I L{ütq}"#i

I Eugen Munteanu

t
t introducere i-
l LINGVISTICA
v

I
t
ronwa PoLlRoM
]r

il,?!§i,nr 4, P.o Box 266, 700506

nr' 6' et' 7' ap' 33' o'P' 37;

§i:;lülb3;iiÍ*u .L

lroe CIP a Btbliotecii Nalionale a României :

Ireanu, EUcEN
til;;iií"wà,icá I Eusen Munteanu- - llillilllllllllllll tülll I s::u:0,1u, i

ü::ffJ' POLIROM
2005

tn "oro*,o
I
 METODE DECERCETARE tX I-N'T-GVISTTCÃ IO5
INTRoDUcERE hq m'lcvtsncÃ

vechi limbi indo-europene) sdu a unei faze neateshte documentar din istoria
unei limbi bine cunoscute (de exemplu, romfuia primitinã)- Caracterul 6.2.1.1. Scurt istoric. Íntemeietorii: F. Bopp çr: rtrK Rask
complementar al perspectivelor deducti'rá çi inductivá in cercetarea Se considerã tn genere cá savantul gennan E:anz--B-sn-p-
(1791-l 367)
çi danezul,R as m u s K r.i,s"t i aq
lingwisticã este surprins cu acuitate de HTEIMSI-EV, Prolegomene'.',p' 57:. (17 S7 -153215 sunt inte-

-oiernrii de rtrent ai linovisticii comp

i*i.t*i"" intruci! simultan, dar
Un procedeu poate consta, printre altele,- din analize §i g""-i sífre g-deducçie, or inovatg4rç caÍP:qi
dupà cum poàte consta çi din sinteze çi deei sã {ie o induc{ie. Prin sintezd ""
infelegem àescrierea unui obiect ca o componentá a unei clase (...), iar prin ãàeau loc,iri comuniütçile savante ale epocii cg*trtD1grÍà;4=descopertflr
au
indu4ie infelegem o sintezá continuã, in care diferitele sinteze sunt legate una limbii sanscrite çi 4_-gg1g1gen!çi ideologiei romútice, cei doi invãtag
de alta printr-un raport de determinare. ffiái *b;dt;ã;í"*;"dã, aplicind-o limbilor ln concrete. 9eug3tarsa I
faotului cã limbile evolueazá' sc-h*imbind'u;se- .rnsa:--tr3 i
tur'lp'"'pr-e-c'llaL--§r
i.;irí"t*"a-unor_pü4Éi!ii*âie sctrimffif.gr.lingvistice dateazá i
ariteriü. irÚô[õT: tononov, Dictionnaire..., il menFoneaza m /
6.2. Metodele speciÍice ale cercetárii lingvistice
á"ot'r""" pe eruditul,fggggV- 4,--R, I - f u r g o t (1727-1781) care."' -"'f
"éõôÍüt

Vigoarea lingvisticii si atractivitatea ei pentru specialiçtii din alte domenii in articolul ,,étymologie" din Enqclopédie", vorbeçte d"""pf: T.',r!T-": ,i
ale-cunoaçterii umane consfÍ, intre altele, çi in faptul cã lingviçtii aureu§it oiu intern" al schimbárii lingvistice, care nu (ine searnã dç" vpmça I
sã inventéze çi sã perfec{ioneze o serie de metode adecvate obiectului lor ãu,,er,itor. @.-eiêrirfriifica acest principiu prin transf.t*1:1-,1,j /
de studiu, limbajul urnzrn in genere çi limbite istorice a atare. Utilitatea, i,orp:it ot io ffiíel, prin pa.c*g"rea unór etape .succ.Ç.!iy"r gulgP-"tt ^1? i
"
naturale. Acest proces se nurneçte :a}e i
flexibilitatea çi áficien1a acestor metode specifice ale cerceürii lingvistice "urià -E-ggLg+i5g;!e
din lim6ã
limba in cauzá (franceza) a unei uniüí1i linfristice
de
au fost verifióate in practica cercetiírii, conducind la un nivel neobiçnuit _ongme ,

de elevat al cunoçtinielor acumulate de $iintele limbii, dupá aproximativ ?frif"+ t" r"hirõ-,"?rrd" p.i" intervenfia vointei ulnane, se confecÇroppazá
douá secole de ,,lingvisücá çtiinlificf'. In cele ce urmeaza vom expune ffi;';;;;;il;:J;ã.; ;rtu] existeni int -o alrii limbá,.u":," d"^ 1
succin! imbinind t istoricã çi prezentarea sistematic4 cele mai i*, "".i*àiumutül texical,flin contextul amintit, acela§i cuvint
"*p*"t
importante dintre -"tod"l" specifice ale cerceãrii lingvistice iu.i*r" m:pta"-frffi1*d latinêi medievale, a fost tmnrumutlt y,at ce
titziu in limüa fua4eeàçi adaptat informahôpital,multmai aproptata
#.2.1. Metoda comparativ-istoricã ;;*;ü;;*'. Turyg4 g14i formula- o obsen'atie-1gP-o*ú48-!ã; gnlh:
bárile-tingviqtig9 ry tã carãcter regulat, ele regpeqtind-.ofganizAl*ç1Ti:3
Metodà comparativ-istoricã estq un fel de ,,yia regia" a lingvisticii aparfi$nd unol
a limbii. Oe q-c§94, a§grnsry lg itt-q!4ptátoare.-intre -cuvinte
moderne- Inventarea in primele decenii ale secolühi al XIX-lea a primei iimUi:'ãii;rií.=ãu .ü-õ"*"te. tei"l"vant, dacã nu este vorba.d:"P.-t" ;11
metode de cercetare cu adevárat çtiinSfice a limbii a ôondus rapid la ostfét, Tiú§ot iespúge explic{ia etimologicã fantezisül, dar
autonomizarea lingvisticii ca çtiin{á, prin desprinderea sa de filologie, p: üúú.Oi,
de o parte, çi de filosofie, pe de altii parte. Premisa teoreticã a cornparati- 16, unde se relevaprioriLtea istoricá q:1v?Tu-Pi
@ l2-t
vismului istoric poate fi fotmulaüi as{el: p..el.Bl*ê§
I
danez in privinta definirii principalelor principii ale comparatiüsÍnulur
lstonc'
gg4e_r_4jzári_-leoretice" -limbi!e--:-xrstente,-§au-ç,Unq§ct{e-,trehur§:§QÍlqffiçê,te Posteritatea imediatá l-a considerat insã pe Bopp drept pa.it tete d" fâpl al ,noii
Sâ va observa astfel cá unele se inrudesc ce
"Irl*g5[g- T.3ttele,.cTl metode.
tnseam-ne cá prov1,' dintr-o limbt anterioara c9gu1á. . Di-ferentgtg 0-.{.
intre
6- Monumentala lucrare, operá colectivá a iluminiçtilor francezi, a fost publicatã
limbite inrudítç se-âatoreaá evolufiei istorice diferite a fiecárei limbi tl l75l si 1775.
in limbile romanice a a§a'numilelor
parte, açadar factorului timp. Fiecare limbá in parte içi are istoria ei in 7. 'Rezultatul acestui fenomen este existen{a
drept4irect,
cadrut unui grup de limbi.
-Aceasül
istorie poate fi studiaüi cu mijloace ,dublete .ti-ofogi;;.-i" f1ÁUr *.rraoa putem cita cuplurile
plãcintã-placentã, ale cãror componente sunt mo§te0ite; respectiv
çtiin{ifice specifice.
frupt-fruct,
imprumutate, dupã lat. directus,fructus, placenta
i: ' ' I r"
 LINGVISTICÃ 10,
METODE DE CERCETARE iN
INTRODUCERE IN ITNCVISTTCÀ

