Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
[dedic moartea ta, această lacună teribilă, profesorilor tăi de educaţie fizică]
Personajele:
Fumătorul (cabina 2)
Domnul (cabina 3)
Graffer-ul (cabina 4)
Travestitul (cabina 5)
şi
Vocea suavă
Cinci cabine de WC, aşezate în linie dreaptă. Patru cabine sunt deja ocupate. Prin uşile transparente pot
fi văzuţi actorii, cu feţele scăldate într-o lumină azurie. (Convenţia este că cei din cabină văd ce-i afară dar
că nu sunt văzuţi)
În prima cabină, Cititorul de ziar, corpolent, stă pe tron, cu pantalonii în vine şi citeşte un ziar.
În a treia cabină se află Domnul, care-şi caută încă locul. E îmbrăcat în negru şi are o pălărie pe cap.
Scoate o batistă, o flutură deasupra tronului, se aşează pe margine, fără să-şi dea jos pantalonii, se ridică,
duce batista la nas, se aşează iar, pare să fie acolo din motive obscure.
În a patra cabină, un tânăr agită un spray cu vopsea. Va scoate şi alte scule, dintr-un rucsac.
Faza 1
Apare Fumătorul, din dreapta. Se opreşte pufăind în dreptul cabinei 5, vrea să o deschidă dar nu găseşte
clanţa. Travestitul ascunde oglinda, îşi acoperă gura. Urmăreşte mişcările Fumătorului, realizează că nu
poate fi văzut. Îi face cu mâna, se amuză de inocenţa lui, îi face cu ochiul, îi trimite bezele.
Fumătorul: 3 euro intrarea şi nici măcar clanţe nu au la uşi. (se deplasează înspre cabinele 4 şi 3. Graffer-
ul aruncă spray-ul în rucsac, Domnul se ridică în picioare, demn, îşi saltă pălăria a salut. Fumătorul nu îi
observă, revine în dreptul cabinei 5) Ar trebui s-o fac pe pereţi, să mă ţină minte. (Se descheie la
pantaloni, Travestitul se apropie, curios, de uşă. Fumătorul se răzgândeşte). Doar n-am să mă piş pe
pereţi de 3 euro. Beam 3 beri în colţ, de 3 Euro, şi mă pişam moca. (Spre ieşire) Le cer banii-napoi. (Se
întoarce) Nu. Ei m-au uşurat de 3 Euro, vreau să mă uşurez de 3 Euro. Să fim chit ! (încovoindu-se)...Chit
că fac pe pereţi. De trei zile mă pregătesc. (Spre ieşire) Niciun ban înapoi! ...Lasă că m-au uşurat de 3
Euro, dar m-am canonit trei zile din viaţă! Am investit ceva, clar! (spre ieşire) Trei zile! N-au ei bani să-mi
plătească trei zile. De viaţă. Trei zile pentru o căcare de căcat. (fulgerat de un junghi) Am investit... M-am
înfundat cu toate porcăriile, plus juma de fast-food ...iar azi dimineaţă am băgat un castron mare de
roşii... cu brânză, am ras două stacane cu lapte bătut, glup-glup.... apoi, chiar când să ies pe uşă, am supt
şi-un ibric de cafea.. fliup-fliup. Să le fac o inaugurare pe cinste! (Se chirceşte iar şi loveşte-n uşă.
Travestitul se sperie, cade cu fundu-n closet.) Cine-i acolo? (Travestitul îşi bagă degetele în gură) Cine-i
acolo?!
Fumătorul: Ce să fie?
Fumătorul: ...Şi-am dat 3 euro!! (scoate cardul şi îl roteşte) Acum pot intra?
Travestitul: (amuzat, se ridică) Rotiţi-l puţin. Ne-ne-ne... (prinde curaj) Mai la dreapta! Maaai sus. Mai
suuus. Mai jos. Mai suuus. Mai jos puţin. Mai suuus.... Mai repede...
Fumătorul: Mai dă-te-n mă-ta! (Dă cu piciorul în uşă, travestitul cade iar pe budă) M-am pregătit pentru
cele mai mari minuni ale tehnicii... şi ce găsesc (dă iar cu piciorul, Travestitul se scufundă mai mult) Ăsta-i
ultrahipersofisticatul ”digestaurant”, (pocind engleza) ”the ultimate Hi-Tech Toillete Paradise”!! ultimul
răcnet al maţelor mondenităţii!! ...pentru care-am stat la coadă cinci ore, împărţind pârţuri şi ghionturi,
ca să prind inaugurarea, locul virgin... şi căcatul ăsta de card? (maimuţărind o reclamă) ”Lăsaţi animalelor
de casă toaleta de-acasă... Doar la Haştetepe, primul Digestaurant din lume, puteţi cu adevărat să vă
satisfaceţi necesităţile fiziologice” (iarăşi pumni) Na satisfacţie!
Travestitul: (din fundul closetului) Vă rog, nu insistaţi, cardul dumneavoastră e pentru altă cabină!
Fumătorul: Aha... OK ! (rămâne pe loc, studiind de la distanţă celelalte cabine) ...Şi cum aţi intrat acolo?
Travestitul: Mi-e greu să apreciez... Cred că da! Dar sigur o să vă găsiţi cabina, dacă aveţi un card.
Fumătorul (scoate altă ţigară şi o aprinde în dreptul cabinei 4. Graffer-ul ţinea un şablon pe uşă.
Înţepeneşte cu spray-ul în aer. Acelaşi joc - Fumătorul nu vede dincolo. Se apropie, lipeşte urechea de
uşă. Graffer-ul îi trage un jet roşu în dreptul urechii. Fumătorul sare-napoi): Cine-i acolo?
Fumătorul: (ajunge în dreptul cabinei 3. Domnul în costum se ridică şi îl salută, ridicând pălăria.
Fumătorul, fireşte, nu-l vede.) Hello! (Domnul saltă iar pălăria. Fumătorul scoate iar cardul şi îl agită în
dreptul uşii) Ocupat? (Domnul dă din cap. Fumătorul ciocăneşte la uşă.)
Fumătorul (priveşte nedumerit propriul card): Imposibil. A fost tot timpul la mine.
Fumătorul (mai tare, spre cabinele din dreapta) Nu, din cauză că nişte ascaride şi-au bătut joc de mine.
Graffer-ul: Nu, doar din cauză că un spermatozoid a şutat într-un anume ovul.... (dulceag) ..şi-ai apărut
tuuuu!
Domnul: ...nu trebuie decât să-l ţineţi în mână... la card mă refer, şi când ajungeţi în faţa cabinei potrivite
sunteţi scanat iar uşa se deschide. Automat!
Fumătorul: Doar atât? (face un pas la stânga iar uşa cabinei 2 începe să se ridice) Chiar că-s dobitoc! (dă
să intre, scoate capul şi strigă spre cabina 3) Mulţumiri! ...şi scuze pentru deranj ! (revine, uşa icneşte)
Mult spor!
Uşa, în fine, culisează în urma Fumătorului şi se închide. Se aprinde o lumină azurie şi o voce suavă curge
dintr-un difuzor: Bine-aţi venit la Digestaurantul nostru, singurul loc în care puteţi cu adevărat să vă
satisfaceţi necesităţile fiziologice. (Fumătorul alunecă pe tron, îşi vâră palmele între genunchi şi studiază
extaziat cabina) Vă urăm o şedere cât mai agreabilă. Puteţi începe prin a servi o cafea. Observaţi pe
peretele din dreapta o tastatură. Dacă doriţi o cafea chiar acum, apăsaţi tasta 1. (F. apasă tasta). Pentru
cafea simplă, apăsaţi tasta 1. Pentru cafea cu lapte, apăsaţi tasta 2. Pentru cafea cu cacao, apăsaţi tasta 3.
