Sunteți pe pagina 1din 24

STANDARDE SPECIFICE PENTRU DOMENIUL MEDICAL

MEDICIN Ă

A. PERSONALUL DIDACTIC

1.1. Raportul studen ţi/posturi didactice = 5/1.

1.2. Raportul personal auxiliar/posturi didactice = 1/5

B. CONŢINUTUL PROCESULUI DE Î NV ĂŢĂ MÂ NT

Se asigur ă minimum de 6 ani de studii respectiv 360 de credite ECTS ( 60 credite / an de studiu) î mp ă r ţ ite în dou ă perioade complementare de preg ă tire de c â te 3 ani, respectiv 180 de credite ECTS fiecare ş i minimum de 5500 de ore de activitate teoretică ş i practică finalizate cu o diplom ă de licen ţ ă care s ă garanteze dob â ndirea în timpul preg ă tirii a:

­ unei cunoaş teri adecvate a ş tiin ţelor fundamentale, precum şi unei bune în ţ elegeri a

metodologiei ş tiin ţifice cuprinzâ nd principii de mă surare a funcţ iilor biologice, a aprecierii (evalu ă rii) rezultatelor ştiin ţ ifice şi de analiză a datelor (Metodologiei cercetă rii ş tiin ţifice medicale, materie obligatorie î n curriculă );

­ cunoaş terii adecvate a disciplinelor ş i practicii clinice, asigur â nd o viziune coerentă asupra î mboln ă virilor fizice şi mentale, a medicinii sub aspectele sale preventive, diagnostice şi terapeutice, câ t ş i a reproducerii umane. (Asisten ţ a primar ă a stă rii de să n ă tate, materie obligatorie î n curriculă );

­ unei experien ţe clinice adecvate sub supraveghere competentă în spitale ( extinderea

activit ă ţilor practice în programa de înv ă ţă mâ nt; generalizarea practicii anuale în unită ţi ale sistemului de să n ă tate profilactice, de asisten ţă primar ă ş i spitaliceasc ă , cu creditarea acestor activit ă ţi în cadrul bugetului total de 60 de credite ECTS pe an).

Din bugetul total al timpului de studiu, un minimum de 2/3 trebuie s ă fie reprezentat de activit ă ţile practice ( lucr ă ri practice de laborator, stagiu clinic, practica în institu ţii ale sistemului de să n ă tate) pentru formarea unor competen ţe şi deprinderi clinice, restul de maximum 1/3 de activit ă ţile teoretice ( cursuri, seminarii).

Curricula minimă în condiţ iile respect ă rii prevederilor de mai sus va cuprinde elementele prezentate î n continuare.

­Anatomie ­ Embriologie ­Biochimie ­Biofizică ş i fizică medicală ­Informatică medicală ş i Biostatistică ­Biologie celular ă şi Molecular ă ­Histologie ­Fiziologie ­Microbiologie, virusologie, parazitologie ­Genetică medical ă

­Fiziopatologie ­Imunologie ­Morfopatologie ­Farmacologie si farmacologie clinica ­Asisten ţă primar ă a st ă rii de s ă n ă tate ­Medicin ă intern ă ­ Semiologie medicală ­Chirurgie generală ­ Semiologie Chirurgicală ­Medicin ă intern ă ­Pneumoftiziologie ­Medicina muncii ş i boli profesionale ­Balneofizioterapie ­Neurologie ­Psihiatrie ­Pediatrie + Puericultur ă ­Endocrinologie ­Oncologie ­Medicin ă de familie ­Boli infecţ ioase ­Dermatologie ­Radiologie ­Chirurgie generală ­ Chirurgie plastic ă , estetică şi microchirurgie reconstructiv ă ­Ortopedie ­ Traumatologie ­Chirurgie ş i ortopedie pediatrică ­Urologie ­ATI + Medicin ă de urgen ţă ­O.R.L. ­Oftalmologie ­Chirurgie cranio ­ maxilo ­ facial ă ­Obstetrică ­ Ginecologie; ­Biochimie clinică ­Igien ă ­ Să n ă tatea mediului ­Metodologia cercetă rii ştiin ţ ifice ­Epidemiologie ­Medicin ă legală ­S ă n ă tate publică şi managementul sanitar

­ Ştiin ţele comportamentului; Psihologie medicală ; Sociologie medical ă ; Deontologie medicală ; Bioetica ­Practica de var ă anuală pentru însu ş irea unor deprinderi ş i competen ţ e medicale ­Limba modern ă / Limba rom â n ă pentru studen ţ ii str ă ini ­Educa ţie fizic ă

Orice eliminare a unei discipline dintre cele de mai sus impune substituirea ei cu o alta, în str â ns ă leg ă tur ă cu cea eliminat ă şi înlocuind­o ca nivel de aptitudini ş i cuno ş tin ţe acumulate. Aceasta trebuie probat ă prin programa analitică a noii discipline introduse.

Pe lâ ng ă trunchiul comun obligatoriu, fiecă rui an de studiu i se pot asocia ofertele de discipline op ţionale. Disciplinele op ţionale trebuie s ă fie o completare a studiilor obligatorii ale anului respectiv sau, dac ă nu pot s ă aib ă leg ă tur ă cu acestea a studiilor medicale în general.

Disciplinele op ţionale trebuie s ă sprijine posibilitatea contur ă rii unei traiectorii profesionale individuale pentru fiecare student. Ele nu trebuie s ă reprezinte repetarea î n detaliu a unei componente a trunchiului comun ş i nu trebuie s ă dep ă ş ească nivelul de cuno ş tin ţe necesar preg ă tirii de bază î n medicin ă , respectiv nivelul absolventului cu licen ţ ă , care pentru a practica medicina trebuie în obligatoriu să ­ ş i continue studiile prin ciclul III calificant în specialitate ( în Uniunea European ă medicina se poate practica numai în urma unei specializă ri cu durata minimă de 3 ani).

Unei discipline op ţionale i se poate aloca un numă r de maximum 14 ore î n totalitate ş i 2 credite ETCS, indiferent de tipul de activită ţ i prev ă zute ( teoretice sau practice). La începutul anului universitar, din oferta de discipline op ţionale studentul are obligaţia de a alege una, aceasta devenind obligatorie pentru studentul în cauză . Din acest motiv, la calculul minimului de 5500 de ore/total studii de medicin ă ş i de credite ECTS/an, va intra o singur ă disciplin ă op ţională pentru fiecare an de studiu. Studentul are dreptul s ă urmeze mai multe discipline op ţionale pe an, acestea reprezentâ nd un supliment de ore şi de credite în foaia sa matricolă .

La disciplinele obligatorii din curricula minimă , în funcţie de tradiţia ş i specificul institu ţiei, se pot ad ă uga ş i altele, tot cu titlu obligatoriu, dar în afara minimului de 5500 de ore prev ă zute de directivele sectoriale. Ele trebuie să fie cuprinse î nsă în totalul de 60 de credite ECTS anuale, diminu â nd astfel ponderea de credite a disciplinelor cuprinse în curricula minimă obligatorie a trunchiului comun.

