DE ION CREANGĂ Autorul: Ion Creangă Anul apariției: publicat în revista „ Convorbiri Literare ”, în anul 1877 Alte opere ale autorului: „ Capra cu trei iezi ” - poveste - 1875; „ Povestea unui om leneș ” - 1875; „ Popa Duhul ” - nuvelă - 1879; „ Amintiri din copilările ” - roman autobiografic - 1879; Genul literar: genul epic Specia literară: basmul cult Opera este scrisă: în proză Locul desfășurării acțiunii: între două tărâmuri; Timpul desfășurării acțiunii: timpul este vag precizat: „ Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori ”; Personajele: Harap-Alb = personaj principal; Spânul = personaj secundar; Sfânta Duminică = personaj secundar; Împăratul Roșu = personaj secundar; Craiul = personaj episodic; Fata împăratului = personaj secundar; Împăratul Verde = personaj secundar; Ochilă, Setilă, Gerilă, Flămânzilă, Păsări-Lăţi-Lungilă = personaje ajutoare sau episodice - Gerilă simbolizează focul filozofal, Flămânzilă simbolizează pământul, Setilă simbolizează apa, Ochilă simbolizează cunoașterea și Păsări- Lăți-Lungilă simbolizează omul universal; calul, furnica, albina = personaje ajutoare și donatoare ce simbolizează patrimoniul strămoșesc cât și calitatea spirituală pe care Craiul, la rândul său, le-a transmis fiului său; verișoarele = personaje episodice; frații protagonistului = personaje episodice; Naratorul: Narațiunea se face la persoana a III-a realizată de un narator omniscient, dar nu și obiectiv. Modurile de expunere: se îmbină narațiunea cu dialogul și cu descrierea, stilul direct cu stilul indirect; Momentele subiectului: Expozițiunea - sau situația inițială presupune starea de echilibru: un crai care avea trei feciori, iar în celălalt capăt de lume, frate mai mare cu cradiul, avea doar trei fete; Intriga - sau tulburarea echilibrului - presupune o cauză de lipsă relevată de scrisoarea Împăratului Verde, în care Craiul este rugat de fratele său să-i trimită un nepot, ca să-i urmeze tronul - motivul împăratului fără urmași; Desfășurarea acțiunii - unde protagonistul este supus unor teste și acesta reușește să treacă proba curajului - motivul superiorității mezinului - el trece podul ajutat de Sfânta Duminică. Spânul îi fură identitatea și îl transformă pe protagonist într-o slugă și aici intervine triplicarea = înmulțirea probelor de la trei la nouă și prezența în basm a numeroase cifre magice multiple de trei; Punctul culminant - sau lichidarea înșelătoriei debutează la sfârșitul ultimei probe, când protagonistul dezvăluie adevărata identitate a sa și încercarea Spânului de a-l ucide pe Harap-Alb; Deznodământul - presupune revenirea echilibrului la normal și răsplata cuvenită eroului. Mijloace artistice: termeni și expresii populare, regionalisme lexicale, ziceri, frecvența proverbelor: „ și odată ți-l înșfacă cu dinții de cap, zboară cu dânsul în înaltul cerului, și apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul până jos praf și pulbere ” - folosirea dativului etic; „ capul de-ar fi sănătos că belele curg gârla ” - proverbe și zicători; „ Mă, fețișoara împăratului ne-a tras butucul ” - adresare directă, diminutive; „ și când să pună mâna pe dânsa, zbrr !.. pe vârful unui munte și se ascunde după o stâncă ” - expresii onomatopeice;