persíschen und germanischen Sprache

der griechischen, lateinischen' ii aparçine lui cato
largacceptatáinepocáalat'britannicaprinebr'-baratanae'laralat. britan'+ suf' (Franktun u* vruiti' iíiel çi Erggpe' Acesta
cogitorului,, oferind Lxplicaqia corectã, a derivarii din _ Extul in care se dáfureçte pentru p;ir* data-a-exactitate
conceptul
-Jca. Elementete compojner,iá a" unui termen
(in cazul de fa[á, radicalul çi
timbi' po*i"ã a" la premisele teoretice
emlso
çtiin[ific al inrudiriiút'à cUsmca mare cantitato'de
ln aceastã lucrare, Bopp cotecçioneaãli dintii çi9 cea,mai cunÔ§outf
materiat faptic, o";jjh "noi,.ÃL-""u v er gi e i che nde Gr amm at lk
i rã, i'ao-Ju.áp"*,
sramaticá ";";;,"*Àr*"nir_"i"n,'
"o*pur-uà?ri-u Giiechít"hen, Lateinlschen,
â", sanslçrits, Borlln'
Litauischen, eu"tãí'iien' Gotisch'i'""a be'tschen' 4 volume'
l833.1852.Devenitprofesortu'""""t-i"fiinfataUniversitatedinBorlln'
gramatict u ii*uii sanscrite (Krltls:che
. Franz Bopp va ,"áa"ta o 184.5)10, publiolnd çl
u ff-o, Berlin,
Grammatik der Sanskrita-Sprache,"á.
oseriedestudiispecialededicaG-,,.,o,limbipu{incunoscuteln
celtica çi vecheaprusianá'
ê
{=, comunitatea §tiüii-Ji;iúunt'u' ca la majoritator
I premisa ,"oi'ilil'Ju*ã"*ã*inrioi t"i Bopp consta, devenirll
primele contemporu,'ito' 'ai, tn postulareu
t*ilf-" btit"u'"^in istoria
otom[nárile dintre limbi, cãre trebuiau explicate. lJna. dintre p:rfe-ctii intre gindiro 9l
Íoimufnri ale concepÀlui de in r u d i r e i i n q Yi t.l i c'á ii aparline spelei umane, T ;; ar fr existat " ""t"*pá"a""p glndirll'
afinutin .enectirro cu frdeiitate categoriile
oíSi;;iri Sir Witliuttt Jones (1746-l!!)'care limbaj, catego,iiJii"g"t.ti""- n constituit formele lor flexionaro'
anullTS6ocomunicarelaAsiaticsocietydinCllc]]ry,arátindcá in aceastá etapa-primíá, limbile çi-ar primá ?-ã nu este atostatf,,
{ aaom[nárile dintre. i@iná
pot Íi inttmplãtoare' ci care aveau i,ititl"it ;;;; :"ãüt* ""easta consideratá de
-p.i" i" 1u
preistorie a unei limbi comune, cáci noi ii*Uif* Aú in tuã t"tit"cundará,
trobuiesc explicate ".r.ouffi -foÀele. -flexiãnare cáreia' datorltl
"*itt""tu Bopp ca o o"J'i"Jt';;;;"ú-+1à"g"a"re',in "*lt
11if,ü||6 in'r"rirt, limba in care içi vor fi avut originea qidenumitá
gotica, celtica
f;;;",
rodur
ale cuvintelor çi-au
limbá óriginaqá va fi ulterior
íiri"t"" persaná.'Aceastãario-"urop"ur,u
limba schimbárilo.
dtf"# dtTol"..Ho:1:;?1*t li"l]"ill
oomuná indo-europeanã,
ipocÉ, gi anume in anul' 1799, lingvistul
iL i.Jq-g".tna1icae. in aceeaçi
maghiar G'' G'y a r m a ttr i
num árul,'.*-á'
ll#"1
il ír"'' "ai *ati"a:ll§W
la Gottingen lucrarea Affini.tas.'i:y:1!::§r"!ÍÍ"^
iii;i: i$ôi a publicati,iginis limba . Se ajunge astfol
cttm ling,uis Jennicai grãmmatice demonstrata, in care sunt emise
i:li
la
ale altor cuvinte
-ir,
i rexicar tr
apTlcate de dSta lceasta domeniglui
-oo "-of;;pu". ãfiffi-iã-i-rfr6itt
d-islinc{ia
ó aori*' d" ôbservali i-
;
r,
I "õrrrputãi',re,
Íhmilieidetimbiungro.finice.rucrarqacalea.avut.in:ãecoulcelmai morfeme flective. *ot
r p"ü;"lt ln epocá çf, deopotrivá, impactul cel mai importart a§upra indo-europer,"ur,o^r'*ã*;n";ú;i",rtl,:q:*lq:L59:I""[l:]t:11
de Bopp prin renomonc
: ãizvoltArii ultàrioare a cercàtárilor comparativ-istorice se intituleaza.UOll il::;:,HJ,:,:: ::ti
"#^n'*;; i'-e'"-:Trrincat
*eslis- 'a f in sufixul de aorigt ''l'
preÇum transformar"u"uaati"ii
iàs Konlugationsrystem der Sanskritsprache in Vergleíchung mit ienem

t
t".ui"-lãt' dixi 'am spus' çi gr' ãôer§a 'idem')'
É sau t
b (ca tn formele
L ttffi
lt sprung from some coÍrunon source which, perhaps,
nuiungu. exist' (apudBLooMFIELD, Language,p' l2)' r--.:-^r^ ^x sug€reze ffieMihaiEminescu;manuscrisultraducerii"minôsoiori.
Crelia eh"S?i"-ü-ÉÀi""scv' Opere"' vol' XIV
4Tio

t
T
L iiio_oilt"r" componente ale acestor sintagme erau destinate sã - a fost editat de Petru çi
geografice ale spa{iului de raspindire a limbilor up.rr'ti1il f*iliei ln rn mrot
r niiio*iiUtif"
ilil üp""iir-r.ru"otiit".ttoi inai* la est çi !*op1t"-""*l".T"buin{afi mai ,, Bt'Hnâ?1i1i"1"'.liJ'i'X;i3,il norii ãtffi:
-se
cá"e§t
nt*À'
. l i"1o 9n*'
Douã tr:yte':" P' 5
.

