Cea mai veche formă de organizare socio-economică a fost obștea sătească. Erau conduse de cnezi sau juzi, care aveau atribuţii administrative, juridice, politice sau militare.
Structurile politice românești prestatale au denumirea de jupanate, voievodate și ţări
În interiorul arcului carpatic, Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor), cronica lui
Anonymus menţionează pentru secolul al IX-lea existenţa a trei formaţiuni politice românești: voievodatul lui Gelu, al lui Glad și al lui Menumorut. În secolul al XI-lea, izvoarele istorice amintesc voievodatul lui Gyla sau Gyula și pe cel al lui Ahtum. Maghiarii au cucerit treptat Transilvania și i-au colonizat aici pe sași și pe secui.
La sud de Carpaţi, în secolul al XIII-lea, Diploma cavalerilor ioaniţi (1247), oferă
informaţii despre Ţara Severinului, voievodatele lui Litovoi și Seneslau precum și despre cnezatele lui Ioan și Farcaș.
La est de Carpaţi izvoarele amintesc de „ţări” sau codrii (Orheiului, Cosminului),
câmpuri, ocoale, cobâle etc.
Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră (Dobrogea-aflam de jupan Dimitrie (943) și
Gheorghe. Ana Comnena ne vorbește în cartea sa Alexiada despre Tatos, Satza și Seslav.