Pentru cafea cu rom, apăsaţi tasta 4. Pentru capucino, apăsaţi tasta 5. Pentru ciocolată caldă, apăsaţi
tasta 6. Pentru ciocolată rece apă... (F. apasă o tastă). Pentru cafea cu zahăr, apăsaţi tasta 1. Pentru cafea
cu zaharină, apăsaţi tasta 2. Pentru cafea cu miere a... (F. apasă o tastă. Se aude un zuruit. F. se apleacă şi
ridică, de la baza closetului, un pahar de plastic.) Dacă doriţi să fumaţi, apăsaţi tasta 1. (F. apasă tasta şi,
din spatele său, apare o scrumieră cu picior. F. îşi aprinde, extaziat, o ţigară). Pentru a vă regla poziţia
spătarului, apăsaţi tasta 1. Pentru a... (F. apasă tasta, începe să se lase pe spate până ajunge la orizontală.
) Aţi atins limita orizontală. Pentru a reveni la poziţia iniţială, apăsaţi tasta 1. Pentru a... (F. apasă tasta şi
este adus brusc la poziţia iniţială. Cafeaua i se varsă pe genunchi). Dacă doriţi o ambianţă sonoră în
timpul satisfacerii, apăsaţi tasta 1. (F. apasă tasta). Dacă doriţi sunete scoase de păsări, apăsaţi tasta 1. (F.
apasă tasta). Dacă doriţi... (F, apasă tastă după tastă - se aud ciripeli, ţipete de păun, cotcodăceli, curci,
cocoşi, vaiete de buhă. F. apasă cu ambele mâini pe taste.) Pentru a reveni la meniul anterior apăsaţi
tasta 1. (F. apasă tasta). Dacă doriţi sunete scoase de păsări, apăsaţi tasta 1. Dacă doriţi fenomene ale
naturii, apăsaţi tasta 2. (F. apasă tasta, se aud trăsnete, şuierături de vânt, izbituri de valuri. F. izbeşte
tastele). Dacă doriţi să ascultaţi muzică clasică, apăsaţi tasta 1. Dacă do... (F. apasă tasta) Dacă doriţi să
ascultaţi Paganini, apăsaţi tasta 1. Dacă do... (F. apasă tasta). Aţi ales Paganini. Pentru Concertul nr. 1 în E
major apăsaţi tasta 1. Pentru Concertul nr. 2 în B minor apăsaţi tasta 2. Pentru Concertul nr. 4 în C minor
apăsaţi tasta 3. Pentru concertul nr. 5 în A minor apăsaţi tasta 4. Pentru concertul nr. 6 în G minor apăsaţi
tasta 5...
Fumătorul: Alo, roboato! Ai sărit peste concertul 3! Pentru concertul 3 trebuia tasta 3, pentru concertul 4
tasta 4, pentru concertul 5 tasta 5... Grea aritmetica.. (izbeşte în taste). Unde-i meniul de cafea, dacă tot
mi-ai vărsat-o... (dă un pumn în taste)
Vocea suavă: Aţi optat pentru anularea serviciul vocal. Vă mulţumim şi vă urăm o satisfacere cât mai
plăcută în continuare!
Fumătorul: N-am ales nimic ! Te-ai stricat la robovare? Alo... Alooo! (Duce paharul deasupra gurii şi varsă
ultimele picături) ...de căcat... (se apleacă spre taste şi strigă) sunteţi de căcat!
Cititorul de ziar: Ce cafea? (scufundat în articol; până la urmă-i răspunde). De ăştia din ziar ziceam...
(hârâind) Ce-are sula cu prefectura...
Fumătorul: Are a face că-i un guvern de căcat… Ne-a uscat! (se uită-n closet)
Cititorul de ziar: Şi de-aia l-a muşcat aia de aia…, că-i de vină guvernul!
Fumătorul: ...păi cine (trage repetat din ţigară) de ce a muşcat ...de aia?
Fumătorul: (se uită între picioare) Ce-i drept, nu-i chiar de neglijat… (suflă fumul spre peretele celuilalt)
Da’ tot spun că-i un guvern de căcat…
Domnul: Scuzaţi intervenţia..., cred că n-a fost comisă o impoliteţe. Consideraţi că tălică e prescurtarea
de la mătălică, adică mata..., care-i de la dumneata.... dumneavoastră, domnia voastră !
Fumătorul: ...întâi şi-ntâi, nu-i guvernul meu. Apoi, n-am nici o vină că nu mi-ai livrat toate datele. Zi
toată chestiunea, cap-coadă, şi mai vorbim…
Fumătorul: N-am vârât nimic, nicăieri. Îmi vedeam de treabă şi-ai început să pufneşti!
Travestitul: Nu vă mai certaţi, pliiiiiz… Bravo că şi-a luat ziar. Poate-i drăguţ şi ne şi spune ştirea.
Domnul : Ştiţi că ...în Roma antică... toaletele publice erau adevărate localuri de socializare ? Şi nu existau
cabine, ca azi. Se conversa liber!
Cititorul: N-am scos-o eu pe aia cu dezmierdatul şi ştersul.. A venit din altă cabină.
Cititorul : Asta ziceam mai devreme! Că ei nu ştiu ce să mai inventeze (le face hatârul şi recită,
maimuţărind un reporter): „Medicii de la Spitalul Clinic nr.1 Craiova s-au confruntat, ieri, cu un caz
neobişnuit. Un cuplu s-a prezentat la spital după ce-a suferit un grav accident casnic, la gătit. Bărbatul
avea o rană la organul sexual, iar femeia avea arcada spartă şi prezenta o arsură pe omoplatul drept. Cei
doi le-au povestit medicilor că s-au rănit reciproc în bucătărie. Partenerul făcea clătite iar ea,
îngenuncheată, îi făcea sex oral. La un moment dat, bărbatul a dat greş şi nişte stropi din aluatul fierbinte
au căzut pe spatele fetei care, de durere, şi-a muscat partenerul de penis. Din reflex, bărbatul a lovit-o pe
tânără cu tigaia in cap.“
Cititorul (răsfoieşte precipitat ziarul): ...ămhăă… Marko Bela, preşedinte UDMR, ne-a spus: ”Cine nu
înţelege asta, nu înţelege nimic din ceea ce se întâmplă astăzi în Transilvania.”
Travestitul: (trăgându-şi pe picioare o pereche de ciorapi de nylon) Dar Craiova nu-i în Transilvania!
Cititorul: ...Marta Moszezenska, reprezentantul Departamentului de Relaţii Externe din cadrul Guvernului
canadian, declară: ”Iată de ce oamenii de afaceri canadieni se tem să investească în România. Trebuie să
le arătaţi acest lucru celor care conduc această ţară deoarece nu le pasă foarte mult de ceea ce se
întâmplă decât dacă devine o chestiune publică!”
Graffer-ul (preia ideea): Bill Clinton, fost preşedinte american: ”Eu niciodată, repet, niciodată nu am făcut
clătite cu Monica…”
Travestitul: (trăgând în sus de ciorapi, la fel de distrat) Bill e un mare, mare mincinos…
Graffer-ul:...Eşti blond?
Travestitul (scotoceşte în geantă): Nu, dar aveam o perucă... (serios)... am uitat-o acasă!
Travestitul: De tot de tot? (întinde un picior, îşi mângâie ciorapul de nylon) Dar e nevoie de un voal
pentru ca goliciunea să fie perfectă...
Domnul: Ineluctabil.
Faza 2
Beznă.
Graffer-ul: What a fuck!
Graffer-ul: Nu, doar la ăia care-au înjurat guvernu’. Ce dreac’, nu ştiai că WC-urile-s ascultate?
Fumătorul: ...se pare că a opta căcare a lumii a fost răpusă de-o pană de curent...
Fumătorul: (cercetând cu bricheta uşa, o izbeşte cu pumnii) Sper să o remedieze repede. ...se pare că
suntem blocaţi înăuntru. Nu văd nici un dispozitiv de avarie.
