1.

Lipidele sunt:
a) [ ] substanţe organice solubile în apă
b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă
c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici
d) [] omogene după structură
e) [x] substanţe organice insolubile în apă

2. Funcţiile lipidelor:
a) [ x] energetică
b) [ x] izolatoare
c) [ ] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] contractilă

3. Clasificarea structurală a lipidelor:

a) [] protoplasmatice
b) [] de rezervă
c) [x] saponifiabile
d) [] neutre
e) [ x] nesaponifiabile

4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:

a) [x] structurale
b) [x] de rezervă
c) [] saponifiabile
d) [] neutre
e) [ ] nesaponifiabile

5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:

a) [x] amfifile
b) [] esenţiale
c) [] saponifiabile
d) [x] neutre
e) [ ] nesaponifiabile

6. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi:

a) [ ] caprinic
b) [ ] caproic
c) [x ] oleic
d) [x] palmitic
e) [x] stearic

7. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:

a) [ ] lignoсeric
b) [ ] oleic
c) [ ] palmitoleic
d) [x] linolenic
e) [x] linoleic

8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
a) [ ] stearic (С18)
b) [x] arahidonic (С20:4)
c) [] nervonic (С24:1)
d) [ ] palmitic (С16)
e) [] oleic (С18:1)
9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
a) [ ] lignoceric(C24)
b) [ ] miristic (C14)
c) [x] butiric (C4)
d) [] caprilic (C8)
e) [ ] lauric (C12)

10. Acilglicerolii:
a) [] sunt constituenţi ai membranelor biologice
b) [x ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c) [x ] reprezintă o formă de stocare a energiei
d) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dezolvă în ea
e) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

11. Glicerofosfolipidele:
a) [] sunt insolubile în solvenţi organici
b) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor grşi
c) [x ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei
e) [x] sunt componentele membranelor biologice

12. Lecitinele şi cefalinele:

a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
b) [x] sunt lipide structurale
c) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei
d) [] sunt grasimi neutre
e) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu generarea acidului fosfatidic

13. Fosfatidilcholina:
a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă
c) [ ] se mai numesc şi cefaline
d) [ x] sunt componente principale ale surfactantului pulmonar
e) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor

14. Fosfatidiletanolamina:
a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei
b) [ ] conţine sfingozina
c) [ ] conţine ceramida
d) [ ] se mai numeşte şi lecitină
e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

15. Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina:

a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor
b) [x] sunt componenţii principali ai membranelor celulare
c) [ ] prezintă o rezervă de energie
d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică

16. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?

a) [ ] lecitinele
b) [ ] cefalinele
c) [x] fosfatidilserina
d) [ ] trigliceridele
e) [ ] cerebrozidele
17. Fosfolipazele:
a) [ ] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele până la acid fosfatidic şi acid gras
b) [ ] fosfolipaza A1 hidrolizează fosfolipidele cu generarea lizolecitinelor
c) [x] fosfolipazele D şi C scindează fosfatidiletanolamina în diacilglicerol, acid fosforic şi
etanolamină
d) [x] fosfolipaza A2 hidrolizează fosfolipidele cu generarea de lizofosfatidă şi acid gras
e) [] sub acţiunea fosfolipazei D se eliberează 2 resturi de acizi graşi

18. Cardiolipina:
a) [ ] prezintă un lipid ce conţine azot
b) [x] conţine 2 resturi de fosfatidil legate prin glicerol
c) [x] este componentă a membranei interne mitocondriale
d) [] conţine colină
e) [ ] este un lipid de rezervă

19. Sfingomielinele conţin:

a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic
b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
c) [ ] polialcool ciclic, ceramida
d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină
e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol

20. Sfingozina:
a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat
b) [x] e component al sfingomielinei
c) [x] este constituent al glicolipidelor
d) [] este baza structurală a glicerofosfolipidelor
e) [ ] nu intră în structura ceramidei

21. Cerebrozidele:
a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creierului
b) [] nu conţine sfingozină
c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucoza
d) [] conţin oligozaharide
e) [x] din ele se formează sulfatidele

22. Gangliozidele:
a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol
b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucoza
d) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactoză
e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor

23. Gangliozidul conţine in structura sa:

a) [ ] acid N-acetilneuraminic (NANA), hexoze, acid fosforic, ceramidă
b) [ ] acid sialic, etanolamină, acid gras
c) [ ] glicerol, acid fosfatidic, NANA
d) [x] NANA, oligozaharid, sfingozină, acid gras
e) [ ] fosforilserină, NANA, sulfat, hexoze