Programa de înv ă ţă mâ nt a facultă ţ ilor de medicin ă poate s ă con ţin ă ş i discipline facultative. Pentru acestea nu există restricţ ie de ore, pentru că ele nu se creditează cu credite ECTS şi nu se normeaz ă î n statul de funcţii (pot fi organizate suplimentar, contra cost, pentru cei interesaţ i ). Ele pot s ă completeze preg ă tirea studentului la medicin ă î n arii specifice sau mai pu ţ in specifice domeniului medical, contur â ndu­i astfel preg ă tirea intelectuală . Î n func ţie de hotă r â rea senatului universită ţii în cauz ă , ele pot s ă figureze î n foaia matricolă a studentului.

Toate aceste categorii de discipline vor figura în suplimentul la diplom ă (Diploma supplement).

C.

BAZA MATERIALĂ

3.1.

Fiecare amfiteatru (sau fiecare disciplin ă ) trebuie să fie dotat cu: tablă ,

videoproiector, proiector diapozitive, retroproiector/epidiascop, ecran de proiec ţie.

3.2. La nivel de facultate vor exista, ca servicii minime, o bibliotec ă cu fond de carte

propriu care să acopere minimum bibliografia obligatorie pentru 50% din studen ţi, abonamente la reviste şi un numă r de locuri egal cu minim 10% din totalul de studen ţi, un laborator de sisteme audio­vizuale, retea de calculatoare cu acces la Internet şi un atelier de întreţinere a aparaturii.

3.3. Disciplinele fundamentale morfologice vor fi dotate minimal cu:

materiale necesare preg ă tirii, conserv ă rii ş i prezent ă rii materialului didactic (anexa 1); posibilită ţ i de minim ă protecţie (chiuvete, vestiar studen ţ i, ventilaţ ie pentru s ă lile de disecţ ie, etc.);

dotă ri cu aparatur ă specific ă (anexa 1);

material didactic specific (colecţii de plan ş e, piese, mulaje).l

3.4. Disciplinele fundamentale teoretice (fizica, chimia), funcţ ionale (fiziologia,

fiziopatologia) ş i de specialitate (farmacologia, microbiologia) vor fi dotate minimal cu:

aparatur ă specific ă necesar ă procesului didactic (anexa 1);

posibilitatea procur ă rii de material didactic (animale de laborator, culturi microbiene etc.);

posibilit ă ţi de protec ţie pentru studen ţi (vezi disciplinele morfologice);

o reţea de 10­12 calculatoare, un server şi un sistem multimedia pentru:

derularea şi vizualizarea programelor de fiziologie virtuală ca şi pentru î nregistr ă rile pe calculator a fenomenelor biologice (ECG, EEG, EOG, EMG, spirografie, fenomene electrice celulare etc.)

studen ţii să poată lucra efectiv la culegerea datelor, prelucrarea ş i analiza acestora, eş antionare şi stabilirea designului unui studiu epidemiologic;

televizor cu ecran mare şi un sistem video pentru derularea casetelor cu materiale didactice;

microscoape;

instrumentar pentru fiziologie experimentală .

3.5. Disciplinele clinice medicale şi chirurgicale vor fi dotate astfel:

toate disciplinele cu stagiu vor avea baze clinice în folosire exclusiv ă (NU se admit mai multe facult ă ţi în aceeaş i bază clinic ă );

minim 2 paturi / student la fiecare disciplin ă cu stagiu ş i o sală de pansamente / 3 grupe la fiecare disciplin ă chirurgicală cu stagiu;

posibilit ă ţi de investiţ ie minimală (anexa 2);

la disciplinele f ă r ă stagiu, s ă li de demonstraţ ie ş i posibilit ă ţi de prezentare de cazuri clinice ilustrative (baze clinice de specialitate);

centru de instruire virtual in terapie intensiva care va putea fi utilizat nu doar de catre studenti ci si in invatamantul postuniversitar.

MEDICIN Ă DENTAR Ă

A. PERSONALUL DIDACTIC

1.1. Promovabilitatea î n anii terminali s ă fie minim 80%.

1.2. Raportul studen ţ i/posturi didactice = 5/1.

1.3. Raportul personal auxiliar/posturi didactice = 1/5.

B. CONŢINUTUL PROCESULUI DE Î NV ĂŢĂ MÂ NT

Se asigur ă minimum de 6 ani de studii respectiv 360 de credite ECTS (60 credite / an de studiu) împ ă r ţite în dou ă perioade complementare de preg ă tire de că tre 3 ani, respectiv 180 de credite ECTS fiecare şi minimum de 550 de ore de activitate teoretică ş i practică finalizat ă cu o diplom ă de licen ţ ă care s ă garanteze dob â ndirea în timpul preg ă tirii a:

­unei cunoaş teri adecvate a ş tiin ţelor fundamentale pe care se bazează medicina dentar ă , precum ş i a unei bune în ţ elegeri a metodologiei ş tiin ţifice cuprinzâ nd principii de mă surare a func ţiilor biologice, a aprecierii ( evalu ă rii) rezultatelor ş tiin ţifice ş i de analiză a datelor (Metodologia cercetă rii ş tiin ţifice medicale, materie obligatorie în curriculă );

­cunoaş terii adecvate a structurii, funcţiilor ş i comportamentul fiin ţei umane s ă n ă toase şi bolnave, c â t şi a raportului î ntre starea de s ă n ă tate ş i mediul fizic şi social, în m ă sura î n care au relaţie cu medicina dentar ă .( Ştiin ţele comportamentului, materie obligatorie î n curriculă );

­cunoaş terii adecvate a structurii şi func ţiilor dentare, a cavită ţii şi mucoaselor bucale î n condi ţii de s ă n ă tate şi boală , c â t ş i raportul acestora cu starea generală de să n ă tate ş i bun ă stare fizic ă ş i social ă a pacientului; ­cunoaş terii adecvate a disciplinelor ş i metodelor clinice care furnizează un tablou coerent de anomalii, leziuni ş i boli dentare, a cavită ţii bucale, mucoaselor ş i ţesuturilor înconjur ă toare, câ t ş i a odontologiei sub aspectele sale preventive, diagnostice ş i terapeutice (elemente de asisten ţ ă primar ă a stă rii de s ă n ă tate în domeniul medicinii dentare, materie obligatorie în curriculă );

­cunoaş terii adecvate a disciplinelor ş i metodelor clinice care furnizează un tablou coerent de anomalii, leziuni ş i boli dentare, a cavită ţii bucale, mucoaselor ş i ţesuturilor înconjur ă toare, câ t ş i odontologiei sub aspectele sale preventive, diagnostice ş i terapeutice (elemente de asisten ţ ă primar ă a stă rii de s ă n ă tate în domeniul medicinii dentare, materie obligatorie în curriculă );

­unei experien ţe clinice adecvate sub supraveghere competentă în spitale (extinderea activită ţ ilor practice profilactice, de asisten ţă primar ă ş i spitalicească , cu creditarea acestor activită ţ i în cadrul bugetului total de credite ETCS pe an).