Fumătorul: Normal. Micul avantaj al micului meu viciu. Sunt fumător. Deci am o brichetă!
Cititorul: Aţi putea să mi-o împrumutaţi? Sunt claustrofob. Aş putea face chiar un atac de panică.
Fumătorul: N-am prea mult gaz şi, oricum (se caţără pe closet şi verifică tavanul) ţin să vă informez că
suntem închişi ca-ntr-o cuşcă.
Cititorul: Totuşi ne auzim! Deci trebuie să fie şi o cale de trecere.
Fumătorul: Ciudat, într-adevăr. Probabil că ne-auzim prin căile de trecere ale aerului condiţionat.
Cititorul: Vă rog, găsiţi o cale să-mi împrumutaţi bricheta un pic. Sufăr de claustrofobie cronică. La urmei
ne desparte doar un perete. Chiar risc să fac un atac de panică.
Fumătorul: Pardon, la ”digestaurant”. La cel mai pizdos digestaurant al mileniului... Să nu mai folosim
termeni primitivi, din epoci de tristă amintire...
Cititorul: Şi ce? Aveţi ceva împotriva lecturii pe budă? Dacă vă interesează, e o modalitate inteligentă de-
a folosi un timp pe care natura ne-a programat să-l irosim în mod constant. Mai ales pentru un tip ca
mine, căruia-i place să fie informat..., aş putea spune că e cea mai plăcută parte a zilei. Mă ajutaţi cu
bricheta aia, că nu mai pot....
Domnul: Altceva doream să vă spun. Dintr-o foaie de ziar puteţi face o pungă...
Domnul: Există o metodă pentru a scăpa de panică. Faceţi o pungă de hârtie, cum v-am spus, şi respiraţi
în ea. Se spune că inhalarea propriei respiraţii ajută...
Travestitul: ...da da da, am văzut asta într-un film, cu un aeroport. Cică echilibrează nu ştiu ce în sânge
sau creier şi te calmezi imediat.
Cititorul: Aiureli. Sunt foarte echilibrat mintal, n-am nevoie să respir în nici o pungă, ca un aurolac... Am
cerut o brichetă pentru că sunt... sufăr de... n-am nimic dom’le... claustrofobie.
Cititorul: Claustrofobie. Da, e foarte contagioasă, se ia pe calea sunetului. Se ia după fraieri şi le rupe
urechile.
Travestitul: O-le!
Fumătorul: Ia calmaţi-vă, că mi-am făcut destui draci cu High-tech-ul pizdii mă’sii şi cartelele lui de căcat,
pân-am reuşit să intru, ca acum să fiu blocat aici, cu o liotă de voci scăpate de la balamuc. Mai bine
spuneţi ce facem.
Graffer-ul: Să spargem uşile. N-au ce să ne facă, e vina lor. Dar să le spargem toţi! Ai auzit, poponarule?
Travestitul: ...tu chiar ai o problemă cu asta. De ce n-o rezolvi. Văd că-ţi tot cauţi victime.
Fumătorul: ...par destulde solide. Şi-apoi... dacă le spargem, le ridicăm mingea la fileu. Pierdem
avantajul. Am de gând să pretind daune serioase pentru trauma asta de căcat. Sunteţi fraieri dacă nu
faceţi la fel. Am să spun că m-am îmbolnăvit de claustroboscopie de-asta cronică.
Fumătorul: ...mi-amintesc când era lumină şi-aveai un ziar... Îl mai ai? Eu am o brichetă...
Domnul: ...să cumpănim bine, domnilor... cred că dispozitivele astea complexe costă foarte-foarte mult...
(zgomotele cresc) să nu ne pripim...
Fumătorul: ...sunt foarte de acord... (ridică vocea, ca să acopere hărmălaia) O grămadă de bani care-ar
putea fi ai noştri! Vă daţi seama! Imaginaţi-vă toată presa de-afară, care-aşteaptă flămândă o ştire ca
asta: ”cinci oameni au fost blocaţi în localul companiei Hi-Tech Toilete Paradise chiar în ziua inaugurării.
Hiper-tehnologizatul stabiliment dedicat satisfacerii rafinate a ceea ce, până ieri, numeam necesităţi
fiziologice, va falimenta din pricina unei banale pene de curent. Avem informaţii că victimele
intenţionează să solicite sume uriaşe ca despăgubire pentru traumele morale. Am reuşit (urlă ca să fie
auzit în vacarm) să obţinem un interviu în exclusivitate cu una din victime...: stimate domn, cum v-aţi
simţit în digestaurant? Am înţeles că suferiţi de claustroforţare...”
Cititorul: (înteţind izbiturile) ai să suferi de mâna mea, stârpitură! Te omor!!
(o clipă de linişte)
Domnul: ....domnilor, nu vreau să par lipsit de spirit, dar mă refeream la faptul că ar fi ideal să găsim o
soluţie comună pentru-a ieşi din această ingrată situaţie. Date fiind circumstanţele, nu ne-ar strica
puţină organizare. Să ne păstrăm mintea limpede. Permiteţi-mi să remarc că, în varianta propusă de
dumneavoastră, rămânem în număr par, aşadar ne vom expune riscului ca apoi voturile să se distribuie
egal...
Cititorul: (reluând izbiturile) Încetaţi! Liniştea asta mă scoate din minţi. V-am spus că pot să fac un atac
de panică.
Fumătorul: (face doar scântei cu bricheta, i se termină gazul) Gata, aţi lungit-o destul, schimbaţi placa.
Domnul are dreptate, puţină solidaritate nu ne-ar strica. Pe bune, ce dracu’ facem dacă rămânem blocaţi
aici?
Cititorul: ...ce naiba se-ntâmplă afară? O lungesc cam mult... Să nu se fi întâmplat ca la Moscova...
Fumătorul: ... nu prea. Nu-mi risipesc banii pe căcaturile lor de minciuni. Ce trebuie să ştiu, ştiu.
Cititorul: 25 mai 2005. Blackout în Moscova, în suburbii şi în regiunile Kaluga, Riazan şi Tula. Pană
generală de curent. Peste 20.000 de oameni blocaţi în metrou şi lifturi, bursa şi băncile paralizate,
milioane de oameni s-au trezit aruncaţi în epoca de piatră...
Cititorul: Ar fi o variantă. A fost un cecen, Samil Basaev, care-a revendicat atentatul. De fapt, dublul
atentat, zicea el: Cu câteva zile înainte, un incendiu devastase teatrul Stanislavski din Moscova, iar
Basaev s-a lăudat că o grupare de-a sa organizase ambele chestii...
Graffer-ul: Ce cool! Dar tot nu pricep ce dreac’ să se propage la teatru... De ce nu s-au dus la
televiziune? ...Auzi, da’ noi avem separatişti de-ăştia?
Fumătorul: Păi la noi toată lumea se separă de toată lumea. Numai eu am la activ 3 divorţuri...
Cititorul:... da’ ruşii au negat toată faza. Cică a fost o avarie la centrala Saghino, din cauză că instalaţiile
aveau vreo 50 de ani...
Cititorul: ...cum să nu se panicheze, când şi-au amintit pe ce butoi cu pulbere stau. Komsomolskaia
Pravda scria că-n Rusia sunt o sută de mii de unităţi periculoase, din care 1.500 - obiective nucleare iar
3.000 - intreprinderi chimice... Iar la Rodnaia Gazeta a scris că pentru bulirea unei staţii electrice nu-i
nevoie de 50 de vagoane de bombe, doar de-o rachetă de croazieră trimisă unde trebuie... Că na, cu bani
poţi orice în Rusia...
Travestitul: Păi nu-i spune de croazieră? Dacă nu-s pasageri, înseamnă că nu-i croazieră...
Graffer-ul: ...blondule, tu nu te frământa că-ţi traduc io: ruleta rusească diferă de aia normală prin faptul
că nu măsoară metri ci litri. Te-ai prins? Asta din cauză că la ruşi totul se măsoară în votcă...
