DEFINITIA ~I ORIGINEA PARTIDELOR

A da 0 definitie parcidelor politice nu este atat de simplu cum ar putea parea. Noi am interiorizat 0 imagine a parridelor politice care depinde de ceea ce sunt ele in societatea noastra, Definitia lor ne apare, deci, ca evidenta, Dar care ce unitate exisei intre toate grupurile care revendicii denumirea de "partid" in sisterne politice foarte diferite? In plus, unele grupuri care nu se revendica din familia partidelor, ci prefers sa se autocalifice ca rniscare, forp, front, uniune, nu sunt de fapt partide? Mai intai, istoria cuvantului ~i a conotatiilor sale ne-ar putea ajuta sa ne apropiem de partidele politice, Gasim deja termenul in Evul Medin, desemnand un grup armat special, distinct de ansamblul trupelor, Nu este yorba decit de 0 parte dintr-un intreg. Cel rnai des, termenul va fi utilizat ca sinonim pentru rendinta sau, mai peiorativ, de factiune. De exemplu, se va vorbi despre partida I protestanta 1ii partida carolica in rimpul razboaielor religioase. Deci, termenul de partid are conotatii militare, la fel ea termenul de militant, care provine din latinescul uiiles (soldat), Militantul politic este un soldat pe care ~i-l ofera partidul pentru a-si realiza obiectiveJe. Destul de devreme, deci, notiunea de partid evoca luptele intre grupuri in jurul unor mize considerate centrale intr-o societate, Conotatia conflictuala a terrnenului nc spune probabil ccva despre natura partidclor politice care, in opinia lui Stein Rokkan,

30

Pierre Brcchori

sunt, in acelasi tirnp, locul de expresie a conflictelor centrale dintr-o societare §1 locul reglarii lor.

Pertidele definite prin pstru criterii

Au fast propuse rnulte dcfinitii, 0 vorn retine pc cea data de La Palornbara ~i \X/einer, care este astfizi in mod curent admisii de politologii comparatisri. Este verba de o definitie mai degraba res t:ri etivii. Pentrn a putea vorbi de particle politice trebuie sa fie reunite patru criterii,

Trebuie sa fie vorba de 0 m:ganizape durabild, care supravieruieste fondatorilor S;11. Un partid nu este doar 0 adunare de fideli ai unui lider charismatic. Un partid nu es te cu adevarat un partid decat in masura in care ~j-a rutinizat regulile de functionare §i de succesiune §i i§i creeaza 0 tr<ldj~i~ indelungata. Cu mate cii rnulte particle se inspira astazi din ideile unui lider originar ~i fac referiri la 0 varstii de aur, iar progran1ll1 actual este Oieut prin referirc la 0 traditie, accasta este adcseori, in patte, reinterpretaci in functie de nevoile prezenrului. Astfd, in Franta, gaullismul poare fi considerat un partid, pc de I) parte pentru ci"i a cloved.ir eli se poate mcntinc dupa moartea fondatornlui silu ~i, pc de alta parte, pentnl di refnndamentarile sale se inspirf mcreu din rnitul originar,

Este nevoie de 0 org:miz;lfle cornpleui, de la scad locala Ia cea narionala §i rrebuie sa existe relapi perrnanente intre aceste niveluri, Deci, partidul politic esre 0 srructura reglrlt:i dupa idealul birocratic care acopcra ansarnblul ceritoriului. Conducerca trebuie sa tie bine inforrnata :;;i trebuie sa existe 0 bunii aplicare a deciziiloe centrale de catre ansarnblul grupurilor locale. Un partid trebuie s;i fie 0 organizatie

P a rlit/I"II.' poli li,.e

31

eficace, capabila de actiune rapidd, organizatie care sa ;lIb~ relee pe intreg teriroriul. Acesl criteriu perrnire deosebirea \lOW partid veritabil de un simplu grup parlamentar, care nu are relee organizate in ansamhlul societilrii,

Obiectivui organizatiei trebuie sa fie cucesirea

.._ J >

pureni, atat a niveI national dit ~j la nivel Iocal. Nu

o~ice co~ct din societate esre exprirnar ;?i reglat de carre parride. De fapr este yorba numai de conilictele care ~in de exerci~iu.!. puterii. Cine guvemeaza tam, reglUllca, m.un.ic!p~tatea? Cum? ell ee program? Acest lucru perrrute disringerea unui partid de un simplu ~mp de ~resjune sau f,'1:Up de interese, Un sindicat poate ti e; x presia unor conflicre foarte importanre, curn at 6 de exernplu ap:'imrea categoriilor populace Irnpotrivs industriasilor ~i a rehnocratilor. Dar el se marginqte Ia exprirnarea revendicarilor lor, incercfind sa determine guvernul sa Ie accepre ~i sii le realizezc. Un sindicat care ar adopra strategia de a prezenta in mod regular CflOdichti Ja difecite alegcri at deveni, de fapt, un partid politic. '

