Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rapiţa este una dintre cele mai profitabile culturi agricole atunci când i se aplică o
tehnologie corespunzătoare. Este considerată de unii fermieri o cultură riscantă din
cauza unor factori climatice cum ar fi: seceta în perioada semanatului, geruri
puternice în perioada iernii şi primăverii timpurii, temperaturi ridicate în ultima parte a
vegetaţiei etc.
Seceta din perioada semănatului poate determina o răsărire neuniforma sau
întârzierea răsăritului şi influenţează implicit producţia. Plantele răsărite mai târziu
pot fi afectate de îngheţurile timpurii din toamnă sau de îngheţurile din timpul iernii.
Specialiştii în domeniu consideră perioada de 15 zile rezonabila pentru răsărirea
culturii de rapiţa şi menţioneaza că nu este bine ca seminţele să stea în sol uscat
mai mult de 20 de zile înainte de a începe procesul de germinare.
Realizarea producţiei la cultura de rapiţă este influenţată în mare masură de gradul
de dezvoltare al plantelor la intrarea în iarnă. Până la instalarea iernii plantele de
rapiţă (fig.1) trebuie sa aiba o biomasa aeriană de cel putin 500g/mp, trebuie să aibă
cel puţin 3 frunze înaintea îngheţurilor timpurii de toamna (-2 grade Celsius)
frecvente în a doua parte a lunii octombrie. Până la intrarea în iarnă plantele de
rapiţă trebuie să formeze cel puţin 6 frunze, ideal ar fi 8-10 frunze, iar diametrul la
colet sa fie de 8 mm
Pentru a avea o intrare cat mai buna in iarna a culturii de rapita trebuie
sa ne asiguram ca plantele au ajuns la un stadiu de dezvoltare de 9-11
frunze, iar diametrul bazei tulpinii este de cel putin 8 mm.
Cultura de rapita aflata in stadiul ideal de intrare in iarna (regula 8:8:8) la care
s-a aplicat regulator de crestere, poate rezista cateva zile la temperaturi de
pana la -10-15°C, fara strat de zapada; daca exista un strat de 5-10 cm, rapiţa
poate rezista pana la -25°C.
Putem considera ca, atunci cand cultura este acoperita cu un strat de 15 cm
de zapada, chiar daca in aer temperatura este de -10°C, regimul termic la
nivelul solului este mult imbunatatit, temperatura apropiindu-se de 0°C.
Ȋn cazul unui sol foarte umed, toleranta la ger este mult redusa, pana la
maximum -7-10°C.
Problemele apar cand rapiţa intra in iarna foarte dezvoltata (peste 10 frunze)
sau slab dezvoltata (2-4 frunze). Fara aplicare de regulator de crestere si
expusa la temperaturi negative de -10°C, pierderile pot fi chiar şi de peste
50%.
De asemenea, apar probleme si atunci cand cultura nu este acoperita cu
zapada şi este expusa la temperaturi negative de -15-25°C, timp de mai multe
zile, putand inregistra pierderi de 75% din plante. Prezenta vantului
accentueaza efectul negativ al frigului.
In funcţie de stadiul de dezvoltare a culturii si de aplicarea regulatorului de
crestere sau lipsa acestuia, de evoluţia vremii (acoperirea culturii cu zapada),
in teren putem intalni diferite situatii.
Pana in prezent, nu s-au inregistrat pierderi semnificative din cauza
temperaturilor negative si a lipsei zapezii, dar racirea continua a vremii alaturi
de fluctuatiile de temperatura ar putea sa diminueze toleranta la ger a culturii
de rapita. Deocamdata nu se pot prognoza pierderi de plante, totul depinzand
de evolutia vremii.
În această toamnă, mulți fermieri nu au putut înființa cultura de rapiță în epoca optimă, din
cauza condițiilor climatice nefavorabile. Din cauza întârzierii semănatului, există riscul ca
plantele de rapiță să nu reziste la temperaturile scăzute din timpul iernii. Însă și culturile de
rapiță care au fost înființate în perioada optimă, dar au o creștere accelerată, pot fi sensibile
la gerurile iernii.
Pentru a avea premisele unei producții bune în anul următor, agricultorii trebuie să se asigure
că plantele de rapiță sunt în fenofaza în care au o rezistență bună pentru iernare, respectiv
atunci când au 8 frunze. În primăvară, cultura trebuie să aibă o bună pornire în vegetație,
obiectiv care nu poate fi îndeplinit dacă rapița nu a fost ajutată. Aplicarea unor produse
foliare, cu un conținut important în elemente nutritive esențiale, pot ajuta această cultură
foarte importantă pentru fermieri, atât din punct de vedere al profitabilității, cât și al
siguranței valorificării. Pentru a afla cum poate fi sporită rezistența plantelor de rapiță la
temperaturile scăzute din timpul iernii, am vorbit cu specialiștii de la firmele Timac Agro,
Aectra Agrochemicals și Sumi Agro, care și-au exprimat opiniile vizavi de această problemă.