Cititorul: ...pe Ciubais îl şi mâncase-n cur, după pana din America, să declare (maimuţăreşte un accent
rusesc) : «La noi pur şi simplu nu e posibil aşa ceva. Evident, americanii au probleme sistemice. În locul
lor, noi am fi tras de mult concluziile necesare »... Kakaia concluzii, acum!
Graffer-ul: ...tu fii atent că se ia, eşti deja şaten... Când a căzut curentul!!
Cititorul: ...într-o joi. 14 august 2003. Cea mai mare pană de curent din istoria Americii. A-nceput în
Ohaio, la prânz, liniile au căzut una după alta. În 3 ore, s-a extins în 8 state şi-a ajuns în Canada, în
Toronto şi Otawa... Blackout!
Cititorul: ştiu şi eu? În New York au mai fost mega-pene de-astea, în ’65 şi ’77, da’ atunci nu era moda cu
terorismul. Se purta jaful. Şi-au fost jafuri adevărarte... ca-n filmele cu vestul sălbatic.
Cititorul: ...las’că nici cu ăilalţi nu mi-e ruşine...După pana din State, grangurii electricităţii ruse se
înghesuiau să se laude: noi n-avem probleme de-astea, sistemul rus e mai straşnic, curentul poate fi adus
din altă parte, după necesităţi...
Fumătorul: ...cu tulumbele de pompieri, probabil... Rusu-i în stare să-ţi dea curentul şi cu sacoşa...
Cititorul: ...şi când a fost să fie, toţi mahării erau duşi din oraş: unul era în concediu în Spania, altul în
delegaţie, altul lipsea...
Graffer-ul: I-a luat ca din oală... Vvvup!
Cititorul: ...da’ cel mai straşnic e că s-a estimat dublarea consumului de curent în următorul deceniu...
Cum naiba să facă faţă dacă deja le-a picat şandramaua...
Fumătorul: ...chiar aşa, să nu ne mai perpelim atâta de grija lor... Să ne vedem de căcatul nostru...
Fumătorul: Acum zici?! (scapără precipitat; doar scântei şi câte-o slabă pâlpâială) Nu vrea, dom’le.... Ar fi
fost o chestie... Ce s-aprind acum?
Cititorul: ...ai râs? ...râzi acum... Cine are bricheta? Şi la cine e ziarul?
Fumătorul: (obţine o pâlpâială mică, încearcă să aprindă cu ea un colţ de cămaşă) Hai, haaai! flacără de
căcat... (altă pâlpâială..., reuşeşte să aprindă colţul cămăşiii, îl îndepărtează de corp şi încearcă să se
dezbrace cu o mână, flacăra se măreşte brusc, Fumătorul se agită bezmetic, încearcă să stingă dar să şi
păstreze focul)A! Aa! Aaaaaa! (se plezneşte cu palmele, apoi scoate apă din closet şi stinge focul) Pe mă-
sa! S-a stins.
Graffer-ul: ...şi chiar ţi-ai imaginat că o să topeşti uşa aia? ...da’ la fum te-ai gândit? Ce făceai cu fumul?
Domnule: ...eşti de-a dreptul iresponsabil! Nu te-ai gândit că puteai să ne incendiezi şi pe noi?...
Fumătorul: Nu!
Faza 3
În cabine se-aprind, pe rând, nişte neoane. Lumina e chioară şi pâlpâie. Cabina Travestitului rămâne în
întuneric.
Vocea suavă (un pic răguşită): Stimaţi clienţi, am fost informaţi că sistemul naţional de electricitate a
suferit o avarie. Din fericire pentru dumneavoastră, la Hi-Tech Toilete Paradise sunteţi în deplină
siguranţă, deoarece firma noastră dispune de surse autonome de energie - ce-i drept, limitate. Având în
vedere că nu am primit încă de la autorităţi date concludente cu privire la durata acestei situaţii, ne
vedem nevoiţi să gestionăm cu maximum de scrupulozitate toate resursele. Vă asigurăm că întreaga
noastră echipă lucrează pentru a elabora un plan de optimizare a resurselor, pentru a asigura securitatea
celor peste 2500 de clienţi pe care-i adăposteşte compania noastră acum. Vă rugăm să staţi liniştiţi la
locurile voastre, fără a întreprinde nimic care ar putea afecta integritatea echipamentelor şi, implicit,
programul de evacuare a dumneavoastră. Vă mulţumim pentru înţelegere.
Cititorul: Cum, nu deschideţi uşile?!
Cititorul: ...să ştii că te-au ales special pe tine. Nu fii paranoic, ai şi tu răbdare. Probabil că atât le permite
acum sistemul...
Fumătorul: ...ia uite la calustroforţosul nostru, a uitat când ne-ameninţa cu atacurile lui de panică..
Cititorul: Nici nu vreau să-mi închipui. Coşmarul meu cel mai mare e să rămân blocat în lift sau într-un
tunel de metrou... De-aia nu folosesc niciodată liftul şi nu merg cu metroul...
Fumătorul: ...coşmarul meu a-nceput deja, mai am zece ţigări da’ nu mai am cu ce să le-aprind...
Fumătorul: ...în plus bătut în coşciug? Texte de tataie... Eu oricum o să fiu incinerat... Nu mă las închis în
coşgiuc...
Fumătorul: Nu, o măsură de protecţie elementară. N-ai auzit de moarte clinică? N-am chef să mă trezesc
singur-singurel în sicriu la 3 metri sub pământ...
Fumătorul: ...să bat cu pumnii-n capac şi să urlu de să mă-njure vecinii... Nu, tati, mai bine la
microunde...
Cititorul: Vreţi să lăsaţi subiectele astea pentru când ne-om vedea afară?
Fumătorul: ...păi nu ştiu cât de distractiv e acum nici pentru ăia de-acolo...
Graffer-ul: Îţi spun io cine se distrează acum: ăia care erau la dentist, hăhăh... Care-au rămas blocaţi cu
freza-n măsele, eac! Cu gingiile atârnând...
Fumătorul: Lasă-i pe-ăia... Dar în spitale, pe mesele de operaţii ce-o fi... ce panică pe culoare... închipuie-
ţi ...cum fug toţi, cu maţele atârnând, care cu ficaţii, care cu rinichii în mâini..., călcându-se-n picioare,
ciocnindu-se ... Mă scuzaţi, cred că-i ficatul dumneavoastră, fiţi amabil, mi-a văzut cineva testicolul, ...alo,
uitaţi-vă unde călcaţi, dom’le, e ţîţa mea, ...simt ceva moale aici, e creierul dvs?...
Cititorul: ...o să râzi, dar spitalele-s cele mai sigure în situaţiile-astea. Au generatoare proprii.
Fumătorul: ...măcar cu atât, ai văzut ce-a zis ciungomuta... Ne-am lins pe bot de despăgubire... Ăştia,
dacă ridicăm clonţul, sunt în stare să ne ţină aici şi după ce revine curentul, doar aşa, de distracţie...
Graffer-ul: ...de sclipitor ce eşti... tu luminezi totul în jur, au zis să nu mai risipească degeaba lumina... Îţi
convine aşa?
Domnul: ascultă... la oricare dintre noi s-ar fi întâmplat... ar fi spus: de ce tocmai la mine, de ce tocmai
mie...
Domnul: Stai liniştit, toţi spun asta. Tuturor le place să creadă asta... Identitatea e cel mai comun viciu.
Adevărul e că nu ştim care-i regula jocului. Poate că regula e un sfârşit violent, iar excepţia e
supravieţuirea... mai precis, amânarea acelui sfârşit, căci finalul e cert. Cât priveşte situaţia actuală, n-o
putem judeca până n-avem informaţii de-afară... Tu comentezi excepţia pornind de la faptul că noi avem
un deget de lumină în plus faţă de tine... Dar cum te raportezi la ce se-ntâmplă afară? Poate eşti
privilegiat. N-ai de unde să ştii ce se-ntâmplă acolo. Poate eşti excepţia fericită.