sáu tratat o"pr" o'iJiÍá ri'"i"i"i"r i;;;i

-ru.
Ê doi termeni au cãzut astãzi in desuetudine'
H ;ü ,t; cüire savanlii germani,p" ultimiile-au avut ln prima jumátate a secolului XX' çi urm.).
.iin .oor" conota[iilor iasiste
"ut"
 t08 INTRODUCERE IN LTNGVISTICÃ
rádãcinii i.-e. *bhety'*bhu- 'a fi' in sufixul -ba- al imperfectului latin
(cantabaml Deçi fundamentul teoretic ar afirma{iilor lui Bopp a suferit
corecturi esen.tiale, foarte multe dintre explica,tiile sale de amãnunt sunt ln
continuare acceptate ds cátre specialiçti. Istoria limbilor
apare invãfatului gerrnan ca qq
calggpfia lui Bopp, limba sanscritii, f,árã sã se identifice cu indo-".íõ)
peana primirivê-Ee prêzãrtã-ôíniãã
_c*e-q"grai conseryatoare çi cea mai
glr9Pl3.R.i.9-- PLe:-YP-Y§3*i*99-gy.rgpeailiüopúrê.".ÀFi1ffiôi:üd:ffittiiü
fiorfologic aô ciasinõâie, iffi;
gg;r*gistf, "l{gillasq de limbi |2:
a) limbi fãrá rádácini p.opriu-zEÇÍffiãã"p"si61ffi8ã
ôõ-ffierii çi
) de organizare gramaticalã (limba chinezã);
l
l
b) limbi cu rádãcini monosilabice, capabile de compunere çi cunoscind
flexiunea externã (limbile indo-europene);
I c) limbi çu rádãcini bisilabice, cu schelet triconsonantic purtátor de
l
semnificafie çi cu flexiune interná (limbile semitice).
Aceastá clasificare nu mai corespunde stadiului actual al cunoaçterii
çtiin{ifice, dar are meritul de a fi prima incercare de clasificare tipologicã
a limbilor pe criterii structurale intrinsece (v. infra, § 7.1).
In aceeaçi perioadá, dar fãrá sã fie la curent cu cercetãrile lui Bopp,
lingvistul danez Rasmus Kristian Rask parvine si el la formularea
principiilor centrale ale comparativismului istoric- imprejurarea cá opera
sa capitalá, cercetãri
-dsupra
oliginii vechii limbi nàrdíce sau originea
limbii isla?de1e (undersagétse' õm det gamle Nordiske elter Islaidske
s^progs o-prindelse), redactatàí in l8l4 çi tiparita in I g l g la copenh aga, a
fopt publicatã in danezã, limbã cu circula.tie internalionalá rlstriníá, a
fácut ca ideile sale sá fie pufin receptate in Europa- Íaeile expuse in
aceast2l: l":t*g vor fi dezvolLte çi ãplicate á" rt"rt intr-o serie de
monografii lingvistice dedicate unor limbi particulare, pe çare autorul le
considera doar niçte cercetiiri preliminare in scopul eia'borarii unei vaste
gramatici universale. cele mai multe dintre luôrárile sale au-rámas in
manuscris (aploximativ 950 de texte confinlnd descrierea diferitelor limbi
de p.e. g!ob). Intr-un articol publicat in anul 1951, Louis Hjelmslev il
considerã pe compatriotul çi tnaintaçul sáu drept creatorul -de fapt al
12. Yezi GRAUR * Wnuo, Scwrtã istorie .. ., p. g3.
METODE DE CERCETARE iN LINCVISTICÃ 109
lingvisticii generale comparate cáci, spre deosebire de Bopp,'care a fq§t
upioup" exàusiv foneticían, Rask a formulat distinctii teoretice mult mai',
eiaborate çi mai apropiate de concepçia moderná despre limbaj.Àg§mf!-'
fBgsk_q_&§!_pripul.lingvist care a dovedit caracterrl_1n_{_o;gg1gp.-e.gn"-41
\iiã5ilor*Eínrrànice, arátind deopotrivá si.-iÍirudirile structurale §l
lÁáqglt-agÊ;"â[ç acestui grup de limbi cu]imbile baltice.ç! c\1.ççle..slnve:
l-í;tíegruté de el intr-o
"c
iúqrf comuà4 din ürunchiul indo-euro-pean, "ramuÍã
l aeO rçU-tE-Oa õe-l e o re spúnzáto are l i m b i l or t at in á i g!.e pg4y.eçhe]-'
U ôónstatind óá limbile §ermanice'au pástratç unêté forme mai vechi
declt cele din latiná sau din greacá, Rask a tras concluzia - respinsã de
cercetiirile ulterioare - cá limbile germanice ar fi urmaçêIe unei proto-
-limbi vorbite in perioad
ü oía i t n, ** i n í§p r a;n q wAtr-T8n;Tãõ[-iGniffiõa aceastá limbá
prirnará "cu limba
" tracilor, socotitã de el limba indo-europeanã primitivá' ,
Prin aceastá ipotezã, lingvistul danez respingea ideea inrudirii limbilor
sanscritá çi iranianá cu- limbile indo-europene, admiltnd doar uqele
tmprumuturi reciproce intre indo-europeaná çi grupul indo-iranian. l
Observind cu atenfie struotura frecàrei limbíinparte, Rask urma o cale
inductivá cátre elaborarea unei teorii generale a limbii, ceea ce coqstituia
telul final al cercetárilor sale. El a sesizat astfel faptul çã limba reprezintá
un sistem, adicá urr o r g-a n i s in p_3,-rf e -c !. ".a r"-t-ic
tate epistemologicá propuse ulterior de Wilhelm von Humboldt (intre care
dublul caracter al limbii, cel de activitate creatoare, enérgeia, §i cel de
sffucturá constituitá, ergon) çi Ferdinand de Saussure (intre 'langue Çi.
parole). Pe baze teoretice clare, lingvistul danez a formulat intr-o manierá
proprie principiile transformárii limbilor çi, implicit, coordonatele prin'
cipale ale metodei comparativ-istorice. El a arátat cé !UUdUga,.Cf4!1
ligrbj-se reflçcta in similitudinile çi. 'st
s istem u I fi ecãre i a, *drc-á- dg p lsaE kee internã;a-f,ç.ç árc i lgrr-hi&peIt9,,, n
tÍmp, cõn§iderá Rask, se schirnbá nu aceste sisteme, ci felul cum ele, §ê
realizeazá tn viafa limbilor, in actele concrete de vorbire, cum am sputl!
este . mentionatá 1$t
iatiiê diÍ.r: germani.qa
con-sontantio-{
(germ. Lautverschiebung). El-ã--ãfat cá acolp unde alle
údo-europene au un p, in timUite germanice upu." u,\l ca de exempt,, i.n
seria cuvintelor: lat. pes 'picior','engl. foot, germ. nuff; Er. rívre 'cincl',
 INTRODUCERE iN LTNGVISTICÃ
.1 .2. Ínc eputur i I e fi lo I o gi e i c omp arat e : german i s t ic a,
hdo-europenistica, slavistica, romanistica
orizonturile deschise de çercetárile lui Bopp çi Rask, asistãm pe
secplului al. XIX-!e3 lq-o-*v,Sri!3§i§__sIp!9Zrq a cercetã4.lor
devile,__Uqe spa{iul ôultural
:-**"- Noua metod4
IApA[4Jiv.,§. --
i ln lntreaga Europã, doctrina oficialá in universitáti. Sunt
intens A, se
noile
'de*serie"'Ífl- acestor lucrári cu caracter mono-
§r
riionumentala lucrare Deutsche Gretmmatík alui Jacob
C J i qp m (1787-1,867), al cãrei prim volum a apárut in 1819. Urrm-
trei volume au apárut in anii 1826, 1831 çi 1837, cel de-al cincilea,
sintaxei, nu a mai fost publicat niciodatã. Este vorba nu de o
gramaticã a limbii geÍrnane, ci de un tratat de gramaticã comparatá a
germanice (germana, olandeza, frisiana, engleza, scandinavica çi
tn special prin edi{ia a II-a, din 1822, a volumului I al lucrárii
mo
a in" explicarêa traii§fôimâiilor
fonetice care jaloneazã evolufia çi diversi-
prl
radicalilor lexicali in principalele limbi germanice, indicind çi
ii acestora in alte limbi indo-europene. Acest principiu
.§qlesp_endgnÍçIç;.-9gglg-.t-*+Jigg"_i*99*ligluilg-:!q9:europene, cf{}g§gut
e a I u i G r i m m, este recuno§cut si astázi ca
labil.
Aplictnd principiul corespondentelor fonetice, un alt lingvist german,
A u g u s t F r i e d r i c h P o tt (1802-1887),punebazeledocumen-
ftgf-Sire.toCotggice periEu cel?jntiidictionar et ilor
prin lucrarea Etymologische Forschungen auf dem
der indogermanischen Spraêhen, publicatá: intre anii 1833 çi
1836, Ternç,uL-elLmolosie isi capãtá o nouá semnificatie si un nou
iintilrc, devenffitl sinonim cu isloria4uúntului supus cercetárii,
cÉruia i se cautã formele din fazele mai vechi ate liúbii in bauzá, prin
.De
nofiunea de 'mamá' este exprimatá in diferite limbi indo-euro-
ponc prin complexe sonore asemánátoare, la baza cárora se aflá o formá
METODE DE CERCETARE TN LTNGVISTICÃ
indo-europeaná primitivã'*mdtêrt3, r".orrriit.riaá pe b.aza atestárilor
existente in limbile cunoscute. Aceastii formá prirnitivá trebuie sã se fi
aflat la baza unei serii lntregi de cuvinte precum: Sanscr. çi avest' mdtã,
vechea armeaná mair, vechea greacá métêr @qtíp),'\aÍ. mãt?r, alb, mott€
.sorá', vechea irlandezá mãthir, lituanianã motê'sotie', veche slavá matl
(narn),vechi germ anic *mõder. ultima formá se aflá, la rindul ei, la baza
urmãtoarelor forme, atestate in diferite perioade ale limbilor i;ermaniCe
moderne: vechi engle z mõdor, vechi frisian mõder, vcchi sa:<on mõdàr)
""i
r""úi g"t*an de çaunárrrdeutsch) muoter, engl' mo!he1, -quT'
Mutterl Investigafiile ulterioare in acest domeniu al etimologiei indo-
-europene au fost sintetizaie de savantul lexicograf Alo i s Wal d e
(1569-1924), a ca-i urti't itate de o viap a 1os1nnAiTTll.*]e din urmâ
àelulius pokoÍtry, caÍeatipáritintrgy1i 1928çi 1932cele
trei volume ale reputatului diclionar elimologic al limbilor indo-euqopene
(vergleichendes worterbuch der indogermanischen sprachen).
' õercetarea sistetnaticá, pe principiile comparativ-istorice, pare sá
fi fost iniliata ü domeniul' timuilor slave _ de cãtre - lingvistul
rus Aleksandr Vostokôv (1781-1364),"care, tn luçrarea
paccycrcàeuae o croanHcKoM n3dKe ctycrcat4uú a eeÔeuueJvt r
epa*wamHKe c.eeo nsbtKa din 1820, intrevedea posibilitatea de a recon-
,iitri ti.t"tnul slavei comune comparlud intre ele limbile slave cunos-
cute. Adeváratul intemeietor al slavisticii moderne este insã
'il il
É;l k t ;:i;-'iisiã-rstil, p-r".or la universitlgadú-vienâ,
ale cárui monumentale lucrári sunt çi astázi valabile: Lexicon
Palaeoslovenico-Graeco-Latinum, Viena, 1862-1865 (nnfnul çi. fl-lultá
weme singurul dicfionar al limbii slavone), Vergleichende Grammatik (er
slquischei Sprachen (5 volume, Viena, lE52-1S75) çi Etymologisches
l[órterbuch der slqvischen Sprachen. ,:
in domeniul romanisticii, cel care a elabôrat prima gramaticá
comparatá a limbilor neolatine a fost Frie!rich:: Diez
Qú4-1876), prin fublicarea ?ntre anii 1836 çi 1838 a lucrárii Grammatik
der rornanis c hen Spr a chen.
o nouã perspectivá, deschisã de larga acceptare a principiilor
cgmparativismului istoric, se remarcá çi" in studiul limbilor clasice, greaca
': . i.
@nceputulunuienunf,cuvint,radical,sunetsauf9rmá
unitate.sau.structura
gramaticalá este semnul convenlional cá respectiva lllevisti.c!
nu a flost atestatá {ocumentar sau lnregistratã in uzul unei limbi, ci este reconstruitá
sau presupusá.
 INTRODUCERE TN LTNGVISTICÃ
METODE DE CERCETARE tN UTNOVTSNCÃ

.*mãtêrt.3, reconstituitá pe baza atestárilor

indo-europeaná primitivá
formá primitivá trebuie s[ so fl
existente in rimbile cunoscute. Acàastá
i

h. , fi lo I o gi e i c omp ar at e : german
| .2. lnc eputur iIe is Í i c a,
preoum:.sanscr' çi avest' mâtd'
lndo-auropenistica, slavistica, romanistica aflat la baza unei,"iiiino"gi de cuvinte
h, ;6"; armeaná uair,vecheã greaca mêtêr (/qríp\,lat' mãter, alb' motlE
.sorá', vechea irlandázá mõthír,lituanianá moté'salie" veche slavá matl
i **aan,U.JliTl formã se aflá' la rindul ei; la baza
i (aaru),vechi germ uiic -ui"state
I urmãtôarelo. ro.*"; in diferite perioade. ale limbilor geimarilce
Buropa, ãôõtr-ina oficialá in unive,rsEali' vechi frisian mõder' vechi saxon mõdàt'
moderne: v"cti '"*
ll
grupurl de limbi din marea familie rSÊ
vechi german de
"*rgt;-*aao',
ç'l't'l'ochdeutsch) muoter' engl .mothar'- qoqm
noile
t â{-acestor lucrári cu caracter mono-
Mutter. Investiga{iile ulierioare in ace§t domeniu
al etimologjel indo'
lexicograf Alo i s Wald e
b si -europene au fost rin,",i-t" de savantul
r ffiffiúentala lucrare Deutsche Grammatik a lui {4cob de o viag a fostãnaliTtl]i cele din urml
t G f I m m (1787-1,867), al cárei prim volum a apárut in l8l9- Urmá-
(lS69-1924l, u
de Jul ius "a*i'u",iíi**
pokorny, care aiiparitintrg g1i.1928 çi 1932 oôl
l, Fárolo troi volume au apárut in anii 1826,1831 çi 1837, cel de-al cincilea, trei volume ale reputatului ãicçionar etiúologic
al limbilor indo-eur,opent
F sintaxei, nu a mai fost publicat niciodatá- Este vorba nu de o h ier i ndo e n Spr a c h e n)'
sl ;;;i rn* t w un,, bu c
ger m anis ch
t: i;;;
'' -c"r""tur"a
sister,naticá, pg -principiile comparativ-istorice, paro 3
fi fost ini[iatá ;;*ã;;iur' rimüiiolll-uv:-f3 cátre- lingvistu
in lucrar6
rus AlekrunJ. Vottokôv (1781-1864)''care'
Paccytcàeuue o cnolnHcKov' flsdKe cayucat4uú---e eeàexoeu
posibilitatea de a rooor
zpawwamHKe cgzo u'3bt«a din 1820' lntrevedea
.intemeieto, comparind irrtre ele limbile slave cunor
stitui sistemul slavei
;i". 'ü; Àà""í"*i "o*.,o" ui slavisticii _ moderne este -.tnt
gl. la Universitatea din Vion
É-;-. f. r o . t
"-ir-
if ít3-1891), profesor
ale cárui rno*,rr*-ênaulà' iucrari -:l* §i 1ttl1t -valabile:
FT Lexlcc
ftil. nfii acestora in alte limbi indo-europene. Acest princiPiu (primui §i Tul
palaeoslovenico-Graeco-Latinum, Vif.,u,'itOi--1S9S
!tl weme singurut oi"iiã"í J'riÀuii slavonel, Vers\!.c]t_7nde Grammatlk d
FT
slqu is chen spr o"í'"n'
(i volrme,- vie"a,' i gs ílu s) çi Etymologls cth
Ht.
E AplicÍnd principiul corespondenfelor fonetice, un alt lingvist gerrnan,
A u g u s t F r i e d r i c h - P o t t (1802-1387), pune bazele documen- indomeniul
-roÀanistióii,
cel care a elaborat prima gramatl
iDlc
comparatã a limbilor neolatine a fost Friedrich
ffi gÊI.jiLr.r.drlrstge neriffi§fa.inui 1t,icltonT
et
prin lucrarea Etymologische Forschungen auf dem (tls4_rszol, p.ir, ;,.i'íi"";;;-i;;-anii rs:e çi 1838 a lucrarii Gramm?,
hle
der romanischen SPrachen'
der indogermanischen Sprarchen, publicatã:Intre anii 1833 çi
o nouá seninif,rca Onouã p"r.í""ti,na, deschisá de larga u:9."pJ?1" a' principill
cgmparativismului istoric, se remarcá çi in súdiul limtitor
I t36. clasico; grAE
.