MijIocul de di§rigare a puterii trebuie sa fie ciilltarea sprijimtlui popular; rnai ales in procesele electorale, Acest criterin ne aCHta cii un partid este un mediat.or, 0 inteda~a Intre sistemul politic :;;i corpuI social, E1 trebuie sa mobilizeze in cea mai mare masura posibila corpul social, trebuie sa "adl1ne din reate piiq:iJe", pentru ~ avea eel rnai mare numiir de alesi, Acest lucru distinge un parrid de un sirnplu dub politic, de un simplu laboral:or de idei, a~a cum existii rnulte, unii parlamcntari §i tehnocraji simtind adcseori nevoia sa se rcuneasca pcntru a reflccrn Ia reforrnele ce lit trebui infaptuite intr-o socierate. De asernenea, acest criteriu diferentinza un parrid de 0 armata sau de 0 rnilitie, de un grup parnmilimr sau rerorist, in mod normal, ~m partid

32

Pierre Brechon

politic nu incearca sa ajung:i 13 putere prin forta armata sau prin organizarea violenjei oarbe. Un partid funcrioneaza in prirnul rand pe baza ideologiei.

, Dintre aceste patm criterii, pe fond, sunt importante ulrimele douf, Primele douii txasiituri ar putes fi utilizate ~i pentnI a cvidentia ceca ce reprezinta marile grupu~i de intetese intr-o dernocratie mcdema sau pentru a califica rnarile confesiuni religioase. Doar ultirnele doua criterii sunr specifics partidelor politice.

Definjda lVeberianii

,

Una din mizele definirii partidelor este accea de a §ti dadi trebuie sa limitam partidele la grupuriJe de cucerire a puterii care caunlun sprijin popular, prin interrnediul alegerilor (ultirnul criteria). Max We ber, datorita in.t~resului sau pentru evolutia istorics, adopts 0 definitie rnai .larga, care ii perrnite sa arate evolutia protoparridelor ditre partidele moderne, chiar daea "parridele l~i dobandesc fizionomia moderna in statul legal cu Constitutie reprezentativa" [. Dupd Weber, "Prin partide, trebuie sn intelegern asociarii care se bazeaza pe un angajament (formal) liber, avand scopul de a procura §efilor lor puterea in sinul unei gropiri ~j militantilor lo~ activi sanse - ideale sau materiale - de a. urrna scopun obiective, de a obtine avantajc personale sau de a le rcalizn pe ambele".' Aceasta definitie msism intcntionat asupra caracterului asodativ ~i rela~onal al nnw parti.d politic, compus din indivizi ~i 5.ub-grupe care trebuie sii-~i articuleze impreunii vointele. Dad pune ncccntnl pe obiectivul cuceririi purcell, subliniaza, de asernenea,

I Oifer,ld, citote dill jFEBER rlllllp,<"i"nt, dill "Economic ct societe", 1'0/. '1,1'_ 311·376.

