Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plan de Afaceri Business Plan Maxim Brad
Plan de Afaceri Business Plan Maxim Brad
Plan de afaceri
Maxim Brad S.R.L.
I. Date de identificare
II. Sinteza planului de afaceri
1. Misiunea
2. Obiective
3. Avantaje competitive
V. Analiza pieței
1. Segmentarea pieței
2. Analiza competitorilor
IX. Concluzii
X. Bibliografie
XI. Anexe
1. Analiza SWOT
2. Fișe informative succinte ale arborilor și arbuștilor
ornamentali
3. Fișe tehnice ale arborilor forestieri aflați în pepinieră
4. Ofertă preț: specia- înălțimea la vânzare-preț
5. Lista angajaților și salariul aferent fiecăruia
6. Imagini
3
Plan realizat în cadrul cursului „Dezvoltarea
competențelor antreprenoriale”
Trainer: Marilena Bratan
I. Date de identificare
1
Declarația de mai sus a fost transmisă presei pentru a justifica necesitatea începerii activității în pepiniera
Târnova din județul Arad. Ni s -a părut important să o prezentăm deoarece ea reprezintă realitatea regiunii
și ne moti vează propri a acțiune.
4
II. Sinteza planului de afaceri
Societatea noastră are ca obiect principal de activitate producerea și
comercializarea arborilor și arbuștilor ornamentali. Pe termen lung, pregătim puieți
forestieri necesari împăduririi terenurilor degradate, a terenurilor agricole neproductive și
zonelor în care s-au realizat defrișări masive.
Sediul firmei se află în localitatea Rănușa, sat aparținător de comuna Moneasa,
unde deținem în proprietate 30 ha de pădure. Pentru valorificarea produselor avem în
vedere atât proprietari particulari cât și societăți silvice particulare și de stat din județele
Arad, Bihor și Timiș. Bineînțeles, onorăm orice comandă serioasă, provenită din orice
regiune a țării.
Atuurile noastre pentru asigurarea succesului afacerii sunt:
Costurile sub nivelul concurenței;
Diversitatea speciilor;
Oferte avantajoase privind transportul;
Asistență de specialitate și consultanță.
Puieții ornamentali și forestieri produși în pepinieră, destinați amenajării de
parcuri și grădini, împăduririlor și reîmpăduririlor au anumite avantaje, printre care
amintim:
5
1. Misiunea
2. Obiective
6
10. Progres continuu în toate activitățile firmei prin pregătirea
intensă a asociaților pentru concurența pieței actuale și
viitoare.
3. Avantaje competitive
În condițiile unei competitivități crescute pentru realizarea unor oferte cât mai
complexe menite a satisface majoritatea nevoilor clienților, metodele societății pentru
asigurarea succesului sunt:
O mai mare diversitate a speciilor forestiere;
Utilaje multifuncționale de ultimă generație;
Cointeresarea unor experți în domeniu prin încurajarea
programelor de cercetare și promovare;
Facilități de transport în condiții prestabilite;
Amplasarea pepinierei într-o zonă ușor accesibilă pentru
orice mijloc de transport;
Publicitate cu ținte clare în domeniu;
Societatea are în posesie 30 ha de padure propice dezvoltării
și extinderii afacerii;
Utilizarea unei aparaturi performante simplifică multe
procese tehnologice are drept consecință reducerea
considerabilă a numărului de muncitori necalificați necesari
în alte condiții de muncă (cum sunt cele ale competitorilor);
Colaborare contractuală cu firme autorizate pentru
întreținerea, dezinsecția și tratarea pădurii înconjurătoare
prin procedee și cu substanțe cât mai puțin nocive pentru
fauna și flora zonei;
Asigurarea unui preț mediu în raport cu calitatea produse lor
și piața;
Angajați tineri, experți sau cu studii de specialitate în
domeniu, comunicativi, dinamici, adaptabili, dispuși să ajute
în soluționarea problemelor legate de domeniul ornamental
sau forestier a clienților;
7
Încurajarea angajaților în a își susține ideile, a propune
metode noi de eficientizare a muncii în pepinieră, a munci în
echipă și răsplătirea lor în funcție de activitatea prestată;
Pentru comenzile care depășesc 10 000 de puieți se oferă
discount major;
Obținerea unor puieți cu însușiri superioare;
Livrarea de exemplare egale sau superioare celor prezentate;
Respectarea cu strictețe a standardelor privind dimensiunea
minimă, sănătatea, autenticitatea și puritatea lotului;
Uniformitatea lotului de puieți deoarece nu există
discrepanțe între modul de cultură al aceleiași specii;
Efectuarea cu strictețe a controalelor fitosanitare preventive;
Dorința de a colabora cu orice client serios, indiferent de
localizare sau cantitatea cumpărată;
8
III. Prezentarea întreprinderii
Societatea „Maxim Brad S.R.L” se va permanentiza ca firmă furnizoare de puieți
forestieri, arbuști și arbori ornamentali pentru replantat. Aceaste produse sunt destinate
composesoratelor, obştilor, ocoalelor silvice şi asociaţiilor de proprietari privaţi dar și
micilor proprietari.
2. Start-up Summary
9
Pentru munca de birou și intercomunicare, dispunem de două laptopuri Toshiba
(conectate la internet), o imprimantă, scanner, fax și xerox, toate procurate înainte de
inițierea afacerii.
Cheltuieli
variabile
Cheltuieli cu Valoare Valoare Alte cheltuieli
pentru primul
mijloacele fixe (RON) (RON) inițiale
ciclu de
„producție”
Dislocator de rând 4500 Linie telefonică 720 Amenajări 16000
Cheltuieli
Mașină de repicat 9400 Salarii 113.400. înființare 700
firmă
Mașină de prășit 6800 Utilități 2400 Plasă gard 2600
Mașină de
8600 Erbicid 1230
semănat
Instalație erbicidat
3200 Fungicid 477
300L
Instalație irigat 4600 Insecticid 129
Plasă ambalat 350
Sămânță 9000
Îngrășăminte
organice și 1600
chimice
Combustibili și
3500
lubrifianți
Alte cheltuieli 1000
TOTAL 37.100. 133.806. 19.300.
CHELTUIELI
TOTALE:
investiții+cheltuieli 190.206. RON
variabile pentru
primul an
10
3. Amplasarea firmei și facilitățile sale
11
IV. Produsele şi serviciile oferite
Societatea produce puieţi de arbori şi arbuşti ornamentali şi forestieri, oferă
consultanţă privind condiţiile optime de replantare şi întreţinere în timp. De asemenea, la
cerere, se poate asigura transportul.
B. Pepiniera forestieră
Sectorul pepinierei aferent puieților forestieri se află, pe perioada primilor doi ani,
în dezvoltare astfel încât nu va produce venituri. La finalul perioadei menționate, însă,
preconizăm comercializarea materialului săditor în masă.
Sunt cultivate atât specii de rășinoase cât și foioase. 3 S-a încercat abordarea
speciilor care predomină în pădurile din zonă. Condițiile naturale sunt astfel propice
creșterii și dezvoltării plantulelor după resădire.
2
Vezi Anexa 2.
3
Acestea sunt: Abies alba (brad alb), abies grandis (brad uriaș), picea abies (molid), fagus sylvatica (fag),
quercus robur (stejar pedunculat), quercus pedunculiflora (stejar bru măriu), quercus pubescens (stejar pufos),
quercus rubra (stejar roșu), quercus petraea (gorun) și quercus polycarpa (gorun transilvănean). Descrierea
dar și tehnicile de cultură în pepinieră sunt prezentate amănunțit în cadrul anexelo r (Anexa 3).
12
C. Ambalarea și transportul produselor
3. Aprovizionarea
13
Întregul necesar de utilaje a fost achiziționat din străinătate deoarece există o mai
mare diversitate a ofertei iar raportul calitate/preț este clar justificat. Conform Tabelului 1
au fost cumpărate utilaje în valoare de 37.100 RON.
Au fost achiziționate 400 kg de sârmă la prețul de 6.5 RON pe kilogram (costul
total=2600 RON). Firma furnizoare a acestui produs este S.C. Con – Metal S.R.L. din
Arad. Cantitatea cumpărată și apropierea de sediul firmei au constituit temeiul pentru o
ofertă de transport gratuit a acestui produs.
4. Tehnologia
Cerința crescândă de puieți ornamentali pe piața românească din ultimii 3-4 ani,
după o perioadă de stagnare, și oferta destul de redusă pe plan național a dus la creșterea
importului de asemenea produse. În acest context, o firmă românească producătoare și
furnizoare la prețuri mai reduse decât ale importurilor nu poate fi decât binevenită.
Înăsprirea legislației atât pe plan european cât și în plan național privind
obligativitatea împăduririi terenurilor defrișate determină o piață de desfacere destul de
vastă care depășește mult cerințele anterioare retrocedării fondului forestier particular,
când produsele pepinierelor ROMSILVA erau suficiente pentru asigurarea puieților
necesari unei activități controlate centralizat.
O asemenea societate beneficiază și de atmosfera creată în plan global de
organizații ecologiste prin manifestații de stradă și în mass- media pentru promovarea unor
acțiuni menite să sporească cât mai mult zona verde ca o garanție a asigurării unui
echilibru natural.
4
Vezi Ane xa 3.
