Drept Procesual Civil – Curs 10

Comparatie intre nulitate si decadere( Curs + completare seminar )

 Asemanari
1. Ambele sunt sanctiuni de procedura
2. Atat actul nul cat si cel tardiv sunt lipsite de efecte din punct de vedere al functiei lor
procedurale, dar pot produce alte efecte.
3. Ambele institutii sunt de drept strict, nu pot fi extinse prin analogie.
4. Niciuna dintre ele nu opereaza de drept( hotarare!)
5. Nimeni nu se poate prevala de o nulitate sau o decadere pricinuita de propriul fapt( exceptie:
nulitatea absoluta?)
6. Au un regim juridic similar de invocare, dupa cum norma incalcata este de ordine publica sau
privata( art. 247)
7. Ambele pot fi virtuale.
8. Ambele pot fi motiv de cale de atac.

 Deosebiri
1. Nulitatea opereaza in cazul nerespectarii formelor legale si a termenelor prohibitive,
decaderea opereaza in cazul nerespectarii termenelor legale imperative
2. Nulitatea conditionata de vatamare presupune o imposibilitate de inlaturare a vatamarii,
altfel decat prin anularea actului. In cazul decaderii, aceasta opereaza prin faptul expirarii
termenului, decaderea nu este conditionata de vatamare, poate sa fie vatamare sau nu.
3. Actul nul poate fi refacut in conditiile legii: exemplu: citatie. In cond legii= daca legea
prevede un termen si l- ai depasit, nu mai poti sal refaci: un apel: un apel nul va fi constatat
mult dupa expirarea termenului de apel. Nu mai poate face ( teoretic poate face dar va fi
respins ca tardiv).Dar in cazul CCJ, o cerere nula poate fi urmata de o CCJ valida, nu exista
termene de decadere, eventual ar putea exista termene de prescriptie, vom detalia.
In ceea ce priveste actul tardiv, acesta nu mai poate fi refacut, stingandu-se insusi dreptul
procesual. Dar decaderea poate fi inlaturata de o cerere de repunere in termen.
4. Nulitatea opereaza pentru cauze existente la data infaptuirii actului, decaderea opereaza pe
parcursul procesului, prin curgerea termenului.
5. Nulitatea poate produce si efecte partiale, decaderea afecteaza actul in intregime.
6. Nulitatea poate fi un efect al decaderii, decaderea nu poate fi un efect al nulitatii.
7. In timpul procesului, nulitatea se invoca prin exceptia de nulitate, in vremede ce decaderea
se invoca prin exceptia de tardivitate( dar ambele pot fi motiv de apel- vezi asemanari).
8. Nulitatea conditionata de vatamare presupune probarea vatamarii, decaderea nu
presupune probarea vatamarii, nu e o conditie.

Judecata in prima instanta

Etapa scrisa
Titularii dreptului de a sesiza instanta:
 orice persoana care pretinde apararea drepturilor si intereselor sale legitime(art. 192 NCPC)
 alte persoane carora legea le confera in mod expres acest drept( procuror)
 instanta, din oficiu, in cazuri expres prevazute de lege( competentele instantei de tutela din
Codul civil in materia protectiei monorului cu privire la actele incheiate fara autorizarea
instantei de tutela, decaderea din drepturile parintesti; pronuntarea asupra locuintei
minorului din oficiu).
Actul de sesizare a instantei :
 cererea de chemare in judecata
 cererea reconventionala
 cererea de interventie principala
 cererea de chemare in garantie
 Momentul de debut al procesului: inregistrarea cererii la instanta( chiar daca pentru
respectarea termenului: se depune la posta si conteaza data postei. Momentul de debut e f
important in ceea ce priveste legea aplicabila: legea de la momentul sesizarii instantei pe toata
durata procesului, cu exceptia regulilor de la probe.
Proceduri prealabile sesiz. instantei
Art. 193:  Procedura prealabilă
(1)Sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în
mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
(2)Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub
sancţiunea decăderii.
(3)La sesizarea instanţei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de
notarul public cu privire la verificarea evidenţelor succesorale prevăzute de Codul civil. În acest caz,
neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către instanţă, din oficiu, sau de către pârât.