la I so Cauta'forrnele din fazele mai vechi ale

unui enunl cuvilt,.radica
ite. De ffinceputul unitate.sau.stru"'y9ttq,l^1
gramaticalá ,"*"ri-"onvençional
sxsil@á' este exprimatã in diferite limbi_indoleuro.; "*"
nu a fost u,"rtuta'Jà".r*""*
"a-t"tp""ii"u
sau inregistraú in uzul unei limbi, ci este reconEtn
penO prln complexe sonore asemánátoare, la baza cároia se aflá o formá sau PresuPusá.
 l12 INTRODUCERE N LINCVISTICÃ METoDE DE cERCETARE ht I-rNcusrtcÀ r13

çi latina. Dacá secole la rind aceste douá.limbi de culturã ale Europei indogermanischen Ursprache, des Altindischen, Akirmischen" Altgriechisclen,
f,iseserá intens studiate unghi descriptiv_nor-ãir,,ele devin
acum jaloane çi t3p9nilintr:un
.de compára1ie
Áltitalischen, Altkeltischen, Altslavischen, Litauischen und Altdeutsche4
-ceea pentru srudi;i evolu{iei de 'Weimar, 1861). Dupá cum indicá deja tittul, aceastá operá cuprinde o
ansamblu a familiei- indo-europene, ce' impl icá d"scifrureu propriei
l.91pt.l,l.inceputurirein-yeastadirec{ie r"ni a"lr"-;"fi': B foneticã çi o morfologie comparatii, adicá o descriere a sunetelor çi ,un
e n f ey studiu asupra flexiunii çi formãrii cuvintelor ln indó-europeana primitivá
(1819-1881), care a pubricat, in douá volume, irt,;
id]ô
dicfionar al rad ical i oi greceçti 1c, i ii ni, ; ti,;;;;; i*;;; çi 1842, un çi ln principalele sale ramuri de limbi.,Influenfat de principiile filosofiei
I

reconstituie rádácinile. lexicale primare"iale limbii gr"""çí,

;),;;"; r; hegeliene çi de evolu[ionismul darwinist care clçtiga teren ln epoc4 dar
astfel bazele etimologiei modemê ala""rt"i il;i"d;_;; mai ales de teoriile inovatoare ale lui Wilhelm von Humboldt, August
-ã" limbi. sãioüi al Schleicher accentueazá asupra rcaracterului evolutiv çi determinist al
diatectelor greceçri
1 ro.t i"uugr.ui ü;; "omparativ
LudeIr existen{a a douá faze distincte in
A h re n s (1809-188r), prin t*tut r o" cro"ià" ";il; ii"g"o, aní""ri,
(1839-1843), elaborat.pe^ baza inscrip{iiror antice 10
in"'"puserá sã fie
publicate in acei ani. in domenirí 'rimbiro. .ruri;; "u.L ;;-;ü#; ^;; ex
G ' curtius (l^s20-lgg5), autorur cerui dintii aiclionaretimorogic
al _limbii greceçti, Schleic un caracter i
lruydzüge der griechtsche,n Etymriài,i"'Lair:re, a cãrui operá a c lat ca un
retuat piná la edifia a v-ã din anul rszó.:Ceie mai recente
1959-1862, adevárat manual universitar clteva deoenii Ia rind, consÉ in sublinierea
dicçionare etimologice are limbii greceçri ii aparlin lri-'H j;
F r i s k (Gríechisches etymorogisih", wart"ror"i,-uaaêrberg,
i;;'; caracterului de lege al schimbárilor care afecteazÁ nivelul fonetic al
I-r960, limbilor. Contribufia cea mai importantã a acestui cercetãtor la evolu{ia
rr-1970, ttr-1974) "çi p i e ri e c h a n r r a i rl- Dictionnaire ideilor lingvisticeo reprezinüÍlnsãformularea te ori e i arb ore I u i
é.ltmologiqüe de la langue grecque. Histoire d", "*otr,l_iii;
í;;ir; g e n_e_-Al_g_gj_S__ (Stammbaumtheorie), refeiitoare la dtsggtetga_ çiI
studiul comparativ al limbilor semitice a fost inâugurat de marele-
irrúrc@
_- de Schleicher çi aplicat de el
lingvistT h. B e n f e y, care apublicatin anul lg44 luãreaübe;d;; domeniului indo-european ln
verhrjltniss. der cigtptischen spiache zum tr*iti,"n )-';;;";r";;;;
.
Domeniului semitic ii va dedica, in anur 1g55, çi E r n e s; [ il;';
aunei limbi rrm (germ.
(1823-t892) o Histoire générare et systàmi ta* ir'"fi), 'il:
'{ care s-au disociat ,,luLb-l§g-
.-"-r*'':
sémitiques (ed. a I[-a ls5õ, êd. a III_a_ is6sl, "Z*p'oii .*
'sl b@: "(germ. Grundsprachen) diferite, . q*._pj_g-I_g_§-g-.:.Ltg*Lg"".-
,;í
- ç--sJJj*c,-a**si:,Lê.1-rp"*,.13J"g": g g#[Ân"t"ç-a* Lanful evolutiv
r ..'
.\1:.

continuã, Eggg{g ii4 cele douã limbi dind nastere la noi ,,limbi debazÊ',
Z e u s s (1806-1856), autoruruneiGrammatica certica(lg53l. - itt
r:J!

&
1lí
6.2.1.3. Teor:iq arborelui genealogic. Teoria valurilor !l.S
.iii
til
tn cadrul celei,de;a doua generafii de lingviçti
içti care au profesat principiile i,"
metodei com
(1823-1868) çi
se
f.-isfofce *remlrcá, ffi-êicUç*. lucrarea D i e Yerw ands chafn erhdltniss e der indoger m anis chen Spr ache4

@ r-, caÍe ar putea fi redat prin preÍixul românesc stã-, a

,9-1IIoP*ÇILQ, t i. b"r materialului fost intrebuinfat in mod curent in terminologia de specialitate germaná pentru a
de^timbile,. indo_europene cunoscuÍe, desemna, in genere, un stadiu foarte vechi al unei limbi, de regulá neatestat de
11IÍ?1. (Compendium
prrmitivá der vergleichenden M documente scrise. In alte limbi modeme, semnifica[ia acestui prefix este reprodusã
prin adjectivul primitiv: Urgriechisch : greaca primitivã, {lrgermanisch :
germanischen sprachen. Kurzer Abriss einer Laut- uná For*,"nt"nr"
ài, germanica primitivã, Urslavisch: slaya primitivd etc.
ll u4 INTRODUÇERE TN LINCVISTICÀ
IUEToDE DE cERCETARE, hl lrucvIsrIcà 115

T weimar, 1872. schmidt afirmá cã, In cadrul unui grup de limbi inrudite
sau al unei limbi originare, inovagiile lingvistice iarpirraesc dinspre 6.2-l A. $coala Neo gramaticilor

t
centru càtre margini, asemenea undelor pe care""le produce o piatra
anrncatã in
aruncara rn apa. rropagtnou-se In mod qoncentric,
apá. Propagindu-s_ç__ln concentric- inovatiile lingvistice,
linowicticp
asemenea un_Cg ãsurã ce istic revine
se deP-f, rnui al r icilor (gem. Jung-
't se pást êâ-= in zon
vechi ale familiei ""
le sau màiginale, mai depãr- cuvln

T
I

'ãe
prrtrsrpa,r
-yJ,.{"*I,,
principal in spijinul
§pumur aces[el
u.,_ujunr rá r"
acestéi lpoteze consta in
ipoteze constá
ÉioLml (1849-19i9),
(t842-1922) çi HS_t-$,e_g-g-*RA*_LJl8,*6-I921). Influen{a{i de
in observarea faptului cã
deosebirile sunt cu atit mai mari cu cit limbile (sau dialectele) inrudite psilrologismul foarte Ia modã in çtiinfele spiritului din uhimele decenii ale