14
V. Analiza pie ței
Întrucât cele două pepiniere din proximitate aparțin ROMSILVA, cu dimensiuni
destul de reduse (1,2 respectiv 1,5 ha), și au ca zonă de desfacere strict pădurea de stat
(circuit închis), noi ne vom focaliza atenția asupra unui segment de beneficiari situat în
zona composesoratelor, obștilor (păduri urbariale) și proprietarilor particulari. În privința
puieților ornamentali se vor realiza contracte cu primariile dornice de a-și înfrumuseța
parcurile, cu firme de proiectare și amenajare peisagistică și cu particulari.
Vom ține permanent seama de faptul că rentabilitatea unei pepiniere este
condiționată de desfacerea producției, de aceea cunoașterea pulsului pieței este foarte
importantă, atât în ceea ce privește sortimentul cât și cererile cantitative. Acestea pot avea
fluctuații cauzate de ritmul dezvoltării social-economice sau de schimbarea interesului
administrațiilor publice și a populației pentru amenajărilor peisagistice. Din aceste motive
este necesar să fim atenți la flexibilitatea procesului de producție, reorientarea rapidă către
alt sortiment.
1. Segmentarea pieței
2. Analiza competitorilor
15
destul de reduse fac parte dintr- un circuit forestier închis (cel al ROMSILVA) în general
inaccesibil proprietarilor particulari. Aceștia trebuie să parcurgă distanțe considerabile
pentru procurarea puieților iar costurile sunt proporționale cu distanța și eforturile depuse.
În privința producerii, comercializării și transportării puieților și butașilor de
arbori și arbuști ornamentali pe piața regională putem menționa drept concurență
importantă doar pepiniera Săruși, înființată în anul 1995. Aceasta își are sediul în comuna
Dorobanți din județul Arad și se întinde pe o suprafață de 12 ha. Din prezentarea firmei
rezultă că localitatea are o tradiție veche de producere a puieților de pomi fructiferi iar
ideea de la care s-a pornit a fost aceea de a produce acest tip de puieți în cadrul unei
pepiniere particulare, la un nivel profesional ridicat. Aceasta garantează investiții sigure și
durabile în timp grație selecției materialului de multiplicare cu proveniență controlată de
către Institutul Național de Control al Semințelor și Materialului Săditor. Echipa de
conducere a firmei dispune de o experiență de peste 15 ani în domeniul horticulturii și
peisagistic iar produsele comercializate corespund nevoilor și cerințelor pieței românești și
nu numai.
Abordând critic oferta firmei menționate observăm că acesta, deși se ocupă și de
partea ornamentală a pepinierei, nu face din acesta o prioritate, precum noi. De asemenea,
în privința arborilor și arbuștilor ornamentali nu prezintă prețuri concrete, doar faptul că
acesta se situează între anumite sume, în funcție de înălțime și specie iar faptul că prețurile
încep de la 20 lei noi indică comercializarea produselor doar la o vârstă de peste 2 ani.
La toate acestea se adaugă lipsa transportului și vânzarea produselor doar prin
intermediul pepinierei propriu- zise (nu există contracte cu magazine de profil sau de
prezentare).
Drept avantaje importante menționăm o ofertă mai vastă de butași de arbori
ornamentali (produc în plus: arțar, platan, tei, alun turcesc, mesteacăn, salix caprea –
mărțișor plângător, salcie plângătoare, ulmus label – ulm și globoasa - catalpa) dar acestea
nu se regăsesc în oferta de arbuști ornamentali (oferă aceleași specii întâlnite și în pepiniera
noastră).
Promovarea pepinierei concurente este realizată în mod profesional. Observația se
bazează pe consultarea paginii Web a acesteia 5 . În crearea site-ului remarcăm colaborarea
cu firma de publicitate și creație Web Invento. Cu toate aceste a, site-ul nu a mai fost
actualizat din anul 2010 iar o analiză a paginii Web a firmei Invento ne dezamăgește
5
Vezi http://www.pepinierasarusi.ro/index.ht ml
16
profund. Pentru o astfel de firmă reprezintă lipsă de profesionalism ca propriul domeniu să
dea dovadă de amatorism.
Un rezumat al celor prezentate mai sus vom prezenta în schema următoare:
Pepiniera Săruși
6
Informație preluată din articolul Pepinierele salvează pădurile Aradului scris de Claudia Untaru pentru
„Gl asul aradul ui”.
17
La momentul actual există în pepinieră puieți de cer, carpen, salcâ m şi stejar roşu.
În aceste condiții, chiar și în cazul, absurd, al unei concurențe acerbe în zonă, singura
specie comună ofertelor noastre este stejarul roșu.
Cu toate că acesta este foarte bine cotată în rândul pepinierelor din județ, din
punctul de vedere al spațiului de întindere și a tehnologiei utilizate, totuși, ea nu poate
constitui un concurent important pe piață. Motivul principal pentru acesta este faptul că
aparține unui ocol silvic privat iar materialul forestier de reproducere este întrebuințat
prioritar pe raza acestuia.
În ceea ce privește strategia de marketing, exceptând un articol întâlnit în ziarul
Glasul aradului și Adevărul, nu am întâlnit alte informații pe internet. Chiar și acel articol
nu poate fi considerat a face parte dintr-o strategie de marketing ci, mai degrabă, o
modalitate de a scoate în evidență activitatea ocoalelor silvice private din regiunile arădene
și bihorene. Nu avem cunoștință despre o altă metodă de promovare a produselor.
Mai jos vom prezenta o analiză asemănătoare celei precedente:
Pepiniera Târnova
18
VI. Sumarul și implementarea strategiei de
marketing
1. Strategia de marketing
A. Strategia de preț
19
se îndoieşte de calitatea produsului, iar un preţ mare poate fi susţinut doar printr-o imagine
de marcă.
Firma noastră a avut în vedere câteva obiective atunci când a fixat prețurile 7 în
discuție:
Prețurile trebuie să acopere în întregime costurile;
Preţurile nu le vor depăşi pe acelea cerute de concurenţii
apropiaţi;
Preţurile vor fi stabilite astfel încât să descurajeze
pătrunderea de noi firme pe piaţă;
Preţurile trebuie să asigure o recuperare a investiţiei într-o
perioadă de trei ani.
Cu toate acestea, profitul nu este singurul motivator al afacerii astfel că am stabilit
simultan mai multe obiective legate de: calitate, rentabilitate, siguranţă, vânzări,
concurenţă, imagine în societate, etc., pentru înfăptuirea cărora utilizăm strategii
corespunzătoare şi tactici asociate.
B. Strategia de promovare
Strategia de promovare se va axa pe crearea unei bune reputații atât din punct de
vedere al calității puieților și plantelor ornamentale furnizate, cât și din punctul de vedere
al calității puieților forestieri și a transportului (realizat conform standardelor recunoscute).
Astfel, pentru promovarea societății se vor utiliza „fluturașe”, pliante, mape
informative și un Website pentru început. De asemenea, se încearcă transferarea atenției
dinspre general spre particular în ceea ce privește clientela firmei. Astfel, se vor înmâna
mape informative (consistente în ceea ce privește întreaga activitate a societății)
reprezentanților composesoratelor, a obștilor și proprietarilor importanți de pădure.
Acestea vor fi distribuite în perioada de inerție a firmei (recte perioada de dezvoltare a
puieților și plantelor ornamentale) pentru ca, în eventualitatea unei comenzi, clientul să
poată beneficia de serviciile noastre complete.
Promovarea se va realiza pe două coordonate: „fluturași” pentru partea
ornamentală a produselor și mape imformative distribuite potențialilor clienți interesați de
puieții forestieri ai pepinierei.
7
Acestea nu sunt enunțate explicit de majoritatea firmelor dar am considerat că este mai onest să le
menționăm.
20
Pentru realizarea unei strategii naționale mai eficiente au fost puse bazele unui site
pe internet (Website) 8 cu rol de informare în ceea ce privește domeniul de activitate și
realizările de până în acel moment (clienți avuți, prețuri practicate etc.). La acestea am
adăugat un blog unde sunt prezentate detaliat dezvoltarea puieților și metodele folosite de
noi pentru a obține produse de cea mai înaltă calitate.
8
Realizarea acestuia nu a necesitat costuri suplimentare deoarece managerul firmei a asolvit un liceu cu
profil matemat ică-informatică, are un atestat în acest domeniu și este capabil să creeze pagina Web atât din
punct de vedere tehnic cât și informativ.
21
VII. Managementul activit ăților
Managementul societății va fi asigurat de către unul dintre asociați, care se va
preocupa de dezvoltarea firmei create și de asigurarea profitabilității prin intermediul unui
management performant. Un plus al acestei afaceri este colaborarea strânsă dintre cei doi
asociați pentru a nu se pierde din vedere legătura neapărat indisolubilă între calitatea
produselor oferite pe piață și prețul corect atribuit acestora.
