somesene
‡ Regiunea face legatura intre: - Muntii Apuseni si Carpatii Orientali -
Depresiunea colinara a Transilvaniei si Campia Somesului ‡ Limita sudica- M. Meses,
M. Plopisului (Muntele Ses) si V. Barcaului ‡ Horsturi (D. Codrului si Preluca)-
³jugul intracarpatic´ (V. Mihailescu, 1966)
1. Dealurile Silvano-Somesene
1.1. Dealurile Chioarului ‡ Includ masivul Preluca- altitudine maxima in Dealurile
Crisanei si Banatului (810 m) ‡ Cele mai vechi formatiuniPrecambrian (sisturi
cristaline si paragnaise in Preluca) ‡ Formatiuni sedimentare eocene (calcare,
gresii) 1.2. Depr. Baia Mare ‡ Drenata de Somes, Lapus si Sasar ‡ Climat de adapost
(castan comestibil) ‡ Orasul Baia Mare- centru polarizator- complex urban
industrial de tip miniero-metalurgic ‡ Orasul Baia Sprie-minerit ‡ Halde de steril
si iazuri antropice legate de exploatarile miniere
1. Dealurile Silvano-Somesene
1.3. Dealurile Codrului ‡ Structura orografica majora= Culmea Codrului (horst), cu
orientare SV-NE, din care se desprind culmi secundare 1.4. Dealurile Crasnei ‡
Dealuri joase (150-350 m; max 596 m) ‡ Petrol: Suplacu de Barcau-AbramutChislaz-
Viisoara ‡ Lignit: Sarmasag-Bobota-Gavan Bai-Valcelele. Unele exploatari- la
suprafata (cariere) ‡ Corneliu Coposu- nascut in Bobota 1.5. Depresiunea Silvaniei
(Simleului) ‡ Forma de triunghi intre muntii Plopis si Meses si dealurile Crasnei
si Codrului ‡ Orase: Zalau si Simleu Silvaniei (Iuliu Maniu-nascut in Badacin,
langa Simleu Silvaniei)
2. Dealurile Crisurilor
‡ Treapta de dealuri dintre valea Barcaului si M. Zarandului, incluzand
³depresiunile golf´ ‡ Cele trei compartimente ale unitatiistrabatute si modelate de
cele trei Crisuri 2.1. Dealurile si depresiunea Crisului Repede (Oradei) ‡ Doua
subunitati: - Dealurile Plopisului- lignit VoivoziPopesti-Varzari - Depresiunea
Oradea-Borod (culoarul Crisului Repede) ‡ Cu exceptia magurilor din fasia ingusta
de roci calcaroase triasice din marginea SE, intreaga unitate este sculptata in
roci sedimentare neogene si cuaternare (mai friabile) ‡ Amenajari hidrotehnice:
Tileagd, Lugasul de Jos ‡ Orase: Oradea, Alesd (cimentChistag)
Oradea- Vulturul Negru
2. Dealurile Crisurilor
2.2. Dealurile si depresiunile Crisului Negru (Beiusului) ‡ Doua subunitati: -
Dealurile Padurii Craiului - Depresiunea Beiusului (defileul Crisului Repede de la
Soimi desparte doua areale depresionare: Beius si Holod) ‡ Pesteri: Ursilor, Meziad
‡ Orase: Beius, Stei (1956, pe baza exploatarii/prelucrarii uraniului), Nucet,
Vascau
2. Dealurile Crisurilor