Travestitul: ...aş putea să-ţi spun multe... dar n-are sens... nu pricepi nimic. Nu mă cunoşti...
Domnul: ...nici n-am nevoie să te cunosc... Vorbesc de statistică pură... Vorbesc de realitate. Realitatea n-
alege.
Domnul: Dar nu te-am ales eu. S-a nimerit să vorbim. Puteau fi oricare alţi cinci curioşi de pe stradă. S-a
nimerit să fim noi.
Travestitul: ...nu s-a nimerit nimic. Eu am ales asta, înţelegi, am ales să fac asta, am planificat asta.
Fumătorul: ...te-nţeleg perfect... Trei zile m-am pregătit... (schimbă intonaţia, spre plafonul cabinei) Am
investit pentru asta!
Cititorul: Dar dacă... stai... dacă nici n-a fost vreo avarie?
Fumătorul: Dar dacă noi nici nu existăm, de fapt, decât în închipuirea ta?
Graffer-ul: (mai multe jeturi cu spray-ul, are o criză de tuse) Auzi, ăştia n-au reparat şi aerul condiţionat?
Mă cam sufoc...
Cititorul: Nu, pe bune. Mai ţineţi minte cum ne-au scanat la intrare? Ne-au pus să lăsăm tot, telefoane
mobile, chei, portofele...
Fumătorul: ...adică spui că au făcut ca la lagărele alea, de-i trimiteau la gazare şi le-au spus că-i trimit la
duşuri?
Cititorul: ...ai reţinut câţi au zis că suntem? 2500... într-o singură tură...
Fumătorul: Şi-au zis să stăm cuminţi ca să-şi facă efectul nu’ş’ce?
Fumătorul: (respiră adânc, demonstrativ) Pentru aer de Alpi, apăsaţi tasta 1. Pentru aer de Mediterana
apăsaţi tasta 2. Pentru coffee-shop Amsterdam apăsaţi tasta 3... Pentru noxe de New York apăsaţi
pedala...
Grafferul: ...să-mi trag palme... am uitat că nu mai merge aerul... am dat cu spray-ul...
Fumătorul: ...am semnat, parcă nu ştii ... Acum pentru orice fleac te pun să semnezi... .cine naiba stă să
citească ţâşpe pagini... şi ei ştiu asta... vroiai să-mi pierd rândul? ...îţi trebuia o zi să citeşti tot... am
semnat, dă-i în mă-sa...
Travestitul: ce spray?
Graffer-ul: spray de ”dat”... Acrilic... Şi-am dat mult... Fuck, şi ştiam că-i nociv... ”a se utiliza numai în
locuri bine...inhala.. bine ventilate... nu inhalaţi... ”
Domnul: ...deci ăsta era fâsâitul care se-auzea de la tine! Mânjeai pereţii!
Graffer-ul: ...fuck... mă sufoc...
Fumătorul: ...şi eu mă sufoc după un fum da’ nu crăp... şi nici nu m-am apucat să dau cu sula de toţi
pereţii...
Domnul: ..elemente ca dumneata, care devastează locuri publice, ar merita să fie închise 3-4 ani într-o
cuşcă de-asta...
Fumătorul: ...ai pus-o, rockeristule, vin ăia şi văd ce carpete le-ai pus pe pereţi... Răpire din serai o să
scrie pe tine...
Fumătorul: ...da’ ce asculţi, bă, hi-hop? Mai de căcat... Păi şi eu pot face muzică de-aia... ”mă scol
dimineaţa din pat / supărat / chestia nu s-a sculat / m-a trădat / ratat /n-a mai funcţionat / mă uit la ea
nervos / fioros / o-ntreb de ce mă trage în jos / jegos / cât o să mai îndur / cât o să mi-o mai fur / înjur /
dau cu ea de zid / stupid / o izbesc de pereţi / să se-audă şi la băieţi.. Ridicaţi sulile-n aer! haide, toţi bă-
eţii! Refren: Bă bă-eţi / fiţi isteţi / daţi cu sulile de pereţi...
Domnul: ...declasaţi ca ăsta ...fără ocupaţie, ...îi ştiu, se-adună în faţa blocului seară de seară... Ţi-e şi frică
să mai ieşi din casă când se lasă întunericul... n-aduc nimic util societăţii... nu ştiu decât să bea, să se
drogheze, se-apucă de tâlhării, ca să-şi procure bani de droguri, violează... ...ar trebui să fie castraţi!
Extirpaţi! Eliminaţi!
Travestitul: ...cum vorbiţi aşa... omul se sufocă... parcă spuneaţi ceva de respiratul în pungă?
Domnul: ...şi-aşa ne consumă aerul de pomană...
Travestitul: Caută o pungă... încearcă să faci o pungă din ceva... să respiri în pungă...
Graffer-ul: ...să vă-nghită bezna. Pe toţi! (varsă toate lucrurile din rucsac şi-şi bagă capul în el)
Travestitul: ...Ştiţi ce e straniu? Suntem 6 miliarde de oameni pe planeta asta, şase miliarde claie peste
grămadă, o adevărată şerpărie, nu mai avem loc unii de alţii, peste tot oameni, unde te uiţi, oameni, pe
pământ, în oceane, în aer şi-n gaură de şarpe, n-am lăsat nici un colţişor nespurcat, nici o bucăţică de
hartă..., stăm şi câte 70-80 de inşi pe metru pătrat, conform statisticilor, totuşi reuşim performanţa ca, în
clipele cele mai importante, în momente de cumpănă, să fim singuri. Nu e ciudat? În fiecare clipă, cineva
e pe muchie, gata să cadă, cineva, cum spuneaţi, chiar în clipa asta, stă pe-o margine de fereastră, pe
buza unui bloc, pe marginea căii ferate, gata să treacă dincolo, gata să sară, să cadă, şi nu e nimeni să-l
prindă, nimeni să îl oprească...
Cititorul: ...n-avem nici o garanţie! Nici cea mai mică dovadă că ce-au spus e adevărat. Îşi aduce aminte
cineva ce-a semnat în formularul ăla?
Travestitul: ...70-80 de oameni pe metru pătrat, după statistici, nu e interesant? Nu vă sună a terorism
statistic? Oare cum stau oamenii ăia, unii peste alţii, se ţin pe umeri? Cum se suportă? Vi se pare real? Vi
se pare uman, aşa, din punct de vedere statistic? Şi unde vă situaţi dumneavoastră între cei 80? Vă vedeţi
din mulţime? Unde-aţi nimerit? Oh, sunteţi chiar la bază? Sub toţi ceilalţi 79? Ce ghinion, sincer, îmi pare
rău! Da’ ce să-i faci, asta-i realitatea, putea să mi se-ntâmple mie, putea să i se-ntâmple oricui dintre noi,
dar uite că s-a nimerit la dumneavoastră. Simţiţi suficient de real apăsarea pe umeri, apăsarea celor 79?
Vi se pare reală, vă place realitatea asta? Nu vă place dar simpatizaţi cu ea? Nu simpatizaţi dar beneficiaţi
discret de pe urma ei? Ah, dar dumneavoastră sunteţi un mic terorist statistic!
Cititorul: ...Poate-i o ţeapă cu camera ascunsă... E ceva suspect aici... Vocea aia... Aşa ceva nu se face. De
ce n-au trimis, pur şi simplu, nişte vlăjgani cu răngi să ne elibereze ? Cică-s scumpe echipamentele... Au
găsit explicaţia... Dar ce-au pus în uşile astea, frate, platină şi diamante ? ...că noi credem orice... Acum
stau şi se râd pe seama noastră... ca la Big Brother... Băi, am nimerit la Big Brother ! Suntem în direct ! (se
agită-n cabină, face gesturi obsecene spre-o cameră închipuită) Ăştia se uită la noi şi se hlizesc pe seama
noastră... Băi.. Băăăăi ! Nu-şi aminteşte nimeni ce naiba scria în formularele alea de la intrare ? Ce mama
dracului am semnat ?