În zonele de sud și sud-est, majoritatea fermierilor, cu excepția celor care au avut posibilitatea
de a iriga, au fost puși practic în imposibilitatea de a înființa cultura în epoca optimă, din
cauza secetei cronice care a afectat aceste zone în ultimele două luni. În aceste zone, culturile
au fost semănate cu peste trei săptămâni întârziere, și probabilitatea ca plantele să intre în
iarnă în faza de 3-4 frunze și cu o slabă rezistență naturală la temperaturi mai joase de -15°C
este în acest moment foarte mare.
În zonele de cultură a rapiței din Moldova și Banat, situația este mult mai bună și complet
diferită față de sudul țării. În aceste zone, rezerva de apă din sol și regimul precipitațiilor mult
mai favorabil au permis înființarea la timp a culturilor și răsărirea uniformă și la scurt timp de
la semănat a acestora.
Cei care au respectat ca la carte epoca de semănat și au efectuat această lucrare importantă la
sfârșitul lunii august se pot confrunta cu situația ca rapița să fie într-o fenofază prea avansată
de creștere, caz în care plantele vor avea, de asemenea, rezistența la iernare mult diminuată.
În aceste condiții extrem de diverse, sub aspectul stadiului fenologic de creștere în care se vor
găsi culturile la intrarea în iarnă, noi întrevedem câteva posibilități de intervenție pentru
corectarea, atât cât este posibil, a acestor situații și reducerea riscului de pierderi din timpul
iernii. Pentru culturile la care răsărirea s-a produs cu mare întârziere și se estimează ca la
intrarea în iarnă plantele nu vor depăși stadiul de 2-3 frunze adevărate, este imperios necesară
grăbire creșterii, pentru a le aduce cât mai aproape de faza de 8 frunze, în care ele au
rezistența cea mai bună la iernare. Soluția este aplicarea simultană, imediat ce răsărirea este
încheiată, și constă în aplicarea stimulatorului de creștere Atonik, în doză 0,5 l/ha, în
combinație cu fertilizantul foliar Nutrivit, în doză de 2 l/ha. Stimulatorul are rolul de a
intensifica la maximum posibil procesul de creștere, iar fertilizantul susține acest proces prin
aportul suplimentar de azot, fosfor, potasiu, la nivelul frunzei și nu al rădăcinii, care este
insuficient dezvoltată, și nu are în acest stadiu capacitatea necesară de a extrage din sol, la
nivelul necesar, aceste elemente.
Pentru culturile la care se estimează a se afla la intrarea în iarnă în faza de 5-6 frunze, trebuie
luate măsuri pentru creșterea vigorii plantei și a concentrației sucului celular. Terra - Sorb,
aplicat în doză de 2 l/ha, răspunde perfect acestor cerințe. Aminoacizii din compoziția sa
stimulează dezvoltarea unui sistem radicular puternic și măresc rezistența la iernare, prin
acumularea suplimentară de oligozaharide la nivel celular. Tratamentul se efectuează la
sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie. Pentru acele culturi care acum se află în
faza de 8 frunze și se estimează că la intrarea în iarnă vor avea tija complet formată și se vor
apropia de faza de buton floral este necesar a se efectua de urgență un tratament cu Terra -
Sorb 2 l/ha + Fezan 0,5 l/ha, pentru a realiza un efect sinergic maxim de oprire a procesului
de creștere a plantelor și de mărire a concentrației sucului celular. Fezan, ca fungicid pe bază
de tebuconazol, are în același timp un rol foarte important în prevenirea infecțiilor primare cu
putregai uscat (Phoma lingam).
Desigur, toate aceste măsuri propuse presupun un efort suplimentar din punct de vedere
financiar din partea fermierilor, dar dacă se ține cont de faptul că suprafețele însămânțate cu
rapiță sunt mult mai mici comparativ cu alți ani și de faptul că prețul la rapiță pentru anul
viitor se așteaptă a fi ridicat, din cauza ofertei mici de pe piață, atunci aceste cheltuieli sunt pe
deplin justificate.
Fiecare din cele trei măsuri propuse vor reprezenta o șansă în plus pentru supraviețuirea
culturilor peste iarnă, cu condiția să fie aplicate la timp și așa cum trebuie.”
Ing. Nicoleta Banu, business developer Timac Agro România
„Cultivarea rapiței, o permanentă provocare”
„Rapița poate fi considerată cea mai pretențioasă plantă de cultură, cu costuri mari de
producție, cu riscuri la fel de mari, dar și cu valorificare fără probleme și cu venituri bune.
Cine reușește să stăpânească tehnologia acestei culturi în fiecare an este un profesionist. Anul
acesta, în zonele cu potențial (sudul și sud-estul țării) s-a întârziat semănatul și cu 3-4
săptămâni, din cauza lipsei precipitațiilor și a imposibilității pregătirii terenului.