1. Structura organizatorică
Manager
Inginer silvic
Tractorist Paznic
↑↑↑
Figura 1: Organigrama firmei „Maxim Brad S.R.L”
22
2. Planul de personal
23
7. Acordarea de feedback tuturor celor vizați de activitatea
decizională, atât personalului din cadrul firmei, cât și persoanelor
din exteriorul organizației cu care se stabilesc raporturi economice;
8. Stabilește anual, împreună cu specialistul silvic, obiectivele
generale de dezvoltare;
9. Comunică fiecărui angajat definitiv obiectivele generale și
specifice previzionate pentru fiecare sector al pepinierei și
urmărește ca acestea să fie comunicate personalului angajat în
regim sezonier din cadrul fiecarui sector de muncă;
10. Aprobă bugetul de venituri și cheltuieli (BCV) și rectificările
acestuia;
11. Elaborează planificările de investiții financiare și/sau tehnologice
și/sau de resurse umane;
12. Întocmește planurile manageriale anuale și semestriale pe baza
analizelor efectuate;
13. Organizează departamentele și echipele în funcție de necesitățile
firmei și de activitățile planificate;
14. Asigură coordonarea între diferitele departamente din cadrul
societății;
15. Elaborează proiectul de buget și proiectul de achiziții tehnologice
în vederea satisfacerii dezideratelor de rentabilitate și
competitivitate pe piață ale pepinierei;
16. Identifică oportunităţi de afaceri;
17. Întocmește și/sau avizează documentația pentru investiții;
18. Reprezintă organizația în relațiile cu terțe persoane fizice sau
juridice în conformitate cu împuternicirea acordată de A.G.A.;
19. Încheie actele juridice în numele și pe seama organizației,
conform împuternicirii acordate de către A.G.A.;
Sectorul strict tehnic al activității pepinierei va fi coordonat de către al doilea
asociat, inginer silvic. Sarcinile și atribuțiile acestuia sunt următoarele:
1. Conduce activitatea de producție, urmărește și răspunde de
realizarea sarcinilor zilnice ale personalului în conformitate cu
programul stabilit;
2. Urmărește aplicarea politicii societății în domeniul calității;
24
3. Urmăreste exploatarea utilajelor și instalațiilor în condiții
tehnice respectându-se cu strictețe disciplina tehnologică de muncă,
prevenirea oricăror avarii, incendii, explozii sau accidente tehnice
și comunică managerului problemele întâmpinate;
4. Răspunde de eficiența și calitatea lucrărilor efectuate
personal și de personalul din subordine;
5. Răspunde de respectarea termenelor stabilite de A.G.A. în
executarea sarcinilor;
6. Respectă programul fabricației și urmărește, pe întregul flux,
condițiile de calitate impuse prin documentația de execuție.
Datorită posibilităților reduse pe care le au pepinierele de a asigura continuitatea
procesului de muncă pe întreaga perioadă a anului, permanentizarea muncitorilor este
îngreunată, la ora actuală revenind în pepinierele centrale 9 2,04 ha cultivate cu specii
forestiere la un muncitor permanent.
Majoritatea lucrărilor manuale în pepinieră sunt, însă, efectuate de către
muncitorii sezonieri. Aceștia sunt necalificați și, astfel, au o responsabilitate mai scăzută
10
față de standardul calitativ al firmei , în anumite condiții. Soluția pentru depășirea unor
asemenea probleme și îmbunătățirea organizării muncii în pepinieră este permanentizarea
lucrărilor. În acest sens, vom încerca fidelizarea angajaților sezonieri care au dovedit
îndemânare și hărnicie și organizarea muncii prin „specializarea” în același sector al
pepinierei.
9
Media întâln ită în pepinierele centrale se regăsește și în pepin ierele particu lare la ora actuală.
10
G. Lienert, Cercetări privind consumul de muncă în lucrările de pepinieră, în Analele ICAS, nr. 1, 1936,
p. 86.
25
2. Rezultatele financiare
2013 2014 2015 2016 2017
Nr. crt. Indicator
Suma în RON
Venituri din
1. exploatare 40.000. 25.000. - - -
forestieră
Venituri din
2. comercializarea 840.000. 950.000. 950.000. 980.000. 980.000.
produselor
3. Alte venituri - - - - -
TOTAL
4. 880.000. 975.000. 950.000. 980.000. 980.000.
VENITURI
Cheltuieli
pentru
5.
exploatare din
care:
6. Cost sămânță 9.000. 9.500. 9.800. 10.000 10.200.
Cost erbicide,
7. fungicide, 1.836. 1.950. 2.000. 2.200. 2.400.
insecticide
8. Cost utilități 2.400. 2.500. 2.600. 2.700. 2.800.
9. Îngrășăminte 1.600. 1.600. 1.700. 1.900. 2.000.
Cost închiriere
10. 720 800 820 900 920
linie telefonică
Costuri cu
11. personalul și 113.400. 135.000. 139.000. 140.000. 145.000.
asimilatele
12. Amenajări 16.000. 1.000. 1.000. 1.000. 1.000.
Combustibil și
13. 3.500. 4.000. 4.500. 5.000. 5.500.
lubrifianți
14. Plasă gard 2.600. - - - -
15. Plasă ambalat 350 600 400 600 400
Taxe și
16. cheltuieli 700 - - - -
constituire
17. Amortizări 12.367. 12.367. 12.367. - -
18. Alte cheltuieli 1.000. 1.000. 1.000. 1.000. 1.000.
Cheltuieli
19. 37.422. 44.550. 45.870. 46.200. 47.850.
financiare
TOTAL
20. 202.895. 214.867. 221.057. 211.500. 219.070.
CHELTUIELI
PROFIT
21. 677.105. 760.113. 728.943. 768.500. 760.930.
BRUT
IMPOZIT PE
22. 108.336,8 121.618,08 116.630,88 122.960. 121.748,8
PROFIT
23. PROFIT NET 568.768,2 638.494,92 612.312,12 645.540. 639.181,2
26
3. Calculul venitului net
*** Rata internă de rentabilitate nu mai trebuie calculată deoarece venitul net este
pozitiv pe parcursul celor cinci ani de desfășurare a afacerii.
4. Indicatorii de rentabilitate
27
IX. Concluzii
Profitabilității sale;
Aportului propriu de numerar pentru realizarea
investițiilor;
28
X. Bibliografie
1. Aldhous, J.R., Nursery Practice. Forestry Commission Bulletin, No. 43, London,
1972.
2. Brețcanu, N., Tehnica culturilor silvice (ed. A II-a), Editura Agro-silvică de stat,
București.
3. Chiriță, C., Ameliorarea solului în pepinierele silvice, Editura de stat, București.
4. Discuțeanu, V., Dumitrescu, T., Dovrescu, V., Pepiniera forestieră centrală,
Editura Agro-silvică, București.
5. Enescu, V., Semințe de arbori și arbuști, Editura Agro-silvică de stat, București.
6. Enescu, V., Marian, A., Vlad, V., Cultura pădurilor, Editura didactică și
pedagogică, București.
7. Gordon, A.G., Rowe, D.C.F., Seed manual for ornamental trees and shrubs.
Forestry Commission Bulletin, London, 1982.
8. Gosling, P.S., Dormant tree seeds and their pre(sowing) treatment. Arboriculture
Research Note, 1988.
9. Hulea, A., Contribuții la stabilirea tehnicii de cultură în pepiniere a unor specii
rășinoase exotice forestiere, Revista pădurilor, Nr. 9, 1962, pp. 519-525.
10. Le Bouler, H., Cours de pepiniere forestiere, Editura E.N.I.T.E.F., Paris, 1989.
11. Miulescu, I., Bakos, V., Tehnica culturilor silvice – Semințe și butași, Editura
Ceres, București, 1972.
12. Purcelean, Șt., Cocalcu, T.S., Cultura speciilor lemnoase ornamentale, Editura
Agro-silvică, București, 1969.
13. Radu S. Cristescu, V., Medii nutritive pentru recipienți și paturi de vegetație.
ICAS, Seria a II-a, 1976.
14. Radu, S., Cristescu, V., Producerea puieților de rășinoase din diferiți recipienți.
ICAS, Seria a II-a, 1981.
15. Radu, S., Tehnologii noi de producere a puieților forestieri. În sprijinul
perfecționării profesionale. ICAS, 1975.
16. Rubțov, Șt., Cultura speciilor lemnoase în pepnieră, Ediția a II-a, Editura Agro-
silvică, București, 1961.
29
17. Rubțov, Șt., Ecologia și cultura speciilor lemnoase în pepinieră, Editura Ceres,
București, 1971.
18. Schopmeyer, C. S., Seed of woody plants in the United States, Agriculture
Handbook No. 450, For Serv.-U.S. –D.A., Washington, D.C., 1974.
19. Simionescu, A., Dițu, I., Protecția pădurilor (manual), Editura didactică și
pedagogică R.A., București, 1993.
20. Vlase, I.L., Conservarea semințelor forestiere, Editura Ceres, București, 1982.
21. ***, Combaterea chimică a buruienilor în culturi silvice. MM Romsilva, ICAS,
București, 1990.
22. ***, Îndtumări tehnice – Silvicultură – 1.(2). Cultura pădurilor – pepiniere(1977).
Editat de MEFMC-Dep. Silviculturii, București.
23. ***, Instrucțiuni privind producerea, utilizarea și controlul genetic al materialelor
forestiere de reproducere, Editura M. Silvic, București, 1988.
24. ***, Production des plantes forestieres et plantations, Revue francaise, numero
special 3., pp. 191-331, Paris, 1986.
25. ***, Tehnica culturilor forestiere – Pepiniere. MAS, DGCS, Editura Agro-silvică
de stat, București, 1955.