PrJrtiddc j)o/iti&c

33

cil sefii sum cei care vor profita de aceasta, grarie militantilor ~i actjunlj lor asupm corpului social, pe care c;luta sa-l mobilizeze: ei recruteaza sirnpli aderenti - inactivi - ;;i actioneaza ca sa fie votat partidul. Militanjii primesc, datorira actiunii lor, retributii ideologice sau mareriaie, de exernplu pot avea acces la 0 slujbii intr-un sistern politic funcpondnd pc baza spoil.ry.rtelll-ului (uneJe slujbe in adrninistratie sunt liisnte la dispozitia partidului aflat Ia putere). Aceasta definitie insists, de asernenea, asupra caracterului obligaroriu .liber al adeziunii Ia lin parcid politic. Dad adeziunea este foqad., de exernplu cand functionarii sunt obligap sa Be rnernbri de partid, putem sa ne pnnem Intrebarea dad rnai avern de-a face en un partid politic. Partidul in cauza indeplineste functii spcciale. 131 funcpoDena ca leginmare a puterii instaurare, nu doar ca regla tor al compctitiei politice. Cazul acesta a primit, de la Weber incoace, numeroase ilusunri. Astfel, in uncle pri africane, care au instaurat partidul unic, adeziunea era obligatorie. Deci, nu mai exista nici 0 deosebire intre un cedi~ean §i un aderent, Partidul reprezenta 0 incercare de a crea un sentiment national, prin intermediul unci of8arllzatii care sa depa~easca clivajele tribalc ~j sociale, In acest caz, partidul indeplinesre functii foarte diferite de cele pe care le exercita intr-un sistern concurential, D~[ adeziunea DU este obligatorie in cazul rururor parridelor unice, in sisternul sovietic, partidul trebuia sa reuneasca avangarda pop orului, Deci, adeziunea nu pll ea fi obligatorie. Dar nu inscamna cii em liberiL Darorira locului central al partidului in stat ~i in ansarnblul societatii, eD1 difici! accesul la posturi de responsabilitate (in indifercnt ce domeniu) rurii apal'tenenla In partid. De rapt, partidul era locul de selectie ~i de reproducere a elirelor, fairnoasa Nomenklatura,

34

Pierre Breehon

Definitia lui Weber este, de fapt, mill larga decac cca data de La Palombara ~i Weiner. Partidde pot fi "efcmere sau permanente", pot fi simple "partide de patronaj" functionand pe baza unci rclatii elientelare intre sefi si milita~p sau pot fi «partide' ideologice» in ~are mobilizarea se face in nurnele aceleiasi reprezentari asupra lurnii. Inainte de toate, dupa Weber, de pot sa foloseasca orice mijloace pentm a ajungc la putere. Chiar dacii \Veber nu este foarte explicit, din actiunea partizana pare sa se rcleve la fel de bine mobilizarea ideologicii, dar ~i rurnpararea de voturi, ~i chiar folosirea fortei, Acest lucru ar putea lasa sa se inteleaga cii grupul terorist inarmat ar avea acccasi natura ea oricare partid

politic',

Daca partidele exprima §i regleaza conilictele centrale ale unci societdti ...

J

De ee e nevoic sa fie intreprinsa 0 nctiune de cucerirc a puterii? Oare apctitul indivizilor pentru puterc poate explica, cl singur, exisrenta partidelor, asa cum ar sugera uncle texte ale lui Max Weber? Teoretizarea datorata lui Stein Rokkan permite corelarea directa a existentei partidelor ~i a conilictelor centrale ale unci socjctiiti. Prin urmarc, eel putin la origine, in criza societala care ii da nastere, un partid gase~te intotdeauna 0

1 Pm/JIelll(1tica /Ili Leon EPSTEll\T s/flr[u,rll' I{,' I!SCIJ/t/let1 C11 0 cOl1cejJ(it? pCl7!Jisil'ti P,il'illd prJI1irlde polit!«. l~jiIZ,11/{/.fd cousacrc 1/11//ld CI/elgie jJflJll7I 11 d'!fi!1i pm1idelc, consirleni ni "Iorli,· gmpllrik, illdifi''''"! ([(III SJlIII cle, care jilmiZi'az,; die!;"'e p,' ba'(!, c(irom II' pm,fi;/(j ([Jlldi",,!i jJr!l1tm jJ"It'rra .~lII'/'I7I{/IIJI'II!{/!d "SlIlIt j){1I1idi-. CIJlf. LiDIJ EPSTEIN, "Political pnrtirs", ill

__ "'.~ __ .~~ ... ,.., no"""') j'r·\T fT __ .IL I_ ~~ D~-.l:r-;,...nl

Partidde }Yo/itice

35

cauzri de apfirnt, ~i nu orice cauza. Analizdnd consecintcle accstei afirmatii, Daniel- Louis Seiler defineste partidele politice ea "organizatii vizand mobiliza;ea indivizilor intr-o actiune c~lectiv~ dusa impotriva ahara mobilizati in acela$i fel, cu scopul de a accede, singuri sau in coalitie, la exercitiul functiilor guvernamentale. Aceasta ac~iune colectiva !;;i aceasta pretcn~e de a conduce mersul treburilor publice sunt justificate printr-o conceptie particulara asupra interesului general"l. in raport cu definitiile anterioare, aceasta pO,seda 0 dubla spccificitatc. Pune dar accentul pc existenta unci ideologii care impinge la actiune, Exclude din carnpul de studiu partidul unic, deoarece "pentro a putea vorbi de partide politice, trebuie sa avern eel pu~in doua forma~uni care sa alcdtuiasca un sistem politic !?i care sa transpuria pc scena politico marile conflicte ale societatii civile". Fata de natura