Curricula trebuie s ă satisfac ă cerin ţ ele EU privind:

­alocarea unui numă r de minimum 1500 de ore pentru formarea unor competen ţe ş i deprinderi clinice cu pacientul, din bugetul total de minimum 5500 de ore;

­iniţ ierea timpurie a activită ţilor practice pe pacient, cel tâ rziu de la sf â r ş itul anului I de studiu;

­realizarea balan ţei optime î ntre profilele medical ş i dentar, astfel ca disciplinele de profil dentar s ă acopere cel pu ţin 2/3, iar cele medicale maximum 1/3 din bugetul total de activită ţi;

­din bugetul total al timpului de studiu, ,minimum de 2/3 trebuie s ă fie reprezentat de activit ă ţile practice (lucr ă ri practice de laborator, stagiu clinic, practica în institu ţii ale sistemului de s ă n ă tate) pentru formarea unor competen ţe ş i deprinderi de bază , iar restul de maximum 1/3 de activit ă ţile teoretice (cursuri, seminarii);

­introducerea în preg ă tirea medicală a unui integrat, în vederea abord ă rii holistice a pacientului.

Curricula minim ă în condiţiile respect ă rii prevederilor de mai sus cuprinde elementele prezentate în continuare.

Discipline fundamentale:

­Chimie

­Fizică

­Biologie

Discipline medico­biologice ş i medicale generale:

­Anatomie ­Embriologie ­Histologie cuprinzâ nd citologia ­Fiziologie ­Patologie generală ; Imunologie ­Farmacologie ­Microbiologie

­Igien ă ­Profilaxie ş i epidemiologie ­Radiologie ­Fizioterapie ­Chirurgie generală ­Medicin ă intern ă cuprinzâ nd pediatria ­ORL ­Dermatovenerologie ­Psihologie general ă , psihiatrie şi neurologie ­Aanesteziologie ­Metodologia cercetă rii ştiin ţ ifice medicale

­ Ştiin ţele comportamentului; Psihologie medicală ; Sociologie medical ă ; Bioetica

­Elemente de asisten ţă primar ă a st ă rii de s ă n ă tate în domeniul medicinii dentare

Materii specifice odonto­stomatologice:

­Protetică dentar ă ­Materiale dentare ­Dentistică conservativ ă ­Dentistică preventiv ă ­Anestezie ş i sedare în dentistică ­Chirurgie specială ­Patologie specială ­Clinică odonto­stomatologică ­Pedodon ţie ­Ortodon ţie ­Parodontologie ­Radiologie odontologică ­Funcţia masticatoare ­Organizare profesională , deontologie ş i legislaţ ie sau medicin ă dentar ă comunitar ă ­Aspecte sociale ale practicii odontologice ­Practica de var ă anuală pentru însu ş irea unor deprinderi ş i competen ţ e specifice

Durata ş i obiectivele practicilor de var ă de la sf â r ş itul anilor de studiu sunt:

4 s ă ptă mâ ni a 8 ore / zi = 160 ore / an Anul I ­ Dentistica preventiv ă şi materiale dentare Anul II ­ Semiologie dentar ă şi funcţie masticatorie Anul III ­ Anestezie ş i sedare în dentistică Anul IV ­ Dentistica conservativ ă , pedodon ţ ie ş i aspecte sociale ale practicii odontologice Anul V ­ Clinica odontostomatologic ă , protetica dentar ă , paradontologie şi ortodon ţie

Orice eliminare a unei discipline dintre cele de mai sus impune substituirea ei cu o alta, în str â ns ă leg ă tur ă cu cea eliminată ş i înlocuind­o ca nivel de aptitudini ş i cuno ş tin ţ e acumulate. Aceasta trebuie probat ă prin programa analitică a noii discipline introduse.

Pe lâ ng ă trunchiul comun obligatoriu, fiec ă rui an de studiu I se pot asocia oferte de discipline op ţionale. Disciplinele op ţionale trebuie s ă fie o completare a disciplinelor obligatorii ale anului respectiv sau, dacă nu pot s ă aib ă leg ă tura cu acestea, a disciplinelor de specialitate în general. Disciplinele op ţionale trebuie să sprijine posibilitatea contur ă rii unei traiectorii profesionale individuale pentru fiecare student. Ele nu trebuie s ă reprezinte repetarea î n detalii a unei componente a trunchiului comun ş i nu trebuie s ă dep ă ş ească nivelul de cuno ş tin ţe necesar preg ă tirii de bază î n medicina dentar ă , respectiv nivelul absolventului cu licen ţă .

Unei discipline op ţionale I se poate aloca un num ă r de maximum 14 ore în totalitate ş i credite ECTS, indiferent de tipul de activită ţ i prev ă zute (teoretice sau practice). La începutul anului universitar, din oferta de discipline op ţionale studentul are obligaţia de a alege una, aceasta devenind obligatorie pentru studentul în cauză . Din acest motiv, la calculul minimului de 5500 de ore / total studii de medicin ă dentar ă ş i de 60 de credite ECTS / an va intra o singur ă disciplin ă op ţ ional ă pentru fiecare an de studiu. Studentul are dreptul s ă urmeze mai multe discipline op ţ ionale pe an, acestea reprezent â nd un supliment de ore ş i credite în foaia matricol ă .

La disciplinele obligatorii de curricula minimă , în funcţie de tradiţia ş i specificul institu ţiei, se pot ad ă uga ş i altele, tot cu titlul obligatoriu, dar î n afara minimului de 5500 de ore prev ă zute de directivele sectoriale. Ele trebuie să fie cuprinse î nsă în totalul de 60 de credite ECTS anuale diminu â nd astfel ponderea de credite a disciplinelor cuprinse în curricula minimă obligatorie a trunchiului comun.

Programa de înv ă ţă mâ nt a facultă ţ ilor de medicin ă dentar ă poate s ă con ţin ă şi discipline facultative. Pentru acestea nu exist ă restricţie de ore, pentru c ă ele nu se creditează cu credite ECTS ş i nu se normează în statul de func ţii (pot fi organizate suplimentar, contra cost, pentru cei interesaţi). Ele pot s ă completeze preg ă tirea studentului la medicin ă în arii specifice sau mai pu ţi specifice domeniului specialit ă ţii, contur â ndu­i astfel preg ă tirea intelectuală . Î n func ţie de hot ă r â rea senatului universit ă ţii î n cauză , ele pot s ă figureze în foaia matricolă a studentului.

Toate aceste categorii de discipline vor figura în suplimentul la diplom ă (Diploma

Supplement).

