Este tipul inadaptatului ,personaj principal al dramei;depaseste statutul de
tipologie devenind constiinta problematica care se zbate cu toate dramele si nelinistile omului modern. Este caracterizat direct de catre autor prin didascalii “frumusete mai curand feminina” care “are nervozitatea unui animal de rasa”, “priveste in ochi pe cel cu care vorbeste”, toate aceste lucruri ne spun despre personaj ca este o fire apolinica (frumusete feminina),un om sincer ce apartine lumii ideilor,lume foarte fragila.Penciulesci il numeste Sf. Dreptate ,subliniind inclinatia lui pentru dreptatea absoluta.Maria Sinesti il descrie ca fiind mult prea prins de lumea lui;iar Penciulescu in final subliniaza imposibilitatea personajului de a se adapta lumii in care traieste “era prea inteligent ca sa accepte lumea asa cum e,dar nu destul de inteligent pentru ce voia el”.Nu lipsesc nici autocaracterizarile ,Gelu Ruscanu spune despre sine ca vede ideile si ca “mi-a murit credinta”. Caracterizarea indirecta este realizata cu ajutorul faptelor,relatiilor cu celelalte personaje,felul in care vorbeste,mediul in care traieste.Cu toate ca el traieste intr-o lume reala confruntandu-se in fiecare zi cu problemele acestei lumi,de exemplu: compromisurile politice,balciurile politice reprezentate de Nora; el nu se poate adapta si traieste conform lumii sale utopice reprezenata de idei.Tocmai de aceea accentul cade mai mult pe trairile interioare ale personajului,nascand o serie de antinomii.In ceea ce priveste adevarul,Gelu sustine adevarul absolut,insa de multe ori se vede obligat sa accepte minciuna de convenienta care poate salva chiar vieti;accepta astfel sa fie mintit Petre Boruga pentru a-i fi alinata suferinta din inchisoare (sotia il parasise dar i se ascunde acest lucru); accepta ajutorul financiar al lui Kiriac prin care sunt platite salariile celor din tipografie ,cu toate ca acest Kiriac era un nebun, O alta antinomie ce naste in sufletul lui Gelu are in vedere DREPTATEA,mai ales in privinta acesteia Gelu este categoric,dreptatea este anistorica,amorala si inumana “nu va fi niciodata dreptate reala in lume pana cand ideea de dreptate nu va ramane intangibila absoluta”,desi in aceasta privinta va fi obligat sa faca un compromis;Gelu descoperise modul ilicit prin care Saru Sinesti isi castigase averea si era hotarat sa-l demaste,insa va renunta la aceasta idee pentru a-l ajuta pe Petre Boruga sa scape dintr- o inchisoare in care fusese aruncat pe nedrept. In ceea ce priveste iubirea Gelu are propriile lui idei, o considera absoluta: “iubirea nu poate sa admita greseli”. Nu o condamna pe Maria ca-si inseala sotul cu el,in schimb o condamna ca a vazut-o cochetand. In aceasta lume in care traieste Gelu punct de sprijin era reprezentata de imaginea tatalui sau,insa afla un adevar dureros,acela ca tatal sau delapidase firma la care lucra ,iar cal care-l salvase a fost Saru Sinesti care a pus banii inapoi si a acceptat plata in rate pe un timp indelungat.In acest moment Gelu nu renunta la ideile lui,considerand ca tatal lui nu va suferi din portretul care-l avea in birou,insa,intreaga lui lume se destrama cand afla ca Grigore Ruscanu nu a murit intr-un accident de vanatoare,ci s-a sinucis din cauza unei femei frivole Nora,cu revolverul adus de aceasta; in aceste moment Gelu simte ca nu se mai poate sprijini de nimic,a fost supus unei serii de compromisuri si in constiinta lui naste uin nou conflict cu sine insusi ,se intreaba daca el mai are dreptul sa ceara dreptatea absoluta cand el insusi a incalcat toate principiille;de aceea unica solutie este sinuciderea privita ca un act de curaj deoarece Gelu nu poate admite sa traiasca cu toate compromisurile facute. In relatie cu celelalte personaje apar o serie de conflicte.Pe Maria o iubeste,insa dupa principiile lui este in stare sa o sacrifice.Maria nu-l intelege ,ea il priveste drept o lumina care o salvase din cosmarul casatoriei cu Sinesti,iar acum il vede ca pe calaul ei. Personajul care intra clar in opozitie cu el este Saru Sinesti,cei doi sunt reprezentantii unor lumi total diferite,pana si aspectul fizic ii diferentiaza,Saru Sinesti aparand ca un taur puternic sugereaza duritatea.Sinesti este stapan in lumea reala,iar Gelu in cea a ideilor;insa aceasta utopie a lui Gelu se poate sfarama oricand la impactul cu realitatea.Gelu nu se conformeaza acestei lumi,si ca majoritatea eroilor Camil Petrescieni opteaza pentru sinucidere.Poate afirmatia cea mai reprezentativa pentru personaj este “cata luciditate atata drama”,Gelu Ruscanu este un lucid care analizeaza si se autoanalizeaza transformand orice realitate in idei.Se poate defini prin raportare la trei mituri: al ielelor,pentru ca jocul ielelor=jocul ideilor si cel care vede ideile devine neom; mitul patului procustian pentru ca personajul priveste lumea ca pe un pat Procustian care il mutileaza sufleteste si la care nu se poate adapta; si mitul lui Pygmalion pentru ca Gelu nu o iubeste pe Maria ci proiecteaza in ea imaginea femeii perfecte,inchipuite de el.Adaugam si mitul ideilor lui Platon deoarece lumea lui Gelu se identifica cu aceasta.