, ,

conflictuala a socialului, partidul unic este ceva

contra naturii, EI nu exista dedit In regimurile care incalcd expresia normaJii a conflictelor societale,

Nu vom mai prelungi enurnerarea definitiilor, Sa notam doar ca, in functie de definitia care se adopts problema originii partid~lor trimite l~ chestiuni diferite:

Ea poate trirnite la 0 problema de data: incepand eu ce perioada sunt reperabile in istorie actiunile de rnobilizare a cetatenilor? Po ate trirnite de asernenea la problerne de soeietate: in [urul carer conflicte se dezvolta parridele, indiferent de data nasterii lor?

1 COlI/. DaJliel-Lollis SElLE!?, " Les Parris poliriques", A. Co/ill,

36

Pierre Brcchon

Fenornene partizeue puucassle pintI in secolul al XVIII-lea

Dad partidele isi au origines in conflictele dintr-o societate, arunci de ar trebui sa existe in orice epoca, pentm ca fiecare societate este, de fapt, locul unor conflicte mai mult sau rnai putin reglate. Or, putern susjine d ele nu sunr decat un fenomen recent, De cinc! dateaza de? Urmjindu-l pc Jean Blondel, Daniel-Louis Seiler lirniteaza partidele la existcnta unui SiStC1U macar in partE pluralist, in care indivizii se pot organize In clanuri sau particle. lnainte de secolul al 1.'VIII-Iea, acest fapr nn s-a rnanifestat dedit in cftteva republici sau monarhii care accepta expresia teridintelor populate. Dad dernocrntia directa ateniana nu a generat fenomene partizane, Republics rornana pare sii fi dat nastere unor partide ' conservato~re ~i progresisre ~i unor. lupte inrre patricieni ~i plebei. In secolul al XIII-lea apar conflicre partizane ~i in anumite cetati-state italiene, intre Guel£i ~i Gibelini, adica intre partizanii dominatiei Papei, respectivs irnpsratulni, asupra Occideritului crestin, in aceeasi epoca mai gasiffi opozipi in cornunitstile .flamande intre artizanil corporatiilor ~i patriciarul urban. In secolul al XVI -lea, in Frnnta, razboaiele religioase dau nastere unui veritabil rii.zboi civil Care opune partida hughenota celei condusii de familia de Guise. Desi couflictul este, in parte, 0 lupta pentm dorninatia politidi data intre printi, mobilizarea din fiecarc tabara se face in numele unui' conflict religios. In secolul al. XVII-lea, Anglia este

, Este vorba de Forme partizanc, rnni mule sau mai putin o"g"nizat~, ill con flier, nu de 5 I""" veritabile panidc pojjrice,a~a cum stint de definite acorn. Chiar dac:'i au motivnun sociala si p5l"tilC in conflict, Ic Iipscsrc sisrcrnul politic instituponai cu "dc"u,'at pluralist, odic" dcrnocmtic, (n.t.)

Padidele polifice

37

marrora 0pozlvel dintre Cavaleri, aristocrati fidell .coroariei, ~i Capetele rorunde, constituite din burghezi. Opozitia este in acelasi tirnp religioasa (inrre High eVil/tV ~i La» Cvrf}"{:v, intre anglicani ~i alte confesiuni), instirutionalii (rnonarhie absoluta sau parlamenrara) ~i sociala (nobilirne contra bll.rgheziei).

Aceste siruatii corespund unor lupte violence ~j ucigiitoare. Dar ele nu sum simpla expresie a conflictelor de lcgicimitate intre marii feudali, in care beligerantii ar fi antrenati dupii TCJ:,:ru1i automate ce ltaga in Iant suverani, si vasali (ca de exernplu lotte Armagnaes ~i Bourguignons in Franta, in secolul al XV-lea). in toate cazurile evocate in paragraful precedent, este verba de conflicte sociale fundamentale, iar constiruirea dc tabere opuse se face pe baza unei mobillzari in principiu lib ere. De aceea nnii politologi - mai ales Seiler - vad in ele forme partizane.

