EVUL MEDIU ROMÂNESC

Primele forme de organizare statală

Cea mai veche formă de organizare socio-economică a fost obștea sătească. Erau
conduse de cnezi sau juzi, care aveau atribuţii administrative, juridice, politice sau militare.

Structurile politice românești prestatale au denumirea de jupanate, voievodate și ţări

În interiorul arcului carpatic, Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor), cronica lui

Anonymus menţionează pentru secolul al IX-lea existenţa a trei formaţiuni politice românești:
voievodatul lui Gelu, al lui Glad și al lui Menumorut. În secolul al XI-lea, izvoarele istorice
amintesc voievodatul lui Gyla sau Gyula și pe cel al lui Ahtum. Maghiarii au cucerit treptat
Transilvania și i-au colonizat aici pe sași și pe secui.

La sud de Carpaţi, în secolul al XIII-lea, Diploma cavalerilor ioaniţi (1247), oferă

informaţii despre Ţara Severinului, voievodatele lui Litovoi și Seneslau precum și despre
cnezatele lui Ioan și Farcaș.

La est de Carpaţi izvoarele amintesc de „ţări” sau codrii (Orheiului, Cosminului),

câmpuri, ocoale, cobâle etc.

Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră (Dobrogea-aflam de jupan Dimitrie (943) și

Gheorghe. Ana Comnena ne vorbește în cartea sa Alexiada despre Tatos, Satza și Seslav.