24. Glicolipidele:
a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharide
b) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sialic
c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide
d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
e) [] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic
25. Care din compuşii de mai jos conţin fosfor:
a) [x] cardiolipina
b) [ ] sulfatidele
c) [ ] gangliozidele
d) [ ] cerebrozidele
e) [ ] ceramida

26. Colesterolul:
a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului
b) [x] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3
c) [x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5
d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3
e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil

27. Acizii biliari:

a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului
b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina
d) [x] sunt compuşi polari
e) [x] participă la emulsionarea grasimilor

28. Metabolismul acizilor biliari:

a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol
b) [] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfat în formele lor active
c) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară bogată în proteine
d) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară bogată în glucide
e) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă liberă

29. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului
b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

30. Funcţiile membranelor biologice(1) şi componenta structurală, responsabilă de această funcţie

(2):
a) [] receptoare de fosfolipide
b) [x] metabolică de proteine
c) [] permeabilitatea de triacilgliceroli
d) [x] compartimentalizarea de lipidele protoplasmatice
e) [ ] generarea mesagerilor secunzi de gangliozide

31. Caracteristicile principale ale membranei:

a) [] simetria
b) [x ] fluiditatea
c) [x ] asimetria
d) [ ] imobilitatea componentelor
e) [ ] monostratul lipidic

32. Membranele biologice sunt stabilizate de:

a) [x] interacţiuni hidrofobe
b) [x] forţele Van-der-Waals
c) [x] legături de hidrogen
d) [ ] legături peptidice
e) [ ] legături disulfidice
35. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:
a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi esenţiali
b) [x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor
e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:

a) [] are loc în stomac
b) [ x] are loc în duoden
c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric
e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate

37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:

a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală
b) [ ] lipoproteinlipaza
c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] colesterolesteraza

38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:

a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele
b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber
c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina
d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi
e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .

39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro-intestinal are loc prin:

a) [ ] fosforilare
b) [ ] defosforilare
c) [ ] conjugarea cu activatorul
d) [ ] interactiunea cu coenzima
e) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei

40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:

a) [x] monogliceridelor
b) [x] acidului fosforic
c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă mică
d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă
e) [ ] bazelor azotate

41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice în tractul gastro-intestinal:

a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin difuzie simplă
b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele – prin transport activ
c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie micelară
d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie facilitată
e) [ ] acidul fosfatidic – prin transport pasiv

42. Referitor la micelele lipidice şi difuzia micelară sunt corecte afirmatiile:

a) [ ] se absorb numai în duoden
b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi colesterol
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului
d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă mică
e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor
43. Formele în care se absorb produsele digestiei lipidelor:
a) [ ] glicerolul - fosforilat
b) [ ] acizii graşi cu catenă mică - în formă activă
c) [x] acizii graşi cu catenă mare - prin difuzie micelară
d) [x] acidul fosforic - în formă de săruri de Na+ sau K+
e) [x] monogliceridele - prin difuzie micelară

44. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:

a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta
b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
d) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

45. Chilomicronii:
a) [] se sintetizează în ficat
b) [] se secretă din intestin direct în sînge
c) [ ] apoproteina de bază este apoB100
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul
e) [x ] trasportă trigliceridele exogene

46. Catabolismul chilomicronilor:

a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in hepatocite
b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB
c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina
e) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

47. Hiperchilomicronemia primară (hiperlipoproteinemie tip I) se caracterizează prin:

a) [ ] valori majore de alfa-lipiproteine (HDL)
b) [x] cantităţi mari şi persistente de triacilgliceroli
c) [ ] ateroscleroză pronunţată
d) [x] risc înalt pentru pancreatite
e) [x] depuneri masive de trigliceride in ţesuturi

48. VLDL:
a) [ ] apoproteina principală este apoB48
b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-sensibilă
c) [x] sunt sintetizate în ficat
d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide
e) [ ] au rol antiaterogen

49. Catabolismul VLDL:

a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază
b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL
c) [] insulina inhibă catabolismul VLDL
d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol
e) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază

50. LDL :
a) [x ] contin apoB100
b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%
c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni
d) [] se sintetizează în ficat
e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi
51. Catabolismul LDL :
a) [] se catabolizează numai în enterocite
b) [ x] are loc prin intermediul receptorilor B,E
c) [x ] colesterolul furnizat celulelorde LDL inhibă sinteza endogenă de colesterol
d) [] colesterolul furnizat celulelor de LDL activează sinteza receptorilor B,E
e) [ ] activează enzima beta-hidroxi beta-metilglutaril-CoA reductaza

52. Hipercolesterolemia primară (hiperlipoproteidemia tipul II) se caracterizează prin:

a) [ ] niveluri majore de HDL circulant
b) [x] conţinut crescut de LDL plasmatic
c) [x] activarea beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductazei
d) [ ] risc înalt pentru pancreatite
e) [x] ateroscleroză pronunţată.

