Apariția credințelor și a artei primitive

Oamenii primitivi la inceput (când nu foloseau adaposturi, peşteri sau lacase provizorii) làsau morții
acolo unde aceştia au decedat. Mai apoi, ei au observat că morții nu se mai "trezesc" și au inceput să le
poarte de grijă, îngropandu-l în apropierea locuințelor celor vii, adesea în podeaua stâncoasă a
peşterilor, adăposturilor sau colibelor construite de ei.

De obicei, morții erau îngropați în poziție chircită: cu picioarele îndoite în genunchi, iar mâinile strânse la
piept. Alături de decedat, în groapă, se depuneau unelte, arme și amulete, pre- cum și hrana de care va
avea nevoie în viața de apoi. La sfârșitul epocii vechi a pietrei decedații erau unși cu o alifie din praf de
mineral roşu amestecat cu grăsime, numită ocru. în închipuirea omului primitiv această alifie, care avea
culoarea focului, il curăţa pe răposat de păcate.

În peşterile de la Magura şi Ohab opţională a unu Ponor au fost descoperite mai multjel morminte
concentrate in jurul vetrei de foc. Sunt cele mai vechi locuri de cult ele au fost numite sanctuare, adică
locu sfinte. Oamenii primitivi credeau că cel răposat, ca să nu părăsească mormântul are nevoie de
hrană și de obiectele ce i-au aparținut Totodată, ei considerau că mortul aflat în peşteră sau adăpost
apără neamul de primejdii.

Urme ale locurilor de cult, prezentate prin fragmente de colți de mamut aranjate într-o ordine anumită,
au fost găsite în peştera de la Ripiceni-Izvor. Intr-un alt adăpost al oamenilor primitivi de pe malul
Prutului a fost găsit înmormântat un craniu de mamut. S-a menționat mai sus că omul primitiv credea că
sufletul fiecărei ființe vii se găsește în craniu. Pentru a "împrumuta" de la animal putere și rezistență
oamenii acelor timpuri işi imaginau că e suficient să ai craniul animalului pentru a-i stăpâni şi sufletul.

Credinta in "imprumutarea şi folosirea sufletului se numeste animism La unele comunitati de oameni,

credința in puterea Aeptionalà a unui animal a creat impresia cả el are sarcina de a-1 proteja, de a-1 feri
de nenorociri Animalul in cauză devine totemul, adică patronul neamului sau gru pului de oameni.

In adăposturile si pesterile de la Trinca. Cosauți, Rașcov s-au descoperit diverse obiecte cioplite din
piatră și din oase de animale Printe ele erau un fluier și niște ciocanase - primele instrumente de per
cutie, ceea ce ne demonstrează că omul primitiv facea încercari de a scoate sunete melodioase sau chiar
de a compune cântece.
In peştera de la Brânzeni a fost găsita amuleta făcută dintr-un colte de mamut. Această amuletă se purta
la gât și era înfrumusetata cu cerculețe și puncte sculptate in os. La Mitoc a fost descoperit o amuletă pe
care, prin linii incizate (zgariate), a fost desenat capul unui animal. Pe pereții unor pesteri, ca cea de la
Cuciulat, s-au păstrat desene de animale salbatice pe care oameni le vanau. Prin urmare, arta in epoca
veche a pietrei reflecta credințele si ocupațiile omului din acele timpuri.