 este necesara indeplinirea lor pentru sesizarea instantei, atunci cand legea le prevede in
mod expres. Dovada indeplinirii lor de va anexa la cererea de chemare in judecata.
Constitutia prevede : proc. jurisdictionale admin. care au un caracter facultativ si gratuit.
Dar cele pt care nu au caract jurisdictional, ele ar putea fi considerate obligatorii.
Exemplu: procedura prealabila prevazuta de legea contenciosului administrativ: inainte de a
promova actiune in justitie, cel care se considera vatamat, face mai intai o plangere prealabila la
organul emitent al actului si timp de 30 de zile trebuie sa astepte raspuns: daca nu primeste sau
primeste un raspuns nefavorabil: se va putea adresa instantei. Aceasta posibilitatea: este prevazuta
pentru a-i da sansa organului administrativ sa-si revoce actul.
Care este sanctiunea care intervine in cazul in care legea prevede o procedura prealabila si
partea nu o urmeaza? Si cine poate invoca aceasta sanctiune si in ce termen?
 poate fi invocata de principiu numai de catre parat si numai prin intampinare
( pare a fi norma de ordine privata, exista posibilitatea ca in legi speciale sa se
prevada altfel, sub aceasta conditie) sub sanctiunea decaderii.
 Sanctiunea: respingerea cererii ca inadmisibila. A fost discutie: e inadmisibila sau
prematura?
Briciu: inadmisibila, ca sa fie prematura ar trebui ca dreptul dedus judecatii sa
fie afectat de un termen. Aici nu e, e mai mult o problema procedurala( dreptul este
actual).
 Art. 193 alin(3) – in cazul pricinilor privind dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul
ar trebui sa depuna incheierea notarului public cu privire la verficarea evidentelor
succesorale prevazute de NCC.
Pricini privind dezbaterea procedurii succesorale : nu e clar, notiunea e lagata mai mult de
procedurile notariale, dar sa zicem ca intra tot ce prevede art. 118 in materie de mosteniri, cam
orice tine de succesiune.
Paratajul succesoral trebuie facut cu toti mostenitorii. Daca nu, hotararea este nula. Si
astfel, din acest motiv legea protejeaza instanta si obliga reclamantul sa aduca documentele sa
arate ca a verificat si doar aia sunt mostenitorii aratati acolo in actul notarial. Aceasta pentru ca e
posibil ca partile sa ascunda un succesibil: sa imparta numai ei, nu sa mai imparta si cu altul.
 Se prezinta aceasta incheiere si in cazul in care se cere o noua impartire, dupa ce
e deja o hotarare judecatoreasca si se arata ca a fost omis unul dintre
mostenitori
Dar aici( ipoteza de la 193 alin.(3) ) nu e procedura prealabila, e un inscris pt buna
desfasurare a procesului. Trebuia sa fie obligat sa depuna si daca nu depune, sa se suspende pana
depune.
Dar prin faptul ca l-au prevazut in cuprinsul art. 193, induce in eroare si ajungem sa ne
gandim ca daca e prevazut aici nedindeplinirea acestei obligatii - ar putea avea ca sanctiune
respingerea ca indmisibila.
 Neindeplinirea acestei obligatii poate fi invocata si de catre parat si de catre instanta si ar
fi o norma de ordine publica.
In ce termen? Briciu: poate si instanta din oficiu, dar se pare ca legiut a ramas in sensul
articolului , nu se poate invoca oricand. Doar la primul termen: asa e si la prescriptie si la
competenta materiala. Nu i se poate da mai multa importanta acestui inscris, sa se permita
invocarea oricand.
Aici poate si instanta si paratul: dar numai la primul termern. Sanctiunea: Nu se
respinge ca inadmisibila daca nu depune => sanctiuni : amenzi, suspendare etc.

Cererea de chemare in judecata

Forma cererii: art 194 NCPC: forma tip. In diverse materii, pot fi prevazute si anumite
particularitati: indicarea copiilor, numelui sotilor dupa divort, toate bunurile: la divort, spre exe.
Norma de la art. 194 este norma generela, reprezinta aprox. 95% din totalul cererilor.
Art. 194: Cuprinsul cererii de chemare în judecată
Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
A)
 numele
 prenumele
 domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor.
 De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de
înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul
comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale
reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de
identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148
alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile.
 Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde
urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

In ceea ce priveste CNP-ul, CUI, contul bancar si toate celelalte mentiuni de genul acesta cu
privire la parat: sunt obligatorii pt recalmant sa le indice numai daca le cunoaste, nu poate fi
sanctionat daca nu le cunoaste. Dar e obligat sa indice numele, prenume si adresa paratului:
pentru citare si pentru stabilirea comeptentei. Restul mentiunilor: sub rezerva sa le cunoasca