Fumătorul: ...ai semnat ? ai semnat... ce mai contează acum. Dacă te crezi în direct, fă-ţi numărul cel mai
bun, poate-ajungi celebru ! Cine ştie cine te remarcă, pe cine vrăjeşti cu omniscienţa ta, cu vasta ta
cultură de almanah... Altfel, la ce-ţi folosesc toate acum? Dă-te-n spectacol, exhibă-te, arată-le în direct
ce-i ăla atac de panică original... Hai, etalează-ţi talentele, desfă taraba, poate-i clipa ta, momentul tău...,
nu rata şansa să te afirmi, eşti în direct, te vede-o-ntreagă naţiune..., arată tot ce poţi, hai! Fă-ţi numărul
cu ştirile, zi-o pe-aia cu Andreea ai legătura... Prompter, adică ziar, ai... acum e şi lumină... Ai toate
condiţiile !
Travestitul: ...ar fi minunat... Ar fi superb să fim în direct, avem ce arăta, toată lumea trebuie să se uite...
ce spectacol... ce minunat exemplu, ce lecţie despre oameni oferim bunilor noştri semeni... ce minunată
grădină zoologică alcătuim... noi şi sentimentele noastre minunate... Avem toată crema aici, cea mai
bogată gamă de virtuţi omeneşti..., iată, de la stânga la dreapta, pentru dumneavoastră, aici, în prim
plan, stau curajul, altruismul, înţelepciunea, deschiderea şi optimismul. Nu e minunat ? Şi, chiar acum,
sute de mii de familii aprind candela televizoarelor, ne văd pe noi şi se-nchină ca la nişte icoane...
aşteaptă miracolul învierii... minunea unei morţi în direct...
Cititorul : ...nu, nu-i Big Brother..., mai rău, ştiu ce e, ştiu de pe Internet..., filmele alea oribile care circulă
clandestin, ...îşi bat joc de oameni, n-au nici o limită, se zice că asta-i ultima modă printre decadenţii cu
bani, se fac producători de filme negre de uz privat, bogătanul comandă meniul – crimă, viol, tortură,
suportă costurile de producţie iar echipa execută scenariul cu oameni reali... Oameni care dispar... Sute
de mii, milioane de oameni care dispar fără urmă, de care nu mai ştie nimeni nimic... Nu v-aţi întrebat
niciodată ? Unde dispar toţi oamenii care dispar ? Ce-i aia dispariţie ? Cum adică dispar ? ! Aşa, ca
şosetele din maşina de spălat ? (spre o cameră imaginară) Omul nu-i o şosetă ! !... Cum să dispari pur şi
simplu ? (spre camera imaginară) Ce, suntem gândaci, să ne striveşti cu bocancul, să tragi apa după noi şi
să ne ducem frumos pe canal ? Omul nu-i gândac ! ...... E suspect... e prea suspect... uşile n-au cedat...
De ce le-ar fi făcut aşa solide ? Ce-i aici, cazemată ? Cine să te asedieze-n WC ? Şi de ce n-au prevăzut un
sistem de evacuare... o pană de curent e ceva previzibil... Cum să nu te gândeşti... nu ţine... Şi
formularele alea... Parcă eram la casting... (spre peretele fumătorului) Şi-au găsit actorii ! ! ...acum
aşteptaţi-vă să ni se întâmple ce-i mai îngrozitor... Ne vor tortura lent, ne vor înfometa..., o să ne urcăm
pe pereţi, o să crăpăm de sete, probabil se-aşteaptă să bem apă din closet, să ne mâncăm excrementele,
până o să ne ieşim complet din minţi... Iar ei fac pariuri... încearcă să ghicească cine rezistă... cine crapă
primul... Iar când o să ne ieşim complet din minţi... or să ne-asmută unii asupra altora... ca animalele... să
ne sfâşiem de vii... Am şi început ! ...uite cum vorbim între noi ! Nici măcar nu ne cunoaştem. Cum poţi,
piromanule, să vorbeşti aşa cu mine? De ce, te întreb ? Pentru că aşa-i în scenariu ! Aşa a vrut barosanul
care-a plătit ! A vrut sânge şi oase rupte, a vrut maţe scoase... Mda. Ei bine (spre public), n-o să vedeţi
nici un maţ ! (îşi împreunează braţele peste burtă)
Fumătorul : ...unit lost... Pe-ăsta l-am pierdut... (spre cabina Cititorului) Trebuia să asculţi sfatul lui tataie,
să-ţi faci o pungă din ziar şi să respiri în ea... Uite la rocherist, s-a potolit, i-a trecut...
Domnul: ...artist... Nu ţi-ar fi ruşine... Ce capodopere ai lăsat tu umanităţii? Ce monumente-ai clădit ? Ce-
ai dat tu umanităţii, mă ?
Domnul : ...eşti şi insolent... În primul rând, ca artişti, cum spui că se numesc cei de teapa dumitale, ar fi
trebuit să ştiţi ce-i respectul... Să respectaţi, întâi, munca, valoarea celor ce vă sunt superiori cu câteva
generaţii... Să ascultaţi şi să înţelegeţi, întâi. Să munciţi şi să aşteptaţi confirmarea timpului, nu să vă luaţi
singuri. Să ştiţi unde vă e locul.
Graffer-ul : ...aşa ai vrea... ştiu... să fiu un atenuat ca tine..., să nu ajung mai departe ca tine, să nu care
cumva să scot nasul din boschet când treci cu foarfeca... doar aşa m-ai putea tolera, ...să fiu atent să nu
care cumva să cresc, să trec mai sus decât tine, pentru că ai să mă tunzi imediat, ai să mă tragi în jos... să
fiu atent... să fiu foarte atent dacă-mi vreau binele... dacă vreau să supravieţuiesc, să parvin ca tine... să
fac, să-ţi spun şi să-ţi arăt doar lucrurile-n care te-ai putea recunoaşte, pe care le-ai violat deja cu
cunoaşterea ta inutilă... pe care le-ai murdărit deja cu măsura fiinţei tale meschine..., doar adevăruri pe
care le-ai marcat deja cu propria ta urină... doar lumi pe care le-ai confiscat deja... doar poleiala din aura
de mediocritate care te-nconjoară... nimic mai mult... doar asta ai accepta, aprecia, înţelege... să fiu o
javră docilă care să-ţi lingă labele... recunoscător că mă tolerezi..., aşteptând doar clipa în care ţi-aş putea
lua locul... Doar atât îmi oferi... Să stau cuminte la coadă, să aştept să putrezeşti de viu şi să crăpi, iar apoi
să-ţi iau locul şi să mi-l apăr cu aceleaşi mijloace... ooo, îţi bâţâie curul la gândul că lucrurile s-ar putea
schimba taman acum, după ce te-ai chinuit o viaţă să le baţi în cuie, după ce ţi-ai strâmbat coloana o
viaţă sucindu-te să te strecori în mijloc sub marea ţâţă, cu gura larg deschisă...
Domnul : ...l-aţi auzit ? ...l-aţi auzit ce-i poate ieşi pe gură ? Ne mai mirăm c-a ajuns lumea asta unde-a
ajuns... Ăştia te taie ca pe-o găină, n-au nici un zvâcnet, nici o remuşcare... nu-i mai mişcă nimic...
Graffer-ul : ...stai liniştit, nu-i nimic de ucis la tine... eşti mort deja. Mortule! Şi ca tine e plină lumea...
