DETERMINAREA GRANULOZITĂŢII NISIPULUI

Granulozitatea este o proprietate importantă a nisipului de turnătorie. În afara

dimensiunilor granulelor de nisip granulozitatea se referă totodată şi la forma granulelor, la
starea suprafeţei granulelor precum şi la starea intrinsecă a granulelor de nisip.
Forma granulelor şi starea lor fizică poale corespunde uneia sau mai multora din
situaţiile prezentate în figura 1.

Fig.1.Forma şi starea fizică a granulelor de nisip

a) cvazisferică fără fisuri; b) cvazisferică cu fisuri; c) cu muchii şi colţuri
rotunjite fără fisuri; d) cu muchii şi colţuri rotunjite cu fisuri; e) cvazisferică cu muchii şi
colţuri rotunjite fără fisuri; f) cvazisferică cu muchii şi colţuri rotunjite cu fisuri; f) aşchioasă
fără fisuri; h) aşchioasă cu fisuri.

1. DETERMINAREA FRACŢIEI DE BAZĂ A NISIPULUI

Fracţia de bază este cantitatea maximă de nisip, exprimată în procente, rămasă pe trei
site învecinate, în urma unui proces de cernere efectuat în condiţii determinate.
Pentru determinarea fracţiei de bază se foloseşte un nisip pregătit în condiţiile următoare:
- din proba destinată analizei se cântăresc într-o nacelă de porţelan (uscată şi tarată în
prealabil) 50 g material cu o precizie de 0,02 g;
- nacela cu proba este introdusă în etuvă şi se usucă la 105±5°C până la
masă constantă (diferenţa dintre două cântăriri consecutive să fie mai mică de 0,02 g).
Cântăririle se fac numai după ce proba s-a răcit până la temperatura ambiantă.
Conţinutul procentual de umiditate se calculează cu relaţia:
m  m1
U *100 (1)
m
în care:
U- este conţinutul de umiditate, în %;
m - masa probei supusă determinării, în g;
m1-masa probei după uscare.
Părţile levigabile sunt particule cu dimensiuni sub 0,02 mm care se găsesc fie libere,
între granulele de nisip, fie sub formă de particule argiloase aderente în jurul granulelor de

1
nisip. Aceste particule nu sunt capabile să se decanteze în apă cu o viteză mai mare de 25
mm/min, şi de aceea pot fi îndepărtate prin sifonare.
Separarea parţilor levigabile se face în urma spălării nisipului cu apă distilată şi un agent
de dispersie, prin fierbere şi sedimentare în condiţii determinate.
Determinarea fracţiei de bază se face prin cernerea mecanică a nisipului printr-un set de
site, suprapuse, corespunzător granulaţiei nisipului de încercat.

Fig.2.Aparat de cernere mecanic cu vibraţii în plan vertical şi orizontal tip PSS trusă +GF+

Aparatura folosită:
- aparat de cernere mecanic cu vibraţii în plan vertical şi orizontal tip PSS trusă +GF+ la
care se montează:
- pentru nisipurile având granulaţia medie peste 0,7 mm, garnitura de site: 3,15;
2,5; 2; 1,6; 0,71; 0,5; STAS 1077-67;
- pentru nisipurile având granulaţia medie între 0,31 ...0,71, garnitura de site: 1;
0,63; 0,5; 0,4; 0,315; 0,2; 0,16; 0,1 STAS 1077-67;
- pentru nisipuri având granulaţia medie până la 0,3 mm, garnitura de site: 0,63;
0,4; 0,315; 0,25; 0,16; 0,1; 0,063 STAS 1077-67.
Sitele din garnitura la cernere vor avea diametrul de 200 mm, iar ţesătura de sârma
va fi întinsă, fără defecte şi etanşă la carcasă
Pot fi utilizate şi alte garnituri de site cu condiţia ca mărimea
ochiurilor să nu difere cu mai mult de 10% din valoarea dimensiunii nominale;
- etuvă de termoreglare şi cu posibilitatea menţinerii constante a temperaturii;
- balanţă analitică cu precizia de cântărire de 0,001 g.

2
 Desfăşurarea lucrării:
Din nisipul uscat până la masă constantă şi din care a fost îndepărtată componenta
levigabilă se cântăreşte o probă de 50 g, cu precizia de cântărire 0,001 g.
Proba de 50 g nisip se introduce pe sita cu ochiurile cele mai mari (sitele se montează în
aparatul de cernere în ordinea prevăzută în tabelul 1 ale granulometrului şi se cerne mecanic
până când masa nisipului pe sita cu cel mai mare refuz rămîne constantă, dar nu mai puţin de
10 minute.
Resturile de pe fiecare sită şi din tavă se cântăresc separat şi se înregistrează în tabelul 1
în dreptul sitelor respective.
Calculul procentual al restului de pe site se face cu relaţia:

m1
Rest pe sită  *100 (2)
m
în care:
m1- reprezintă masa restului de pe sită, în g;
m - masa probei luată în lucru (exclusiv partea levigabilă, în g).
Cu ajutorul datelor din tabelul 1 se poate reprezenta grafic histograma din figura 3
din care rezultă clar concentraţia granulaţiei pe sitele granulometrului.
Un nisip este folosit în turnătorie dacă fracţia de bază este ≥60%.