FARMACIE

A. PERSONALUL DIDACTIC

1.1.Cadrele didactice trebuie s ă aib ă preg ă tire specifică pentru farmacie demonstrabilă prin lucr ă ri de specialitate

1.2. Promovabilitatea î n anii terminali s ă fie minimum 80%.

1.3. Raportul studen ţ i/posturi didactice = 5/1.

1.4. Raportul personal auxiliar/posturi didactice = 1/5.

B. CONŢINUTUL

PROCESULUI DE

Î NV ĂŢĂ MÂ NT

Durata studiilor este de minimum 5 ani de activitate teoretică ş i practic ă finalizată cu o diplomă care s ă garanteze dob â ndirea î n timpul preg ă tirii a:

­cunoaş terii

medicamentului;

adecvate

a

medicamentului

şi

substan ţelor

utilizate

pentru

fabricarea

­cunoaş terii adecvate a tehnologiei farmaceutice ş i a controlului fizic, chimic, biologic ş i microbiologic al medicamentului;

­cunoaş terii adecvate a metabolismului ş i efectelor medicamentelor, a ac ţiunii toxicelor ş i a utiliză rii medicamentelor;

­unor cuno ştin ţe adecvate permi ţâ nd evaluarea datelor ştiin ţ ifice privind medicamentul pentru a putea furniza cuno ş tin ţe corespunză toare 8 metodologia cercet ă rii farmaceutice, materie obligatorie î n curriculă );

­cunoaş terii adecvate a condiţ iilor legale de exerci ţiu a activită ţilor farmaceutice.

Durata practicii în bloc unic (perioad ă compactă ), î n farmacie comunitar ă sau farmacie de spital, trebuie să fie de cel pu ţ in 6 luni. Pentru creş terea ş ansei de inser ţie profesional ă a absolventului se adaug ă acesteia o lun ă de practică î n laborator sau o lun ă practică î n industrie.

Curricula minim ă prev ă zută de directiv ă , în condi ţiile respectă rii prevederilor de mai sus, va cuprinde elementele prezentate în continuare.

I. Discipline minime obligatorii conform Directivei CEE 85/432:

­Biologie generală , vegetal ă ş i animal ă ­Fizică ­Chimie generală ş i anorganică ­Chimie organică ­­Chimie analitică ­Chimie farmaceutică ­Analiza medicamentului ­Biochimie generală ş i aplicată (medicală ) ­Anatomie ş i fiziologie; terminologie medicală ­Microbiologie, virusologie, parazitologie ­Tehnologie farmaceutic ă ­Toxicologie ­Farmacognozie ­Legislaţie ş i deontologie ­Metodologia cercetă rii ştiin ţ ifice ­ Farmacologie ş i farmacoterapie

Orice eliminare a unei discipline dintre cele de mai sus impune substituirea ei cu o alta, în str â ns ă leg ă tur ă cu cea eliminată ş i înlocuind­o ca nivel de aptitudini ş i cuno ş tin ţ e acumulate. Aceasta trebuie probat ă prin programa analitică a noii discipline introduse.

La disciplinele obligatorii din curricula minimă , în funcţie de tradiţia ş i specificul institu ţiei, se pot ad ă uga ş i altele, tot cu titlul obligatoriu. Ele trebuie s ă fie cuprinse îns ă în totalul de 60 de credite ECTS anuale, diminu â nd astfel ponderea de credite a disciplinelor cuprinse în curricula minimă obligatorie a trunchiului comun.

II. Discipline care nu ar trebui s ă lipsească din curricula facult ăţ i lor de farmacie din Rom â nia:

­ Management şi marketing

­ Biofarmacie

­ Industria medicamentului

­ Medicamente bilogice

­ Farmacie clinică

­ Biologie celulară

­ Patologie

­ Imunologie

­ Dermatofarmacie ş i cosmetologie

­ Chimia ş i igiena mediului

­ Chimie fizică

Pe lâ ng ă trunchiul comun obligatoriu, fiec ă rui an de studiu I se pot asocia oferte de discipline op ţionale. Disciplinele op ţionale trebuie s ă fie o completare a disciplinelor obligatorii ale anului respectiv sau, dacă nu pot s ă aib ă leg ă tur ă cu acestea, a disciplinelor de specialitate în general. Disciplinele op ţionale trebuie să sprijine posibilitatea contur ă rii unei traiectorii profesionale individuale pentru fiecare student. Ele nu trebuie s ă reprezinte repetarea î n detaliu a unei componente a trunchiului comun ş i nu trebuie s ă dep ă ş ească nivelul de cuno ş tin ţe necesar preg ă tirii de bază î n farmacie, respectiv nivelul absolventului cu licen ţă .

Unei discipline op ţionale i se poate aloca un numă r de maximum 14 ore î n totalitate ş i 2 credite ECTS, indiferent de tipul de activită ţ i prev ă zute (teoretice sau practice). La începutul anului universitar, din oferta de discipline op ţionale studentul are obligaţia de a alege una, aceasta devenind obligatorie pentru studentul î n cauză . Din acest motiv, la calculul totalului de 60 de credite ECTS / an, va intra o singur ă disciplin ă op ţ ional ă pentru fiecare an de studiu. Studentul are dreptul s ă urmeze mai multe discipline op ţionale pe an, acestea reprezentâ nd un supliment de ore ş i credite în foaia sa matricolă .

La disciplinele obligatorii din curricula minimă , în funcţie de tradiţia ş i specificul institu ţiei, se pot ad ă uga ş i altele, tot cu titlul obligatoriu. Ele trebuie s ă fie cuprinse îns ă în totalul de 60 de credite ECTS anuale, diminu â nd astfel ponderea de credite a disciplinelor cuprinse în curricula minimă obligatorie a trunchiului comun.

Programa de înv ă ţă mâ nt a facultă ţ ilor de farmacie poate să con ţin ă şi discipline facultative. Pentru acestea nu există restricţ ie de ore, pentru că ele nu se creditează cu credite ECTS şi nu se normeaz ă î n statul de funcţii (pot fi organizate suplimentar, contra cost, pentru cei interesaţ i). Ele pot s ă completeze preg ă tirea studentului la farmacie în arii specifice sau mai pu ţ in specifice domeniului specialită ţii, contur â ndu­i astfel preg ă tirea intelectual ă . Î n funcţ ie de hotă r â rea senatului universită ţii în cauz ă , ele pot s ă figureze î n foaia matricola a studentului.

Toate aceste categorii de discipline vor figura î n suplimentul la diplom ă . (Diploma

supplement).

C. BAZA MATERIAL Ă

Pentru buna desf ăş urare a î nv ăţă m â n tului farmaceutic dotarea minim ă a unei facult ăţ i trebuie s ă cuprindă :

­ Amfiteatre

o

minim dou ă

o

dotare: tablă , retroproiector, videoproiector, ecran de proiecţ ie

­ Laboratoare pentru fiecare disciplin ă care are activitate practică

o organizate specific astfel încâ t s ă asigure lucrul individual al studen ţ ilor şi însu ş irea deprinderilor practice

o dotare: bază materială corespunz ă toare tipului de activitate practică , s ă li separate

care s ă permit ă desf ăş urarea diferitelor activit ăţ i practice (s ă li balan ţ e, s ă li aparatură , depozite/ magazii, etc.), mijloace de protecţ ie (sisteme filtrare şi exhaustare aer, ni şe, etc.), gaz, ap ă rece ş i cald ă , mobilier adecvat.

