Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dezvoltarea Cognitiva Teorii
Dezvoltarea Cognitiva Teorii
Stadiul operatiunilor concrete este cuprins intre 7 si 12 ani, cand apare gandirea
logica si organizata. Copilul are abilitatea de a indeplini mai multe sarcini de clasificare, sa
ordoneze obiecte intr-o ordine fireasca si sa inteleaga principiul conservarii. Gandirea este
mai putin deductiva si egocentrica.
Apare gandirea operationala (gandiri mentale reversibile, precum "3+4=7 si 7-
4=3"), iar copilul poate sa integreze notiuni in categorii ("56" la numere, maimuta in clasa
mamiferelor) si sa inteleaga latura abstracta a datelor.
Stadiul operational formal (12 ani - varsta adulta)
In acest stadiu, capacitatea intelectuala isi atinge treptat apogeul, gandirea devine
profunda, iar principiile logicii formale sunt incorporate in procesul de cunoastere. Acest
lucru inseamna ca devine disponibila abilitatea de a genera propozitii abstracte, ipoteze
multiple si emiterea de previziuni. Legatura gandirii cu realitatea concreta devine mai putin
dependenta.
Dezvoltarea intelectuala nu atinge aceeasi complexitate in toate cazurile. Ea poate
ramane la un stadiu intermediar in contact cu diversi factori (scolarizarea, mediul de
culturalizare, coeficientul nativ de inteligenta etc). Statisticile arata ca doar 35% dintre elevii
de liceu deprind operatiunile formale ale gandirii, iar multe persoane nu gandesc formal in
timpul perioadei de adult.
In viziunea lui Piaget, copiii incearca sa inteleaga lumea singuri, orice realizare a
acestora este vazuta ca rezultat al eforturilor sale solitare si neasistate.
Spre deosebire de acesta, psihologul rus Lev Vigotsky, a considerat ca mediul
particular in care cresc copiii si interactiunile cu persoane mai competente sunt parte
integranta din dezvoltarea lor cognitiva. Aceasta este, in esenta, un proces social ce integreaza
trei aspecte: cultural, interpersonal si individual. Vigotsky a argumentat faptul ca nivelul
optim al copilului este atins atunci cand lucreaza, precum un „ucenic”, cu o persoana care stie
mai mult, iar intervalul intre ceea ce stiu deja copiii si ceea ce pot sa invete in conditii de
indrumare, are o semnificatie foarte mare, fiind numita „zona a proximei dezvoltari”
(„proxima” in sensul de „urmatoare”).
L.S. Vygotski are ca principii fundamentale :
– Copiii construiesc cunoașterea in mod activ
– Interacțiunea socială și mediul cultural orientează dezvoltarea cognitivă
– Invățarea se bazează pe inovațiile sociale
– Cunoașterea este creată prin interacțiuni cu alți oameni și obiecte, în context cultural
– Persoanele mai puțin abilitate învață de la cei care știu/ pot mai mult
Idei cheie:
• Importanța contextului istoric și cultural
• Sistem de semne
• Instrumente culturale
• Procese de mediere
Eșafodajul
– Oferirea de asistență / suport pentru învățare în fazele inițiale; pe măsură ce elevul devine
tot mai capabil sa lucreze independent, suportul este diminuat
• Un proces de învățare corect planificat trebuie să își propună obiective (puțin mai) înalte
decât ceea ce copilul știe și poate sa facă la un moment dat
Bibliografie:
Sion, Graţiela, Psihologia vârstelor, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2003.
Golu, P., Verza, E., Zlate, M., Psihologia copilului. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1993.
Minulescu, Mihaela, Psihologia copilului mic, Editura Psyche, Bucureşti, 2003.
Şchiopu, U., Verza , E., – Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1985
Debesse, N., – Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă, EDP, Bucureşti,
1970
Rose, V., – Cunoaşterea copilului, EDP, Bucureşti, 1972