26. ***, Pepiniere: metode și procedee pentru cultura în pepinieră a principalelor
specii forestiere și ornamentale – Recomandări tehnice, Tipografia S.C.
TYPOKER-EXIM S.R.L., București, 1994.
30
XI. Anexe
1. Analiza SWOT
2. Prezentarea succintă a arborilor și arbuștilor ornamentali:
Magnolia liliglora „nigra” – Magnolia
Prunus cerasifera „nigra” – Prun ornamental
Prunus triloba – Cireș ornamental
Thuja occidentalis - Tuia
3. Fișe tehnice detaliate ale speciilor de arbori și arbuști forestieri:
Abies alba Mill. – Brad alb
A. grandis (Dougl.) Lindl. – Brad uriaș
Picea abias (L.) Karst – Molid
Fagus sylvatica L. – Fag
Quercus robur L.- Stejar pedunculat
Q. petraea Lieb. – Gorun
Q. polycarpa Schur. – Gorun transilvănean
Q. pedunculiflora C. Koch – Stejar brumăriu
Q. pubescens Wild. – Stejar pufos
Q. rubra L. – Stejar roșu
Thuja occidentalis L. – Tuia
4. Lista de prețuri
5. Lista angajaților și salariile practicate
6. Fotografii demonstrative
31
1. Analiza SWOT – ANEXA 1
Puncte tari Puncte slabe
§ Proprietatea pe care se construiește § Accesibilitatea prea mare impune pază
pepiniera aparține societății; suplimentară;
§ Lipsa concurenței serioase în domeniu pe § Amenințarea dăunătorilor în pepinieră;
raza Ocolului Silvic Sebiș-Moneasa; § Dificultăți în accesarea de credite bancare;
§ Defrișări masive în întreaga țară; § Durata de dezvoltare relativ îndelungată a
§ Zonă accesibilă cu orice mijloc de puieților,atât a celor ornamentali cât și a
transport și racordată la utilități; celor forestieri;
§ Vecinătatea cu stațiunea Moneasa unde § Perioadă de inerție în primul an al afacerii
cererea de arbuști ornamentali este foarte astfel că sustenabilitatea pepinierei depinde
mare în fiecare an; strict de capacitatea managerului și a
partenerului său de a produce fonduri pentru
§ Modernizarea portofoliului de produse al continuarea activității;
pepinierei, în concordanță cu nevoile pieței
românești (deocamdată); § Stabilitate relativă a personalului angajat
§ Angajarea unor specialiști tineri, cu o pe o perioadă determinată ceea ce crează
necesitatea instruirii noilor veniți;
viziune orientată spre client;
§ Sistem motivațional uneori neadecvat
§ Posibilități de realizare a produselor și complexității activităților și volumului de
serviciilor la nivelul standardelor de calitate muncă;
propuse;
§ Folosirea unui număr insuficient de
§ Preocupare pentru întreținerea unor relații metode și tehnici de promovare a vânzărilor;
de colaborare cu clienții;
§ Producător autorizat al material forestier
de reproducere.
Analiza
Riscuri
Oportunități
SWOT § Catastrofe naturale;
§ Politici declarate de promovare a unei § Incendii provocate de răuvoitori;
atitudini ecologice la nivel european;
§ Practici care prezintă vagi caracteristici de
§ Programe naționale de împădurire; concurență neloială sau publicitate negativă;
§ Activitatea unor ONG-uri pentru orga-
nizarea de activități propice reîmpăduririlor; § Posibila demarare a unor exploatări de
uraniu în zonă. Sunt indicii că ar exista
§ Posibilitatea de exploatare a unei zone zăcăminte ale acestui minereu.
împădurite din proprietate pentru obținerea § Numărul mare al pepinierelor
fondurilor necesare dezvoltării actualei aparținătoare ROMSILVA care vând puieți
afaceri; la prețuri mici;
§ Oportunități de accesare a unor fonduri § Instabilitate sistemului economico-
europene nerambursabile pentru
achiziționarea de utilaje performante; financiar național;
§ Dezvoltarea produselor, datorită § Existența în legislație a unor elemente
contradictorii și conflictuale;
cunoștințelor acumulate în acest domeniu,
dar și tendința de diversificare a gamei de § Lipsa educației în domeniul silvic. Aceas-
produse; ta determină noii improprietăriți ai pădurilor
mai degrabă să își vândă pădurea decât să o
§ Importanța și necesitatea reîmpăduririlor; conserve . Principalele motive sunt
§ Obligativitatea reîmpăduririlor, exprimată mentalitatea și venitul scăzut al românilor
prin legislația în vigoare; de rând;
§ Crearea piețelor europene și necesitatea § Costurile necesare unei astfel de acțiuni și
stabilirii relațiilor în cadrul acestora; lipsa unei legislații europene clare pentru
§Legislație favorabilă în cadrul UE. următorii ani.
32
ANEXA 2. Prezentarea succintă a arborilor și arbuștilor ornamentali
PRUNUS TRILOBA
Date tehnice:
Înălțimea la livrare → variază;
Înălțimea la maturitate → 1,5 m;
Perioada de plantare → octombrie-decembrie, februarie-aprilie;
Distanța minimă de plantare → ;
Loc de plantare → zonă însorită ;
Cerințe față de sol → permeabil, reavăn, calcaros;
Perioada de înflorire → aprilie.
TUJA OCCIDENTALIS
Date tehnice:
Înălțimea la livrare → 40-60 cm ;
Înălțimea la maturitate → 5-6 m;
Perioada de plantare → martie-noiembrie;
Distanța minimă de plantare → 60-80 cm;
Loc de plantat → soare/semiumbră;
Cerințe față de sol → se evită locurile secetoase;
Perioada de înflorire → nu are.
33
ANEXA 3
Rășinoase
34
Perioada de recoltare fiind astfel foarte scurtă, această operație trebie să se facă cât
mai repede, spre a nu se pierde fructificația datorită diseminării. Dintr-un hectolitru de
conuri rezultă între 5 și 7 kg semințe dezaripate parțial.
Semințele de 4-6 mm au o formă piramidală, în trei colțuri și sunt de culoare
gălbuie. Ele sunt prevăzute cu o aripă concrescută, rigidă, în lungime de la 8 la 13 mm de
culoare galben-brună.
Particularitățile semințelor. Semințele de brad diferă de cele ale molidului și
pinului printr-o longevitate naturală mult mai redusă și prin alte particularități biologice și
morfologice, care impun procedee specifice de recoltare, extragere din conuri, dezaripare și
păstrare, precum și metode diferite de pregătire a semințelor în vederea semănatului.
Tegumentul extern al semințelor de brad este bogat în uleiuri eterice care au un
efect de inhibare a germinației, dar favorizează păstrarea semințelor, de regulă pe durata
unui singur an. O altă particularitate o constituie umiditatea lor destul de ridicată (cca.
40%) apropiată de umiditatea conurilor de brad la data desfacerii lor. Datorită acestei
umidități, zvântarea semințelor până la limita de 11-12% trebuie să fie suficient de lentă și
să începă încă din conuri.
Spargerea pungilor de rășină duce la scăderea procentului de germinație, de aceea
se va căuta să se recolteze conurile întregi și să se depoziteze ca atare în vederea uscării.
După recoltare conurile se usucă la umbră sau la soare, pentru desfacerea solzilor,
ori în încăperi încălzite.
Separarea solzilor se face cu ajutorul ciururilor, vânturătoarelor, după care se
dezaripează cu mașina de dezaripat.
În cazul loturilor mici, semințele se freacă cu mâna și se dau în vânt.
Dintr-un hl de conuri rezultă 4,2-6,4 kg sămânță aripată și 3,5-5,5 sămânță
dezaripată. Într-un kg sunt 13.000-20.000 semințe.
După extragerea din conuri semințele se zvântă prin depozitare în încăperi
neîncălzite, în straturi cu grosime de circa 5 cm, care se răvășesc de 2-3 ori zilnic, timp de
2-3 săptămâni. Întrucât după prelucrare semințele de brad au totuși o umiditate evidentă
mai mare decât cele de molid sau de pin (ceea ce contituie și cauza principală a longevității
lor reduse), zvântarea se va continua, fără urmări negative până la limita de 11-12 %.
În cazul când urmează a fi folosite numai în primăvara următoare recoltării,
semințele de brad pot fi depozitate deschis, în straturi cu grosimea de 10-15 cm sau în
grămezi de aproximativ 4 kg, în poduri, încăperi neîncălzite, pardosite cu lemn sau ciment.
35
Înainte de depozitare, conținutul de apă al semințelor trebuie redus prin zvântare atentă
până la 12-13% umiditate relativă.
Tratamente pregerminative. Pentru semănăturile de primăvară se recomandă
tratificarea în nisip sau humus. Semințele păstrate în borcane sau saci se umectează în apă
călduță sau soluție de hipermanganat în concentrație de 15% pe o durată de 3-5 zile, înainte
de semănare.