­ S ă li de seminar pentru disciplinele care nu au activitate practică

o dotare: tablă , retropriector, videoproiector, ecran de proiecţ ie, calculatoare

­ Bibliotecă

o

fond de carte propriu, abonamente la reviste

o

locuri pentru studiu individual

­ Biobază sau acces la biobază

­ Baz ă spotiv ă proprie sau acces la baz ă sportiv ă

­ Aparatura (anexa 4)

­ Vase ş i ustensile de laborator(anexa 4)

3.1. Fiecare amfiteatru (sau fiecare disciplin ă ) trebuie s ă fie dotat cu: tablă ,

videoproiector, proiector diapozitive, retroproiector, epidiascop, ecran de proiecţ ie.

3.2. La nivel de facultate vor exista, ca servicii minime, o bibliotec ă cu fond de carte

propriu care să acopere minimum bibliografia obligatorie pentru 50% din studen ţi, abonamente

la reviste şi un numă r de locuri egal cu minim 10% din totalul de studen ţi, un laborator de sisteme audio­vizuale ş i un atelier de întreţinere a aparaturii, biobază .

3.4. Disciplinele vor fi dotate minimal cu:

­ aparatur ă care să permită lucrul individual al studen ţ ilor (anexa 4);

­ dot ă ri materiale corespunză toare) ale laboratoarelor pentru a permite deprinderea tehnică specific ă (anexa 4).

ASISTEN ŢA MEDICALA

Durata studiilor de înv ă ţă mâ nt este de trei ani ş i minimum 3300 de ore de preg ă tire din care 1/3 preg ă tire teoretic ă ş i dou ă treimi preg ă tire clinic ă practică .

Î n urma preg ă tirii diploma trebuie s ă fie garan ţia:

­cunoaş terii adecvate a ş tiin ţelor ce stau la baza îngrijirilor generale, cuprinzâ nd o cunoaş tere suficient ă a organismului, a funcţ iilor fiziologice şi a comportamentului în condiţ ii de să n ă tate şi de boal ă , câ t şi a relaţiilor existente între starea de s ă n ă tate şi mediul fizic şi social;

­cunoaş terii suficiente a profilului ş i eticii profesionale şi a principiilor generale a st ă rii de s ă n ă tate ş i a îngrijirii;

­unei experien ţe clinice adecvate, dob â ndite sub îndrumarea unui personal de îngrijire calificat, î n institu ţ ii unde importan ţa personalului de îngrijire ş i a echipamentului sunt adecvate pentru activit ă ţi de îngrijire;

­capacită ţile de participare la formarea personalului sanitar ş i unei experien ţ e de colaborare optimă cu restul personalului;

­unei experien ţe de colaborare cu alţi profesioniş ti ai sectorului sanitar.

Curricula trebuie s ă satisfac ă cerin ţ ele EU privind:

­formarea deprinderilor specifice activită ţilor sociale;

­alocarea a cel pu ţ in jumă tate din ponderea preg ă tirii practice pentru activită ţ i clinice în afara spitalelor (cabinete de specialitate ş i de medicin ă de familie);

­ evaluarea aptitudinilor clinice ş i în afara spitalelor (cabinete de specialitate ş i de medicin ă de familie) pentru activită ţi de la paragraful de mai sus;

­posibilitate continu ă rii studiilor sau abordarea unei cariere academice pentru asisten ţi medicali generaliş ti(posibilitatea licen ţ ierii).

Curricula minim ă prev ă zută de directiv ă , în condi ţiile respectă rii prevederilor de mai sus, va cuprinde elementele prev ă zute în continuare.

A. Î nvăţ ă m â ntul teoretic

a) Î ngrijire calificată

Orientare asupra profesiei ş i etică profesională

Principii generale de s ă n ă tate şi de îngrijire calificat ă Principii de îngrijire calificată în domeniile:

­medicin ă general ă ş i specialit ă ţi medicale ­chirurgie generală ş i specialită ţi chirurgicale ­puericultur ă ş i pediatrie ­igien ă ş i îngrijirea mamei ş i nou n ă scutului ­s ă n ă tate mintală ş i psihiatrie

­ î ngrijirea persoanelor v â rstnice şi geriatrie

b) Ştiin ţe fundamentale

­Anatomie ş i fiziologie ­Patologie ­Bacteriologie, virusologie şi parazitologie ­Biofizică , biochimie ş i radiologie ­Dietetică ­Igien ă (profilaxie, educaţie sanitar ă ) ­Farmacologie

c) Ştiin ţe sociale

­Sociologie ­Psihologie ­Principii de administra ţie ­Principii de educa ţie ­Legislsţ ie socială ş i sanitar ă ­Aspecte juridice ale profesiei

B. Î nvăţ ă m â nt clinic

Î ngrijiri calificate î n domeniile:

­medicin ă general ă ş i specialit ă ţi medicale ­chirurgie generală ş i specialită ţi chirurgicale

­ î ngrijirea copilului ş i pediatrie

­igien ă ş i îngrijirea mamei ş i nou n ă scutului ­s ă n ă tate mintală ş i psihiatrie

­ î ngrijirea persoanelor v â rstice şi geriatrie

­ î ngrijiri la domiciliu

­ anestezie si terapie intensiva­­ principii de ingrijire calificata a bolnavului critic

Orice eliminare a unei discipline dintre cele de mai sus impune substituirea ei cu o alta, în str â ns ă leg ă tur ă cu cea eliminată şi înlocuind­o ca nivel de aptitudini şi cuno ş tiin ţe acumulate. Aceasta trebuie probat ă prin programa analitică a noii discipline introduse.

Unei discipline op ţionale i se poate aloca un numă r de 14 ore î n totalitatea ş i 2 credite ECTS, indiferent de tipul de activită ţ i prev ă zute (teoretice sau practice). La începutul anului universitar, din oferta de discipline op ţionale, studentul are obligaţ ia de a alege una, aceasta devenind obligatorie pentru studentul î n cauză . Din acest motiv, la calculul totalului de 60 de credite ECTS/an, va intra o singură disciplin ă op ţională pentru fiecare an de studiu.

Studentul are dreptul s ă urmeze mai multe discipline op ţionale pe an, acestea reprezent â nd un supliment de ore ş i credite în foaia matricol ă .

La disciplinele obligatorii din curricula minimă , în funcţie de tradiţia ş i specificul institu ţiei, se pot ad ă uga ş i altele, tot cu titlu obligatoriu. Ele trebuie s ă fie cuprinse îns ă în totalul de 60 de credite ECTS anuale, diminu â nd astfel ponderea de credite a disciplinelor cuprinse în curricula minimă obligatorie a trubchiului comun.

Programa de înv ă ţă mâ nt de asisten ţi medicali poate s ă con ţ in ă ş i discipline facultative. Pentru acestea nu există restricţ ie de ore, pentru că ele nu se creditează cu credite ECTS şi nu se normeaz ă î n statul de funcţii (pot fi organizate suplimentar, contra cost, pentru cei interesaţ i). Ele pot să completeze preg ă tirea studentului în arii specifice sau mai pu ţin specifice domeniului specialit ă ţii, contur â ndu­i astfel preg ă tirea intelectuală . Î n func ţie de hotă r â rea senatului universit ă ţii în cauză , ele pot s ă figureze în foaia matricolă a studentului.