2.3. Dealurile si depresiunile Crisului Alb (Zarandului) ‡ Trei subunitati: -
Dealurile Codrului si Momei - Depresiunea Zarandului. Defileul de la Joia Mare
separa doua compartimente: Gurahont (E) si Sebis (V) - Dealurile Cigherului ‡ Oras:
Sebis ‡ Canalul Morilor
I. Dealurile Banatului
‡ Limite: N- Mures E- M. Poiana Rusca S- M. Banatului+ Nera (M. Locvei) V- Campia
de Vest (Campia Banatului)+ granita ‡ Dealuri joase: 200-350 m. In unele locuri-
sub 200 m; Alt. max.= 518 m (Dealurile Lapugiului) ‡ Configuratie orografica:
masivitate intre Mures si Timis; fragmentare la sud de Timis ‡ Roci de varsta
pliocena (argile, nisipuri, pietrisuri). In cateva locuri apar insule din
fundamentul metamorfic (Dealurile Lipovei) sau petice de roci mezozoice asociate cu
magmatite bazaltice (Dealurile Lapugiului) ‡ Formatiunile- dispuse monoclinal, cel
mult usor ondulate local
1. Dealurile Lipovei ‡ Aspect de podis fragmentat radiar in culmi prelungi,
netezite, desfasurate dintr-o culme principala asimetrica ‡ Subunitatea cea mai
clar individualizata, intrucat este inconjurata din toate partile de campii sau
arii depresionare ‡ Alungite de la V la E pe 75 km ‡ In partea de S (Lucaret), din
masa rocilor sedimentare apare un corp de bazalte cuaternare ‡ Cca. 50% din
suprafatadespadurita si transformata in terenuri agricole. Paduri- in E si N. ‡
Involutie numerica a populatiei cresterea nr de localitati mici si foarte mici ‡
Oras: Lipova ‡ Pomicultura si cresterea animalelor
‡ 2. Dealurile Lapugiului si Lugojului ‡ Doua subunitati ‡ Aspect de prispa cu
caracter piemontan ‡ Lacul Surduc (Fardea)- cel mai mare lac de acumulare din Timis
‡ Tomesti- industria sticlariei 3. Depresiunea Fagetului ‡ Alungita pe directia V-
E, aproape un culoar lung de cca. 30 km si larg de 7-9 km ‡ Altitudine 125-175 m ‡
Drenata de Bega ‡ Oras: Faget (din 1994) ‡ Industria lemnului: Margina, faget,
Manastiur ‡ Industria chimica: Margina
4. Dealurile Poganisului ‡ Treapta de dealuri scunde la marginea nordica a muntilor
Semenicului si Dognecei ‡ Peisaj antropizat, predominant agricol ‡ NV- podgoria
Buziasului ‡ Mangan- Delinesti 5. Dealurile Dognecei si Oravitei ‡ Marginea V a
muntilor Dognecei si Aninei, intre Poganis si Nera ‡ Trei subunitati: - Dealurile
Dognecei - Depresiunea Carasului (Oravitei) - Dealurile Oravitei ‡ Orase: Bocsa,
Oravita (teatrulcopie a Burgtheater din Viena; fondat 1817) ‡ Tirol-podgorie ‡
Ciudanovita- radioactivitate ridicata (foste exploatari de uraniu) ‡ Oravita-
Bazias- prima CF din Romania (1854-1856)
Campia de Vest

