TESTUL OMULETULUI

CAPITOLUL .I

Istoric

Florence Goodenough 1886-1959

Florence Laura Goodenough a fost un pionier al psihologiei şi în studiul desenelor copiilor talentaţi.
F.Goodenough a fost prima care a susţinut pe timpul vieţii dezvoltareaabordării din psihologia
dezvoltării.Ea a studiat sub Leta Stetter- Hollingworth la Universitatea din California. S-a născut în 6
august 1886 în Honesdale, Pennsylvania. Ea a fost mezina unei familii de fermieri.Florence a absolvit cu
diplomă în pedagogie la Şcoala Normală Millesville dinPennsylvania în 1908. Ea a obţinut licenţa a
Universitatea Columbia în 1920 şi masteratul în 1921. In tot acest timp a fost director de cercetare la
şcola publică din Jersen. Aceastăpoziţie, astăzi poate fi considerată de psiholog şcolar. In şcolile publice a
făcut primelestudii de cercetare . Primele ei date colectate au fost desenele copiilor.. Începând cu 1921,
miss Goodenough a lucrat împreună cu Lewis Terman laUniversitatea Stanford . .Terman a dezvoltat
testul Stanford – Binet de inteligenţă pentrucopii. Ea a participat sub îndrumarea lui Terman la studiul
talentului copiilor, fiindnominalizată pe lista celor care au contribuit la scrierea cărţii „Studii genetice ale
geniilor 1925” Terman (Thompson 1990). Era o chestie neobişnuită pentru aceea perioadă deatunci.
Mulţi studenţi conduceau experimente în timp ce profesorul lua tot meritul. Aşa cevase întâmplă uneori
şi în ziua de azi. Goodenough a fost norocoasă că Terman i-arecunoscut străduinţa ei pentru dezvoltarea
proiectului. În 1924, Goodenough se reîntoarce în Minneapolis, Minnesota pentru a lucra laClinica de
îndrumare a copiilor. In următorul an a fost numită profesor asistent, iar în 1931a promovat ca profesor
plin. A ţinut această poziţie până la pensionare în 1947.Prima carte cu titlul „Măsurarea inteligenţei prin
desene” a scris-o în 1925. Până înacel moment , testele IQ nonverbale au avut o validitate scăzută.
Florence a venit cu

testul „Desenează un om” pentru preşcolari şi mai târziu pentru toţi copiii. Fiecare copil afost testat
desenând un om. Ei au fost testaţi timp de 5 minute.Testul are încredere şi validitate. Ea a dezvoltat
foarte strict criterii de evaluarepentru fiecare desen. De asemenea, a corelat testele ei cu testele de
inteligenţă scrise.In 1926 Florence

Goodenough a publicat testul: "Desenaţi un om pentru diagnozacapacitaţii de gândire conceptuală şi a

capacităţii de observaţie a copiilor". Ceea ce a început la F. Goodenough printr-o probă de dezvoltare a
condus la numeroase observaţiiprivind comportamentul copiilor de diferite vârste şi valenţele testului
pentru a obţineinformaţi asupra factorilor de personalitate. Acest lucru a determinat în parte evoluţia
ideiidesenării unui om spre structurarea unui test proiectiv. Ideea a fost utilizata şi de alţi autori în
diagnoză şi terapie precum: Bandoin, A. Berge, M. Rambert, F. Dolto-Marette. Testul„Desenează un om”
este în mare măsură utilizat până în 1950. Florence a revizuit maitârziu testul prin „ Desenează o
femeie”. Ea a dat dovadă de simţ al umorului şi eracontinuu dispusă să admită lipsurile sau greşelile. Ea
a fost criticată de grupuri de femeisau minoritare că cerea să deseneze un bărbat tinerelor fete are nu se
puteau identificadeloc cu un bărbat.D-ra Goodenough de asemene a revizuit Stanford _Binet astfel
încât, să includă şicopiii mai mici. Rezultatul a fost scala preşcolară „Minnesota”. Avea scoruri de
evaluareatât verbale cât şi nonverbale. A venit, de asemenea, cu observaţia în timp, ceea ce înseamnă
studierea comportamentul subiectului întro anumită perioadă de timp.Florence a dezvoltat şi
observarea unui anumit comportament şi numărarea de câteori apare. A sugerat că aceste metode sunt
folositoare în studiul comportamentului natural,atât la oameni cât şi la animale. Ambele metode sunt
folosite şi azi, în studii de observaţie(1990).Florence a fost primul psiholog care a criticat scorul alocat
coeficientului deinteligenţă. In cartea ei din 1933 „Ghid pentru psihologia copilului” a argumentat că
acelconcept de vârstă mentală nu are acelaşi înţeles pentru toţi copiii şi că rezultatele nu suntuşor de
înţeles.Ea s-a gândit ca psihologii ar trebui să folosească procente ca să evaluezereze rezultatele.
Aceasta ar permite o comparaţie între copiii de aceeaşi vârstă cronologică.