Toate aceste categorii de discipline vor figura în suplimentul la diplom ă (Diploma

supplement).

BAZA MATERIALĂ

Fiecare sală de curs trebuie s ă fie dotată cu: tablă , proiector dia, videoproiector, retroproiector, epidiascop, ecran de proiecţ ie.

Vor exista ca servicii minime o bibliotec ă î n mă sur ă s ă asigure minimum bibliografia obligatorie pentru 50% din studen ţ i, abonamente la reviste şi numă r de locuri egal cu minim 10% din totalul de studen ţi, un laborator de mijloace audio­vizuale, retea de calculatoare cu acces la Internet ş i un atelier de întreţ inere aparatur ă .

Discipline fundamentale (biochimie, biofizic ă ) şi de specialitate (farmacologie, nutriţie, dietetic ă ) vor fi dotate minimal cu:

aparatur ă specifică necesar ă procesului didactic; posibilită ţ i de proiecţ ie pentru studen ţ i.

Disciplinele medicale în cadrul activită ţilor de instruire clinică vor trebui s ă dispun ă de:

baze clinice (spital, dispensar medical, leag ă n etc.) în folosire exclusiv ă ;

minim 2 paturi / student la fiecare stagiu clinic şi o sală de pansamente / 3 grupe pentru disciplinele chirurgicale la care se cere stagiu practic; la disciplinele la care nu se organizează stagiu practic vor exista să li de demonstra ţie şi se va asigura posibilitatea prezent ă rii de cazuri clinice.

MOASE

Preg ă tirea universitar ă se efectuează la cursuri de zi, cu cel pu ţ in 4600 de ore de preg ă tire. Pentru a putea aborda cariera academică ş i pentru a putea continua studiile conform legislaţiei rom â neş ti studiile vor fi licen ţiate ş i se vor desf ă ş ura pe durata a 4 ani.

Activitatea educativ ă va fi divizat ă în p ă r ţ i egale de 1/2 între activită ţ ile teoretice şi preg ă tirea practic ă clinică .

Î n urma preg ă tirii diploma trebuie s ă fie garan ţia:

­ cunoaş terii adecvate a ştiin ţ elor ce stau la baza activit ă ţii de moa şe, în special a obstetricii şi ginecologiei;

­ cunoaş terii aprofundate a funcţ iilor biologice, a anatomiei şi fiziologiei din domeniul obstetricii

ş i noului n ă scut, precum ş i cunoa şterii asupra relaţ iilor dintre starea de să n ă tate ş i cuno ş tin ţe

asupra relaţiilor dintre starea de s ă n ă tate ş i mediul fizic ş i social;

­ unei experien ţe clinice adecvate, dob â ndite sub î ndrumarea unui personal calificat î n obstetrică , î n institu ţ ii acreditate; ­ capacită ţ ii de participare la formarea personalului sanitar ş i unei experien ţe de colaborare optimă cu restul personalului.

Curricula minimă pentru preg ă tirea moaşelor, în spiritul celor de mai sus, va cuprinde elementele prezentate în continuare.

A. Î nvăţ ă m â nt teoretic şi tehnic

a) Materii de baz ă

­ No ţiuni fundamentale de anatomie ş i fiziologie

­ No ţiuni fundamentale de patologie

­ No ţiuni fundamentale de bacteriologie, virusologie, parazitologie

­ No ţiuni fundamentale de biofizică , biochimie ş i radiologie

­ Pediatrie centrală pe noul n ă scut

­ Igien ă , educaţ ie sanitar ă , prevenirea bolilor ş i depistarea lor timpurie

­ Nutri ţie şi dietetică cu precă dere vizâ nd alimentaţia femeii, noului n ă scut şi sugarului

­ No ţiuni fundamentale de sociologie şi probleme de medicin ă social ă

­ No ţiuni fundamentale de farmacologie

­ Psihologie

­ Pedagogie

­ Legislaţie sanitar ă ş i socială , precum ş i organizarea sanitar ă

­ Bioetică ş i deontologie

­ Educa ţie sexuală ş i planificare familial ă

­ Protecţ ie juridică a mamei ş i copilului

b) Materii specifice activit ăţ ii de moa şe

­ Anatomie ş i fiziologie

­ Embriologie ş i dezvoltarea f ă tului

­ Sarcina, naş terea ş i consecin ţele acesteia

­ Patologie ginecologică ş i obstetrical ă

­ Preg ă tirea pentru naş tere şi maternitate, cuprinz â nd aspectele psihologice

­ Preg ă tirea naş terii (cuprinz â nd cunoaş terea şi utilizarea instrumentului obstetrical)

­ Analgezie, anestezie ş i reanimare (terapia intensiva, anestezie si terapia durerii)

­ Fiziologia ş i patologia noului n ă scut

­ Î ngrijirea ş i supravegherea noului n ă scut

­ Factori psihologici ş i sociali

­ Nursing general şi nursing specific în obstetric ă ş i ginecologie

B. Î nvăţ ă m â nt practic ş i clinic ( sub supraveghere calificată ş i autorizat ă ):

­ Consultarea femeii îns ă rcinate ( cel pu ţ in 100 de consultaţii prenatale)

­ Supravegherea ş i î ngrijirea a cel pu ţin 40 de parturiente

­ Asistarea a cel pu ţin 40 de naş teri

­ Participarea activ ă la naş terile asistate

­ Practica epiziotomiei ş i ini ţierii asupra suturilor ( teoretică ş i exerci ţii clinice). Practica suturilor va cuprinde sutura epiziotonomiei, a rupturilor simple a perineului

­ Supravegherea ş i î ngrijirea a 40 de gravide cu risc ş i a na şterii acestora

­ Supravegherea ş i î ngrijirea (cuprinzâ nd examinarea) a minimului 100 de parturiente s ă n ă toase ş i nou n ă scu ţilor s ă n ă to şi

­ Urmă rirea ş i îngrijirea nou n ă scutului necesit â nd îngrijiri speciale, incluzâ nd prematurii, suprapurtaţ ii, subponderalii ş i distroficii câ t ş i nou n ă scu ţii bolnavi

­ Î ngrijirea pacientelor prezent â nd patologie ginecologică sau obstetrical ă

­ Ini ţiere asupra îngrijirilor medicale şi chirurgicale ( teoretică şi exerciţii clinice­practice)

Orice eliminare a unei discipline dintre cele de mai sus impune substituirea ei cu o alta, în str â ns ă leg ă tur ă cu cea eliminată ş i înlocuind­o ca nivel de aptitudini ş i cuno ş tin ţ e acumulate. Aceasta trebuie probat ă prin programa analitică a noii discipline introduse.

La facultatea de moa şe, pe lâ ng ă trunchiul comun obligatoriu, fiecă rui an de studiu i se pot asocia oferte de discipline op ţ ionale. Disciplinele op ţionale trebuie să fie o completare a disciplinelor obligatorii ale anului respectiv sau, dac ă nu pot să aib ă leg ă tur ă cu acestea, a disciplinelor de specialitate în general. Disciplinele op ţionale trebuie s ă sprijine posibilitatea contur ă rii unei traiectorii profesionale individuale pentru fiecare student. Ele nu trebuie să reprezinte repetarea î n detaliu a unei componente a trunchiului comun şi nu trebuie s ă dep ă ş easc ă nivelul de cuno ş tin ţe necesar preg ă tirii de bază , respectiv nivelul unui absolvent cu licen ţă .