In secolul al x""VIII-lea, amorsjirile de experiente partizanc vor deveni ceva rnai numeroase. In Suedia, se orgmlizeaza tendinte parlamentare in sanul Dierei, ~i ncolo acestea sunt expresia unui conflict social fundamental intre nobili (piilanile) ~i t:"ir:mi (bonetek). Acda~i fenomen de organizare a gmpurilor parlarnentare se petrece ~i in Anglia, lntre Whigs ~i Tories. Revolutia franceza din 1789 va da nastere, penrru 0 SCQJ"t;i perioadd, W10r astfel de regrupari, Pentru a-si elabora straregiile, ale~ii simt nevoia de a se regrupa, fndii dup:i regiune, apoi pe baza rendintei ldeologice. Astfel iau nasrere clubunle Bretonilor si Girondinilor, ale Iacobini1or, ale Feuillant-ilor, curenrul Montagmlrzilor. .. Poporul parizian va patrunde repede in unele cluburi. Iar clubul Iacobinilor intrejinea Iegarud epistolare regulate CLl rnilitanti parizieni ~i eu Iiliale din provincie, AVE:m aid inceputul unui parrid modern oIf,'lI.rUzat ~i nu un simple gmp parlamentar, Parlamentari ~i rnilitnnti incercau g':\-$i

38

Pierre Brechon

. p'. Avril rernarcii faptu] cii

coo(doneze actlll:!1ea. rerre ~ '.'

. • tre p~rl·'unentHri si rnilitanti estc JOe-

tenslunea 111 .. , ~:r .' :"

renta sisternului partizan modern. l~Je::are categ,ont~

.: d ca· ineameaz:1 vointa popuhra. S-ar putea

pretm c , .' l.~. . till' ~ ~ .

~ .,: . anrza ut

prob\lhil interpreta ~l realiza ripologii ale org -,. . '

~ in f tie de modul in care art1cu1eaza rebll-

p:truzane In une:, - . ~ . . . ~.

onarca intre miliranti ~i pm:lmnent.'l.rJ (domma\1<1 unorn

:lSUpr>l celorlnlti, forme de control mutual., .).

o exls ten t;i perm:wenta incepand ell ~eeolul aJ sis-u«

Dad retillern, pornind de la La Palon:~.un ~i vvr ' >, 0 definitie restrictivii a partldelor politico, de w Cion" , d I ] al

f. t ele nu s-au format dedit incepan cu scco u .. ,Ip , r . , '\ t XL"'<:.-Iea, prin illtrarea poponlJui r= scen~ po ltI(}~. 1 ces

fcnornen Sf realizeazi'i in cursul unor :Plsolll~e r::volu\lonare care puo in discu~e vechea ordi.ne poime.a, d~r el imbr:ldt ~j Corme jnstitll~onal~, mal ales pnn recu-

s terea libertatii ele c:;:pn!sie $! cxtinderea drepru lUI de

noa; \', - ulte

VOL in eferveseenp revolu)lonara se nasc rri

, polirice dar in general elc sunt lao fel de

gmpun " . ' .. ' '

eferncre en eevolutio- Prin urmare, numai lIlsntupa

dernocraticd stabiia ponte perrnite consolid.a:e~ de

idev i sul celo " I~ntrll criterii evocate mal mamte.

pHTti e, tn sen:;, ~ • '" ~ ~ . •

Dupii Osrrogorski, particleIe. ~10de[ne iau, ~a~tc[e. !~ sccolul 111 XIX-lea, in ~Anglia ;;! In Statele UnJte, ~upa protese ~i ell dtmuri cliferite1. Lectura acescor expe[1en~e