PREZENTARE PROBA

Este necesar un teanc de coli de hârtie alba şi un creion bine ascuţit. Acestea seaşează la îndemâna
subiectului astfel încât să poată alege, aşeza şi utiliza după cumdoreşte o foaie de hârtie. Consemn

: 'Va rog să desenaţi o persoană'.

Examinatorul vaobserva comportamentul subiectului, înregistrând în protocol reacţiile verbale

spontane.După ce a desenat prima figură, examinatorul îl roagă pe subiect să deseneze o persoanăde
sex opus. Se va evita folosirea termenilor de 'bărbat' sau 'femeie', permiţând subiectuluisă le definească.
Dacă subiectul pretinde că prima persoană desenată nu are sex, i se vaspune să o considere de ce sex
doreşte. Dacă desenele subiectului sunt figuri stereotipe,schematice, caricaturi, desene stilizate, este
fructuoasă repetarea testului, până ladesenarea unei figuri complete. După completarea probei,
examinatorul mulţumeşte sinotează numele, vârstei, sexul, data si ordinea desenelor. Există
posibilitatea folosirii uneicopii la indigo, pentru a vedea ştersăturile si modificările faţă de original.
Asemeneaschimbări indica zone de preocupare şi dificultăţi. Subiecţii 'normali' tind să facă
schimbăricare îmbunătăţesc desenele, arătând mai mult echilibru şi control; persoanele anxioase
facmodificări care relevă control slab, rigiditate, fragilitate şi constrângere. Subiecţii rigizi tindsă evite
relevarea de sine şi încearcă să devalorizeze situaţia de testare, desenând figurischematice. Este indicat
să se ceară subiecţilor desenarea detaliată a zonei capului saubustului în cazul în care au desenat figuri
lipsite de detaliile feţei.

ZONE ALE DESENULUI

Cele 4 zone majore ale desenului sunt : capul; mâinile, braţele, umerii şi pieptul.Interacţiunea celor
patru zone corporale este esenţială. Examinatorul ia în consideraţiemediul subiectului, structura
familială, principalele nemulţumiri, descrierea desenelor şi

9
 

comentariile spontane. Pune în relaţie reacţiile subiectului cu problemele sale, cu ipotezelede lucru
oferite de desen. Interpretarea se rafinează odată cu observarea detaliilor sisemnificaţiilor din catalogul
de indici.

Capul

Este sediul imaginii de sine, al Eului. Prin ochi şi urechi se acumulează, pentru a fiprelucrate, informaţiile
despre lumea exterioară. Gura serveşte pentru încorporare,exprimarea agresivităţii, a prieteniei, a
emoţiilor. Aici se manifestă frustrările şi aspiraţiileintelectuale, se accepta, respinge sau ignora
dragostea. Tot aici se acceptă sau serespinge lumea altor fiinţe. Se pot observa aspiraţii de strălucire
printr-o detaliere facială,dispreţul sau agresivitatea în ochii întunecoşi sau sfredelitori. Detalierea
urechilor trimitecătre hipersensibilitate şi chiar suspiciune.

Umeri & braţe & bust

Reprezintă unitatea funcţională executorie. Se observă mărimea, forma, puterea,extinderea spre

exterior, agresivitatea si semnele conflictuale. Figurile caută ajutor, suntagresive, luptă cu lumea ? Smulg
ceea ce oferă ceilalţi sau se retrag ? Sunt apţi fizic sauinadecvaţi ? Care este raportul dintre forţa fizică a
desenului şi cea a desenatorului

Bustul & talia

Indică trăsături de putere similare zonei anterioare. Îmbrăcămintea este faţada,'frontispiciul', partea
prezentată lumii. Se observă sublinierea liniei mediane la persoaneledependente sau la cele cu dificultăţi
somatice. Fondul pulsional apare deschis sauaccentuat, cum este cazul nudurilor, al figurilor în costum
de baie sau al celor îmbrăcaterigid, formal. Cravata, cordonul, bijuteriile, care taie (retează)
manifestările pulsionaleasociate torsului sunt indicatori ai constrângerii şi controlului.

Picioarele

Indică autonomia (picioarele lungi), auto-mişcarea, auto - direcţia şi echilibrul. O figurăechilibrată (sau
simetrică) arată stabilitate emoţională, una care se clatină (sauasimetrică),instabilitate. La figurile
bărbăteşti picioarele indică masculinitatea sau dubiilellegate de aceasta; la figurile feminine picioarele
indică preocupări sexuale.