Unei discipline op ţionale i se poate aloca un numă r de maximum 14 ore î n totalitate ş i 2 credite ECT, indiferent de tipul de activit ă ţi prev ă zute (teoretice ş i practice). La î nceputul anului universitar, din oferta de discipline op ţionale studentul are obligaţia de a alege una, aceasta devenind obligatorie pentru studentul î n cauză . Din acest motiv, la calculul totalului de 60 de credite ECTS / an, va intra o singur ă disciplin ă op ţ ional ă pentru fiecare an de studiu. Studentul are dreptul s ă urmeze mai multe discipline op ţionale pe an, acestea reprezentâ nd un supliment de ore ş i credite în foaia sa matricolă .

La disciplinele obligatorii din curricula minimă , în funcţie de tradiţia ş i specificul institu ţiei, se pot ad ă uga ş i altele, tot cu titlu obligatoriu. Ele trebuie s ă fie cuprinse îns ă în totalul

de 60 de credite ECTS anuale, diminu â nd astfel ponderea de credite a disciplinelor cuprinse în curricula minimă obligatorie a trunchiului comun.

Programa de înv ă ţă mâ nt a facultă ţ ilor de moaş e poate s ă con ţin ă ş i discipline facultative. Pentru acestea nu există restricţie de ore, pentru c ă ele nu crediteaz ă cu credite ECTS ş i nu se normează î n statul de func ţii ( pot fi organizate suplimentar, contra cost, pentru cei interesaţ i). Ele pot să completeze preg ă tirea studentului în arii specifice sau mai pu ţin specifice domeniului specialit ă ţii, contur â ndu­i astfel preg ă tirea intelectuală . Î n func ţie de hotă r â rea senatului universit ă ţii în cauză , ele pot s ă figureze în foaia matricolă a studentului.

Toate aceste categorii de discipline vor figura în suplimentul la diplom ă (Diploma

supplement).

TEHNIC Ă DENTAR Ă

Misiunea specializă rii este de a preg ă ti cadre de tehnicieni dentari foarte bine preg ă tiţi în domeniul proteticii dentare, al realiză rii de aparate ortodontice ş i chirurgicale.

Obiectivele care trebuie realizate sunt:

Speciali şti excelen ţ i în tehnica dentar ă ; Cuno ş tin ţe temeinice asupra materialelor de tehnică dentar ă ; Informatic ă , limbi str ă ine.

Prezentare generală Specializarea de tehnic ă dentar ă face parte integrantă din universitate, beneficiind astfel de disciplinele fundamentale şi clinice existente.

Specializarea de tehnic ă dentar ă are o durată de 3 ani. Standarde privind „curriculla”

1. Disciplinele de specialitate obligatorii trebuie s ă reprezinte 75% din cuantumul total de ore.

2. Disciplinele fundamentale (anatomie, biofizică , biochimie) = 15%.

3. Disciplinele complementare = 10%.

4. Pentru formarea unei viziuni largi asupra meseriei de tehnician dentar ş i corelă rii acesteia cu

profilurile stomatologice sunt necesare no ţ iuni de odontologie – parodontologie, no ţiuni de protetică dentar ă , no ţiuni de chirurgie B.M.F. ş i no ţiuni de ortodon ţ ie. Predarea acestor no ţ iuni de că tre disciplinele de specialitate trebuie s ă cuprind ă 15% din cele 75% ce revin disciplinelor de specialitate din cuantumul total de ore.

5. Disciplinele de specialitate predate î n cadrul tehnicii dentare (Morfologia din ţ ilor ş i arcadelor

dentare, Instrumentar ş i aparatur ă de laborator, Materiale utilizate în tehnologia protezelor dentare, Tehnologia protezelor unidentare, Tehnologia pun ţ ilor dentare, Tehnologia protezei totale, Tehnologia protezei par ţiale, Tehnologia metalo­ceramică , Tehnologia aparatelor ortodontice, Tehnologia aparatelor chirurgicale, implantelor ş i epitezelor, Practică , Dentogenie), la care se adaug ă Organizarea laboratorului de tehnică dentar ă , Protecţ ia muncii ş i Informatica, reprezintă 63,6% din cuantumul total (respectiv 1666 ore din totalul de 2688 ore).

Durata studiilor: 3 ani

1. Raportul aproximativ curs/activitate practică va fi:

pentru disciplinele fundamentale: 1/2; pentru disciplinele de specialitate: 1/4.

2. Num ă rul total minim de ore la principalele discipline de specialitate:

Morfologia din ţ ilor ş i arcadelor dentare

 

160

ore

Tehnologia protezelor unidentare

 

160

ore

Instrumentar şi aparatur ă de laborator

 

64 ore

Materiale utilizate î n tehnologia protezelor dentare

160 ore

Tehnologia pun ţilor dentare Tehnologia protezei totale

160 ore

160

ore

Tehnologia aparatelor ortodontice Tehnologia aparatelor chirurgicale, implantelor şi epitezelor

160 ore

96 ore

Tehnologia protezei par ţiale mobilizabile

160 ore

3. Discipline noi introduse î n planul de învăţ ă m â nt de 3 ani:

Tehnologia metalo­ceramică

96 ore

Dentologie, estetic ă facială

32 ore

No ţiuni de odonto­parandontologie

64 ore

No ţiuni de protetică dentar ă

96 ore

No ţiuni de ortodon ţ ie

96 ore

No ţiuni de chirurgie B.M.F.

64 ore

Informatică

32 ore

4. Standarde privind personalul ş i cursan ţii:

Raport cursan ţi/cadre didactice Raport personal auxiliar/cadre didactice Ceilalţ i indicatori Dimensiunea optimă a celegiului Dimensiunea seriei Dimensiunea grupei la disciplinele fundamentale Dimensiunea grupei la disciplinele de specialitate

= 3/1 = 1/2 conform modelului general 25 cursan ţi 12 cursan ţi 6 cursan ţi 3 cursan ţi

Trebuie s ă existe o unitate de lucru (loc de mas ă de tehnică dentar ă ) pentru fiecare cursant.

Baza material ă

Standardele generale sunt cele precizate în model, cu urmă toarele preciză ri:

amfiteatrele trebuie s ă cuprind ă o serie de cursan ţi (25 de locuri); amfiteatrele ş i s ă lile de demonstraţ ii trebuie s ă fie dotate cu: tablă , proiector de diapozitive, epidiascop, ecran de protec ţie;

Î n afara dotă rilor generale, mai sunt necesare urm ă toarele servicii minimale:

laborator de sisteme audiovizuale (foto, videocasete, monitoriz ă ri, plan ş e);

atelier de întreţinere a materialului didactic şi de laborator (electronică , mecanică , sticlă rie); colecţie de piese şi material didactic.