Pmtirkk fmlitire

39

aratii cu clarirare 1egMurile existence intre llIl tip de institu~je deruocrarica, un tip de societare §i un tip de particle. In /111glia, asistarn Ia 0 formare leota a partidelnr, pe masura ce aplicarea scrutinului s-a extins, in 1832, 0 lege acorda dreptul de vot tuturor locuitorilor oraselor avfind un anurnit nivel de venituri. Corpul decroral ramfine putin nurueros, censul fiind ridicat, Totusi, inscrierca in registrele electorale a rioilor alegiitori devine C! rniza capitald, Pentru c;1 auroritatile publice nu se orupnu de accastii problema, 5~~1l1 creat In ficcare circumscriptie s(l(hMji de !I/j"egi.rtrme.' Dad piina atunci nu cxistaserii decat grtlpuri parlarneritare, de altfcl putin organizate PCl1tru d, disciplina de vot in pnrlarnent nu era 10(:;1 general.izat:'i, acum vedern apariind, gratie socieratilor de inregisrrare, 0 Vi'l~ii partizana localizata. inI86~1, 0 regn.lpare a asociatiilor liberale de Inregistrare cia nasrere unci prime forme de partid national, 0 reforms din 1867 rnareste numarul alegatorilor §i un nou pas decisiv va f fiitut in 1885. Dupa reforrna din 18G7, sccietatilc locale iii vor lilrgi actinnile. Nu rnai estc verba dear de a-i inscrie pe to~ alegatorii, corcspunzdnd censului, considerati favorabili unei anumite tabere, ci de a-i organize ~i de a le intretine fidelitatca prin acpunca unui caaats, adica n unui comirer electoral. Asrfel, in 1877 se creeazii l\l"liolltl/ J..J!;e/l7! Pcderation, 0 veritabila rnasinarie politics moderns. La scurn! vrcrnc se va crea 0 Uniune Nationnl.i Conservaroare, noul tip de organizare libernlji fadnd deja dovada eficacitiitii sale elecrorale. Spre sffu"~in,l sccolului, aceste rnasindrii partizane se organizeaz;'i in [urul liderului parlamentnr, care controleaza aparatul ~i irnpune adoptarea uriui pro.sl1.~flm electoral capabil sa

latUlff'l 1m/oral fUJtJljzea'~,!,l IMf!t.t/~il p{/f1idd(Jr Initanirt) jrrmrrzt:f .gf.rmtllu; ~f,"i ihl/iflN',

1 In originnl .. Il'gislmlloll sodctirs" (n.r.)

40

Pierre Brechon

rnobilizeze alegiltorii. Acest Iider devine sef al guvepmlui in momentul in care partidul sau obrine maioritatea, iar aceasta rnajorirare Ii este asigurata pe perioada legislatum. Deci, cele dou a man particle care pot alterns la guvemare au fiecare 0 organizatie interna (partidul parlamentar) ~i 0 organizape externa (partidul ea organizatie de miliranti ~i de aderenti mobilizati pentru a cuceri electorarul). Dar aceasta din urrnii este controlatfi de lider, care dispune i11 acest scop de aparatul central. Partidele britanice, pre a adesea descrise ca particle de cadre slab articulate §i centralizate, sunt de fapt, Incepfind ell sfaqitul secolului al XIX-lea, partide bine organizate, functionand ea niste masinatii.

in JmMc UNite, 5~fragiul universal a fast stabilit foarte devrerne ;;i cele doua mati partide arnericane s-au constituit durabil inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea. Miza prezidentiala, intre liderii ciiutand sustinatori ][1. vederea alegerii lor, va contribui rnult la generarea sisternului partidelor americane, ineepand cu sfiir~itul sccolului a! XL",{-lea exista, in diferitele state ~i In nivel federal, canats-osi, care sum cornitete de alesi (unul pentru fiecare tabiira) a carer sarcina consta in a1egerea candidllt.ilor care vor f prezentati in alegeri. Acesr sisrem conferee 0 mare putere parlamentarilor care-I foloseau. Critica acesrui sistern va antrena 0 reforma: in 1824 apar conventiile, care se generalizeaza foarte repede La toate nivelurile organizarii politice: municipalitate, cornitat, star, uniune. La nivel municipal, conventia teprezinta Insii§i rcuniunea a1egii orilor, pc dud la alte nivel uri reuneste delegatii alesi de calre nivelurile inferioare (watt: adunarile municipale llkgeau rnernbrii pemru adunarea comitstului, care la rllodul lor alegesu C011- venjia starului ... ). Fiecare conventie ate mai rues 0 func~e de selectie a candidatilor pe care partidul ii va