Particularitățile plantulelor. La brad plantulele apar de regulă după 15-25 zile
de la semănare. Ele au 5-6 cotiledoane, lungi de 20-30 mm și 2 mm lățime, care ies
deasupra solului, înverzesc și servesc la fotosinteză o perioadă scurtă de timp (germinație
epigee). Cotiledoanele cad numai în anul al treilea sau al patrulea. Spre deosebire de
primele ace, cotiledoanele au partea superioară ușor curbată și prevăzută cu stomate
vizibile sub forma unor puncte alburii sau albăstrui, în timp ce partea inferioară are
culoarea verde strălucitoare. Primele ace apar direct deasupra cotiledoanelor, ele sunt
asemănătoare cu acele plantelor mature, dar mai scurte decât cotiledoanele. În primul
sezon de vegetație, de regulă, apare un singur verticil de frunzulițe, urmat de cotiledoane și
se dezvoltă rădăcina plantulei, în timp ce primele ace apar numai în anul al doilea. În
primul an creșterea puieților de brad este lentă, la finele sezonului de vegetație se formează
numai singure mugure terminal. În anul al doilea începe să apară mai distinct lujerul
terminal, iar în anul al treilea dau și lujerii laterali. De obicei, mugurii laterali încep să se
formeze în al doilea an, spre toamnă.
Tehnici de multiplicare sexuată. Semănăturile în câmp deschis, se pot executa
toamna sau primăvara. Perioada optimă de semănare, este luna septembrie-octombrie
pentru semănăturile de toamnă și sfârșitul lui martie- începutul lui aprilie pentru
semănăturile de primăvară. În ambele situații semănarea se poate face la strat sau pe rând,
cu distanța de 20 cm între rigole și rânduri. Adâncimea optimă de semănare: 2-2,5 cm, în
cazul semințelor de calitatea I-a, norma de semințe este de 22g/m.l., iar la semințele de
calitate mai slabă norma de sămânță se mărește cu 5-10 g. Adâncimea de semănare: 2-2,5
cm. Acoperirea semințelor se face cu amestec omogen de humus de fag (50%), humus de
molid (20%), litieră de molid (20%) și nisip (10%).
În cazul semănăturilor de toamnă peste straturi sau rânduri se va așterne un strat
protector de frunze sau mușchi, în grosime de 5-10 cm. Același lucru se poate face și la
semănăturile de primăvară, în vederea menținerii umezelii în sol. În momentul răsăririi se
va ridica stratul protector de pe rânduri sau rigole. Umbrirea în proporție de 40-50% a
straturilor înaintea răsăririi este obligatorie, în cazul când lipsește adăpostul lateral.
36
Răsărirea se produce la 15-25 zile. Desimea optimă la ml de rigolă în cazul când puieții nu
se repică este de 20-30 buc., iar în cazul repicării ulterioare desimea optimă pe ml de rigolă
este de 30-40 buc. Lucrările de întreținere sunt cele obișnuite; udarea se va face moderat,
deoarece excesul de umiditate duce la o slabă dezvoltare a rădăcinilor și în general a
puieților. Puieții de brad au sensibilitate medie față de Fusarium, iar tratamentele cu
fungicide alternate cu zeamă bordeleză sunt obligatorii, înainte și după răsărire. Durata
ciclului de producție în cazul puieților produși prin semănătură în teren deschis, în vederea
repicării, este de doi ani pentru realizarea unui diametru minim la colet de 1mm. Pentru
puieții apți de plantat, rezultați din semănături în câmp deschis durata ciclului de producție
este de 4-5 ani, când diametrul minim la colet este de 5 mm. Producerea puiețilo r pentru
spații verzi, se face prin repicare la scheme de 60x50; 90x60 cm, cu o durată minimă a
ciclului de producție de 3-5 ani.
Semănăturile în solarii se pot face toamna și primăvara. Compoziția patului
germinativ, precum și pregătirea amestecului, sunt descrise în partea generală. Tratamentul
cu fungicide și zeamă bordeleză sunt obligatorii, felul substanțelor și modul de aplicare a
tratamentelor fiind prezentate anterior. În cazul semănăturilor de toamnă, peste semănături
se așează un strat protector de mișchi sau frunze, în grosime de 5-10 cm. Semănarea se
face în rigole. Adâncimea de semănare: 1-2 cm; distanțaîntre rigole de 4 cm. Norma de
sămânță la m² de pat nutritiv se stabilește în funcție de calitatea seminței și indicele de
producție stabilit, în cazul bradului 40 puieți pe m.l. La semănăturile de primăvară se vor
folosi aceleași tratamente pregerminative, ca și la semănăturile efectuate în câmp deschis.
Modul de întreținere și de aplicare a îngrășămintelor, se prezintă în partea ge nerală. Durata
ciclului de producție este de 1-2 ani.
Tehnici de multiplicare vedetativă. Altoirea dă bune procente de prindere (90%)
atunci când este făcută în sere încălzite, la temperaturi ce variază între 14-22°C, cu o
umezeală relativă a aerului mai mare de 80%. Puieții de grosimea unui creion se plantează
în pungi de masă plastică cu un an înaintea altoirii. Pungile se țin în pepinieră, unde se
întrețin prin plivire, udare și mobilizare. Toamna, înainte de primul îngheț, se introduc în
seră, la temperaturi joase. Cu aproximativ o lună înaintea altoirii, temperatura se ridică
progresiv la 20-24°C, pentru ca portaltoiul în momentul altoirii să fie în faza de
înmugurire. Perioada optimă de altoire este luna februarie. Metoda de altoire cu ce le mai
bune rezultate este placajul lateral.
37
Pe măsură ce altoiul începe să crească, se vor face 4-5 reduceri ale portaltoiului.
Plantele altoite se scot la începutul verii în pepinieră, într-un loc umbrit, unde se vor
întreține în mod corespunzător, până în momentul repicării în teren deschis.
Rezultate bune se pot obține și prin altoirea în teren liber, primăvara, după aceiași
tehnică, folosită în sere.
Specie exotică de interes forestier în țările din Centrul Europei, a cărei cultură
experimentală s-a încercat și la noi, în subzona fagului. Este vătămat de înghețuri târzii și
sensibil la uscăciune.
Caracteristicile semințelor. Fructifică începând de la vârsta de 40-45 ani la
intervale de 3-5 ani. Recoltarea se face în august-septembrie, ca și la celelalte specii de
brad. Facultatea germinativă: 30-60%. Număr de semințe la kg: 26.000-63.000 (40.000).
Vitalitatea semințelor se poate conserva pe timp de 2-5 ani, după scăderea
progresivă a umidității acestora la nivelul de 7-9% și conservarea în recipienți ermetici, la
temperaturi variabile între -15 și +4°C.
Tratamente pregerminative recomandate Se recomandă stratificarea în nisip
reavăn pe o perioadă de 28-30 zile înaintea semănării, sau înmuierea în apă la temperatura
camerei, timp de 48-72 ore.
Tehnici de multiplicare sexuată. Se seamănă în solar primăvara devreme în
rigole late de 1 cm și adânci de 2,5 cm, distanțate la 4 cm. Norma de semințe este de 10 g
pe metru de rigolă. Semințele primite din străinătate au avut o putere germinativă de 35-
47%.
Acoperirea rigolelor se face cu humus de rășinoase amestecate cu nisip.
Se execută lucrări de întreținere obișnuite, ca la toate rășinoasele, în principal
plivirea buruienilor și udatul. Patul gernimativ până la răsărirea plantulelor trebuie să fie în
permanență udat. După răsărirea completă se fac tratamente preventive contra fusariozei,
cu 2-3 fungicide alternativ și cu zeamă bordeleză.
Răsărirea se produce după aproximativ 3 săptămâni, puieții atingând la sfârșitul
primului sezon de vegetație înălțimi de 7-12 cm și lungimea rădăcinii de 12-16 cm.
38
În primăvara următoare puieții se scot și se repică în locuri adăpostite, umbrite,
sau în pepinieră sub umbrare.
Pentru obținerea plantelor de talie mare, ornamentale, de plantat în spații verzi, se
repică puieți de 1+2(3) ani în pepinieră la schema de 1m x 0.80m.
Tehnici de multiplicare vegetativă. Se poate folosi altoirea pe portaltoaie de
Abies alba pentru obținerea unui număr limitat de exemplare.
39
La urcarea în arbori se folosesc scări, iar la cules foarfeci cu coadă și mai rar
piepteni. Greutatea unui hl de conuri la recoltare variază între 23-30 kg, iar după uscare la
volumul corespunzător între 19-24 kg.
Păstrarea conurilor până la extragere sau până la expedierea la uscătorie se face în
straturi subțiri sau pe rafturi, pentru a evita încingerea. Semințele dezaripate se păstrează în
vase de metal sau sticlă, închise ermetic și își pot păstra puterea germinativă până la 4 ani.
Particularitățile semințelor. Semințele au cca. 4 mm și sunt de culoare brun-
negricioasă; au aripă neconcrescută de cca. 12 mm lungime. Dintr- un hl de conuri rezultă
1,0-1,9 kg sămânță aripată și 0,8-1,6 kg sămânță dezaripată. Numărul de semințe la kg este
cuprins între 133.000-181.000. Semințele dezaripate, cu umiditate redusă până la 6%, se
păstrează în vase de metal sau sticlă, închise ermetic, în depozite neclimatizate, cu
temperatură medie anuală până la 14°C.