53. HDL:
a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi enterocite
b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL discoidale in mature
c) [] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice
d) [] sunt lipoproteine proaterogene
e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt

54. Lipoproteinlipaza:
a) [ ] este o enzimă intracelulară
b) [ ] este activată de apoproteina B100
c) [ ] substratul ei este colesterolul esterificat
d) [x] apoproteina CII este activatorul enzimei
e) [ ] lipseşte în ţesutul adipos

55. LCAT (lecitincolesterolacil transferaza):

a) [] scindează trigliceridele
b) [x] este asociată cu HDL
c) [ ] în reacţia catalizată de LCAT se formează lizolecitină şi colesterol liber
d) [x] favorizează formarea HDL
e) [x] insuficienţa LCAT micsorează conţinutul esterilor de colesterol în HDL

56. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP
b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP
d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P
e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P

57. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
b) [ ] se petrece în mitocondrii
c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază
d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
e) [] activarea este o reacţie reversibila

58. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:
a) [ ] necesită energie
b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină
59. Structura (CH)3N+-CH2 -CHOH-CH2 -COO- corespunde:
a) [ ] ornitinei
b) [ ] putrescinei
c) [ ] sfingozinei
d) [] colinei
e) [x] carnitinei

60. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor
b) [ ] se oxidează AG liberi
c) [ ] se desfasoară in citozol
d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA
e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

61. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor
corectă este:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

62. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
b) [ ] are loc hidratarea substratului
c) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă
d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă
e) [ ] are loc dehidratarea substratului

63. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:
a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
b) [x] enoil-CoA + FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+

64. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] este o dehidrogenare
c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

65. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:

a)[ ] enoil-CoA + H2O
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
e) [ ] cetoacil-CoA

66. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:

a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
67. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:
a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza

68. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:

a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolaza
b) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidrataza
c) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza
d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza
e) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza

69. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:
a) [ x] se oxidează
b) [] se reduc
c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon
d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon
e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA

70. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează
la oxidarea completă a acidului palmitic (C16):
a) [ ] 6 8 131
b) [] 6 7 114
c) [x] 7 8 130
d) [ ] 5 6 121
e) [ ] 8 9 143

71. Utilizarea acetil-CoA:

a) [x] se oxidează în ciclul Krebs
b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
d) [ ] se include in gluconeogeneză
e) [x] se utilezează in cetogeneză

72. Beta-oxidarea acizilor graşi în peroxizomi:

a) [ ] generează mai multe molecule de ATP
b) [x] este amplificată in diabet
c) [x] este caracteristică pentru acizii graşi cu catenă lungă
d) [x] enzima ce catalizează prima reacţie este oxidaza
e) [ ] aspirina inhibă beta-oxidarea peroxizomala

73. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:

a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei
b) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentara
c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazei
d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH
e) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară
f) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

74. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA
b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+
e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA
75. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:
a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

76. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:

a) [x ] este un corp cetonic
b) [x] formula prezintă acidul acetoacetic
c) [ ] se utilizează in ficat
d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat

77. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:

a) [x] sinteza corpilor cetonici
b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [ ] beta-oxidare
d) [x] sinteza colesterolului
e) [ ] sinteza glucozei

78. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat
b) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca sursă de energie
c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului
d) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza

79. Beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA:
a) [x] se sintetizează din 3 molecule de acetil-CoA
b) [x] sub acţiunea liazei din acest compus se obţine acetoacetatul
c) [ ] se sintetizează din acetoacetat
d) [ ] hidroximetilglutaril-CoA-reductaza conduce la formarea lui
e) [x] este intermediar în sinteza colesterolului

80. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici
b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependent
d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup

81. Cetonemia:
a) [x] poate apărea în inaniţie
b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide
c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide
d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat
e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

82. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetona
b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat
c) [ ] se sintetizează din malonil-CoA
d) [ ] sinteza lui are loc in citozol
e) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat
83. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:
a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea – în citozol
b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare – cu HSCoA
c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – NADPH
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu
e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu

84. Biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] are loc in mitocondrii
b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimatice
c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH
e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH

85. Biosinteza acizilor graşi:

a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP
b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

86. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în
citozol (2):
a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
d) [ ] acetil-CoA aspartat
e) [x] acetil-CoA citrat

87. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

a) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
c) [ ] pentru transport se utilizează GTP
d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi
e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza

88. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza
c) [x] enzima malica
d) [ ] succinat dehidrogenaza
e) [ ] fumaraza

89. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):

a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6
c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2 a lizinei
e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP

90. Sintaza acizilor graşi:

a) [ ] este um complex enzimatic cu organizare funcţională
b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
d) [ ] reprezintă um tetramer enzimatic
e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă intermediarii biosintezei

91. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor
graşi):
a) [ ] ATP ADP
b) [ ] AMP ATP
c) [ ] malonat AMP
d) [ ] acetoacetat citrat
e) [x] citrat palmitoil-CoA

92. Pentru sinteza malonil-CoA se utilizează CO2 marcat cu C14. Malonil-CoA este utilizat în
sinteza acidului palmitic. Care din atomii de C ai acidului palmitic vor fi marcaţi?
a) [ ] toţi atomii impari
b) [ ] numai carbonul carboxilic
c) [ ] toţi atomii pari
d) [ ] numai carbonul metilic terminal
e) [x] nici unul dintre atomii de carbon

93. Care dintre atomii de carbon ai acidului palmitic ar fi C14, dacă pentru sinteza lui sa utilizat
acetil-CoA marcat cu C14 la gruparea metil:
a) [ ] numai carbonul carboxilic
b) [ ] numai carbonul metilic terminal
c) [ ] toti atomii de carbon impari
d) [x] toti atomii de carbon pari
e) [ ] nici unul dintre atomii de carbon

94. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi serveste NADPH generat în:
a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici
b) [ ] glicoliză
c) [x] reacţia catalizată de enzima malică
d) [ ] oxidarea acidului glucuronic
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei

95. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:

a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP
b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATP
d) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi maloniltransacilaza
e) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

96. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul
b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi
c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2
d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza
e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza

97. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH
98. Enzima (1) şi produsul reacţiei (2) de transformare a beta-hidroxiacil-ACP (biosinteza propriu-
zisă a acizilor graşi):
a) [ ] beta-hidroxiacil-ACP hidrataza butiril-ACP
b) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrogenaza crotonil-ACP
c) [ ] beta-hidroxiacil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP
d) [x] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza trans-enoil-ACP
e) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza cis-enoil-ACP

99. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2
c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP + NADP+
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

100. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:
a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP
b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH
c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP
d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon
e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2

101. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:

a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2
d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP

102. Elongarea acizilor graşi (sinteza acizilor graşi cu catenă mai mare de C16):
a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de origine alimentară
b) [ ] nu este posibilă în organismul uman
c) [x] are loc in reticulul endoplasmatic
d) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-CoA
e) [x] unităţile dicarbonice se ataşază la capatul carboxilic al acidului gras

103. Sinteza acizilor graşi monoenici:

a) [ ] nu este posibilă în organismul uman
b) [ ] are loc prin saturarea acizilor graşi polienici
c) [x] se realizează prin desaturarea acizilor graşi saturaţi
d) [ ] reacţia este catalizată de reductază şi necesită NADH
e) [x] reacţia este catalizată de monooxigenaza microzomală şi necesită NADPH şi O2

104. Acizii graşi polienici:

a) [ ] acidul linoleic şi linolenic se sintetizează în organismul uman prin desaturarea acidului oleic
b) [ ] legăturile duble se întroduc între atomul C9 şi capătul metilic terminal
c) [x] acidul arahidonic se obţine prin desaturarea, elongarea şi desaturarea succesivă a acidului
linoleic
d) [ ] toţi acizii graşi polienici se sintetizează în organismul uman
e) [x] în cantităţi mari îi primim cu uleiurile vegetale

105. Biosinteza triacilglicerolilor:

a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
b) [ ] se intensifică în inaniţie
c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
d) [x] este activată de insulină
e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată

106. Biosinteza triacilglicerolilor:

a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi
b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoA
c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-fosfat
d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la grupările –OH ale glicerolului
e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza trigliceridelor

107. Glicerol-3-fosfatul se formează:

a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza
b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
e) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

108. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic:

a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în triglicerid
b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină
c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid
d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerol
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina

109. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:

a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] CDP-diglicerid
e) [ ] acidul fosforic

110. Direcţionarea acidului fosfatidic spre sinteza trigliceridelor sau a fosfatidelor este determinată de:
a) [ ] aportul alimentar de trigliceride şi fosfolipide
b) [x] prezenţa substanţelor lipotrope
c) [x] starea funcţională a ficatului
d) [ ] prezenţa acidului fosforic
e) [ ] prezenţa glicerolului

111. Substanţele lipotrope:

a) [ ] glicerolul, acizii graşi saturaţi
b) [x ] colina, metionina, inozitolul
c) [x] vitaminele B6, B12, acidul folic
d) [ ] vitaminele liposolubile
e) [ ] favorizează sinteza trigliceridelor în ţesutul adipos şi în ficat

112. Nucleotidele cu rol specific în sinteza lipidelor sunt:

a) [ ] adenilice
b) [ ] timidilice
c) [x] citidilice
d) [ ] guanidilice
e) [x] uridilice

113. 567) Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:

a) [ ] serina
b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
d) [ ] S-adenozilhomocisteina
e) [ ] tetrahidrofolatul

114. 567) Sinteza fosfogliceridelor:

a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serină
b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-ul
d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

115. Sinteza de novo a fosfogliceridelor:

a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
b) [ ] iniţial serina se activează, formând CDP-serină
c) [ ] ulterior CDP-serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
d) [x] iniţial acidul fosfatidic se activează, formând CDP-diglicerid
e) [x] ulterior CDP-digliceridul interacţionează cu serina, formând fosfatidilserină

116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6
e) [ ]ca cofactor serveşte biotina

117. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei
b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei
c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei
d) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina

118. Sinteza fosfatidilcolinei din produse gata (calea de rezervă):

a) [ ] colina interacţionează direct cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilcolina
b) [x] iniţial colina se activează, formând CDP-colină
c) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilcolină
d) [x] ulterior CDP-colina interacţionează cu digliceridul, formând fosfatidilcolină
e) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu trigliceridul, formând fosfatidilcolină

119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse gata (calea de rezervă):

a) [ ] etanolamina interacţionează direct cu acidul fosfatidic, formând fosfatidiletanolamină
b) [x] iniţial etanolamina se activează, formând CDP-etanolamină
c) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidiletanolamină
d) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu trigliceridul, formând fosfatidiletanolamină
e) [x] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu digliceridul, formând fosfatidiletanolamină

120. Fosfatidilinozitolii:
a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile
b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi diacilgliceroli
c) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi triacilgliceroli
d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat
e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat
121. Precursorii sfingozinei sunt:
a) [ ] fosforilcholina
b) [ ] asparagina
c) [x] serina
d) [ ] stearoil-CoA
e) [x] palmitoil-CoA

122. Sfingozina:
a) [ ] este componentă a triacilglicerolilor
b) [ ] este componentă a fosfogliceridelor
c) [x] este componentă a glicolipidelor
d) [x] este componentă a sfingomielinelor
e) [x] induce apoptoza

123. La sinteza sfingomielinei participa:

a) [x] ceramida
b) [ ] enzima ceramidaza
c) [ ] UTP-colina
d) [ ] acidul fosfatidic
e) [x] CDP-cholina

124. La sinteza cerebrozidlor participă:

a) [ ] acidul fosfatidic
b) [x] ceramida
c) [ ] acizii sialici
d) [ ] CDP-glucoza
e) [x] UDP-galactoza

125. Sulfatidele:
a) [ ] se referă la sfingomieline
b) [ ] se referă la gangliozide
c) [x] se referă la cerebrozide
d) [x] ca sursă de sulfat serveste PAPS (fosfoadenozilfosfosulfatul)
e) [ ] ca sursă de sulfat serveşte sulfatul de kaliu

126. Catabolismul gangliozidelor:

a) [x] degradarea lor este catalizată de enzime lizosomale hidrolitice
b) [ ] la hidroliza gangliozidelor se obţine acid fosfatidic
c) [ ] la scindarea gangliozidelor participă fosfolipazele A2 şi C
d) [x] în urma scindării gangliozidelor se obţin acizi sialici
e) [ ] scindarea lor are loc cu consum de energie