B.
 Numele
 Prenumele
 Calitatea celui care reprezintă partea în proces,
 iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional.
Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de
reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Numele si calitatea celui care reprezinta partea: poate fi mandatar conventional neavocat,
avocat, reprezentant legal sau desemnat prin hotararea judecatoreasca. In lipsa unei astfel de
mentiuni, este posibil ca instanta sa analizeaze problema calitatii procesuale active in persoana
reprezentantului si ar putea fi respinsa cererea ca fiind facuta de o persoana fara calit. procesuala.
La pensia de intretinere se greseste cel mai des: Cheltuielile sunt datorate minorului. Dar
mama de regula face cerere: Chem pe X in judecata sa il obligati sa imi plateasca obligatia privind
chelt. de intretinere ale minorei Y. Nu reiese exact ca solicita sa ii plateasca in numele minorei.
Daca cererea e facuta prin reprezentant trebuie atasat fie : procura autentica, imputernicirea
avocatului sau a consilierului juridic, extras de la registrul comertului, act de numire al
reprezentantului: pentru pers juridice de alta natura: cele fara personalit juridica.. Daca nu=>
sanctiunea: nulitatii.
Daca sunt mai reclamanti sau parati, instanta, tinand cont de numarul mare al lor si pentru
buna administrare a cauzei, va putea dispune prin rezolutie : numirea unui reprezentant comun
caruia sa ii fie comunicate actele de procedura.
Am mai discutat la curatela.
Daca sunt 800, 900 de reclamanti, daca nu ar avea reprezentant comun ar fi greu. Se
gresesc citatii, isi mai nmuta domiciliul=> genereaza lipsa de proced si s-ar ajunge la tergiversarea
procesului. Daca nu isi aleg reprezentant: instanta poate desemna un curator.

C.
 obiectul cererii
 valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi
modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor
corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104.
 Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în
lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea
funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz.
La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului
înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este
situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un
certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;

Obiectul cererii: reclamantul trebuie sa indice: obiectul cererii si valoarea acesteia.

Valoarea se indica dupa posibilitatea de apreciere a reclamantului, dar uneori legea
fixeaza unele criterii: valoarea impozabila, grila notarilor, catalog privind evaluarea operelor
de arta. Este supusa contestarii aceasta valoare idicata, stim deja.
Idicarea valorii este importanta: pt competenta si pt stabilirea taxelor judiciare de
timbru si pt stabilirea cailor de atac: cereri pana intr-un milion: supuse numai apelului.
Daca e peste 1 milion si apel si recurs apoi.
 Daca sunt actiuni reale imobiliare se mai prevede si indicarea imobiliului prin
localitatete şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi
apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte
funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz.
Acest lucru e important : pt ca la actiunile reale caliate procesuala activa are
titularul dreptului: si cartea funciara atesta aceasta calitate. Dar s-ar putea intampla ca
paratul care e in cartea funciara sa fi instrainat bunul si pt se evita sa te judeci cu vechiul
proprietar, s-a prevazut necesitatea idicarii acestor amanunte =>asa rezulta din cartea
funciara noul posesor cu care sa te judeci.

D.
 arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
Aratarea motivelor de fapt si de drept: reprezinta substanta CCJ, reclamantul arata argumentele pe care
le are pentru a solicita obiectul cerereii. In ceea ce priveste motivele de drept, judecatorul poate recalifica,
poate constata ca acessta nu e corect indicata=> pune in discutia partilor si da calificarea corecta.

E.
 arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se
vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească
cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în
persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul
va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va
cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148
alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Probele : daca sunt inscrisuri trebuie anexate cererii. Inscrisurile nu trebuie depuse in
original, ci in copie certificata. Dar in tot cursul procesului trebuie sa aiba la el si originalul:
instanta din oficiu sau la cerere ii poate solicita sa arate originalul. Daca sunt intr-o limba straina ,
se pun in copie certifacata, insotite de traducerea legalizata efectuata de catre un traducator
autorizat.
 Daca se solicita martori in CCJ: trebuie sa indice numele, prenumele martorilor si adresa
lor, pentru a putea fi citati.
Daca cere interogatoriu:
 daca se solicita a fi luat in scris se dupun si intrebarile odata cu CCJ
 daca e oral in sedinta: se depune la termenul respectiv.
 In cazul persoanelor juridice: in scris
 In cazul persoanelor fizice: oral. Dar si la persoanele juridice in scris: cand nu are
domiciliul si resedinta in tara, daca reclamantul cunoaste acest lucru. Daca nu cunoaste nu
poate fi acuzat ca nu a depus, spre exemplu in ipoteza in care nu stia ca si-a schimb
domiciliul.

F.
 semnătura. Semnatura : lipsa semnaturii se poate acoperi in tot cursul procesului in fata primei
instante: daca partea e in sedinta judecatorul o va invita sa semneze. Daca atunci cand judecatorul
constata lipsa semnaturii, reclamantul nu e prezent, il citeaza cu mentiunea de a semna cererea in
interiorul termenului( acorda un termen): daca semneaza in acest termen, cererea e legala. Daca nu
semneaza: cererea se va anula. Incepe cu efect dilatoriu, ulterior poate dobandi efect peremptoriu.