T sunt mai depártate unele de altele din punct de vedere geografic. De

exemplu, deosebirile dintre germanicá çi sanscritá sau vàcheã persaná
secolului al XIX-lea16, N"ogru-aticii apeleaúla o explicalie psihologicã
a schimbãrilor in limbã. intrucit limba nu ar -exista-dec1t- forma

t fg:f
sunt mai mari decit cele dintre germanicã çi vechea slavá, limbi care au vorbirilor tq legerea corectá a eauzelor
fost mai apropiate geografic''. rggrg-u!-LSchmidlqste cunoscutií sub schimbárilor lingvistice trebuie pomit de la individul vorbitor çi de la
:lj-r=a-
dre--".T*"_
resprns absolutizãfêil
lxüfl (Wm n"
"iffi;
úneia dintre cele douá teorii, re(inind din fiecare
formele concrete çi vii de rnanifestare ale unei limbi (dialecte, graiuri).
ipiile centrale ale
nucleul rafional: lmbinindu-se criteriul geografic cu cel genealogic, s-a ii este

T putut obfine un tablou mai veridic al inrudirilor

cadrul principalelor familii de limbi.
çi evoluç-iei istorice din unde explica[ia prin legile fonetice a schimbãrilor ln limbá-este
iãsatisfácãtoare, trebuie apelat h p t_1, !-pjg-!-_ull.1o g i e i
17.
in

t cit priveçte acum pe savantur american w.D. whitney "

(1827-1894), cele douá lucrári ale sale
- The Life and cr"iin L7
Language, Londra, 1875, çi Language and lts study.'Twelve Lectures oí
16. Celebrul psiholog Wilhelm Wundt (1832-1920), in monumentala sa Psihologia
popoarelor (Võlkerpsychologie, l0 volume, 1900-1920), a dedicat un lntreg volum

t
the Principles of Linguistic science,Londra, 1g76, Laduse rapid in citeva
limbi europene - s-au bucurat de o largá ráspindire, datorit?i, nu in ultimul
rlnd, aspectului clar.çi atractiv ar éxpunàrii. Format ca' speciatist in
sanscrita vedicã, whitney profesa o teorie lingvisticá bine àrticulatá
çi
solid argumentatá, care a exercitat o putemicá influen{á asupra
T contemporanilor sái, inclusiv asupra lui Ferdinand de saussure, care ll
citeazá de patru ori in cursul sáu. tnainte de marere inváfat genevez,
fenomenelor lingvistice.
17. Un exemplu de analogie frecvent iwocat (vezi LvONs,Introducere..-, p. 44-45)
priveçte evolufia pe teritoriul limbii latine a paradigmei cuvintului care
desemneazá nofiunea de 'onoare'. Substantiv de declinarea a Itr-a imparisilabicá
' (la cazurile oblice: honoris, honorem, honores etc.), acest cuvlnt apare,ln
' documentele mai vechi cu forma honos la nominativ singular,.care este ,,normalá"
din punct de vedere etimologic, intrucit, iniçial, çi formele oblice prezentau in
poziçia respectivá trr s: *honosis, *honosem, *honoses etc., dupá cum aratá

I
whitney sublinia caracterul sistemic al limbii, arbitrarietatea semnelor comparafia cu alte limbi indoeuropene. in textele latineçti mai tirzii apare insá çi
forma de nominativ honor, cu r ca la cazurile oblice, fapt care se explicã prin
lingvistice, precum çi esen{a sociará a fenomenelor ringvistice.
analogie cu o serie de substantive din aceeaçi clasã de declinare, dar care prezintá
un r etimologic, moçtenit din indo-europeanã, cum ar fi, cultor, cultoris. Acest
fenomen analogic se observá la o serie intreagá de cuvinte (amor 'iubire', labor
'muncã', timor 'teanrrá' etc.), dar içi inceteazã efectul asupra substantivelor
I 5, cu. cuvintele lui Johannes schmidt: ,,Dacã wem monosilabice de tip flos, Jloris 'floare', mos, mortb 'obicei', care il pãstreazã pe .s
: u. limbilor indogermanice p_rintr-o imagine care
sã reprezentám relafiile de rudenie
sã concretizeze diversitatea apari-
etimologic la nominativ. Socotitá ln genere de neogramatici ca un fenomen de
lici lor, trebuie sá abandonãm cu totur ideea arborerui genealolic. Àç p*" r.-r"*rr ,,coruplie" a limbii, rep€rabil frecvent mai ales in mediile neinstruite, an4logra este rma
lui imaginea unei unde, care se extinde prin cercuri conientricãtot mai slabe dintre formele cele mai productive ale creativitãÍi i I ingvi sti ce.
o datá Ea constá din inventarea de cátre individul vorbitor a unei forme inexistente, pe
ou dcpàrtarea de centru" (verwancrsihaftverhalilnisse..., p. il, apua waru
: ANcIIELESCU,Teorieçimetodã..:,p. 1231. 'r: -.'' - baza asemãnàrii formale cu o paradigmá deja existentã in limbá. De exemplu,
intr-o familie ieçeaná cu instruc{ie redusá, am putut repera forma de singolar ardel

;
l16 INTRODI"'CERE TN LNGVISTICÃ METODE DE CERCETARE hT I-TNCVTSTTCÃ I17

textul socotit ,,manifestul" §oolii Neogramaticilor, prefafa la primul romfuieascã"influen!ÍnddecisivconcepliamareluilingvistA.lex.andru

volum din Morphologische (Jntersuchungen auf dem Gebiete der i;-[ir ippide tiãsg'ró:t1, a càiui operã Príryirij d:.':'?'.'" !*!:'
indogermanischen spràchen, Leipzig, 1878, editorii principali. ai. (taçi, 1894)3o ."p."ritA o prelucrare creatôare l tezelol.fnYátatului Scrm11
publícatriei, Hermann Osthoff çi Karl Brugmann, formuleazá un principiu ff;il;á"';il;,,t" ã"'".igi,-riotu ei cu o bogaüi ilus*are cu exemple
r Y--: rna< ff foai
al acfiunii absolute a legitor fonetice sauprin-
cipiulregularitãtii schimbárilor fonetice : 1928,
Orice schimbare fonetic[ intrucit are loc in chip mecanic, se produce conform
unor legi Jdrõ excepfii; açexta inseamná cá direcfia schimbárii fonetice este õ,jluiátê;
intotdeáuna aceeaEi la toli membrii unei comunitáfi lingvistice, in afará de
cazurile de separafie dialectalã, iar toate cuvintele in care se gáseçte sunetul
ã,Iát" r" i;'úitiart l" r"iculatorii ale comuniãtii resn;3§:1111'-Tf::
supus schimbárii sunt atinse fárá excepfie de schimbarels.
l-ffi;;;;;;;;1"", r" instanlã, o adaptare a sistemulultl:il"ll
Ca student la Leipzig, Saussure a fost puternic influenfat de ideile Irg*#- *r'""r"r"ãi "iti-a Aplicarea acestui
magiçtrilor sãi neogramatici" lucru care se constatã in lucrarea Mémoire "**"' -T1:"ll,l',,:"19t. 1:
tuí t" systàme primitif des voyelles dans les langues indo-européennes ubstratul,-q4rg
(Leipzig, 1878), publicatá la virsta de 2l de ani. Aplicin4 Principrile*
senerale ale Neogramaticilor, dar introducind deja-termenul d@AeU',
ãnaõi*õ"T"etáror:sústinéa tei{T{-iáão-eüropeáfrã-corii[fi-Tiu-urno§rea
*e, cind de exemplu, B4§I9rea llrrlouur ru,rq*vv \r!4'rer^.'
decit o singurá vocalã, a, pronun(atá insá cu timbre diferite, ctnd româná Prig-
*o. Principiul teoretic propus de tinárul cercetátor (çi acceptat de ;;;;; ".".),
iit;íí,ã,-rulimba latiná' ale populaliilor care au
majoritatea contemporanilor) a uimit prin ingeniozitate çi prin precizia cu adoptat ta Antichitate
care a fost formulat:; corespondenlele dintre fonemele vocalice ale
limbilor istorice este Íixat in mod definitiv. o at a-so s.i olo 8i çã Ít anc ez ã
.Cea.mai cunoscutá si mai des citatá sintezá a conc-eptiei Elg istlge a
6.2.1 .5 .
*
ivárii lor de cercetaÍe ale q1e-todei
tiçogl"*g:tgttqr "§tr.§o.9.ffi1*ly§{T g+f
in direc$a
iiliituiàta rr;n zipien der la Halle in 1880 çi
frecvent retipáritále. Lingviçti importanfi din secolul XX (de exemplu
p. 16-17) au adus metodei
propuse de Hermann
BLOOMFIELD, Language,
Paul douá obiec{ii fundamentale: neglijarea totaf-á a studiului descriptiv al
ü;;'i;*ã-Ji,' (1865-1e46), A-1b
e s (1875-1e6? -.s."
:.1, 9Il
i1,: ":
limbii çi insisten(a exageratá asupra cauzelor psihologice ale schimbãrilor iríoã-rôã21 çi ío"t " "' v àn d r v "l:11"j,'lY:?::i::
maimultií
;i;;;#;í"?;;á;" a" **rtrú senevez conferá cercetárii
lingvisiice, tdeile sale au avut tnsá,un ecou putemic in lingvistica â-
-!-â-^ ^aafinrrqre
;;"-""i;i;;;--áúorãu'".-istorico=comp3i1"'á,1T9:.^T,,:::::::::
a substantivuluí ardei,pl. ardei, creatá pe baza analogiei probabile ctt elementele de soc
seriei calonel/colonei, purcel/purcej etç. Pe baza aceluiaçi mecanism, in româná
s-ar fi putut crea subst, *poeteasõ sau *poetiçã, prin analogie cv bucdtãreasã sau
çcolAriça, dacá,uzul lingvistic nu ar fi impus formel e poetã,
prin analogie cu cuplul
il?;;;;;áit1ãli"r'i"ative, decí sociale' DJpãI{"ilI't' Ipb"'cunoaçQ !Je1
içxical elev/elevd, sau imprumutul neologistic po etesd (cf, ft. poétesse)'
18. Apud SItnGNScHY - IvÀNEScu, Gramatica comparatd...;_P. 60-'
ffiçi Carmen-Gabriela pamfil, in edifia de Opere.alese,
lg. cí. Bt ool,trtmlo, Langtage,.p. 16: ,,becam the standard work on the methods of
historical linguistics". Editura Academiei, Bucureçti, 1984'
 ÍNTRODUCERE ÍN LINGVISTICÃ METODE DE CERCETARE ÍN LINCVISTICÃ 119

de modi &nettçe;»schimhárl-. \,.