127. Afecţiunea TAY SACHS:

a) [ ] este o glicogenoză
b) [x] este gangliozidoza GM2
c) [x] este cauzată de deficienţa enzimei lizozomale hexozaminidaza
d) [ ] are loc acumularea sfingomielinei în creier
e) [ ] se acumulează glicogen în rinichi

128. Maladia NIEMANN-PICK:

a) [x] este cauzată de defectul genetic al enzimei sfingomielinaza
b) [ ] este cauzată de defectul genetic al enzimei glicogen fosforilaza
c) [ ] are loc acumulare de glicogen în ţesuturi
d) [x] se manifestă clinic prin retard mental;
e) [ ] se manifestă prin hipoglicemie
129. În sinteza gangliozidelor participă:
a) [ ] CDP-glucoza
b) [x] cerebrozida
c) [x] CMP-NANA
d) [ ] CDP-glucoza
e) [ ] acidul fosfatidic

130. Biosinteza colesterolului:

a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesită NADPH
c) [x] substrat serveşte acetil-CoA
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol

131. Reacţia limitanta în sinteza colesterolului este:

a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)
c) [ ] ciclizarea scualenului
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

132. Reglarea biosintezei colesterolului:

a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza
c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic
d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei
e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei

133. Metabolismul LDL (lipoproteine cu densitate joasă):

a) [ ] LDL sunt translocate în celulă, unde interacţionează cu LDL-receptorii citozolici
b) [x] LDL interacţionează cu receptorii membranari
c) [x] complexul LDL-receptor este translocat în celule prin endocitoză
d) [ ] colesterolul furnizat celulelor de LDL nu influenţează sinteza endogenă de colesterol
e) [x] deficitul ereditar de LDL-receptori cauzează hipercolesterolemia familială

134. Cauzele majorarii concentraţiei colesterolului în sânge:

a) [x] activitatea scăzută a lecitincolesterolacil transferazei
b) [ ] hipo- sau a-beta-lipoproteinemia familială
c) [ ] activitate înaltă a lipoproteinlipazei
d) [x] valori scăzute de HDL
e) [ ] sinteza sprită a acizilor biliari

135. Ateroscleroza:
a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesterolului
b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage
c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene
d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene
e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza

136. Obezitatea:
a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adipos
b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II
e) [ ] este prezentă în hipertiroidie
137. Hiperlipidemia alcoolică:
a) [ ] este cauzată de consumul excesiv de lipide
b) [x] are loc acumulare de NADH
c) [ ] are loc activarea beta-oxidării acizilor graşi
d) [x] se amplifică biosinteza trigliceridelor în ficat
e) [ ] este însoţită de amplificarea sintezei acizilor biliari

138. Mecanismele biochimice ale dislipidemiei diabetice:

a) [x] diminuarea activitatii lipoproteinlipazei
b) [ ] activarea lecitincolesterolacil transferazei
c) [x] amplificarea sintezei VLDL
d) [ ] creşterea concentraţiei HDL
e) [x] glicozilarea lipoproteinelor

139. Dupa o alimentaţie abundendă în glucide are loc:

a) [ ] sinteza intensă de colesterol în ficat
b) [x] accelerarea sintezei de acizi graşi în ficat
c) [ ] activarea lipolizei
d) [ ] eliberarea acizilor graşi din fosfolipide
e) [x] intensificarea sintezei trigliceridelor şi VLDL în ficat

140. Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul gras"):

a) [ ] este rezultatul acumulării fosfolipidelor în hepatocite
b) [x] are loc acumulare de grăsimi neutre în ficat
c) [ ] apare în surplusul de cholină in raţia alimentară
d) [x] este cauzată de insuficienţa metioninei, vitaminelor B12, B6
e) [ ] este cauzată de intensificarea sintezei apolipoproteinelor

141. În inaniţie are loc:

a) [ ] accelerarea lipogenezei
b) [x] cetogeneză intensă
c) [x] amplificarea lipolizei în ţesutul adipos
d) [ ] activarea biosintezei acizilor graşi
e) [ ] accelerarea sintezei fosfolipidelor

142. Lipogeneza este stimulată de:

a) [ ] concentratia înaltă de AMPc
b) [ ] nivel crescut de catecolamine
c) [x] flux abundent de glucoza in ficat
d) [x] permeabilitate crescută a membranelor pentru glucoză
e) [ ] concentraţia scăzută de insulină în sânge

143. Precursorul eicosanoizilor:

a) [ ] acidul arahic
b) [x] acidul arahidonic
c) [ ] acidul linolenic
d) [ ] acidul fosfatidic
e) [ ] acidul behenic