Numarul de exemplare – art. 195 NCPC

Art. 195:  Numărul de exemplare
Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
=>In atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare + un exemplar pentru instanta Si actele
atasate trebuiesc depuse tot in acest numar de exemplare.
Art. 196 NCPC : Nulitati exprese
Art. 196:  Nulitatea cererii
(1)Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea
oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a
reprezentantului acesteia este nulă. Dispoziţiile art. 200 sunt aplicabile.
(2)Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe.
Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel
mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie. În cazul în care reclamantul
este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea.
(3)Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată
de reclamant în condiţiile prevăzute la alin. (2 ).

 La obiect: articolul vizeaza neindicarea expresa a obiectului, la neindicarea valorii pare ca

nu se refera.
Dar si celelalte mentiuni sunt tot sub sanctiunea nulitatii, numai ca ea nu este una expresa,
trebuie dovedita numai sub asoectul vatamarii si faptul ca nu poate fi inalturata vatamarea altfel,
ci numai prin anularea cererii.
 Dar sunt o serie de prevederi in forma CCJ care produc( lipsa lor produce)
nulitati neconditionate de vatamare, dar care nu sunt trecute in art. 196 NCPC.
Art. 196 NCPC face disctie numai intre cele exprese si virtuale. Exemplu:
nedepunerea imputernicirii celui care semneaza, neplata taxei judiciare de
timbru(197)= e o nulitate extrinseca, neconditionata de vatamare.

Timbrarea CCJ – art. 197 NCPC, OUG 80/2013

Art. 197: Timbrarea cererii
În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii.
Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.

Cererii de chemare in judecata i se ataseaza dovada platii taxelor judiciare de timbru.

Rostul taxei este declarat de lege ca fiind o contraprestatie a seviciilor pe care statul le
efectueaza prin intermediul instantelor juecatoresti ( in mod gresit: Briciu).
 Oug 80/2013: dpdv al ei : timbrarea se face in felul urmator, dupa urmatoarele principii:
 cererile evaluabile in bani: cota procentuala proportionala cu valoarea; procentul scade
in functie de valore, dar oricum se plateste mai mult.( = timbraj progresiv). Sunt si litigii
evaluabile in bani care sunt supuse, potrivit legii unei taxe fixe: folosirea locuintelor,
cererile in materie de contencios administativ, ce sunt plafonate – aceste cereri au si o
componenta de reparare a daunelor, deci sunt evaluabile in bani.
 cererile neevaluabile in bani: taxa fixa.( = timbraj in cota fixa)
Acestea sunt principiile, regulile generale.

Principii particulare:
 In cazul desfiintarii unui contract: timbrarea se face la valoare, chiar daca nu ai capat de
cerere privind repunerea in situatia anterioara. Daca ceri repunerea apoi, nu mai timbrezi,
ai timbrat acum.
 in materie de partaj: daca vrei parataj platesti 3 %, daca vrei si reductiune 3% din suma aia
care vrei sa fie redusa, la raportul donatiilor: 3% din bunurile care ceri sa se reduca, si toate
tot asa.
Dar daca sunt mai multe nu vor depasi in total 5%.
Dar este suma foarte mare. Si partajul a fost considerat o sarcina usoara a fost trecuta la
judecatrie, dar are o taxa mai mare decat multe altele.
 La actiunea in constatare: se timbreaza la valoarea dreptului in legatura cu care ceri
constatarea, chiar daca nu iti propui si executarea lui.
Exemplu: constatatea uzucapiunii: la valoarea bunurilor uzucapate.

Cereri scutite de taxa judiciara de timbru: unele evaluabile, unele neevaluabile

 Litiigile vizand drepturi decurgand din contractele de munca, drepturi de asigurari sociale
 Pretentiile civile decurgand din procese penale, dar care nu putut fi solutionate in procesul
penal ( s-a prescris spre exemplu)
 Cererile facute de consumatori impotriva profesionstilor: nulitatea unor clauze, daune, etc.
In afara de scutirile legale, exista si posibilitatea ca instanta sa scuteasca una din parti de plata
taxei de timbru sau sa dispuna esalonarea in cadrul ajutorului public juduciar: necesara
incadrarea in plafonul de venit prevazut de Legea ajutorului public judiciar.
In cazul persoanelor juridice: OUG 80/ 2013 prevede ca si ele pot primi facilitati raportate la
veniturile pe care le-au obtinut in lunile anterioae solicitarii.
Regula: taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, cand depui cererea. Dar impotriva
modului de stabilire a taxei de timbru, se poate face contestatie in 3 zile de la comunicarea taxei
datorate: la aceeasi instanta, dar alt complet, se va judeca in camera de consiliu, fara citarea
partilor si se pronunta o hotatare definitiva. Aceasta cerere de reexaminare( sau contestatie? ) e
scutita de taxa de timbru