EAl9g!§§- rn. grarnAÍigí"_§i."y=g§abular çi 3) imprumuri dintr-o limbá
nn-rmrrri dintr-o lirnhã
intr-alta. Aceste rrei tipuri de módíitôffitirnt'üdTã-t"ÍÉ*fr'moã'üiversãI.
deopotrivã çi exprica{iile psihologiste, care justificau
IGieirfirà lingvistice prin acfiunea factorilor psihici çi individuali, dar çi
-Dhimbárile
pe cele ale Neogramaticilor, care apelau in explicafiile lor la factorii
psiho-fiziologici, Meillet gáseçte cauzele moaiRcaritor lingvistice in
Ççiunea factorilor sociali specifici, singurii care diferençiazá cõmunitãtile
lingvistice intre ele. Íntre continuatorii cercetãrilor comparativ-istorice, cu
.-..cpntribulii teoretice in secolul xx, se cuvin amintifi polonezul
)erzy Kurilowicz (1895-1978) çi francezul Émile
Benven iste (1902-1976), ambii elevi ai rui A. Meillet, americanul
E"H. Sturtevant, italianul G. Devoto (lgg7_1974),
tntr-úii- nou sistem. AParé, cu cúvinte, o nouá limbá.
varietíçi regionale, mai rar sociale) ale
indo-europeana primitivá s-au dezvoltat, in momente çi in tmprejurãri
istorice àtferite, sanscrita, vechea iranianã, greaca veche, italica,
traco-ilirica, vechea germanicá, vechea slavã etc. Mai departe, dupã
evolufii de secole çi milenii, fiecare dintre aceste limbi a constituit
limba-bazã pentru o serie de alte limbi! italica pentru latiná, oscá çi
umbricá, lreôhea slavá pentru rusá, poloná, cehá, strbo-croatá, bulgará,
vechea germanicá pentni germaná, olandezá, engl'ezá, danezá", suedezá

:' " i"""; : :', : "*-?lü, I i;i ri, §;; ;J,i-H;
l;p;:,9u3>' i,"' % scrise doar pentru
Vl^. Georgiev.
I Ín ciuda aptutui cá, in a doua jumátate a secolului XX, abordarea
{escriptivá çi sincronicá a limbilor i-a preocupat prioritar pe cercetátorii
interesafi de generalizãri teoretice, principiile metodei comparativ-istorice
JY continuat sá reprezinte fundamentul téoretic al oricárêi abordãri de tip
liacronic a limbilor. Aplicarea corectá çi consecventã a acestei metodL
-!ste singura in másurá sá ofere ráspunsuri corecte çi adecvate problemelor
dificile privitoare la originea, evolufia çi inrudirile limbilor, dar çi unor
l]:*u'ffi ;i:'t:?,:*;*ãf ::::.T:t"J;ffi %',"Jt*,:,**;
limbilor çi familiilor de limbi importante.
ç.a.m.d.^-Iru dirpor(ia cercetatorilor se aflá asldzi atestãri documentare
'fazele
istorice ale limbilor indo-europene, limbile-
-mamá (vechea germanicá, véôhea slavá,,traco-daca etc.) fiind cunoscute
doar pa4iat çi pe baza reconstruc(iei. lingvistice. una dintre exceplii o
constituie limba latiná, limba prototip pentru limbile romanice (portugheza,
spaniola, catalana, pror"rraálu, fÍanceza, italiàna, sarda, reto-romana,
dalmata, româna), bine cunoscutá ca limbá a maril,culturi antice romane.
Privite in sincroniez Semnele lingvistice -a" -"1 caracter. nemotivat in
sensul cá intre strucúa sonorã a unei unitali lexicale çi obiecÍul sau
relalia extralingvisticá desemnafii nu existá o relafie necesará. [n con-
secin!á, acelaçi obiect, acelaçi concept sau aceeaçi relatie sunt dese'm4ate,
in .limbi diferite, prin structuri sonore diferite. De exemplu, nofiunea. de
'cuvint' este desemnatá prin lat. verb'um, gt. lógos (À<íyoç), fr' mot, engl'

I,,'.
lntrebuinlarea corectãi
_

a metodei comparativ-istorice reclamã aplicarea

l:'Ja?:'#i$:L:ffi
word, gerrn. Wort, let. vãrds, rus. s/ovo (cnoeo), magh. szó, finland. sana,
swahili neno etc. Examinind aceastá scurtá listá, observãm cá lntre unele
din çuvintele inçiruite existá asemánári formale, cum sunt cele intre gerp.
Wort, engl, word, let. vãrds çi lat. verbum, saru intre magh' szó, finland'
sana. ldintitatea de sens çi asemãnárile formale intre aceste cuvinte din
""#i:1ru*,lffi1rjÍ;lnracticacúcetaiii timbi diferite ne conduc la ipotezâ inrüdifii intre cele patru, respectiv

fri nctiilor sale comunicative,

dÊLç*cara9!9ru1-rqlsúiv-a!-úitiÍçii çi stabilitátii unei limbi istorice este áai

rl:.fi',TL;}.J1"'ô',;-t?':lEü"rr1lTJJ,iffii:il:ttT:":ffi:::# ilar, co
baza unor legi fonetice de transformare, intre fr.

t
 INTRODUCERE fN LINGVISTICÃ METODE DE CERCETARE iN LINCVISTICÃ ll

do modi l) schinibari conduc in cele din urmá la acumularea u!"gr diferçnÍieri sist t
llç-p. In gramaÍi"sã_'ç.i..y.pgebyl3r sr 5-Tmprumú.i di,t _o timúa este momentul
[9,. Aceste trei tipuri de môaífrôáii-curit"vaÊm
d ..deopotrivà çi exptica(iile psihotogiste, care j,rstincau li ãu:1ã-õãã <Iiãlãcté (varietãfi regionale, mai rar socialo) al
le lingvistice prin acgiunea factoriíor psihlci
çírnainiaúu d;;;l une@ic, din limba A s--au dezvoltat in timp liúbll
po..coto ate Nãogramatic,or, ur"üu'X üil"Iiiü"i;l"H'h:l;r:l Tr, Ar, A, etc.,Gáre, ini{ial, au fost dialecte ale limbii A. Astfol, dl
plho-fizi-ologici,
,r,_..ervrvérvr, rvrçrrrI,r "ur" cáuzere modltrcãrilor
Meiflet gãsesre
Ba§§u[9 cauzele *oaiá"ariiár linevistice
F lingvistice tn tn indo-europeana primitivá s-au dezvoltat, In momente çi in tmprdurát
unoa factorilor sociali specifici, singurii care diferençiazã
cãmunitãfile istorice diferite, sanscrita, vechea iranianã, greaca veche, itallot
t:
F vlstice ?ntre ele. Íntre continuatorii
lntribufií teoretice
õerceuriloi;"õ;;;;torice,
ln secorul xx, se cuvin amintiti poronezur cu traco-ilirica, vechea germanicá, vechea slavá etc. Mai departe, dup
evolufii de secole çi milenii, fiecare dintre aceste limbi a constltu
: êrny Kuritowicz (1895-1978) çi francezui 'É;ii; limba-bazã pentru o serie de alte limbil italica pentru latinã, oscã
P u-n-, c n i s te (1902-1976), ambii elevi ai tui e. rra"iu"t, americanur
r