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
Campia de Vest
‡ Asezare:
» Vestul Carpatilor Occidentali si Dealurilor de Vest

Limite:
» Nord: Oas, Gutai; » Est: Dealurile de Vest (M. Zarandului) » Sud si vest: granita
tarii

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
Campia de Vest
‡ Altitudini - medii: 100m - maxime: Campia Vingai (174 m); - minime: cursul
inferior Timis (80 m); ‡ Sectoare joase, de subsidenta (divagare); ‡ Apa freatica
aproape de suprafata: saraturarea solului; ‡ Cursuri meandrate, divagate;
Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
Campia de Vest
‡ Evolutie paleogeografica:
± S-a format prin sedimentare Marii Panonice cu sedimente aduse de rauri; ± Campii
inalte (Pleistocen); ± Campii joase si luncile (Holocen).

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
Campia Panonica

Sursa: wikipedia
Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
Campia de Vest
‡ Resurse:
‡ Resurse energetice: » Petrol; » Gaze asociate; ‡ Ape geotermale ‡ Resurse
funciare

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
Campia de Vest
‡ Clima:
‡ Climat de campie moderat; ‡ Influente:
» Oceanice » Submediteraneene

‡ Amplitudini termice: 22-23ÛC; ‡ Precipitatii: 600-700 mm;

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
Campia de Vest
‡ Retea hidrografica:
‡ Rauri:Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures,
Bega, Timis, Barzava; Lacuri
» » Lacuri cu apa dulce si sarata: C. Carei si Timisului Lacuri antropice: L. Cefa
(C. Crisurilor) Ape de adancime: caracter termal saruri (Calacea, Sanmihai); Ape
freatice: continue

Ape subterane:
»

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
Campia de Vest
‡ Invelis biopedogeografic
‡ Vegetatie » Stepa; » Silvostepa; » Stejar (campii inalte); » Vegetatie de lunca;
» Plantatii de salcam. ‡ Fauna
Asezare Caract. geologice si orografice Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
Campia de Vest
‡ Invelis biopedogeografic
‡ Soluri: » Molisoluri: cernoziom, cernoziom levigat; » Soluri halomorfe; » Soluri
hidromorfe: lacovisti; » Soluri de lunca; » Soluri nisipoase: C. Carei

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
Campia de Vest
‡ Populatia si asezari:
‡ Populatia: » Densitate: 75-100 loc/km2; » Spor natural: redus (modelul
banatean ); » Minoritati: maghiari, svabi, sarbi, bulgari, slovaci, rromi.
Campia de Vest
‡ Populatia si asezari:
‡ Asezari: » Asezari rurale: - profil economic agrar; » Asezari urbane: -
Timisoara; - Arad; - Oradea; - Satu Mare.
Campia de Vest
‡ Agricultura
‡ Fond funciar favorabil: terenuri arabile (70(7080%); ‡ Umiditate ridicata: Campia
Crisurilor; ‡ Cultura plantelor: » Cereale (grau, porumb, orz); » Viticultura:
podgoria Aradului, Teremia MareMare-Buzias; ‡ Cresterea animalelor: porcine
(Timis), ovine
Campia de Vest
‡ Activitati industriale
‡ Industria energetica:
» Exploatarea petrolului: Varias, Satchinez, Ortisoara, Biled, Pecica

‡ Industria chimica: Arad, Oradea; ‡ Metalurgia neferoasa: Oradea (alumina)- M.

Padurea Craiului Made in Romania ‡ Industria textila
Campia de Vest
‡ Cai de comunicatie:
‡ Transporturi feroviare:
» 4 magistrale feroviare;

‡ Transporturi rutiere:
» E60, E70, E68

‡ Transporturi aeriene:
» Timisoara, Arad, Oradea, Satu-Mare.
Campia de Vest
‡ ‡ Subdiviziuni: N de Crisul Repede (Campia Somesului si BarcauluiBarcaului- V.
Mihailescu)
Campia Somesului- Satu SomesuluiMare Campia Carei (143 m): dune, plantatii pomicole
si viticole; Campia (Culoarul) Ierului- in lungul unui graben al fundamentului
Campia Crasnei

‡ ‡ ‡ ‡

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
Campia de Vest
‡ Mures-Crisul Repede (Campia Crisurilor) Campia Miersig ± campie piemontana la
contactul cu Dealurile si Depresiunile Crisului Negru Campia Crisurilor- Canal
colector, lacuri Cefa, Inand etc. Campia Cermei- Dealurile si Depresiunile Crisului
Alb Campia Aradului (112 m): nisip, pietris, loess, podgoria Aradului; (+ C Vingai=
C Muresului)

‡ ‡ ‡

Asezare

Caract. geologice si orografice

Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri

Subunitati
³Delta uscata´ a Muresului
Campia de Vest
‡ S de Mures (Campia Timisului)
Campia Vingai Campia Jimboliei Campia Timisuluivechi mlastini (Timisoara- ³Cetate a
mlastinilor´) Campia Lugojului Campia Gataiei
Subunitati

‡ ‡ ‡

‡ ‡
Asezare Caract. geologice si orografice Clima si hidrografie

Vegetatie si soluri