Alte reguli privind taxa judiciara de timbru

Cererile reconventionale, cererile de interventie principala, cererea de chemare in garantie
: urmeaza aceleasi reguli ca si cererea principala, se timbreazala fel, sunt veritabile cereri de
chemare in judecata.
Taxa de timbru in caile de atac:
 Apel: 50% din taxa datorata in prima instanta, dar numai in ceea ce priveste valoarea
contestata in apel: daca invoca numai o parte din pretentii in apel, va timbra 50% din ce a
timbrat initial pt acea parte invocata.
 Rescurs: depinde de motiv: pentru primele 7( care sunt de procedura) exista o valoare fixa
de 100 lei, iar pt al 8-lea care nu e de procedura: la fel ca la apel.
Sanctiune: neplata taxei de timbru atrage nulitatea neconditionata de vatamare a CCJ( fiind o
conditie extrinseca). In realitate nici nu sar putea justifica vreo vatamare. Paratul nu este vatamt
oricum, taxa facandu-se venit la bugetul de stat. Potrivit OUG, nulitatea nu intervine direct: ii
pune in vedere suma de timbrat si ii da termen. Daca nu plateste in acel termen sau nu obtine
scutire: atunci intervine nulitatea ( efect dilatoriu care se poate transforma in efect peremptoriu).
Daca doar pentru o parte a cererii este platita taxa de timbru( spre exemplu, pentru patru capete
de cerere din cinci), cererea va fi judecata in limita taxei achitate( nu se va anula in intregime).

Inregistrarea cererii si constituirea dosarului

CCJ se poate depune personal sau prin reprezentant, posta, curier, fax, scanata, posta
electronica/inscris in foma electronica.
Data certa dobandeste prin aplicarea stampilei de la registratura: asta este si data care da
legea aplicabila(Nu data postei). Daca un contract este atasat ca inscris anexa la cererea de
chemare in judecata, acesta nu va dobandi data certa. Dupa inregistrare, cerererea se preda
presedintelui instantei sau persoanei desemnate de aceasta, care va lua de indata masuri in
vederea stabilirii in mod aleatoriu a completului de judecata( presedintele nu face nimic in ceea ce
priveste judecaraea acelui dosar, ci doar stabileste completul de judecata, asigurand desemnarea
judecatorului sau judecatorilor care vor judeca cererea)
Stabilirea in mod aleatoriu se va face in doua feluri:
 In sistem informatic ECRIS
 Daca sistemul informatic nu functioneaza, in sistem ciclic. Fiecare judecator are un
numar de complet.
Dupa luarea acestor masuri, cererea se va preda serviciului arhiva si registratura, unde
se formeaza si se pastreaza dosarul. Dosarul este pastrat de presedintele instantei, de
catre grefierul-registrator: se presupune ca nimeni nu mai are acces la dosar.
Exista:
 Regisru general: cuprinde toate dosarele, in functie de momentul inregistrarii.
 Registrul opis alfabetic: in ordinea alfabetica a partilor.
 Registrul informatic: in ordinea numarului de dosar , in care se gasesc si toate actele
inregistrate si termenul la care s-a inregistrat.
 Registrul de termene : in ordinea sedintelor, pe zile si se arata termenele ulterioare care s-
au dat.
 Condica de sedinta: pe zile, pe complet si cu sentintele care s-au dat.

Efectele cererii de chemare in judecata

1. Investeste instanta cu judecarea pricinii la care se refera.
2. Determina cadrul procedural aplicabil de principiu, din punct de vedere al partilor si al
obiectului cererii. Acesta nu poate fi schimbat de catre judecator. Totusi, cu unele
exceptii judecatorul poate sa schimbe partile. In ceea ce priveste obiectul: instanta poate
intervenii cum e la divort: se pronunta din oficiu pe ceea ce trebuie sa pronunte
obligatoriu, dar partile nu cer( numele dupa casatorie, spre exemplu). Astfel, reclamantul
are un rol determinant, dar nu total in stabilirea cadrului procesual aplicabil.
In anumite cereri cu caracter strict personal: odata declansat procesul se poate
transmite calitatea procesuala catre mostenitori: exemplu: in cazul divortului.
3. Este un mijloc de punere in intarziere a debitorului, daca nu a fost pus in intarziere sau
daca nu este de drept in intarziere. Debitorul va fi considerat posesor de rea-credinta si, in cazul
actiunilor reale imobiliare sau a celor mixte, acesta va datora fructele culese din momentul
sesizarii instantei; va suporta riscurile pieirii bunului, in cazul in care cererea are ca obiect
predarea unui bun determinat; Vor incepe sa curga dobanzile in cazul cererii prin care se pretinde
o suma de bani care nu era purtatoare de dobanzi
4. In cazul cererilor reale imobiliare si al celor mixte inceteaza buna-credinta a paratului.
5. Dr devine litigios si devin aplicabile prev. Art. 39 daca a dobandit in timpul procesului.
6. Intrerupe prescriptia extinctiva a dreptului la actiune, cu conditia de a nu fi respinsa
cererea. Efectul intreruptiv se pastreaza si daca instanta este necompetenta, declinarea nu produce
efecte in intreruperii. Totusi, daca cererea s-a respins, a fost anulata sau s-a perimat printr-o
hotarare ramasa definitiva, efectul intreruptiv nu se produce. Cu toate acestea, daca reclamantul,
in termen de 6 luni, de la data cand hotararea de respingere sau de anulare a ramas definitiva,
introduce o noua cerere, prescriptia este considerata intrerupta, prin cererea de chemare in
judecata precedenta, cu conditia, insa, ca noua cerere sa fie admisa: art. 2539 C.civ., teza a doua.
Deci intreruperea opereaza si in cazul viciilor de forma, cu anumite discutii.

