„ 

POVESTEA LUI HARAP-ALB ”

                                                     DE ION CREANGĂ
Autorul: Ion Creangă

Anul apariției: publicat în revista „ Convorbiri Literare ”, în anul 1877

Alte opere ale autorului:

 „ Capra cu trei iezi ” - poveste - 1875;

 „ Povestea unui om leneș ” - 1875;
 „ Popa Duhul ” - nuvelă - 1879;
 „ Amintiri din copilările ” - roman autobiografic - 1879;

Genul literar: genul epic

Specia literară: basmul cult

Opera este scrisă: în proză

Locul desfășurării acțiunii: între două tărâmuri;

Timpul desfășurării acțiunii: timpul este vag precizat: „ Amu cică era odată într-o țară un crai,
care avea trei feciori ”;

Personajele:

 Harap-Alb = personaj principal;

 Spânul = personaj secundar;
 Sfânta Duminică = personaj secundar;
 Împăratul Roșu = personaj secundar;
 Craiul = personaj episodic;
 Fata împăratului = personaj secundar;
 Împăratul Verde = personaj secundar;
 Ochilă, Setilă, Gerilă, Flămânzilă, Păsări-Lăţi-Lungilă = personaje ajutoare sau episodice -
Gerilă simbolizează focul filozofal, Flămânzilă simbolizează pământul, Setilă simbolizează apa,
Ochilă simbolizează cunoașterea și Păsări-Lăți-Lungilă simbolizează omul universal;
 calul, furnica, albina = personaje ajutoare și donatoare ce simbolizează patrimoniul strămoșesc
cât și calitatea spirituală pe care Craiul, la rândul său, le-a transmis fiului său;
 verișoarele = personaje episodice;
 frații protagonistului = personaje episodice;
 Naratorul: Narațiunea se face la persoana a III-a realizată de un narator omniscient, dar nu și
obiectiv.

Modurile de expunere: se îmbină narațiunea cu dialogul și cu descrierea, stilul direct cu stilul

indirect;

Momentele subiectului:

 Expozițiunea - sau situația inițială presupune starea de echilibru: un crai care avea trei feciori, iar
în celălalt capăt de lume, frate mai mare cu cradiul, avea doar trei fete;
 Intriga - sau tulburarea echilibrului - presupune o cauză de lipsă relevată de scrisoarea
Împăratului Verde, în care Craiul este rugat de fratele său să-i trimită un nepot, ca să-i urmeze
tronul - motivul împăratului fără urmași;
 Desfășurarea acțiunii - unde protagonistul este supus unor teste și acesta reușește să treacă proba
curajului - motivul superiorității mezinului - el trece podul ajutat de Sfânta Duminică. Spânul îi
fură identitatea și îl transformă pe protagonist într-o slugă și aici intervine triplicarea = înmulțirea
probelor de la trei la nouă și prezența în basm a numeroase cifre magice multiple de trei;
 Punctul culminant - sau lichidarea înșelătoriei debutează la sfârșitul ultimei probe, când
protagonistul dezvăluie adevărata identitate a sa și încercarea Spânului de a-l ucide pe Harap-
Alb;
 Deznodământul - presupune revenirea echilibrului la normal și răsplata cuvenită eroului.

Mijloace artistice: termeni și expresii populare, regionalisme lexicale, ziceri, frecvența

proverbelor:

 „ și odată ți-l înșfacă cu dinții de cap, zboară cu dânsul în înaltul cerului, și apoi, dându-i
drumul de acolo, se face Spânul până jos praf și pulbere ” - folosirea dativului etic;

 „ capul de-ar fi sănătos că belele curg gârla ” - proverbe și zicători;

 „ Mă, fețișoara împăratului ne-a tras butucul ” - adresare directă, diminutive;

 „ și când să pună mâna pe dânsa, zbrr !.. pe vârful unui munte și se ascunde după o stâncă ”
-  expresii onomatopeice;