41

prezenta la diferitele aJegeri de resort teritorial. In (0115ec.i.n!ti, co~wen?a na~o11a1ii alegea candidatul pcnrru alegerile prezidentiale, De fapt, mecanismul nu este atilt de democratic cum ar putea parea. Cu exccptia nivelului municipal, uceia care ~u pnterea de a alege candidatii nu sum alegatorii in;;i§i. In fapt, partidul controla puternic voturile ~i selectia candidatilor prin intermediul politicienilor de profesie, bossii, adeviiraj:i antreprenori electorali ~i pierre de temelie ale vietii partizanc, inLreprinderea politica a avut rendinta de a-~i pierde funcriile ideologice ~i. de a functiona dear ca 0 societate de servicii propu~and voturi unor indivizi ce plHeau s:1-~j cumpere functia, Trebuie spus c:1 derapajele ~i coruptia erau favorizate de rnarele numar al functiilor elective ~i de durata scurta a rnandarelor din sisternul american (sum: organizare in fiecare an pana la 20 de scrutinuri) §i, de asemenea, de dezvoltarea spoil,!yrtclll-ului. Trebuie adaugar faprul di societarea americana a cunoscut foarte devreme forme dernocrarice, Intr-un moment in 'care nu era probabil pregiititii pentru democratic. Este verba de 0 pra [:ira trecut, constiruita mai ales din imigranti dintre care multi lIU sunt la curent cu moravurile p~liti~e' locale. Partidele VOt constitui 0 mediere foarte utili pentru cetiiteni. Ele propun candidati penrru fiecare functie, ceca ce perrnite aJegatorului fidel unci anumire culori . politice sil voreze Rim a trebui sa-~i puna intrebari cu privire 1a prograrnele ~i cornpetentele unora §i ale alrora, Partidele vor deveni foarte repede rnasinarii electoraJe complicate dispunfind de profesionisti care. llltgeau candidaui si rnobilizau trupele locale. Permanenml local este un 50i de lucrator social care cunoaste bine populajia din cartierul sau, se ocupa de problemde celox mai saraci, intretine solidaritiiti lntre indivizi pentru a crea un electorat fidel. Partidul integreaza la pret scazut

42

Pierre Brccbon

un mare numar de indivizi in noua .101' societate, fad a trcbui sa le of ere 0 educatie politica. In secolul al XX-lea, . pentru a sciidca pll rerea masinjiriei ~ectora1e, .. sist~!Uele : de alegeri primate vor inlocui uneor; c.onv.~L1lille (m. loc sa se reuneasca pentIU II alcge CJl!l<ilda\ll propU~l de partid, tot1 ruegu(orij partidului sunt invitati sa voteze .

pentrlJ II face aceasta alegere)'.

Partide de origine neparlamentara

Originea partidelor nu poatc (i e~plica~:i d?ar .prin '. instituirea democrapei. Acest fapt ,1 fost bine mturt de Maurice Duverger. EI explica faptul ca pe lingii partidele ' de origine padamentani. existau partide~ d: ori~ine exterioard, adica de origine nepadamentara. El da exernple . de astfel de partid e: PartiduJlaburist englez creat de fr~de: unions, partidele agcariene scandinave create de .b"upurile profesl0nule si de cooperativele agricole. El c!teaz.a, d.e asemenea, crearea de particle de ciitre unele grupUI1 re~-. gioasc sau de due unele nsociatii de Fosti CO~butilll~. I~ . fiecare en, un grup social S,lU un grop de mterese da nastere rmui partid rnenit sa fadi auzitd 0 anUlnit~ •• conceptie despre societate ~i sa ducd la putere alesi favorabili acestei ideologii. Dad in parricide de ori-: gine parlamentard alesii sunt cei ce .dau na~tere parti-. delor, in cazul partiddor C:-:I:erioare, ncestea preced: expresia lor parlamentara. Dupa Duverger, acestc partide sunt rnai centralizate ~i mai disciplinatc dedit, partidele de origine parlamcntara ~~n .. cauza controlului exercitat de catre 6rgaruza~lile care le

L A[ninum:c d~:sprt~ expcrierun am.ericnn~l, 5(: P?t g~5.j ,io tr:!?ucere~; romiineasc:ii a vcr,iunu dezvolmte din .. Sociologic Politicului (1999)

"paru, ln Eclitur<l Eikon, 2003 (n.t.).

Partidele polilia!

43

sus~n_ De asernenea, in aceste particle, parlarnentarii au mai pupnii putere decdt In primele. Parridele de origine parlarnentara sunt parride de cadre, in limp ce partldele exterioare sunt particle de masa, Ultirnele sunt mill reeente, dezvolrandu-se ell sdevarat abia in secolul al XX-lea. In fapt, Duverger nu a perceput ca fill pn'l1/ /ifl/ de IlIlfcan· de lIIasa s-a produs in relatie ell miscarile revolutionare de Ia mijlocul secolului al XIX-lea. Jean Blonde! ~j Daniel-Louis Seiler amta di aceste rniscari sunt inter-close (nu sunt particle de clasii cum pot fi pnrtidele munciroresti) ~i exprirnji fie apararea unci natiuni oprimate - cazul unor miscari nationaliste opuse imparatului austro-unpar sau tall.uui -, fie reveridiciirile unni gnlp religios - cazul partidelor carolice· (de exernplu ZmtmlJJ-ul german) -, sau, uneori, exprirna ambele tipuri de revendiciiri, 1.0 acelasi rimp, precum uncle gmpuri catolice irlandeze care revendica emanciparea lor fa~a de Angtill.