Regularizarea cererii de chemare in judecata

Art. 200:  Verificarea cererii şi regularizarea acesteia
(1)Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată
este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197.
(2)În cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin
încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz,
secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate. Dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi
conflictele de competenţă se aplică prin asemănare.
(3)Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris
lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă
completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune
obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).
(4)Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la
alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
(5)Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat
să se revină asupra măsurii anulării.
(6)Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
(7)Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de
către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra
măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul
acordat potrivit alin. (3).
(8)În caz de admitere, cauza se retrimite completului iniţial învestit
Regularizarea a fost folosita abuziv de multe ori, mai ales ca nu prevede nici prezenta
partilor, dar incalcarea tine de aplicarea textului, nu de text in sine.
A existata si in VCPC, dar sanciuneat nu era anularea ci suspendarea si intervenea dupa
comunicarea cerereii, nu inainte.
Prin regularizare s-a urmarit in NCPC unificarea jurispr. Si accelarea procedurii judecatilor.
S-a observat ca de multe ori se lungeste procesul pentru ca de multe ori pe parcursul
procedurii se dau multe termene pt vicii de forma ale cererii: Spre exemplu: semneaza avocatul si
nu se depune imouterniciea, se da un termen sa se puna imputernicirea. Apoi se discuta
competenta, dar nu este evaluat obiectul, da un termen sa evalueze. Apoi la un alt termen paratul
constata si tot asa. Inca un termrn sa mai comunice un inscris etc. Si toate acestea au fost acum
duse in procedura de regularizare si inainte de comunicarea cereriii catre parat: procedura
regularizarii e doar intre instanta si reclamant, paratul nici nu stie. Daca se anuleaza nici nu stie ca
a existat un proces inceput.