Tratamente pregerminative. Semințele sănătoase, pline, selecționate prin
vânturare și al căror procent de germinație și energie germinativă s-a stabilit anticipat, se
țin în apă rece timp de 24-(48) ore sau în zăpadă timp de 15-30 zile. După alte surse, chiar
o stratificare la rece pe o durată de 2 – 3 săptămâni poate ameliora energia germinativă.
Particularitățile plantulelor. În condiții normale, semințele de molid germinează
după cca. 3-4 săptămâni. Germinația este epigee. La apariția din sol, plantula are un verticil
cu 5-10 cotiledoane îndoite, de 15-17 mm lungime, mai lungi decât primele ace, cu patru
muchii și fără canale rezinifere. În semănături rare, după apariția cotiledoanelor, tulpinița
stagnează în creștere și se dezvoltă radicele și micile rădăcini orizontale; apoi tulpinița își
reia creșterea și formează până în toamnă un mic lujer de 3-5 cm lungime, iar în al doilea
se formează primul verticil și puietul ia o formă caracteristică de piramidă. În semănături
dese, în primul an nu se dezvoltă decât cotiledoanele, iar axul se termină cu un mugure
terminal, în anul al doilea pe lujerul terminal se formează ramuri laterale, iar în anul al
treilea ace nedințate și se formează primul verticil.
Tehnici de multiplicare prin semințe. Ca și în cazul altor rășinoase și la molid se
recomandă semănarea în solar. Amenajarea acestora și compoziția patului nutritiv au fost
prezentate în partea generală a îndrumărilor de față.
Semănarea se face în rigole înguste de 1 cm, distanțate la 4 cm.
Norma de semănare, pentru semințe de calitatea I-a variază între 1,5-2,5 pe m
liniar de rigolă, adâncimea optimă de semănare este cuprinsă între 2-2,5 cm. Acoperirea
semințelor pe rigolă se face cu humus de rășinoase cernut, amestecat cu nisip (în proporție
de 3:1), pe o grosime de aproximativ 1 cm.
40
Până la răsărire stratul superior în care germinează semințele va fi menținut în
stare reavăn-jilavă, prin stropiri cu 0,8-1 litru pe m². În continuare, udările se fac, de
regulă, la 2-3 zile, în funcție de starea vremii și de umiditatea patului vegetativ.
Preîntâmpinarea și combaterea culcării puieților (fusariozei) se vor face prin
aplicarea tratamentelor cu fungicide corespunzătoare.
Lucrările de întreținere în solar sunt aceleași pentru toate speciile de rășinoase și
se găsesc descrise în partea generală a îndrumărilor. O atenție deosebită se va acorda
lucrării de plivire a buruienilor, favorizate de fertilitatea și umiditatea mediului respectiv.
Pentru a evita smulgerea și dislocarea plantulelor firave de rășinoase, plivirea buruienilor
va fi precedată de o udare mai consistentă a patului și se va efectua cu mare atenție.
La aproximativ o lună după răsărire, în culturile prea dese se face o rărire cu
foarfeca, pentru a se realiza indicele optim de producție (50 puieți pe m.l. pentru repicajul
de toamnă și 60 puieți pe m.l. pentru repicajul de primăvară). Distanța de repicare va fi de
20 cm între rânduri și 6 cm pe rând.
Pentru fortificarea și lignificarea puieților crescuți în solar, îndepărtarea la timp a
foliei protectoare și sistarea udărilor, ca și a fertilizărilor cu azot, au o importanță
deosebită.
Puieții repicați pot deveni apți de plantat după 2-3 ani.
Scosul puieților se face primăvara devreme, după care aceștia se depozitează la
șanț, în ghețării, sau în saci de polietilenă păstrați în beciuri răcoroase.
Pentru obținerea pomilor de iarnă sau a puieților ornamentali de talie mijlocie-
mare se repică puieții de 3-4 ani la schema de 0,8x1 m sau chiar mai rar.
Scurtă caracterizare. Arbore sau arbust exotic, originar din estul Americii de
Nord, cu înălțimi de 12-20 m. Se cultivă numai ca specie ornamentală. Este rezistentă la
umbră, crește încet, nepretențioasă față de sol, suportă fumul și gazele din orașe
industriale. Elimină substanțele numite fitoncide care omoară bacteriile din aer.
Semințele. Fructificația se produce abundent, la intervale de 2-3 ani. Maturația și
deschiderea conurilor se produce în septembrie-octombrie. Conurile sunt ovoide, au 8 mm
41
lungime, cu 3-5 perechi de solzi și 2-12 semințe. Sămânța are aripioare înguste. Dintr-un
kg de conuri se obțin circa 48 g de sămânță.
Recoltarea conurilor se face în septembrie, înaintea deschiderii acestora, fie cu
mâna de pe arbori, fie prin baterea ramurilor cu conuri și recoltare pe prelate așezate pe sol.
Prelucrarea semințelor se face prin vânturare și cernere prin site potrivite, s.a.
Semințele se păstrează în săculeți, în camere reci și uscate, sau în vase închise ermetic.
Durata de păstrare este de până la 2-3 ani.
Tratamente pregerminative recomandate. Specificăm două variante: umectarea
semințelor în apă caldă timp de 3-5 zile înaintea semănării, sau stratificarea în nisip reavăn
timp de 30 zile, la temperatura de 0-5°C.
Tehnici de multiplicare sexuată. Semănăturile se pot executa toamna
(octombrie- noiembrie) sau primăvara (începutul lunii aprilie), în pepinieră sau solar. Patul
germinativ din solar este comun pentru toate rășinoasele.
Semănarea în câmp se face la strat, manual, în rigole echidistanțate la 20 cm, iar în
solar la 6 cm.
Norma de semănare va fi de 1-1,5 g/m.l. sau 150-200 semințe de cal. I.
Adâncimea de semănare este de 1,5 cm toamna și de 1,0 cm primăvara în câmp,
iar în solar de 0,5 cm.
Acoperirea semințelor se face cu humus de pădure cernut, amestecat cu nisip.
Ca lucrări de întreținere obișnuite, se recomandă: umbrirea semănăturilor în
primul an; fertilizarea solului (dacă este nevoie) cu gunoi de grajd, sau îngrășăminte
chimice, cu un an înainte de semănare; spargerea crustei, plivirea buruienilor, prășitul
solului între rânduri, udatul la nevoie, ș.a. În primul an sunt necesare 5-6 lucrări, iar în al
doilea 4-5.
Pentru protecția plantulelor contra fusariozei tratamentele fitosanitare sunt
obligatorii, alternându-se câteva fungicide eficiente, la intervale de 3-4 zile.
Răsărirea se produce dipă 15-20 zile de la semănare. La vârsta de un an puieții
ating înălțimea de 5-10 cm, la doi ani de 15-20 cm, iar la trei ani de 25-30 cm. Desimea
optimă de cultivare este de 60 puieți/m.l., la vârsta de 3 ani.
Pentru obținerea plantelor de talie mare (ornamentale) se repică puieții de trei ani
din semănătură sau din repicaj (de 1+3) la schema de 80/80 cm. Se livrează după 4-5 ani cu
balot de pământ la rădăcină ambalat în plasă de sârmă, începânde de la talia minimă de 100
cm.
42
Tehnici de multiplicare vedetativă. Pe cale vegetativă tuia se înmulțește prin
butășire, marcotaj și altoire. Butășirea în sere calde dă rezultatele cele mai bune. Vârsta
plantelor mamă: 5-10 ani. Felul butașilor: lignificați sau verzi. Modul de confecționare:
butașii cu călcâi se fac din lujeri de 1-2 ani, se înlătură acele din partea lor inferioară pe o
porțiune de 5 cm și se înfig în stratul de butășire. Dimensiunile butașilor: lungime de
aprox. 15 cm, grosime la bază 2-3 mm. Perioada optimă de butășire în seră cu butași
lignificați este noiembrie-decembrie, în răsadnițe cu butași verzi este iulie-august.
Substratul de înrădăcinare: 1 parte turbă mărunțită fin și 2 părți nisip grosier de râu sau
perlit. Tratamente pentru stimularea înrădăcinării: RADISTIM 1 pentru butași verzi și
RADISTIM 2 pentru butași lignificați.
Temperatura în sere se ridică treptat până la 20-26°C. Umiditatea în aer trenuie să
atingă valori de 90-95%, care se realizează prin stropiri fine cu apă (ceață) la nivelul
butașilor și udarea vetrei serei. Substratul de butășire trebuie menținut în stare reavănă.
Perioada de formare a calusului poate dura până la 50 de zile, iar de înrădăcinare
până la 70-80 zile. Procentele de înrădăcinare sunt de 70-90. Butașii înrădăcinați se
transplantează în teren, în pepinieră, în perioada iunie-august, sub umbrare.
Altoirea se practicăpentru multiplicarea formelor decorative de tuia.
Marcotajul se execută prin arcuirea ramurilor inferioare și fixarea lor la sol, după
care se acoperă cu pământ.
Foioase
43
încât nu este potrivită nici pentru semănături imediate și cu atât mai puțin pentru depozitare
pe intervale mai îndelungate.
Jirul este o achenă în trei muchii, brun-roșcată, de 1-1,5 cm lungime. Câte una sau
două achene se găsesc într-o cupă lemnoasă de 1-3 cm lungime, acoperită cu apendiculi
țepoși.