Laboratoare dotate cu aparatur ă adecvată programelor analitice

Standardele specifice se refer ă la dotarea minimală a laboratoarelor de tehnic ă dentar ă şi a serviciilor clinice. Acestea vor fi detaliate pe tipuri de laboratoare, servicii ş i discipline.

Disciplinele fundamentale vor avea s ă li de lucr ă ri care să cuprind ă 1–2 grupe, respectiv 25 de cursan ţi, cu o suprafaţă de 1,5 mp/cursant ş i câ te un calculator la fiecare disciplin ă .

ANEXE

ANEXA 1

DOTĂ RI SPECIFICE PENTRU DISCIPLINELE FUNDAMENTALE

1. Dotă ri pentru disciplina Anatomie

laborator formolizare cadavre ş i facilit ă ţi pentru p ă strarea cadavrelor;

minimum o mas ă de disec ţie şi un cadavru la 10 studen ţi (anul I ş i II);

minimum 10 microscoape, 2 microtoame şi 4 cu ţite microtom.

Colec ţie oase

Muzeu piese anatomice

Material didcatic video

Retea de calculatoare cu acces la Internet (omul virtual)

2. Dotă ri pentru disciplinele: Histologia, Biologia celular ă ş i Anatomia patologică :

microscoape / studen ţi = 1/3 (montate pe mese cu sursă de lumin ă );

2

microtoame / disciplin ă ş i 4 cu ţite microtom / disciplin ă ;

2

proiectoare de diapozitive şi ecrane / sală ;

pentru anatomia patologic ă : s ă li cu mese de necropsie minimum 1 la 3 grupe, cu 2 truse de necropsie fiecare; pentru cercetare: 2 microscoape de cercetare şi un microscop electronic (sau acces) pentru fiecare disciplin ă ; o centrifug ă ş i o ultracentrifug ă pentru fiecare disciplin ă . colecţ ie lame laborator preparare lame criostat

3.

Dotă ri pentru disciplinele funcţ ionale (Fiziologia, Fiziopatologia, Farmacologia):

aparatur ă de î nregistrare (polifiziograf) pentru principalele sisteme ş i organe, pentru fenomene electrice ş i mecanice; instrumentar ş i aparatur ă de laborator pentru biochimie, hematologie etc.; b ă i de organe, termostate etc.; aparatur ă pentru explor ă ri func ţionale (EKG, EEG, EMG, spirometrie etc.); biobaz ă sau acces.

4.

Dotă ri pentru disciplinele fundamentale teoretice (Biofizica, Biochimia):

instrumente detectoare fotoelectrice (fotometru, colorimetru, spectrofotometru, spectrofotocolorimetru) şi bioelectrice (EKG, EEG, EMG) la biofizică ; aparat de electroforeză , pomp ă de vid, centrifug ă , ultracentrifug ă , spectrofotometru; instrumentar ş i materiale permi ţâ nd lucrul individual.

5.

Dotă ri pentru informatică medicală :

minimum un calculator (terminal) la 2 de studen ţi.

6.

Dotă ri pentru disciplina Microbiologie (Bacteriologie, Virusologie, Parazotologie) un microscop / 3 studen ţi; un microscop cu fluorescen ţ ă / sală ;

2 termostate / sală ş i câ te o etuv ă , un pupinel, un autoclav / sal ă ;

c âte o balan ţă analitică şi o baie de electroforez ă / disciplin ă ; c âte o baie de ap ă cu agitator ş i o centrifug ă / sală . colecţie de lame specifice laborator preparare lame, culturi etc, pentru specialită ţi, dotate corespunză tor

ANEXA 2

DOTĂ RI SPECIFICE PENTRU DISCIPLINELE CLINICE

1. Dot ă ri pentru disciplinele medicale:

electrocardiografie, ecocardiografie, spirometrie, radiologie, endoscopie, ecografie abdominal ă la câ te una din disciplinele din cursul facultă ţ ii. aparatura imagistică î n concordan ţ ă cu planul de î nv ă ţă mâ nt

2. Dot ă ri pentru disciplinele chirurgicale:

la disciplinele de oftalmologie, otorinolaringologie: s ă li de demonstraţ ie (tratament) cu un scaun / 5 studen ţi. manechin de resuscitare simulatoare pentru manevre chirurgicale sistem video de transmitere din salile de operatie videobiblioteca, cu patologie chirurgicala

ANEXA 3

DOTĂ RI SPECIFICE PENTRU DISCIPLINELE DE MEDICIN Ă DENTARA

1. Chirurgia bucomaxilofacială ş i anestezia în medicina dentar ă :

o unitate de lucru / 3 studen ţi (pentru anii clinici); sal ă de opera ţii ambulatorii dentoalveolare; paturi de spital pentru cazuri septice şi aseptice.

2. Odontologia, Paradontologia, Protetica, Ortodon ţ ia:

unită ţ i de lucru pentru lucr ă ri neclinice (fantome) şi ortodon ţie: c â te una la 2 studen ţ i; unită ţ i pentru lucr ă ri clinice: c âte una pentru fiecare student (la ortodon ţie – una la 2 studen ţi, la pedodon ţ ie – una la 3 studen ţi).

3. Propedeutica ş i materiale dentare:

laboratoare pentru 2­4 grupe (20­40 studen ţi), cu 1,5 m 2 / student; locuri de lucru individuale (câ te unu la 3 studen ţi) vor fi fiecare dotate cu: bec Bunsen, ocluzoare, „Fantom ­ Modele”, instrumentar; fiecare laborator va fi dotat cu: mas ă tehnician demonstrator, masă vibratorie, pres ă mecanică , motor lustruire, pres ă hidraulic ă , aparat soclat; s ă li de ghips ş i polimerizare; materiale consumabile î n cantită ţi ş i cu consum scriptic verificabile care s ă asigure lucrul individual al studen ţ ilor.

ANEXA 4

DOTĂ RI MATERIALE PENTRU SPECIALIZĂ RILE DE FARMACIE

TEHNIC Ă DE CALCUL

Calculatoare ­ 50

Imprimante ­ 20

pl ăci achizi ţii – 4

scanner – 10

Copiator/xerox – 3

APARATURA DE LABORATOR

o

Spectrofotometre UV­Vis – 5

o

Spectrometru IR – 1

o

HPLC – 2

o

Gaz cromatograf – 1

o

Aparat analiz ă elementar ă – 1

o

Balan ţă analitică ­ 30

o

Balan ţe farmaceutice – 15

o

Balan ţe digitale ­ 10

o

Etuve – 10

o

Centrifug ă de laborator – 5

o

Centrifug ă cu r ă cire ­ 1

o

Cuptor calcinare ­ 1

o

B ă i electrice (ap ă ) – 20

o

B ă i cu ultrasunete – 2

o

Mantale electrice ­ 5

o

Frigidere ­ 3

o

pH – metre – 5

o

Conductometru – 5

o

Poten ţ iometru – 1

o

Poten ţ iostat ­ 1

o

Refractometre – 3

o

Polarimetre – 3

o

Aparate electrice de determinare puncte de topire – 6

o

Rotavapor – 4