Prea plină.. De-aia e lumea aşa cum spui, că-i plină cu tine... cu morţi ca tine. Nici nu te-aş recunoaşte pe
stradă... Tu eşti o mulţime... Aşa că stai liniştit, ai să rămâi undercover, aşa cum ai fost toată viaţa, un
mare şi costisitor anonim... Aşa că stai liniştit, nu se vede...
Travestitul : ...aşa, învârtiţi cuţitele, ... sfâşiaţi... să se bucure ochiul, urechea, simţurile ! Ăsta-i
spectacolul...
Graffer-ul : Ţi-e frică, mortule ? De ce ţi-e frică ? Tot mort ai să rămâi. N-o să-ţi intre nimic în ţeastă. Nu te
mai atinge nimic. Ştii dinainte totul. Eşti uns cu toţi viermii...
Travestitul: ... să ţipe metalul de-arsura sângelui... ăsta-i sunetul ! dulcele zăngănit... (în cabina sa
licăreşte o luminiţă roşie. Cât să se vadă lucirea unui brici pe care Travestitul îl roteşte prin aer)
Domnul : ... refuz să mă mai las antrenat în această discuţie... mai jos de-atât nu se poate coborî...
Graffer-ul : ...daaa, se ştie, nu e de demnitatea ta, cunosc... Ai putea încerca, dar n-ai pentru cine, ai
dovedi tu ceva, dar nu în condiţiile astea... Te dai indiferent dar pândeşti după colţ. Doar-doar ai găsi vreo
celulă – s-o îmbolnăveşti, s-o confişti şi pe ea, să distrugi, să omori ceva, să tragi lângă tine, sub tine..
Gata cu dialogul... E obositor să mimezi, aşa-i? ...Nu mai mima deschiderea, bă, închisule. Te-ai înfofolit
până-n gât. Să nu rişti, împuţitule. Dacă te-ai deschide ţi s-ar vedea viermii. Carcasă ce eşti. Carcasă
ambulantă. Travestitul: (lumina roşie a crescut imperceptibil; se joacă cu briciul pe propriul trup,
mimează tăierea în dreptul braţelor, gâtului): ... de-acum... nu se mai mimează nimic... tăiem pe viu... în
direct... să desfacem carcasa...
Travestitul : ...mă simt... cum mă simt ? mă simt tot mai tot mai mort... Dar acum... (se taie la un braţ ;
de-aici, lumina roşie va creşte vizibil în intensitate)...am să-i dau măcar sângelui viaţă...
Graffer-ul : ...du-te-n mă-ta de aberant... (se-ntoarce spre cabina cealaltă) Ai amuţit, mortule ?
Graffer-ul : ...deci acum ai vorbit cu pereţii... Mortul a vorbit cu sicriul ! Cool.. Nici măcar mort nu poţi să
fii pân-la capăt... Te agăţi de pantofi, te câcâi.... Mori spârcâit, în rate... Un hoit în leasing, asta eşti... Te
descompui pe blat, pe furiş, discret, să nu se prindă nimeni... În fiecare zi, când nu te vede nimeni, laşi în
WC câte-o bucăţică din tine.... Tragi apa repede, să ştergi toate urmele.... Dai cu parfum peste hoit, să nu
simtă vecinii... Dai cu substantive, cu adjective, împroşti cu fraze... Cu apă de gură nu-ţi dai? ...Că
pute. ...De-aici se simte duhoarea...
Domnul: De fapt, cine eşti şi ce vrei? M-ai urmărit special? Ce vrei de la mine?!
Graffer-ul: ...chiar aşa, de ce-ai venit tu aici? Ai fugit de-acasă, că te căuta moartea să-i plăteşti
lichidarea? Sau eşti simplu turist! Ce-ai zis tu: ia să văd ce se-ntâmplă... Să trag cu ochiul... Care-i situaţia,
ecuaţia... Să te scoţi şi tu cu ceva. Dar cum te-ai scoate din moarte?
Travestitul: ...toţi murim... doar tragem niţel de timp... Mijim ochii, scoatem mânuţele din ţărână şi, chiar
când să ne săltăm, hop, vine compresorul...... Poate-am să mor chiar acum, cine ştie...
Graffer-ul: ...Ce tot dai din mână. Alungi musculiţele? Trag şi ele la hoit, nu te-ai prins?
Graffer-ul: ...nu-nţeleg ce te agiţi... Nu te simţi ca acasă? Hi-Tech Toilete Paradise ţi-a asigurat chintesenţa
valorilor tale! Casa ta e oricum un cavou. Patul tău oricum i-un sicriu... Peste soţie te-ntinzi ca-n sicriu...
Pe WC te scufunzi ca-n mormânt... Nu aprinzi lumini, doar tămâie... Florile nu le suporţi decât moarte..
Asta şi oferi doamnelor: buchete de moarte...
Graffer-ul: ...iubeşti concretul, cimentul, peste tot propovăduieşti duhul său, i-ai converti pe toţi la
ciment.. Ai face sex oral cu o betonieră! Ţi-ai turna şi spermatozoizii-n ciment... Ţi-ai băga pick-
hammerul în planetă... Ai găuri şi ai nivela totul până ai obţine un cub, un cavou... Te-ai crăci apoi peste
cosmos şi-ai organiza toate planetele, le-ai încolona şi le-ai tunde până ai umple tot cerul de cruci. Dar nu
poţi... Ştii cât eşti de nevolnic... Nici nu ştii cât mă bucuri că nu poţi... Pentru că astea-s ciurucuri faţă de
ce-ai putea face dacă ai avea putere deplină. Dacă ţi-ar încăpea în mâini toată lumea...
Pauză
Graffer-ul: ...ai amuţit, mortule? Cum se face... Să mă fi înşelat? Să se fi mişcat ceva în carcasă? Ţi se bate
vreo pleoapă? Vreo globulă îşi face de cap... Ori te pomeneşti că asculţi, în sfârşit... Că mă onorezi cu
atenţia ta şi acum te căzneşti, după puterile tale, să priceepi ce se-ntâmplă, unde bate băiatul... Ce să
mai asculţi pân-la capăt, zi de-acum ce îţi vine... Ai tu, deja, nişte scheme. Nişte borcănele... Nişte
formule deja ticluite... Dar şi eu ţi le ştiu... Te-am studiat bine, mortule. N-am avut încotro, n-am avut loc
de tine: m-am lovit peste tot de tine, m-ai obligat să te-ascult pe la toate parastasele, m-ai târât pe la
toate înmormântările, prin toate mormintele tale. Te ştiu până-n cel mai mic viermişor. Deci uită,
scuteşte-mă de viermişori. Hai, surprinde-te! Travestitul: ...stimaţi telespectatori... priviţi acest minunat
şerpişor de sânge... scăpat din captivitate....priviţi-l cum se strecoară... cum îşi caută cuibul....
Domnul: ... şterg cu buretele tot ce-ai spus... Numai încetează, te rog...
Graffer-ul: Heee, nu mă lua cu ieftinătăţuri... Cu exerciţii de împrietenire, lasă-le... Le-am fumat şi pe-
astea. Lasă-te de rahaturi, ţi-am zis. Sunt sătul până-n gât...
Graffer-ul: Hopaa. Alt mort! Tu ce schimbare aştepţi? Chiar aştepţi de la mine ce nu-ţi poţi cere nici
ţie? ...Chiar crezi c-ai suporta asta? Şi dacă-ţi dau, crezi că vei vedea ce-o să-ţi dau? Că ai organ ca să afli?
Crezi că vei recunoaşte? Că vei simţi ceva? Şi tu eşti dintre cei ce vor doar ce ştiu deja, ceea ce pot deja
recunoaşte..., doar ce pot simţi cu organele lor moarte...
Domnul: ...are tupeu pentru că suntem închişi aici... Îi scuz cruzimea gândirii prin cruzimea vârstei...
Fumătorul: ...e supărat rău de tot! Da’ recunoaşte, are textul la el...