Fructele fagului se coc în septembrie-octombrie. La maturitate cupa se deschide în
valve și diseminează jirul. Perioada optimă de recoltare este octombrie-noiembrie, iar
recoltarea se poate face de pe sol, manual.
Jirul poate fi păstrat de la recoltare până în primăvară cu pierderi reduse de
vitalitate, în depozite neclimatizate. În acest caz, el trebuie zvântat lent, la o temperatură
care să nu depășească 15°C, chiar dacă în acest fel operația se prelungește. Pentru zvântare,
fructele se depozitează într-un adăpost, într-un strat de cca. 10 cm grosime și se lopătează
la început mai des, apoi din ce în ce mai rar.
Depozitarea deschisă, în straturi subțiri (de 10-15 cm), este posibilă cu rezultate
satisfăcătoare, dar numai în mahazii cu atmosferă uscată.
Mai sigură este păstrarea închisă, în vase de sticlă sau cutii, ori în saci de
polietilenă sudați sau legați la gură; conținutul de apă al jirului în acest caz trebuie să fie în
jur de 10-12%.
În fine, o modalitate și mai bună de păstrare se poate realiza prin depozitarea în
ghețării cu gheață naturală sau în depozite reci, cu temperatură în jur de 0°C. Aici, jirul se
păstrează în saci de cânepă, care asigură o aerisire suficientă. Umiditatea jirului poate fi, în
acest caz, destul de ridicată și apropiată de aceea de la recoltare.
Pentru menținerea calității semințelor, care în momentul recoltării poate abea o
umiditate maximă de 50-55% sau, în mod curent, de 25-35% conținutul de apă al
semințelor trebuie redus până la 12%, dacă jirul urmează a fi folosit în primăvară.
Particularitățile semințelor. Puterea de germinație a semințelor de fag oscilează,
în funcție de calitatea acestora, între 65% (cal. III) și 80-85% (cal. I). Masa a 1000 de
semințe este cuprinsă între 190 și 235 g. Într-un kg sunt 4.250 până la 5.250 bucăți.
Tratamente pregerminative. Fagul are o germinație epigee. Plantula apare cu
două cotiledoane opuse, cu margini ușor ondulate, de culoare verde- lucioasă deasupra și
brumărie-albă dedesubt. Cotiledoanele au 30-35 mm lungime și 20-25 mm lățime și cad
curând dipă răsărire. Hipocotilul este gros, verdem de 60 mm lățime, păros pe partea
superioară. Primele frunze sunt opuse, asemănătoare frunzelor mature, dar mai scurte,
dințate, ușor păroase pe margini. Frunzele următoare sunt alterne, nedințate.
44
Tehnici de multiplicare prin semințe. Toamna jirul poate fi semănat imediat
după recoltare; primăvara perioada optimă de semănare este luna februarie- martie.
În ambele situații înainte de semănare, solul se pregătește bine și se dezinfectează
cu formalină de concentrație de 1%.
Semănarea se face în straturi, rigole echidistanțate la 20 cm, sau în tarla în două
rânduri grupate, la schema 60-15-60, cu vârful jirului în jos.
Adâncimea de semănare pentru semănăturile de toamnă este de 5-6 cm, iar pentru
cele de primăvară este de 2-2,5 cm.
Norma de consum pe m.l. de rigolă este de 100-130 bucăți, în cazul semănăturilor
de primăvară și de 150-160 bucăți, în cazul semănăturilor de toamnă. Acoperirea
semințelor se face cu un amestec de humus și nisp în proporții egale. Amestecul va fi
dezinfectat cu soluție de formalină în concentrație de 1%. Desimea optimă: 40-50 puieți pe
metru.
Semănăturile de toamnă se protejează cu strat de frunze, gros de 5-8 cm.
Înainte de răsărire, solul se va umbri pe 20-25% din suprafață. Odată cu apariția
plantulelor se execută o stropire cu zeamă bordeleză în concentrație de 1% împotriva
atacului de Phytophtora omnivora.
În perioada sezonului de vegetație se vor executa 4-5 pliviri cu spargerea crustei,
iar udarea se va face după necesitate, atât înainte de răsărire cât și după. Încolțirea
semințelor se produce la 25-30 zile de la semănare. Durata ciclului de producție este de 2-3
ani, timp în care puieții realizează în proporție de peste 90% diametrul de 6 mm la colet și
înălțimea de 30 cm.
Scurtă caracte rizare. Pentru cultura stejarului în pepinieră se vor alege terenuri
fertile, lutoase sau luto-nisipoase, profunde, reavene. În primul an și mai ales în timpul
răsăririi, prin umbrirea solului pe 50% din suprafață, se obține un proce nt mai bun la
răsărire, o creștere mai mare în înălțime și diametru. Pepinierele cu adăpost lateral ar
rezolva fără cheltuială exigențele puieților față de lumină, atenuând efectele gerurilor, mai
ales în zona de stepă. Cea mai mare influență pentru reduce rea efectului gerului în zona de
stepă și chiar forestieră o are stratul protector de frunze de aprox. 10 cm grosime și paie de
45
15 cm grosime. Grosimea stratului protector crește sau se micșorează, în funcție de
adâncimea de semănare. În primii doi ani puieții sunt exigenți față de umezeala din sol,
necesitând udări repetate, mai ales în zona de stepă. În aceeași perioadă, puieții nu sunt
exigenți față de textura solului sau față de substanțele nutritive din sol.
Pentru stejarul pedunculat modalitățile de cultură se prezintă pe larg.
Pentru restul speciilor de cvercinee se vor prezenta numai particularitățile
specifice de cultură.
Recoltarea și prelucrarea fructelor. Înflorirea are loc în aprilie- mai, florile sunt
unisexuat monoice.
Coacerea ghindelor se produce la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii
octombrie. Recoltarea se face atunci când ghindele sănătoase au culoarea cafeniu închis și
tegumentul lucios.
Separarea ghindelor bune se face în vase cu apă, cele sănătoase rămân la fund, iar
cele stricate sau viermănoase plutesc la suprafață. După separare, ghindele se zvântă timp
de 5-10 zile într-un loc aerisit, la umbră, și se răvășesc repetat în această perioadă.
Pentru păstrarea ghindelor în condiții bune se cere să li se păstreze o umiditate de
38-40% în interior și o temperatură de 0°C.
În prima fază ghindele se pot păstra sub adăpostul pădurii. Există mai multe
metode de păstrare, aplicarea lor fiind definită în funcție de zonă. De obicei ghinda se
păstrează de toamna până primăvara.
În iernile normale ghindele se pot păstra în nisip, îm șanțuri de adâncime mică (50
cm); în iernile deosebit de reci se recomandă păstrarea în nisip, în șanțuri de adâncimi mai
mari, de peste 50 cm. Cu rezultate bune, ghnda se poate păstra pe platforme sub
coronamentul pădurii, acoperând-o cu nisip și litieră. Se mai recomandă păstrarea
ghindelor în șanțuri trapezoidale, care se acoperă cu capac de scândură. Înainte de venirea
înghețului, capacele se închid și eventual se acoperă cu paie sau frunze. Pentru cantități
mai mici de ghindă, păstrarea se poate face în beciuri sau în alte încăperi, în care
temperatura să fie în jur de 0°C. În acest caz semințele se stratifică în nisip și se lopătează
de mai multe ori. În toate situațiile arătate mai sus se vor lua măsuri de protecție împotriva
rozătoarelor.
Ghinda se poate păstra pe durata a 12-15 luni în saci de polietilenă, puse în
frigider la temperatura de 0-5°C.
O metodă modernă de pregătire și conservare a ghndei a fost elaborată în Franța.
Ea poartă denumirea de termoterapie și are drept scop prevenirea îmbolnăvirii ghindei în
46
timpul conservării, prin ciuperca Ciboria batschiana. În acest scop, imediat după recoltare,
ghindele sunt îmbăiate în apă caldă, la temperatura de 41°C, timp de 3 ore, după care ele
sunt din nou zvântate la un conțimut de umiditate de 42-45°C și depozitate în recipienți
neermetici, cu sau fără turbă și ținute într-o cameră cameră frigorifică la temperatura de -
1°C.
În acest mod este posibilă conservarea ghndei pe timp de aproximativ 3-4 ani.
Particularitățile seminței. Ghindele sunt grupate câte 2-5 pe un peduncul lung,
3-6(10) cm. Achena de formă ovoidă, alungită până la cilindrică, de 2-4 cm lungime, este
la vârf acută, de culoare brun- gălbuie, cu câteva dungi longitudinale caracteristice,
nuanțate în verde. Cupa lemnoasă, aproape semisferică, este înaltă ed 8-12 mm și acoperită
cu mulți solzi, imbricați triunghiular, strâns alipiți-concrescuți liber numai spre vârf, plan
mai mult sau mai puțin bombați.
La un kg intră 200-400 ghinde. Capacitatea germinativă este de 70-80%. Frctifică
la intervale de 6-10 ani.
Tratamente pregerminative. Metodele de păstrare a ghindei la șanț, în grămezi
sau atratificate în nisip sunt în același timp și metode de pretratare a acestora. În cazul
păstrării în saci de polietilenă, forțarea ghindelor se face prin stratificare în nisip, cu două
sau trei luni înainte de semănate, sau prin ținerea sub zăpadă, timp de 15-20 zile.