Portide!1? !lllIllr.i!nrc,rti nu constituie, deci, decdt un al doilea val de partide de rnasa, care se structureaza pornind de la actiunea intelectualilor, cc doresc sa actioneze in favoarea clasei rnuncitoarevcreata de revolutia industriala ~i care trilla in conditii mizere. Prirnul partid de acest Eel este creat in Germania, In "] 863, dar nu structureazfi Cll adevrirat intreaga rniscare muncitoreascf decal incepdnd cu anul 1875 (collgn~5uJ de la Gotha). Nurnele de Sozial-DI!mokmli.rd)c Partei (SPD) nu dateaza decal din 1891. Afirmarea electorala a partidului va fi progcesivii, nvand in vedere di acesta trcce de ill 7 J 'Yo din voturi in 1877, la 19.7% in 1890 ~i la 34.8'\1" in 1912. Col at sEiqitul secolului, initiativele se multiplies ~i in multe taIi europene apar partide rnuncitorcsti. in AngEli,

I Cm!/imll jel/II-Alil/i,' AL-"'lYEUR, Des pnrtis cntholiqucs :i Ia democratic chretiennc: X1X'-X.'X< sicclc, A. Colin, mkc!;<1 ll, 1980.

44

Pierre Brechon

sindicarele se unesc doar in 1900 in vederea implantarii politice. Pentru progre~ul cauzei l~r ele simt nevoia unei expresii parlamentare. In 1906, an In care apare termenul de Labonr Pari)" ele obtin 29 de deputati, Foarte repede, sindicarele vor aceepta autonomia parlamentarilor fata de partid, Pentru ea Partidl/! Labtmsi ~a d~:ina, un.u1 dintre cele doua mari particle ale sisternului politic, sindicatele au recunoscut eonducerea partidului parlamentar ~i a liderului sau; ele au renuntat, in fapt, sa-~i controleze alesii, Intrarea pe seena politics a acestui nou actor, expresie a unor categorii sociale deficitar integrate de sis tern, nu a bulversat prin urmare sisternul politic. Mai degraba acesta s-a integrat in sistemul existent. Iar controlul maselor asupra parlamentarilor, element eonstitutiv al modelului

partidelor de masa, este, de fapt, dO,ar teoretic. . ¥

Pentru a intelege originea partidelor nu trebuie sa ne raportam doarla abordarile istoricilor. Riscarn sa ajungem sa privilegiem procesele de aparitie dintr-un numar limitat de tari si anume din acelea care au acces eel mal

, "

repede Ja modernitatea econornica si politics ~i, care, au 0

popularie indeajuns de nurneroasa pentru ea situapa lor sii atraga atentia. Comparatistii propun a abordare foarte diferita: ei seleeteaza cazuri mai numeroase iii incearcs sa-~i valideze ipotezele eu ajutorul indicilor ernpirici, Pierd din profunzimea analizei, dar evita capcana gene,ralizarii pornind de la un numar prea scazut de cazun, Din acest punet de vedere, intreprinderea lui Kenneth Janda este deosebit de interesanta, chiar dac.a poate ,fi criticara in anurnite privinte. El reuneste 0 informatie similarii privind 158 de particle rnari, din 53 de tan, eu scopul de a Ie campara organizarea ?i procesul de formare, Legarura, adeseori pusa in evidenta, dupa Duverger, intre originea parti.delor, §~ viat~ parla-

~I"'" - _.L.';;': r~. - .. ~ .. ~_-I ... .;.r._ .;, .... rt/Flr '/1·H

Partie/de po/ilire

45

LJ/1/Jea a Treia, partidele au aparut, de fapt, 0 data eu statul, la ineeputul unui praces de constructie naponala. Dupa Janda, din 72 de partide africane, doar trei sunt de origine parlamentara, multe fiind de fapt create pentru a exprima revendicarile etnice, eeea ce poate fi integrat in clivajul centru-periferie evidentiar de Rakkan. Binein;eles, partidele sunt create intotdeauna de catre elite, daca nu sunt create de parlamentari. Unele elite sunt irnpinse spre aventura parrizana de nevoia de a putea incarna 0 cauza pe scena politica, bazandu-se pe 0 forta organizara,