INTERPRETARE REZULTATE

INDICI

conform William H. Urban –The „Draw a person” catalogue for interpretativeanalyses, second
editionWestern Psychological Services Beverly Hills – California
ACŢIUNE 

(vezi si Mişcare): 1. figură în mişcare: femei exhibiţioniste, aspiraţii de strălucire;2. siluetă activă: băieţi
pre-adolescenţi - indivizi hiperactivi ; - desenată ocazional de indiviziliniştiţi cu dorinţe puternice de
putere; 3. nivel scăzut de activitate: nevrotici rigid constrânşi- depresie; - psihoza uşoară; - obezi; 4.
mişcare blocată: schizofrenii - persoane foarteanxioase cu impulsuri blocate în expresie sau în activitatea
sexuală; 5. caracteristicicorporale rigide: persoane cu artrită, cu impulsurile fizice blocate fiziologic; -
catatonici; -paranoizi; - nevrotici obsesiv - compulsivi. 6. Siluete cu picioarele bine înfipte în
pamânt:atitudine normală în faţa lumii, în manieră stabilă, realistă. 7. Tratarea diferenţială a
acţiunii:băieţii desenează siluete mai active decât fetele (mai preocupate cu înfăţişarea).

 AGRESIVITATE 

1. degete-gheare: ostilitate şi agresiune îndreptată spre lume; 2. liniischiţate la piept sau centură
pelviană (fără a avea indicaţii anatomice): - rigiditate; - lafemei de vârstă mijlocie, cu involuţie,
reconsiderându-şi rolul sexual şi atractivitatea lor; - laadolescente preocupate de feminitate. 3. organe
genitale la o siluetă nudă: student la arteplastice; - persoane în cură psihanalitică; - adolescenţi cu
preocupări si curiozitatesexuală; - schizofreni regresaţi la nivelele cele mai arhaice.

 ALERGARE 

(siluetă în)1. Energie pregnanta direcţionata spre ieşirea dintr-o situaţieneplăcută. Impulsivitate isterică.

 ANORMALITATE 

(vezi si Indicatori de alarmă): - bizarerii ale fizionomiei sau siluetei; -excesivă incongruentă în tratarea
părţilor feţei; - tratarea stilizată sau defectuoasă afizionomiei; - organe interne vizibile; - excesivă
tensiune, haşurări, linii apăsate; - confuziaprofilului cu imaginea întreagă a capului.

 ARTICULATII 

accentuate: - control excesiv asupra obiectelor; - integritate corporalădefectuoasă; - artroză; -

preocupări somatice - schizofreni, narcisici, obsesiv - compulsivi.

AUTO CRITICI 

'Nu pot desena', 'Este groaznic', 'Arată caraghios' etc.: 1. slabă estimare desine şi depresie; 2. dorinţa de
a evita criticile examinatorului; 3. nevoia de aprobare aautorităţii.

BARBA

Părul şi barba simbolizează virilitate, putere, bărbăţie. 1. de tap: nevoia de ademonstra masculinitatea; -
elemente artistice, antisociale, schizoide; - prea haşurată:preocupare deosebită pentru virilitate; - apare
la adolescenţi, homosexuali, vârstnicimasculi, paranoici încapsulaţi; 2. barba: substitut falic, nevoia de a
demonstra virilitatea: -simbolul statutului; - simbolul puterii.

BARBIA

Asociată polarelor dominantă / putere. 1. puternică, proiectată: dorinţă, nevoie dedominantă sau
ascendentă; 2. slabă: slăbiciune în situaţii sociale; 3. despicată: hotărâreade a munci pentru a-şi atinge
scopurile.

BIJUTERII 

-(vezi Îmbrăcăminte)

BRAŢE 

- Constituie instrumente pentru: 'a mânui' lumea, a-i căuta sau respinge pe ceilalţi,a-i împinge sau
atrage, a exprima furia, a apăra propriul eu, a obţine, a face dragoste, auto-erotism. Braţele indica afecte
/ dorinţe de putere sau slăbiciune. 1. omise (scăpare uzuală):- culpabilitate privind agresivitatea sau
sexualitatea; - depresie schizofreniforma curetragerea din faţa lumii, negarea si refuzul lumii. 2.
negocierea conflictului: când subiectuleste ambivalent închis / deschis în faţa lumii; - dorinţă de putere; -
ostilitate sau /sexualitate; 3. scurte: lipsa ambiţiei; - slăbiciune, depunerea armelor; 4. slabe,
subţiri:sentimente de slăbiciune si inutilitate; - trăirea puternică a lipsei de realizare; 5. în forma dearipi:
contact slab, schizoid cu ceilalţi; 6. îndoite: respingerea lumii; - îndepărtarea celorlalţidin suspiciune si
ostilitate; - rigiditate în controlul pulsiunilor agresive; 7. la spate:culpabilitate; - nevoia de control a
agresivităţii. 8. mult haşurate: nevoia de puniţiune; 9. largdeschise: dorinţa de putere, accent pe puterea
fizica fata de cea mentala; 10. accentuareabicepşilor: dorinţe fizice; - protest viril - la figuri masculine
desenate de femei; -homosexualitate; - adolescenţi masculi; 11. lungi: ambiţie si dorinţa de succes; -
cerinţă dedreptate si atenţie; 12. prea lungi: ambiţie care compensează inadecvarea; 13. deschisecătre
mediu: căutarea afecţiunii si interacţiunii sociale. 14. direcţie si fluenţă a liniilor braţelor: extensie în
mediu; 15. mai mari la mâini decât la umăr: lipsa autocontrolului,impulsivitate; 16. extinse în faţă:
nevoie de suport afectiv la stres.