n umbricá, vechea slavá pentnr rusá, poloná, cehá, slrbo-croatá, bulgari

u r t...u n t, itatianul G . D e v o r o (tgg7-1g74\,
E .E-:l|-,
,rmônul |.t
Oswald 1 Szemerényi,
vechea germanicá pentni germanã, olandezá, engl'ezá,' danezã, suodoz
Simenschy
românii Th. ç.a.m.d...La dispozi{iq cercetátorilor se aflá astázi atestári documontat
E92'1968) çi G- Iváne-scu (rgrz-rgs7i ,u, burgar;l scrise doar pentru fazele istorice ale limbilor indo-europene, limblk
F Vl, Georgiev. -mamá (vechea germanicá, vechea slavá, traco-daca etc.) fiind cunogcur
3 I Ín. 1lu$a .faptului 9á, in a doua jumãtate a secolului XX, abordarea doar pa4ial çi pe baza reconstruc{iei, lingvistice. Una dintre excepfll
vã çi sincronicá a limbiror i-a preocupat prioritar pe cercetátorii constituie limba latiná, limba prototip pentru limbile romanice (poúughez
É i de generalizári teoretice, principiire metodei comjarativ-istorice spaniola, catalana, provensala, franceza, italiana, sarda, reto-roman
P continuat sá reprezinte fundamentul téoretic al oricárêi àbordari
de tip dalmata, româna), bine cunoscutã ca limbá a marii,culturi antice romano.
oronic a limbilor. Aplicarea corectã çi consecve"ú ; u""*i metode Privite in sincronie, Semnele lingvistice au un caraçter nemotivat, '
l-rto singura in màsurá sã ofere ráspunsuri corecte aaecvate piáur"ÀLú
çl sensul cá intre structura sonorá a unei unitaçi lexicale çi obiec-tul ar
g.Tlj:_flyilou:" la. originea, çi inrudiriie limbilor, dar çi unor rela{ia extralingvisticá desemnatá nu existã o rela{ie necesarã. ln co
hr ",,rotugia
iuni de amãnunt de ordin fonetic, morfologic ru" r;;;;i secin!á, acelaçi obiect, acelaçi concept sau aceeagi relatie sunt desemnat
tr
lü
jt" limbi. Definem astázi gramarici isro-rice a"àriui" fiãprii
limbilor çi familiilor de limbi impõrtante.
unei
ãr"- *t r.. in .limbi diferite, prin structuri sonore diferite. De exemplu, nofiunea r
'cuvint' este desemnatá prin lat. verbttm, gr. lógos (Àóyoç), fr. mot, arr
rL
'a word, gerrn. Yí/ort, let. vãrds, rus. s/ovo (cnoeo), magh. szó, finland. sar
h ntrebuin[area corectà a metodei comparativ_istorice reclamã
aplicarea
swahili neno etç. Examinind aceastã scurtá listá, observám cã intre unc
din cuvintele inçiruite existá asemánãri formale, cum sunt cele intre gon
üa
lã lttrlrvu principii a cãror validitate a fost verificatá in practica cercetáiii. Wort, engl. word, let. vãrds çi lat. verbum, sau intre magh. szó, finlan
v()m prczenta in continuare pe cele mai importante. sona. Ídentitatea de sens çi asemánãrile folmlle intre aceste cuvinto d
tr: limbi diferite ne conduc la ipoteza inrüdkii intre cele patru, respoot
hl, ,2. 1,6. I . Principiu inrudiriiintrêIisnbi"*, douá limbi. Aceastã ipotezá devine un fapt verificat dacá formelo da
tr l.

porspectiva indeplinirii func{iilor sale apar ca rezultate ale unei evolu[ii necesar, açadar ca efoct
lH orlce limbã "u "u.uit".
unorl e-gi f on et i ce. Rczu[i,flegicã,M
EI sau-lngrfCIlogi un caracler slslemallc sm
Íú€' bazá 9o@ilar, rea
asemffiii formale, pe baza unor legi fonetice de transformare, lntro
120 INTRoDUcERE ht ul.rcvtsncÀ
ternps, itzl. terapo, span. tiempo çi rom. timp, ne conduce la concluzia cã
aceste limbi sunt ?nrudite, pe .baz,a lat. tempus, etimonul comun al
cuvintelor din respectiva serie. ExisÉ insã ln toate limbile uniüifi
expresive a cáror asemánare nu este indiciul unei iúrudiri. Este vorba
despre interjecfii sau onomatopei care, ca expresii ale unor süiri
fiziologice sau psihologice general umane sau iúit4ii ale unor sunete çi
zgomote din naturã, se aseamãnã intre ele in mod intirnplátor. De
exemplu, interjecfii precum poc,.fr§, bum, receptate çi notate ca atare de
vorbitorii de limbá româná, sunt ,,?n{elese" ftrã dificultate de vorbitorii
altor limbi. Prezenfa in limba maghiará a interjecliei onomatopeice
kukorihit nu este o dovadá cã maghiara este o limbã inruditá cu franceza
(kokoriko) sau româna (cucurigz). Tot astfel, ,prezeÍ{a in româná çi
chinezã a corpului sonor mama cu sensul 'mamá' nu ne lndrepü[eçte sá
stabilim o legáturá de rudenie lntre cele douã limbi.
6.2.L .6.2. Principiul creçterii progresive
a diferentierilor lilEiffiififtb lim6ifnrudite
Potrivit acestui principiu, deo.seLqllg*4ltfle*LtÍú: ArnIlSg ArÍrt.crgfLlqai
mari cu c_ij _ele_-s_ts}l_Le-p_g{p!1g9 jltg-r.Y.3t_e_ {q -rgp ryi_mi. Altfel spus,
asemánárile dintre limbi inrudítô-süiit õiíãtiffimí]iiãfi-õü-õit aceste limbi
se aflá mai aproape de limba de origine. Aceste asemánari se referã la
elemente de structurá intemá cum sunt forma sonorã, semnifrcalia
radicalilor lexicali sau a morfemelor.
Pentru a in[elege mai bine acest mecanism, sã examinám realizãri
diferite ale no{iunii de 'frate' in citeva limbi indo-europene. Forma
primará, indo-europeanã pitmitivá, reconstituiüí de lingviçti, pe care o
gásim in dic{ionarele etimologice, este *bhrãte(r)- Din aceastã formã
trebuie sá fi provenit o serie intreagã de cuvinte Al fimbi indo-europene
diferite, cum sunt §anscr. bhrata, v- sl- bratú (rptrt), v. iil. brathir, got-
bropar, lat- frater, gr. fratér (Qparíp). Gradul de asemãnare dintre
cuvintele de,mai sus este relativ mare, ceea ce ne oblig[ sá deducem cã
respectivele Iimbi sunt mai apropiate impreunã de limba de origine decit,
de exemplu, franceza, 'româna çi italiana, limbi iÍr care formele fràre,
frate, fratello,.provenite din lat. frater, atestil evoluçii mai recente. Mai
depártatq de limba de ôrigine, iído-europeanã primitivã, ultimele üei
limbi se menfin totuçi iir cadrul aceleiaçi familii.
METODE DE CERCETARE iN LINGVISTICÀ
6.2-1.6.3. BrlnciPiul ii cuvintelor
si formeloi care i5i au originea directá in limba primará
Un al treilea principiu al metodei comparativ-istorióe imp
a lua in,satcü si a -c--oJqpara-4qele forme grq{qatigqlg ryg
i nu inovatllle sau
n
care denumesc acliuni primare; numeralele primare, pronumele) sau
morfemele primare, .r""ei*" flexiunii verbale sau nominale. Pentru a lua
* ã-"ipiü?i.Ei"eniul romanic, sá exáminãm expresiile corespun:
zÃtoare lat. octo 'opt', lacte(m) 'lapÍe' çi,directus ''drept' |n limbile
româná, italianá, francezá çi spaniolá. Formele respective, opt, otto, huit,
ocho, respectiv lapte, latte, lait, lebhe çi drept, diletlo, droit, derecho' pun
inrudire intre limbile in cauzá, ci çi una din
in luminá nu doar
"nid*r,tt
legile fonetice care guverneazá trecerea de la latiná la limbile 19-?-li:*,
lege pe care o putem formula astfel: grupul consonantic cl din limba
latiná se transforma in romana in pÍ, in iã]il, tn /Í, in franc,ezá in r, iar;in
spaniolá in ch. Un alt exemplu. Compararea formelor verbale sanscr'
bhãromi, Er. íero (Qépu), lat- ferro, v- slav' beron (repx), got' baí7an'
toate cu úgiesut
;duc, port', ne- furnizeazâ pe de o parte radicalul
indo-european primitiv *bher-, dar çi una dintre corespondetele fonetice:
unui àft din limba r*,""ritá ii in vechea slavá çi in §oticã,
un/in greacá çi latiná.
"Li"rp"na";,
çi
i
6.2.1.6.4.-Principiul regularitátii corespondentelelotfonetiôe
Dacã punem in relaçie ultimul exemplu comentat cu cel de mai sus,
privitoi la 'frate', deducem un al patrulea principiu al metodei ^c-o1nq»a;
iativ-istorice, çi anume principiul regularitá1ii corespondençelelor fonetice,
intre limbi inrudite. Sá mai vedem citeva exemple care sá ilustreze'acest;
principiu.Y-oselsiÍÍr44is-çIa@iu-tirgbirrygle-}I-
de exemplu: v. slav. xinú-{cuxa) 'fiu'; sanscr. :4nAs,.'!t.:-ítsulti1:
-?6atca
-U2
it'. Siflaniei iniliale s din cuvinte desemnind no{iunea de',Íbátrin',
sanscr, sdnah, got. sinistra, liL senas, laL senex, ii 'corespunde'tn,.alte
limbi laringaía-h: zend. hanõ, arm. hin, bret, hen., Laringalei: I .d1"
germaná ii iorespunde in mod sistematic velara surdá /r in; limba lafipá:

IN'TRODUCERE TN LNGVISTICÃ
'tndert/centum'sutá', habe'arn'/capio'prind', haupt/caput'cap'.
ooalêi a din sanscr. prd-, lit, pra-, got. fra- ii corespunde un o in alte
bi indo-enropene: gr. pro- (npo-), lat. pro-, v. slav. pro- (npc\.
de acest tip au un caracter inerent ç! necesar, rarele
i trebuind sá fie explicate prin acfiunea altor legi fonetice.
lor fonetice a -fost intrebuin(at
i regulate lnffe guturalá (lr) íi-sl care
,mnoazã nofiunea de osutá', aceste limbi au fost impfiite in limbi de
kentum (lat. centum, irl. cet, got. hunderr) çi limbi satem (sanscr.
zend. satãn, vechi slav so"tú cxrr).
.2.1.6.s. lui de relevantá diferit al asemánárilor
n al cincilea principiu al metodei comparativ-istorice se referá la gradul
rolevanfã diferit al asemánárilor lingvistice lntie limbi inrudite. Cêle
ai relevante i dovedirii inrudirii sunt fenomenele fonetice si cele
tca txe l. rar
P, -l]*llfg.- -[s*qsfsmatic
árile de naturã lexicàll
ft aceste laturi ale limbilor prezintá un
max itate §i
ism in orice lirnba. tn consecin(ã, rigoarea metodologicá ne-ar
intpune sá açezám fa{ã in fa{á forme gramaticale concrete, de exemplu
a III-a plural a prezentului indicativ al verbului 'a duce?: sanscr.
, gr. féronli (Qépovr), lat. ferunt, v. sl. bero'tü (a.ryxrt),
concluzia corectá fiind aceea cá afixul -nÍ- este, pe lingá radicalul lexical
morfem comun limbilor in cauzá çi indicá in toate persoana alll-a
ural. Exemplul de mai sus se referã la un verb regulat. Un grad incá çi
mare de relevan{ã il prezintá verbele neregulate, ca in cazul verbului
3 fi'. Comparlnd formele pentru '(eu) sunt' in clteva limbi indo-
ropene, de exemplu sanscr. asmí, y. sl. jesmi (rcnn), §r. eimí (cipr),
Fm. em, got. im, alb.. jam, lat. sum, edmstatám cá -m(i)-,a funclionat Ca
mortbm pentru persoana I singular- Un grad maxim de rel{van!á il au çi
pnonominale, ca de exemplu cele pentru nominativ çi acuzativ ale
melui personal de persoana [ ('eu'/'mine'): sanscr.:aham/mam, lat.
t, ego/me, Er. ego (Êyai)lme (pe), v. sl. azú (ast)/me (nr), gol ik/mik etc.
E-,ff Hllt;ffi:::3,il:'ffi:11::T:h":Hffiti##T-:'XJ::
peniçti reconstituirea iünui numár apreciabil de radicali indo-europeni
METODE DE CERCETARE h'l LTNCVISTICÃ 123
primitivi, pornind de la uniüiçi lexicale atestate in limbile indo'europene
istorice cunoscute. De exemplu, pentru noliunea de 'lupl s-a reconstifuit
forma indo-europeanã primitivá
*ulltos, pe baza elementelor fonetice
comune çi corespondente ale cuvintelor care denumesc lupul tn limbi
indo-europene bine cunoscute: sanscr. víkah, gr: lykos QÚroç'l,lat.lupus,
çi
v. sl- vúlkü (rutrt), cí germ. Wolf, engl woolf etc'
6.2.1.6.6. licãrii co
tcaxea lntre fenomene lingvistice situate in stadii de
-istqlijee.-Pentru obfinerea unor rezultate valabile, este
dar
sá se compare intre ele, de pildã, grcaca veche, latina çi slava veche'
nu latina §i *.u púorr"ã, .u, brlgara çi frarrceza, deoarece latina 9i
,turu u""t "u.,
,"p."rútã fiepte relativ echivalente ale desprinderii din
" comunã, pe cind rusa, polona
indo-europeana çi bulgara evoh,reazà din
slava vecire, iar francez-a-drn latinã. Este in schimb legitimá cornparal€a
limbilor rusá, poloná çi bulgarã, respectiv a rornânei çi francezei.
Termenul comrln pentru rusá, polonã çi bulgará este slava cornuná, pe
cind pentru .o*úa çi francezá ace5t rol il joacá limba latinã. Vorn
echivala açadar lat.fràtercu v. sl. bratü (rparr), dar rom-frate çifr.frêre'
culat.fraier, iar rus. 6pama çi bulg. 6pam'cupol' brat'
6.2.t .6.7 . e.irlglPlg! qpo*lp5ii in -paralel
;;i"*lç""4*t:0ma +P*tqsx*
comparativismului istoric *np.H*-er-*
o a çaptea cerin{ã metodologicá
abordaràa@igi-.:9"n31Í:99*rt--g*€gi-""l9ssgiç-q-*L
poate desemna
mãróIeice. Dacá de multe ori un complex sonor oarecare
ãeãÍõí-Iér".""t extralingvistic in limbi inrudite (vezi su_pr-a' exemplele
priviioare la .frate' ,ur-'lrrp';, nu lare sunt cazuril" :ild §emnificatia
primara in limbi inrudite eite diferita, tn aceste ctztxi factorul foryil
juclnd rolul decisiv in atestarea inrudirii. Un exemplu de acest tiple oferã ,
urmátoarele serii lexicale. vechiului slav gradú (rptta) -'oral'.ii;.9r31-'
pund lat. hortus çi germ. Garten, arnbele cu sensul de 'qrãdiná- '
complexul sonor \r""hi slav beregü (sepert) desemneazá'noliunean de
'mal, 1ãrm', pe cind -corespondentul sáu in germaná' subst' Berg'
desemneazá
.muntele'. in ambele exernple, obseriarn un paralelisú intre
124 INTRODUCERE [N LTNGVISTICÃ METODE DE CERCETARE iN LINGVISTICÃ

corespondenla funeticá (g, respectiv á) çi confinutul semantic. Aplicarea

exemplu, forma tradifionalã a antroponimului lisus Hristo§, nume cu o
corectá a aceshri principiu ne obligã sii distingem adevãrata relaÉe
uriaçá incárcáturã simbolicá çi culturalá, atestá cu mare'claritate pãtrun-
etimologicã intré genn. iaben 'a aveá' çi lat.
"op1o;u
a prinder, derea sa tn limba românã relativ tirziu, çi anume tn perioada slavo-
ST"t de..regiilá, unui germ. h la incêput de sitaua "p"ru,
ii corespunde ar nismului cultural la români (secolele al X-lea - al XVI-lea), ca lmprumut
limba latiná un- c.- De aceea, corespondênB foneticã germ. htiat. c ne'
gPtigl sã recunóaçtem o asemánare çi la nivelut co.rçirruãit ,i. Dimpotrivã,
cult din limba slavoná (<- slavon. fncÜcz Xpxcroón), unde páffunsese
identitatea sem4nticã intre germ. haben 'a avea, út. iiiiru ,idem, este din greaca bizantiná ecleziasticá ('Iqooõç Xprorcíç). Piná la inlocuirea sa
i,
intimplãtoare çi.nu are pimic de a face cu cvasiriãentitatea forrnaEi a celor Cu. actuala formá, acest nume, moçtenit din latina popularã aláturi _de
cuvinte din seria terminologicá creçtiná primará precum Dumnezeu (< lat.
Dominus deus), pãresimi (< lat. quadragesima), paçti (lat. paithae),'pãgtn
6-2168. (< lat. paganus), Sínnicoarã (< lat. Sanctus Nic1!as) etc., trebuie sá fi
sunat *Jezu Creçtu, cf. creçtin (< lat. christianus)'". Un alt exemplu: din
un a[ optulea principiu metodologic ar comparati"i.*"r"i i"t"ric postuleaã faptul cá legea foneticá a transformárii lui rÍ + n-din cuvintele latineçti ln í
limitarea ln timp a ac{iunii unei lãgi fonetióe, ca çi, impli.it, ã pãiri"i""t"i (canem ) cíne, panetn > píne, manus ) mínd) nu ac{ioneazã çi asupra
unei corespondente fonetice sistematice intre lúbi ^in Aplicarea ?mprumuturilor vechi slave de tipul ranã (< v. sl. rana).se poate deduce
"áit". cá in secolele al VIII-lea - al Xl-lea, perioadã de maximã intensitate a
interferenfei lingvistice româno-slave, ac{iunea ei incetase. Pe aceastã
weme ce cuvintele mostenite p
bazá se poate conchide cá limba româná ?çi definitivase deja un sistem
ge-supun ac"tiunii erii"detm fonologic inainte de venirea slavilor çi de simbioza slavo-româná.
mlnllne, in liactica çercetárilor principiile enúnpte mai
I "o*purátiu-istorice,
,r, ,uni aplicate in mod complementar çi cel mai adesea simultan.
vul latinesc
6.2,2. Metoda reconstruc{iei interne
-__^'_=_w

normalá a grupului consonantic lat. ct tr rom. pt, ca in tapti (< lat. Aceastá metodá se situeazá in lungirea metodei comparativ-istorice,
çi
lactem) sau opt (< lat. octo) etc. Acelaçi etimqn lattnesc
imprumutat pe cale cultii in româna moàerná çi adaptat
fruár^ à r"rt ffiffiãiã struótuú_*g unitali
r"n
cu cÍ din latineçte pãstrat intact, intrucit legea fonetlãa ae"iatrecere""ft"ii,
de la ct
la pr nu mai funcfioneazá de multá weme ar limba românã. in mod
similar, adjectivul românesc chiar 'rimpede,, rezultat din transforÍnarea specialiçtii pot tn principiu reconstitui nu doar unitá{i separate, ci intregi
lat. clarus (ca çi ochi drn lat. pop. git^'y çi pástrat astázi in româna secvenfe din structura limbii in stadiul avut in yedele, cum ar fi sistemul
doar,itr expresia apã chloàr*', prin etimologie popularã vocalic sau cel consonantic, paradigma conjugárii sau a declinárii,
logunã
de la expresia *apã chiarà 'apâ limpede',"."utãa fost àubtat mult'maiiirziu, h
epoca moderná, prin lmprumuful savant c/ar. Metoda reconstruc{iei interne se aseamáná, in linii mari, cu minu{ioasa
Aplicarea agestui principiu de metq@çA[stituie un miiloc important çi ingenioasa procedurá a paleontologilor, prin care se reconstituie
morfologia anatomicá a unui animal care a tráit in urmá cu milioane de
i1,
=ct1ul= i"._glPligt"-a larm-e.iuner cuun_te, iln retatiã üpe;iôáAããh ani pornindu-se de la citeva elemente disparate ale scheletului, sáu.
devenirea unei limbi in care cuvintul a üEin-1ffi6a iêsiiEctiH-De

21. in graiurile din nord-vestul [ãrii, a-djectivul chiar, chiarii, chiari, chiar.e este incã @specte in art. (Jn caz de inconsecvenld ortograJicõ cu
activ. ln româna contemporanà, urmaçul lat. clarus çte adv. chiar. motivaçie confesionalã: I(i)sus H(ch)ristcts, in ',ldei in dialog", nr. 8 (ll),-august
2005, p. l3-16.