Regularizarea CCJ intervine cand judecatorul care a fost desemnat aleatoriu pt judecarea
cauzei constata ca cererea nu intruneste conditiile de forma de la Art. 194-197. Adica,
aspectul legat de forma, nr de exemplare, taxa judiciara de timbru.
Daca cumva nu sunt intrunite aceste conditii, procedura de regularizare incepe printr-o
notificare pe care judecatorul o face reclamantului punandu-i in vedere ca in 10 zile de la
comunicare sa aduca completariile necesare sub sanctiunea nulitatii cererii.
In legatura cu aplicarea sanctiunii anularii cererii exista mai multe teze :
 Textul vorbeste de faptul ca sanctiunea nulitatii nu se aplica in situatia( exceptie de la
sanctiunea nulitatii) cand reclam nu isi indeplineste obligatia de a desemna un mandatar
comun atunci cand instanta apreciaza necesar fata de numarul mare al partilor: aici
numeste un curator. Art. 202 alin 3 NCPC
 In toate celelalte cazuri : nulitate.
 Totusi: unii autori spun ca sanctiunea nulitatii cererii intervine numai in cazul nerepectarii
conditiilor prevazute la art. 196 NCPC: nulitatea expresa, pe care le considera esentiale.
Alti autori: Sanctiunea nulitatii se aplica nu neaparat numai celor de la art. 196 NCPC, dar numai
atunci cand lipsesc mentiuni esenitiale ale cererii, chiar daca nu sunt doar cele de la art. 196
NCPC.
Nu se poate aplica sanctiunea nulitatii cererii decat celor de la art. 196 pt ca in cazul celorlate ar
trebui facuta porba vatamarii si aici fiind necontradictorialitate nu are cine sa faca proba: instantei
nu ii incumba si paratul nu stie.
Briciu: nu stau asa lucrurile.
Trebuie sa distingem intre nulitatatea din faza cercetarii procesului si nulitatea de aici, din
materia regularizarii care este o nulitate speciala. Aceseia nu ii se aplica regulile generale ale
nulitatii: intervine pentru simpla nementionare a acelor elemente: nu se spune nimic despre
caracterul esential, neesential, caracterul expres, virtual, vatamare sau nu.
Toate elementele sunt considerate a fi esentiale din moment ce textul de la art. 200 spune
ca nulitatea intervine daca nu sunt indeplinite conditiile mentionate. Intervine pentru simpla
lipsa. Sigur, nulitatea de la art.196 NCPC este cea care intervine in faza cercercetarii. Aici este
vorba despre nulitati speciale: art. 200 NCPC.
Aceasta nulitate nu este conditionata de nicio vatamare si nu presupune nimic
altceva decat inexistenta mentiunii.
Dar cele care se indica doar daca sunt cunoscute nu intra sub incidenta art. 200.
NCPC alea raman asa, doar daca sunt cunoscute.
Daca nu mentioneaza nicio proba in CCJ: nulit sau decaderea?
Unii zic ca decaderea pt ca asta e sanctiunea cand nu ceri probe. Dar asta cu decaderea e
dupa ce ai o cerere regular facuta si ignora cand instanta ii spune. Aici: sanctiunea este nulitatea
pentru informalitate, cu exceptia cazurilor in are sarcina probei este rasturnata( si proba se face de
catre parat).
Prin urmare, nerespectarea termenului de 10 zile atrage decaderea din dreptul de a
modifica cererea si anularea ei.
 Hotararea de anulare se da in camera de consiliu fara citarea reclamantului.
 Cale de atac impotriva ei: reexamniare, in 1o zile de la comunicarea incheierii, in
cam de consiliu, cu citarea reclamantului.
Judecatorul de la reexaminare poate admite doar in 2 cazuri:
 anularea a fost eronata
 daca in termenul de 10 zile au fost aduse acele modificari, dar inst le-a ignorat.
Nu intervine admiterea cererii de rexaminnare daca cererea a fost viciata, iar reclamantul a
adus rectificarile dupa expirarea termenului de 10 zile, chiar daca acest lucru s-a petrecut inainte
ca instanta sa pronunte nulitatea.
In doctrina se sustine si ca daca reclamantul rectifica viciul dupa cele 10 zile, dar inainte sa
se pronunte nulitatea, ar trebui sa nu se mai anuleze si sa se admita cererea de reexaminare pentru
ca ar trebui sa opere 177 alin 3.
(3)Actul de procedură nu va fi anulat dacă până la momentul pronunţării asupra excepţiei de nulitate
a dispărut cauza acesteia.
Bricu: acest text trebuie interpretat corelat, se aplica cand nu e fixat un termen legal
imperativ, cum e in cazul nostru. Textul de la 177 e unul general.
La noi actul rectificator are prevazut un termen, nu se respecta termenul e si el nul( actul
rectificator) daca il faci dupa. Nu se poate admite solutia propusa in doctrina.
Daca instanta admite cererea de reexaminare pentru cele 2 motive aratate, cauza se
retrimite completului legal investit.
Daca viciul este reprezentat de neplata taxei judiciare de timbru, ii pune in vedere sa
plateasca in 10 zile si ca in 3 zile poate cerere ajutor public judiciar. Si daca cerere( cerera se face la
aceasi instanta) termenul se sisteaza si se judeca cererea de ajutor public judiciar initial. Daca
mai are ceva de platit( adica daca nu lau scutit total), dupa comunicarea incheierii de la ajutorul
public judiciar: curge un alt termen.
 Dar daca cererea mai are si alte vicii: cererea de ajutor public judiciar nu blocheza instanta
sa faca cerecetari pt celelalte vicii. Daca nu e semnata de exemplu: trb sa semneze in 10 zile, spre
ex. Daca nu o poate anula ca nesemnata si cerea de ajutor ramane fara obiect.
Daca cererea era ok initial sau dupa ce e regularizata, cererea se comunica catre parat cu
mentiunea de a depune intampinare in 25 de zile.

Art. 201:  Fixarea primului termen de judecată

(1)Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de
chemare în judecată, dispune, prin rezoluţie, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are
obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de
25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 165.
(2)Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în
termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul
cauzei.
(3)În termen de 3 zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluţie
primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor.
(4)În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz,
reclamantul nu a comunicat răspuns la întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (2), la data expirării
termenului corespunzător, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult
60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor.
(5)În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcţie de
circumstanţele cauzei.
(6)În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat,
rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispoziţiilor art. 156.