Chiar dacă perioada optimă de semănat a fost depășită, terenul s-a pregătit foarte greu, mulți
fermieri s-au ambiționat să semene. În aceste condiții, rapița are nevoie de ajutor prin
tehnologia aplicată pentru a ne da speranțe că va ajunge să fie recoltată. S-a investit prea mult
până a fost semănată pentru a fi abandonată acum! Fertiactyl Starter este unicul biostimulator
radicular pentru rapiță. Rolul lui este de a acționa, în primul rând, asupra dezvoltării
sistemului radicular, prin acest efect diferențiindu-se de celelalte produse care au un efect
general asupra plantei. Atenție, aplicarea azotului sau a unui produs care influențează
creșterea vegetativă în condițiile în care plantele sunt mici ar sensibiliza și mai mult plantele!
Rapița are nevoie de o rădăcină viguroasă pentru a rezista la gerurile din timpul iernii și
pentru o bună pornire în vegetație și ramificare în primăvară. Este foarte cunoscut faptul că
rezistența la iernare este dată de vigoarea rădăcinii. Dacă la intrarea în iarnă aceasta atinge
grosimea de 8 mm și lungimea de 8 cm, sunt șanse să treacă peste gerurile din timpul iernii.
Acest stadiu de dezvoltare radicular corespunde cu 8 frunze. Acest biostimulator radicular,
datorită complexului Fertiactyl, activează multiplicarea celulară la nivelul sistemului
radicular, stimulând dezvoltarea rădăcinilor, intensifică fotosinteza și ca urmare crește
conținutul de zaharuri acumulate în rădăcină, stimulează absorbția elementelor nutritive din
sol, în special a fosforului și a oligoelementelor, crește rezistența plantelor la stres, stimulează
repornirea în vegetație în primăvară și o mai bună ramificare. Complexul Fertiactyl este
rezultatul cercetării Grupului Roullier, fiind brevetat în Centre de Cercetare din Europa.
Timac Agro, filiala Grupului Roullier, este cunoscută pe piață prin soluțiile inovatoare de
nutriție vegetală propuse pentru toate culturile și pentru toate sadiile de vegetație.”
Rezultatul a fost extraordinar, în luna mai cultura de rapiță era uniformă, „ca un zid”,
rădăcina foarte dezvoltată, tulpina viguroasă, înflorirea uniformă, cu premisele unor rezultate
foarte bune. Diferențele sunt mari față de orice altă tehnologie folosită. Voi folosi cu
încredere produse de la Timac, chiar dacă sunt scumpe la prima vedere, dar sunt de foarte
bună calitate și, prin producția obținută, se justifică diferența față de produsele clasice, atât la
cantitate, cât și la calitate. Producția medie din acest an a fost de 3.000 kg/ha, cu mențiunea
că 500 kg/ha au fost pierderi din cauza condițiilor climatice. În anul 2008/2009, Fertiactyl
Starter mi-a adus un spor de producție de 22% la rapiță, comparativ cu sola-martor, unde nu
am aplicat acest biostimulator.”
Cum se aplică? La rapița de toamnă, se aplică o fertilizare foliară înainte de intrarea culturii
în repausul din timpul iernii, iar a doua aplicare are loc primăvara, până la apariția butonului
floral. Toamna se aplică în faza de 4-6 frunze, când aparatul foliar va putea intercepta și
folosi cel mai bine îngrășământul. Doza este de 3 kg/ha, iar produsul se comercializează în
ambalaj de 6 kg.
Un alt produs cu care Sumi Agro a venit pe piață pentru a ajuta cultura de rapiță este
Teprosyn, un produs special creat pentru aplicare pe semințe, cu rol în accelerarea creșterii
plăntuțelor în primele faze de vegetație, până la trecerea la hrănirea autotrofă (pe propriile
rădăcini). De asemenea, produsul este folosit pentru a crește rezistența plantelor la condiții de
stres (secetă, frig), care pot surveni în primele faze de vegetație. Teprosyn conține nuntrienții
esențiali pentru o germinație bună, cum ar fi: azot, fosfor și zinc și este creat să ofere efectul
de fortificare și „start-up” pentru cultură, necondiționat de particularitățile de hrană a culturii
și de condițiile de sol. Componentele minerale sunt ușor solubile, hrănirea este precisă și la
țintă. Hrănirea foarte timpurie a plantelor cu Teprosyn favorizează obținerea unei culturi
încheiate. Produsul se poate aplica înainte de ambalarea semințelor în saci, o dată cu
produsele insecto-fungicide sau după desigilarea sacilor, cu puțin timp înainte de semănat.
Poate fi aplicat atât separat, cât și în amestec cu produsele fitosanitare. Doza este de 8 l/tona
de semințe în cazul culturilor de rapiță, porumb, floarea-soarelui și ceapa. Se recomandă și la
cerealalele păioase. În doză de 4-5 l/tona de semințe.”