144. Eicosanoizii:
a) [x] sunt substanţe cu acţiune autocrină şi paracrină
b) [ ] sunt substante de natura proteica
c) [x] derivă de la acidul prostanoic - C20
d) [ ] sunt secretate de glandele endocrine
e) [ ] sunt derivaţi ai steranulii

145. La eicosanoizi se referă:

a) [x] tromboxanii
b) [ ] endotelinele
c) [ ] endorfinele
d) [x] prostaciclinele
e) [x] leucotrienele

146. Biosinteza eicosanoizilor:

a) [ ] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea fosfolipazei C din trigliceridele membranare
b) [x] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranare
c) [ ] are loc numai în celulele sistemului nervos
d) [x] în diferite celule se sintetizează diferite tipuri de prostaglandine
e) [ ] după sinteză prostaglandinele se depozitează în celule

147. Ciclooxigenaza:
a) [x] posedă activitate dioxigenazică şi peroxidazică
b) [ ] are activitate hidrolazică
c) [ ] participă la sinteza leucotrienelor
d) [x] participă la sinteza prostaciclinelor şi a tromboxanilor
e) [x] este o hemoproteină

148. Biosinteza eicosanoizilor:

a) [ ] din endoperoxizii prostaglandinici se obţin leucotrienele
b) [x] sinteza prostaciclinelor predomină în endoteliul vascular, inimă
c) [ ] aspirina activează cicloxigenaza
d) [x] aspirina diminuează sinteza prostaglandinelor
e) [x] profilul enzimatic al celulei determină tipul prostaglandinei sintetizate

149. Lipoxigenaza:
a) [ ] este prezentă în toate ţesuturile
b) [ ] participă la scindarea trigliceridelor din ţesutul adipos
c) [x] participă la sinteza leucotrienelor
d) [ ] participă la sinteza prostaglandinelor clasice, prostaciclinelor şi a tromboxanilor
e) [ ] este o hidrolază

150. Reglarea biosintezei eicosanoizilor:

a) [ ] corticosteroizii activează sinteza prostaglandinelor
b) [x] corticosteroizii inhibă fosfolipaza A2, diminuând biosinteza prostaglandinelor
c) [ ] aspirina activează sinteza leucotrienelor
d) [x] aspirina inhibă cicloxigenaza
e) [ ] aspirina inhibă lipoxigenaza

151. Eicosanoizii (mecanismul de acţiune):

a) [ ] acţionează extracelular
b) [x] modifică concentratia nucleotidelor ciclice
c) [x] moduleaza nivelul intracelular de Ca2+
d) [ ] modifică concentratia ionilor de Mg2+
e) [x] influenţează transcrierea genelor şi sinteza proteinelor

152. Eicisanoizii (efectele biologice):

a) [x] leucotrienele sunt implicate în procesele inflamatoare şi alergice
b) [ ] prostaciclinele reglează masa musculară
c) [x] agregarea plachetară depinde de echilibrul leucotriene/tromboxani
d) [ ] tromboxanii sunt utilizaţi ca agenţi antiulcerogeni
e) [x] participă la reglarea funcţiei de reproducere

153. Anionul superoxid:

a) [x] se obţine prin reducerea incompletă a oxigenului
b) [x] reprezintă o specie reactivă a oxigenului
c) [ ] protejază lipidele, proteinele, acizii nucleici de oxidare
d) [x] se transformă în H2O2 sub acţiunea superoxid dismutazei
e) [ ] H2O2 se obţine numai sub acţiunea superoxid dismutazei din anionul superoxid

154. Glutation peroxidaza:

a) [ ] participă la formarea H2O2
b) [x] participă la scindarea H2O2
c) [ ] catalizează reacţia de sinteză a glutationului
d) [x] catalizeaza reactia H2O2 + 2G-SH → 2H2O + G-S-S-G
e) [x] functionează în ansamblu cu glutation reductaza

155. Vitaminele liposolubile:

a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic
b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
c) [ ] nu se depozitează în organismul uman
d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular
e) [x] sunt derivaţi izoprenici

156. Vitamina A:
a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei
d) [x] are acţiune antioxidantă
e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular

157. Vitamina E:
a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [x] favorizează fertilitatea
d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos

158. Vitamina K:
a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K
c) [x] posedă acţiune antihemoragică
d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă
e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII,
IX şi X