Intampinarea se comunica reclamantului si i se pune in vedere sa depuna un raspuns la

intampinare in 10 zile de la aceasta comunic. Raspunsul la intampinare nu se comunica paratului,
dar acesta il poate lua de la dosar. Se depune si el la dosar in mai multe exemplare( numar de
exemplare necesare) dar nu e obligatorie comunicarea.
Dupa depunerea raspunsului, in 3 zile judecatorul va fixa primul termen( prin rezolutie).
Acesta nu va fi fixat in mai mult de 60 de zile de la data rezolutiei. Daca nu depune intampinarea
in 25 de zile, la expirarea acestui termen, e decazut din dreptul a depune intampinare.
In proc. urgente, toate acestea pot fi scurtate. Cel de 60 nu are rost, e termen maximal.
Exemplu: ordonanta presedintiala: poti sa dai termen5 zile pentru intampinare, 2 zile pentru
raspuns( asta cand e cu citare)
 Regularizarea nu se aplica: in cazul contestatiei la executare procedurilor
incidentale si nici in cazul procedurilor speciale care sunt incompatibile ( in
general cele care cuprind ele o procedura de regularizare, dar diferita de asta).

Masuri pentru buna desfasurare a judecatii: art. 203 NCPC

Art. 203:  Măsuri pentru pregătirea judecăţii
(1)Judecătorul, sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecată, dacă s-a solicitat prin cererea de chemare
în judecată, va putea dispune citarea pârâtului la interogatoriu, alte măsuri pentru administrarea probelor,
precum şi orice alte măsuri necesare pentru desfăşurarea procesului potrivit legii.
(2)În condiţiile legii se vor putea încuviinţa, prin încheiere executorie, măsuri asigurătorii, precum şi măsuri
pentru asigurarea probelor.
Nu inseamna ca sunt citati si administreaza proba, poate face acest lucru acum, ca daca se
administreaza proba sa nu mai fie nevoie sa mai vina ??
La alin 2: exista riscul ca probele sa nu mai existe, disparitia lor e iminenta.
 Modificarea cererii de chemare in judecata
Art. 204:  Modificarea cererii de chemare în judecată
(1)Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până
la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi
comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii,
va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul
cauzei.
(2)Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute în
instanţă când:
1.se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii;
2.reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii;
3.se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului;
4.se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în
constatare este admisibilă.
(3)Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu
acordul expres al tuturor părţilor
CCJ se poate modifica de principiu numai la primul termen la care reclamantul este legal
citat. Recalm poate pune si noi dovezi daca sunt in legatura cu modificarea.
Altii autori: vad aceasta conditie segmentata, ar putea propune noi dovezi si fara sa
formuleze o modificare.
Briciu: nu, cele doua sunt legate, noile dovezi trebuie sa fie impuse de modificarea CCJ.
Daca se modifica CCJ, atunci evident paratul are dreptul sa formuleze o noua intampinare.
Poate cere amanarea cauzei sau daca nu e prezent cauza se amana ocum sa i se comunice cererea
modificata. Intampinarea se depune in 10 zile. Aceasta intampinare nu se mai comunica,
reclamantul o poate lua de la dosar.
Ulterior: norma fiind dispoziva CCJ se poate modifica numai cu acordul expres al
partilor: daca vor ele aducerea unui obiect nou, e interesul lor, e dreptul lor.
In VCPC se dadea acordul mai mult tacit. Reclamandul punea modificarea cand voia,
paratul nu era la proces sa invoce decaderea din dreptul de a mai modifica si se considera ca s-a
modificat prin acord.Sau cand paratul nu stia sa invoce, judecatorul nu ii putea zice vezi ca poti sa
invoci decaderea ca se considera ca ar depasi rolul activ.
In NCPC norma a ramas una de oridine privata, dar trebuie acord expres.
Cu toate acestea, conform alin. 2, legiutorul nu califica ca modificari ipotezele prevazute,
pot fi facute in tot cursul procesului in fata primei instantei. Nu neaparat in scris, pot fi facute si
verbal( de aia nici nu sunt modif, modificarile la CCJ se fac doar in scris.)
1.se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii;

2.reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii;

 Se administreaza probe ulterioare si rezulta ca viciile constructiei sunt mai mari: nu cere alt
obiect, cere tot vicii, dar dupa raportul de expertiza=> valoare e mai mare. Acest lucru nu
va avea impact asupra competentei.
3.se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului;
 Cazul clasic de la partaj cand un bun dispare si se cere contravaloarea.
4.se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers,
atunci când cererea în constatare este admisibilă.
 aici e clar o modificare a cererii, dar legea o face sa nu fie. Cererea in constatrea verifica
acelasi lucru ca si la cererea in realizare, doar ca in cazul celei in constatare nu ceri nimic.
Diferenta nu prea exista, de aceea se si permite asa.