Moara cu Noroc

De Ioan Slavici

-prolog-

Nuvela psihologică este o specie a genului epic în proză, de dimensiuni

medii, cuprinse între schiță și roman, cu un singur fir narativ, urmărind un conflict
unic, concentrat, în care relativ putine personaje sunt antrenate în derularea unor
evenimente, cu intrigă riguros construită, accentul fiind pus mai mult pe definirea
personajului decât pe acțiune. Această operă face parte din curentul clasicismului
alături de alte opere ale lui Ioan Slavici(”Mara”, ”Popa Tanda”).

Începutul operei este reprezentat de replica bătrânei, care este soacra

personajului principal și mama Anei, acest incipit având mai multe denumiri(”ex
abrupto”-abrupt și ”in medias res”-în mijlocul acțiunii.). Ea prezintă un ”alter ego”,
purând astfel vocea naratorului, acesta expimând viziunea conservatoare asupra
lumii. Ea reprezintă ”oratoro”, vocea destinului, anticipând că schimbarea în viața
lor le va aduce sfârșitul.

Antinomiile lexicale exprimă cele două viziuni asupra lumii tradiționale.

Vorbele bătrânei acu caracter general afirmativ, personajul folosindu-se de
proverbe și de zicători, dând astfel dovadă de înțelepciune populară. Mentalitatea
ei diferă de cea a tinerilor, aceștia asociinde fericirea cu bunurile materiale.

Necunoscând adevărata natură a fiicei sale, pe care o consideră inaptă pentru

a fi cârciumăriță, din cauza slăbiciunii ei de fire. În contrast, Ana este îndrăzneață
și capabilă să ia decizii. Răspunsul lui Ghiță îi pune in lumină autoritatea,
considerând că decizia îi aparține. Acesta își asumă rolul pentru schimbarea
statutului social al familiei sale, acesta intrând într-un sistem pe care nu l-a
cunoscut.

Prin citatul ” Dar voi sa faceti dupa cum va trage inima, si Dumnezeu sa va
ajute si sa va acopere cu aripa bunătății sale”, bătrâna se prezintă ca fiind
becuvântătoare, fiind astfel asociată cu o mare preoteasă. De asemenea, deși intră
fără consimțământ în discuțiile tinerilor, bătrâna nu se implică. Meseria de cizmar
este una dintre cele mai umile, acesta îngenuchiind pentru a-și ajuta ajuta clienții,
dând astfel dovadă de supunere și de înjosire. Primirea unei sume mici de bani pe
care îi primea îl obliga să locuiască în casa soacrei.