159. Vitamina D:
a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman
b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală
c) [ ] este derivat al glicerolului
d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală
160. Metabolismul vitaminei D:
a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor ultraviolete
b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
c) [x] forma activă este calcitriolul
d) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea colesterolului
e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii tiroidieni

161. Calcitriolul:
a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestin
e) [ ] acţionează prin AMPc

Eicisanoizii (efectele biologice):

-leucotrienele sunt implicate în procesele inflamatorii

2. Hiperlipidemia alcoolică:
-se amplifică biosinteza trigliceridelor în ficat
3. LDL
-transportă colesterolul spre țesuturi
4.Catabolismul VLDL
-se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol
5. Diferențele între oxidare și biosinteza acizilor grași:
-în oxidare sunt utilizate NAD+ și FAD, dar în sinteză NADPH
6.Produsele dehidrogenării Acyl-Coa:
-trans-enoyl-CoA + FADH2
7.Lipogeneza e stimulată de:
-concentrația crescută de insulină în sînge
8. Vitamina D:
-folosită la sinteza CALCITRIOL

9.Biosinteza acizilor grași:

-intermediarii sunt legați de grupa SH a ACP

10. Biosinteza Eicosanoizilor:

-sinteza prostaciclinelor predomină în endoteliul vascular, inimă

11. Catabolismul chilomicronilor:

-lipoproteinlipaza este activată de insulină

12. Substratele principale pentru sinteza Sfingolipidelor sunt:

-palmitoil CoA și serină

13. Sinteza FOSFATIDILSERINEI:

-Serina liberă interacționează cu CDP-dyacilglicerol

14. Sinteza FOSFATIDILINOZITOL are loc prin:

-Serina liberă și CDP-diacylglicerol

15. Indicați enzima participantă în transportul acetyl-CoA din mitocondrie în citosol:

-citrat liaza

16.Acizii biliari:
-sunt sintetizați din colesterol

17.Biosintezacolesterolului:
-necesită NADPH
-acetil CoA servește ca substrat

18.Vitamina K
-tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K

19.beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA este utilizată în:

-sinteza Colesterolului
-sinteza corpilor cetonici

20. Catabolismul chilomicronilor:

-resturile chilomicronice se supun hidrolizei în hepatocite

21. LDL
-conțin aproape 45% colesterol
-conțin apoB100
-transportă colesterolul spre țesuturi

23.VLDL
-sunt degradate de lipoproteinlipaza

24.Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul gras"):

-are loc acumulare de grăsimi neutre în ficat

25. Gangliozidele
-conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)

26. Obezitatea:
- predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II

27. Obezitatea:
-activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută

28. O cale de sinteză a fosfatidiletanolamina

-decarboxilarea fosfatidilserinei

29.Mecanismele biochimice ale dislipidemiei diabetice:

-amplificarea sintezei VLDL

30. Vitamina A
-include retinolul, retinalul și acidul retinoic
-are acțiune antioxidantă

31. Ciclooxigenaza
-participă la sinteza prostaciclinelor și tromboxanilor
-posedă activitate dioxigenazică și peroxidazică
32. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
-este realizat de sistemul-navetă al citratului

33. Proteinele membranelor biologice:

-formează legături atît cu lipidele, cît și cu glucideme membranare(carbohidrați)

34. Reacția 4 în beta-oxidarea acizilor grași:

-clivarea
-breakdown of ketoacid-CoA

35. Succesiunea beta-oxidării:

-Dehidrogenare-hidratare-dehidrogenare-clivare

36. A 3-a reacție a beta-oxidării acizilor grași:

-beta-hidroxiacil-CoA dehidrogenaza

37.Glicolipidele:
-reprezintă ceramida legată de mono sau oligozaharide

38.Acizii grași predominanți în celulele umane:

-PALMITIC,oleic,stearic (unul din ei)

39.Utilizarea corpilor cetonici:

-acumularea lor conduce la cetoacidoză
-sursă de energie pentru mușchi scheletici și miocard

40. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastrointestinal necesită:

-acizi biliari
-lipaza pancreatică și intestinală

41.Proprietățile principale ale membranelor:

-asimetrie
-fluiditate!

42.Beta-oxidarea Acizilor Grași:

-se desfășoară în matricea mitocondrilor
-constă în scindarea completă a acil-coa pînă la acetil-coa

43. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:
-se scurtează cu 2 atomi de C

44.Acid-gras Sintaza
-complex multienzimatic

45.Glicerol-3-fosfat se formează:
-prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului

46. Acizii grași esențiali(indispensabili) pentru corpul uman:

-linoleic