Domnul: ...mda, n-ar fi lipsit de talent... Dar e nedesţelenit... şi-aşa va rămâne... Pentru că ei n-au
răbdare... Nu ştiu decât să se repeadă... Vorace.. Să-şi devoreze prada... Nu contează ce, sau pe cine...
Vor sânge... Vor imediat, vor acum... Să ardă totul acum...
Graffer-ul: ...hai, lasă ipocrizia... Tu mă vrei mort, ca tine. Mă vrei agăţat de pantofi, ca tine... Mă vrei
chircit pe WC, ca tine... Mă vrei cu braţele pe piept, ca tine... Mă vrei ieftin sau gratis, ca tine... Mă vrei la
borcan, în cămară... Mă vrei în fosă septică... Mă vrei sub betonieră ca tine...
Domnul: ...nu-i mai da apă la moară, că cine ştie ce mai debitează... Vezi că dacă-i dai apă la moară ţi se
suie-n cap... Nu-mi doresc decât să uit mai repede de tot, când ieşim de aici...
Graffer-ul: ...stai liniştit, mortule: n-am să te dau în gât. Cui să te dau în gât, altor morţi?
Travestitul (respiră greu... lumină roşie, orbitoare) : ...moartea... e o chestie aşa relativă... cine poate
spune ce-i aia ? Odată, la un concurs TV, au întrebat: ce e viaţa ? ...premiau cel mai original răspuns... şi
câţi s-au grăbit să răspundă... să câştige-o prostie, ceva... nu contează... am sunat şi eu... şi cât suna mi-
am zis... chiar aşa... ce e viaţa... o portocală... asta-mi venea în minte... o portocală roşie de Sicilia..., din
care se face sucul de portocale roşii de Sicilia... o storci şi gata... o desfaci mai întâi... şi o storci... o sugi, o
înghiţi sau o mesteci... oricum se termină... viaţa-i ceva ce se termină.... asta-mi venea în cap... aşteptam
pe fir şi-ascultam cum curg răspunsurile la TV...cel mai tare a zis că viaţa... viaţa-i un cangur, să moară
Cici, un cangur... apoi explică: în nu ştiu ce limbă cangur însemna ”nu-nţeleg”... Ăsta a câştigat... dar nu
ştiam încă... aşteptam pe fir şi-ascultam... ce idei veneau... altul spune că viaţa ...într-un sens sexual... e
bucata dintre-o scoatere şi-o băgare... altul... că-i o cheie franceză... un cactus cu o floricică... un
arbore..cotit....... o fentă...... o pioneză pe-un scaun........ o fază..... o scuză...
Travestitul: ...ah, ...eu aşteptam să răspundă... şi mi-a trecut prin cap ceva mai aşa... mai meta... , cum se
spune ...
Cititorul: metalic...
Fumătorul: ...bolic
Domnul: ...foric?
Travestitul: ...aşa... ceva foarte alb... ca laptele scurs din cel mai alb uger... al unei vaci albe... linse de
farul unei maşini... albe... şi faţa şoferului mai albită decât hârtia...
Travestitul: ...bidineaua de var... ce mătură noaptea pereţii... oamenii... şi toţi îi simţim în somn izbitura...
Travestitul : ..nu-mi vine-n faţa ochilor... ...chipul lui tata... vreau să-l văd acum... vreau să-l am în faţa
ochilor când se-ntâmplă... să mă privească în ochi...
Domnul : ...o să-şi revină... când ieşim la aer curat. O să-i treacă...
Travestitul: ...de ce... de ce... şi nici măcar n-o să ştie... n-o să-şi imagineze atunci.... că n-am fost homo...
Fumătorul: ...atunci ce tot vorbeşti prostii... respiră adânc, o să fie ok, o să fie bine... Imediat o să ne
scoată de-aici, ai să vezi...
Travestitul: aaa... pe mine puţin mai târziu.... O să aibă ceva... bătaie de cap ....cu cadavrul....... şi cu tata,
hoho... o să-ncerce... să muşamalizeze...
Travestitul : ...ce-mi mai amintesc... aşa... un om stă pe un scaun ....cu palmele pe genunchi.... şi priveşte
în faţă....... în faţa lui ....altcineva stă pe scaun.... cu palmele pe genunchi şi priveşte în faţă... în faţa
lui ......alt om stă pe scaun.......... priveşte în jos.........cineva stă întins........cu palmele pe lângă corp....... şi
visează..... ce-ar mai fi.... cineva care stă în picioare....cu mâinile pe lângă corp şi dansează.... cineva cu
mâinile-n buzunar....... cineva care stă ....picior peste picior şi fumează.... cineva care ţine-un volan........
cineva care mângâie pe genunchi ....pe altcineva....am început să-i amestec.... să-i uit.....
Graffer-ul : (dă câteva picioare sănătoase) Poponarule, scoală, mă... A venit tac’tu ! ....nimic...
Fumătorul : eşti nebun ? Bă, dacă s-a curăţat ? Ăsta a zis ceva de-un cuţit, de sânge, da’ n-am auzit clar,
că vă certaţi voi ca chiorii!
Domnul : ...nu mai intra în jocul lui, îşi râde de noi... Ţi-am spus că-i mai bine să nu le dai apă la moară la
ăştia...
Fumătorul : ...dar tu îţi dai seama că, dacă s-a curăţat... anchetă, chestii, înfăţişări, bătăi de cap, ne-au
omorât ! suntem martori !
Domnul : ai auzit tu ceva în tărăboiul ăsta ? N-am făcut decât să strigăm şi să batem să ne deschidă
careva....
Graffer-ul : ...dacă-i ceva de anchetat, pe ăştia de la Toilete Paradise or să-i ancheteze.... de-or să le iasă
hi-tech-ul pe nas....
Fumătorul : ..îţi dai seama că, dacă a crăpat ăsta, i-a curăţat şi pe ei...
Cititorul : n-am tras nimic... şi sunt cât se poate de calm... pentru mine, lucrurile sunt cât se poate de
clare...
Domnul : ...staţi aşa...(toţi încremenesc) ...să stabilim nişte lucruri... vă propun o convenţie... Au fost nişte
împrejurări stranii... Toţi am trecut prin nişte stări stranii... În realitate nu suntem aşa... Ne-am putea
întâlni în alte situaţii... cine ştie... viaţa... ar fi păcat să rămânem cu impresia asta, nu găsiţi ? ... să ne
lăsăm şansa asta... Deci... să ieşim pe rând !
Graffer-ul : works for me... (aruncă totul în rucsac, flutură cardul, uşa se deschide) ...nu vă salut ! (iese în
public)
Cititorul : (flutură cardul) atunci... la revedere, domnilor... Mă rog..., la bună vedere... (iese în public)
Domnul : am să ies eu acum... (scoate batista, şterge prin încăpere ca şi cum şi-ar elimina amprentele).
Bun. Atunci... o zi bună, domnule. (ezită) Ar trebui... să spun că mi-a făcut plăcere... Dar, date fiind
circumstanţele... Sper cu altă ocazie... (iese în public)
Fumătorul : ...ştiu, ştiu...(ciuleşte urechea ; ezită, se uită prin încăpere, apasă tastele)
Vocea suavă : Bine-aţi venit la Digestaurantul nostru, singurul loc în care puteţi cu adevărat să vă
satisfaceţi..... Pentru cafea simplă, apăsaţi ta... Dacă doriţi să... Pentru a vă regla po... Dacă doriţi o...
Dacă doriţi su... Dacă doriţi să... Aţi ales Paganini. Pentru Concertul nr. 1 în E major apăsaţi tasta 1. Pentru
Concertul nr. 2 în B minor apăsaţi....
Fumătorul iese pe sunetele concertului 2... Aruncă un ochi în dreptul fiecărei cabine, studiază mai ales
cabina graffer-ului... La cabina Travestitului se opreşte, dă să o atingă, renunţă... iese în public...