Particularitățile plantulelor. Germinația la stejar este hipogee, cotiledoanele
sunt tari și rămân sub pământ, fiind consumate pentru formarea radicelei, în perioada
răsăririi. Pe tulpiniță apar câteva frunzulițe subțiri, totdeauna lobate, incomplet formate,
apoi se dezvoltă frunzele normale.
În condiții favorabile de creștere, puieții au o a doua și chiar o a treia creștere în
acelați an. Până la sfârșitul primului an se dezvoltă o rădăcină pivotantă de 40-70 cm
adâncime și o tulpiniță de 10-40 cm, cu grosime între 3,5-7 mm. Recunoașterea plantulelor
de stejar după frunze se face după următoarele criterii de determinare: baza frunzei este
rotunjită îngustată, sau rotunjită cuneată, predomină nervurile secundare, frunzele sunt
răspândite pe o porțiune mai mare a tulpinii, pețiolul frunzei este mai mic decât la gorun.
Tehnici de multiplicare prin semințe. Înainte de semănare se procedează la
tratarea ghindei cu soluție de formalină de 1% timp de 5 minute, în scopul prevenirii
atacului de ciuperci. Tratamentul reduce însă prezența micorizelor.
După tratarea ghindei în pă se recomandă ca aceasta să fie prăfuită cu nitroxan.
Pentru a obține o răsărire și dezvoltare uniformă a puieților se procedează în prealabil la
selecționarea ghindei după mărime. Ghinda mare are procentul de răsărire de 98%, iar
47
ghinda mică numai de 51%. Creșterea puieților este mai mare la plantele care provin din
ghinde mari. Adâncimea de semănare se stabilește în funcție de mărimea ghindei.
Anotimpul de semănare este în strânsă legătură cu regiunea în care se lucrează. În
cazul în care pericolul gerurilor de iarnă și al atacului de șoareci pot fi limitate într-o
oarecare măsură se recomandă semănăturilor de toamnă, care asigură o răsărire bună.
Semănăturile de primăvară făcute cu ghindă selecționată asigură un procent mare de
răsărire. Data executării semănăturilor de toamnă depinde de conținutul de umiditate din
interiorul ghindei care se pierde în condiții necorespunzătoare de păstrare și nu trebuie
redus sub 38-40%. De aceea, imediat după recoltare se procedează la semănarea sau la
însilozarea ghindei, dacă solul este prea uscat.
În practică s-au obținut rezultate bune, cu pierderi mici peste iarnă în semănăturile
mici de toamnă, în situații în care ghinda a încolțit înainte de primul îngheț la sol.
Semănăturile de primăvară se efectuează timpuriu, termenul limită fiind 10 aprilie,
pentru secetoase și 25 aprilie, pentru regiunile umede.
Adâncimea de semănare influențează reușita semănăturilor. În regiunile cu
umezeală mai mare în sol și aer adâncimea de semănare în cazul semănăturilor de toamnă
este 4-6 cm. Protejarea semănăturilo se face cu un strat de paie, frunze, rogoz sau stuf, gros
de 8-10 cm.
În regiunile uscate, cu sol nisipos, adâncimea de semănare este de 6-10 cm, în
cazul semănăturilor de toamnă. Grosimea stratului protector se mărește la 15-18 cm.
Ridicarea stratului protector, în zonele umede se face atunci când începe răsărirea
ghindei; operația de ridicare se face pe un timp noros și umed.
În zonele mai secetoase, stratul protector rămâne pe tarla în tot cursul verii, însă se
îndepărtează de pe rigole și se așează pe spațiile dintre rigole.
La semănpturile de primăvară în ambele zone (uscate și umede), adâncimea de
semănare se reduce la 2-6 cm, în funcție de umezeala solului sau de posibilitățile de udare.
Norma e consum la m.l. de rigolă în cazul semințelor de calitatea I-a este de 30-37
bucăți, în funcție de zona în care se cultivă. La semințele de calitate inferioară, norma de
consum se va mări corespunzător. Prin aplicarea schemei de 60-15-60 cm se obțin indicii
de producție de 400.000 de bucăți puieți la hectar. Desimea optimă pe m.l. este de 20-25
bucăți puieți. Practica arată că rigolele înguste sub 6 cm asigură spațiu suficient de hrănire
și o bună posibilitate de întreținere a benzilor.
48
Producerea rădăcinilor fasciculate la puieții de stejar se face prin ruperea colțului
la 1-2 cm, după ce în prealabil ghindele au fost forțate. Semănarea ghindelor cu colțul rupt
se poate face atât toamna cât și primăvara.
Pentru a stimula creșterea puieților de stejar se folosesc mai multe metode. Dintre
cele mai accesibile numărăm:
Rigolele semănate, udate cu câte un litru de apă pe
m.l., imediat după semănare, apoi la 20 și 60 de zile
după răsărire, iar terenul îngrășat cu gunpi de grajd
(o găleată la mp), cu superfosfat (15g/mp), și cu
pământ cu micorize (1/4 găleată la mp);
Forțarea cu guni de grajd (1/4 găleată la mp) timp
de 5 zile;
Introducerea la fiecare m.l. de rigolă a trei pahare de
pământ cu micorize.
Lucrările de întreținere, constau în spargerea crustei, afânarea solului de 5-7 ori pe
vară și udatul atunci când este necesar.
Tehnici de multiplicare vegetativă. Experiențele făcute în țară și străinătate
confirmă faptul că butășirea stejarului este posibilă, dacă butașii se confecționează din
puieți tineri, în lunile mai- iunie. Butășirea se face în medii controlate (sere-solar), dotate cu
aparatură adecvată pentru menținerea umezelii (peste 80%) și a căldurii (20-25°C) cât mai
constante. Substratul de butășire trenuie să fie steril și se compune din amestec de turbă cu
nisip.
Altoirea se face prin metoda „cap sub coajă”. Portaltoiul poate fi înghiveceat în
vase de pământ, pungi de plastic sau repicat direct în pepinieră. În momentul altoirii
portaltoiul trebuie să fie înmugurit, sau la început de înfrunzire, pentru ca scoarța să se
desprindă ușor. Altoaiele se recoltează înainte de intrarea în vegetație și se păstrează în
încăperi reci, la 0-5°C. După retezarea portaltoiului la 8-15 cm de la sol, printr-o tăietură
verticală se desprinde scoarța sub care se fixează altoiul, care are 2-3 muguri. Altoiul are
formă de pană, realizată cu tăieturi de briceag pe una dintre fețe. După executarea a ltoirii
se procedează la legarea și masticarea locului altoirii.
O altă metodă este altoirea sub coajă. Ea se practică în perioada creșterii lujerilor,
folosind altoaiele confecționate din lujeri de 1 an, bine formați.
49
G. QUERCUS PETRAE Lieb. – Gorun
H. QUERCUS POLYCARPA Schur. – Gorun transilvănean
50
ANEXA 4. Listă de prețuri
Nr. Înălțime Vârstă
Specia Preț de vânzare (RON)
crt. (cm) (ani)
Denumirea Denumirea Răd. nudă Cu balot
↓ ↓
științifică populară RON/buc RON/buc
> 100 >4 33 35
11
1. Abies alba Brad alb 30-100 3-4 28 29
< 30 1-2 25 26
2. Abies grandis Brad uriaș 15-20 1 0,9 1
> 120 Var. 18 20
3. Picea abies Molid 60-120 // 13 15
15-20 // 9 10
> 130 Variază 60 63
100-130 // 43 45
70-100 // 35 36
Thuja
4. Tuia 12 50-70 // 33 34
occidentalis
30-50 // 29 30
15-30 // 18 19
< 15 1 14 15
Fagus
5. Fag < 15 1 0,49 0,69
sylvatica
Stejar
6. Quercus robur 6-10 1 0,5 0,7
pedunculat
Quercus Stejar
7. // 1 0,5 0,7
pedunculiflora brumăriu
Quercus
8. Stejar pufos // 1 0,5 0,7
pubescens
> 300 Var. 20 22
200-300 // 8 10
9. Quercus rubra Stejar roșu 50-200 // 5 6
30-50 1,5 0,85 1
10-15 1 0,55 0,65
11
Livrarea se face, pentru Nr. 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10 și 11, în legături de 25, 50 sau 100 de bucăți (puieți).
12
Prețul aferent arbustului tuia poate varia între 15 lei (puieți) și 200 lei. Acesta se stabilește în funcție de
dimensiune și soi. Metoda menționată de atribuire a prețului se folosește și în cazurile notate cu Nr. 1, 3, 12,
13 și 14.
51
Quercus
10. Gorun 15-20 1 0,57 0,70
petraea
Gorun
Quercus
11. transilvă- 15-30 1 0,55 0,69
polycarpa
nean
> 250 Variază - 49
Magnolia 200-250 // - 44
12. Magnolia
liliflora 100-200 // - 32
35-100 // - 22
Prunus
Prun
13. cerasifera 100-150 // 38 43
ornamental
(nigra)
Migdal Aprox.
14. Prunus triloba // 36 40
ornamental 80
52
ANEXA 5. Fișa pepinierei
53
ANEXA 6. Lista angajaților și salariul
aferent fiecăruia
54
ANEXA 6.
Fotografii demonstrative
1
.
55
2
.
.
.
56
4
57
6
58