Fig.3. Histograma granulaţiei nisipului

2. DETERMINAREA GRANULAŢIEI MEDII (M50)

ŞI A GRADULUI DE UNIFORMITATE (G.U.) A NISIPULUI
Prin granulaţie medie (M50) se înţelege mărimea teoretică a ochiului sitei, prin care ar
putea trece 50% din cantitatea de nisip (nisipul fără partea levigabilă) supusă determinării.
Granulaţia medie (M50) se determină grafic cu ajutorul curbei cumulative a granulaţiei
nisipului obţinută prin cernere conform metodologiei descrise anterior.
Pentru trasarea curbei cumulative a granulaţiei unui nisip se întocmeşte mai întâi un
tabel (tabelul 1) cu ajutorul căruia se determină suma procentelor cumulate a trecerii nisipului
prin sitele granulometrului.

3
 Trecerea nisipului prin sitele de cernere Tabelul 1
Rest pe sită
Trecerea
Numărul sitei % faţă de
Mărimea granulaţiei mm cumulată prin
STAS 1077-67 g proba luată site %
în lucru
1,00 peste 1,0 - - 100
0,63 peste 0,63 până la 1,0 0,25 0,50 99,5
0,40 peste 0,40 până la 0,63 2,80 5,6 93,9
0,315 peste 0,315 până la 0,4 13,60 27,2 66,7
0,25 peste 0,25 până la 0,315 16,60 33,2 33,5
0,20 peste 0,20 până la 0,25 10,50 21,0 12,5
0,16 peste 0,16 până la 0,20 3,20 6,4 6,10
0,10 peste 0,10 până la 0,16 2,35 4,7 1,40
0,063 peste 0,63 până la 0,10 0,40 0,8 0,60
Tavă peste 0,020 până la 0,063 0,30 0,6 -
TOTAL 50 100 -

Pentru trasarea curbei cumulative a granulozităţii, se ia un sistem de coordonate

având pe abscisă mărimea ochiurilor sitelor, în scară logaritmică, iar pe ordonată trecerea
cumulativă prin site în procente.
Prin cântărirea nisipului care a trecut prin sitele granulometrului s-au obţinut datele
din tabelul 1, atunci curba cumulativă a granulaţiei are alura din figura 4.
Granulaţia medie se determină coborând o perpendiculară de la punctul de
intersecţie al curbei cumulative cu orizontala corespunzătoare procentului de 50%, până
intersectează abscisa. Acest punct de pe abscisă este dimensiunea granulaţiei medii (în cazul
de faţă granulaţia medie (M50) este de 0,282 mm).

Fig.4. Curba cumulativă a granulaţiei.

Gradul de uniformitate al unui nisip se determină în funcţie de granulaţia medie
(M50) cu relaţia:
4 2
GU  ( M 50)  ( M 50) [%]. (3)
3 3
Pentru cazul prezentat în tabelul 1 şi figura 4, mărimile ochiurilor sitelor care
delimitează intervalul în care este cuprins gradul de uniformitate sunt:
4 4
( M 50)  0,282  0,367mm (4)
3 3

4
 2 3
( M 50)  0,282  0,188mm (5)
3 3
De pe abscisă, din dreptul valorilor care reprezintă dimensiunile calculate ale
ochiurilor sitelor se ridică perpendiculare până ce acestea intersectează curba cumulativă a
granulaţiei. Orizontalele duse din aceste puncte intersectează în dreptul valorilor 86% şi
respectiv 11%. Înlocuind aceste valori în relaţia (3), se obţine valoarea gradului de
uniformitate GU.
Din relaţia (4) şi (5) şi figura 4 se deduce că prin sita cu dimensiunea ochiurilor de
0,367 mm trece 86% din cantitatea de nisip, iar prin cea cu dimensiunea ochiurilor de 0,188
mm trece 11%. Deci:
GU=86%-11%=75% (6)
Ca atare prin grad de uniformizare se înţelege cantitatea procentuală de nisip care se
încadrează ca dimensiuni într-un interval ce cuprinde granulaţia medie.

3. DETERMINAREA FORMEI ŞI ASPECTULUI SLPRAFEŢELOR

GRANULELOR DE NISIP
Forma granulelor este definită ca abaterea de la forma perfect sferică a granulelor de
nisip în starea naturală, determinată vizual.
Aspectul suprafeţei granulelor este definit drept calitatea suprafeţei acestora.
Forma şi aspectul suprafeţei granulelor se determină prin examinare la microscop şi
comparare cu etaloanele (a), (b), (c), (d) conform figurei 5 şi cu taloanele (a), (b), (c) conform
figurei 6.
Aparatura folosită:
- microscop cu grosisment 20...60X;
- balanţă de laborator cu precizia de cântărire 0,1 g;
- sondă pentru prelevare probe;
- etuvă cu termoreglarea temperaturii şi cu posibilitatea menţinerii constante a
temperaturii.
Exprimarea rezultatelor:
Forma granulelor poate fi: rotundă (a), rotunjită (b), colţuroasă (c) şi aşchioasă (d),
figura 5.
Aspectul suprafeţei granulelor poate fi: netedă (a), rugoasă (b), şi spartă (c), figura 6.

Fig.5. Forma granulelor

5
Fig.6 Aspectul suprafeţei granulelor