BURTA

-Burta sau intestinele sunt legate de alimentaţie şi de gestaţie. 1. largă mare,destinsă: slăbiciune fizică,
preocupări somatice ale bărbaţilor involuaţi sau deprimaţi; -nevoia de graviditate la femeile
nesatisfăcute de statutul personal; - lăcomie; - probleme organice; - tipic în desenele copiilor; 2. stomac
gol sau lipsa stomacului: vid schizofrenic,dezintegrare.

BUZE 

1. pline: - senzualitate, dependentă; - vanitate, narcisism; - efeminare (la bărbat); -senzitivitate; - supra-
idealizare; 2. în arc: exhibiţionism, senzualitate precoce, vanitate (lafete); 3. erotice: - erotism oral; -
ţigara sau pipa indică sofisticare mare.
BUZUNARE 

accentuate: - infantil, dependent; - carenţe afective (materne) determinăadaptări psihopate; -

adolescenţi cu dorinţe de virilitate în conflict cu dependenţă maternă; -dependentă orală, acaparare; - la
femei - accentuarea independenţei.

CAP 

Exprimă trebuinţe intelectuale şi controlul raţional al afectivităţii, relaţionare şiconcepţie de sine.

Psihogenetic este prima parte desenată şi ultima conservată în procesedegenerative.

CLATINAREA siluetei- 

.Dezechilibru, instabilitate, stare pre-schizofrenică.

CLOWN 

1. absurdizarea situaţiei de testare; 2. reducerea pulsiunilor la absurdităţiinofensive; 3. tendinţe

exhibiţioniste, demonstrative; 4. inteligenta si creativitate pestemedie.COAPSE 1. accentuate: - tendinţe
homosexuale; - infantilism psihosexual la bărbaţi; 2.haşurare excesivă: panică homosexuală, în special la
paranoici; 3. confuzie în liniacoapsei: - conflict homosexual; - preocupare legată se sexualitatea
feminină.

CONFLICT SEXUAL

1. picioarele femeii mult haşurate; 2. constricţia, haşurarea sauaccentuarea pieptului si gâtului; 3.

accentuarea sexualităţii; 4. lipsa diferenţierii sexuale între bărbat si femeie; 5. sexul opus desenat iniţial;
6. nuduri.

CORDON 

Prin faptul ca separă cele două jumătăţi ale corpului, indică controlul intelectualasupra expresiei sexuale
a corpului. Aici se ataşează arme, portofel ca simboluri ale puterii: 1. mult haşurat: preocupare pentru
controlul senzualităţii; 2. absent: exprimare uşoară aemoţiilor, flexibilitate si acceptare a sexualităţii;
Diformităţi: Se întâlnesc în zone dediformitate reală prezentă sau trecută: dificultăţi reale sau simbolice
cu partea corpuluideformată în desen

COROANA

Simbol al puterii: mania grandorii, nevoi puternice de dominatie, ruptura încontactul cu realitatea

CRAVATA Preocupare fata de sexualitatea masculina, controlul sexualităţii si alimpulsurilor fizice: 1. în

mişcare: agresiune sexuala manifesta, preocupare sexualăinterzisă; 2. papion: informal, tineresc,
promiscuitate sexuală

DEGETE 
(vezi si Mâini) Sunt unelte de manipulare ale mediului, puncte de contact social,potenţial de agresiune si
comunicare. 1. mari, ascuţite sau în forma de gheare: ostilitate,paranoici, agresiune deschisa; 2.
încleştate sau tăiate: efort de control al agresivităţii; 3. înforma de bat: agresivitate infantila; 4. în forma
de petale sau ciorchini: motricitate manualaredusa; 5. mult haşurate: culpabilitate relativ la sexualitate /
agresivitate; 6. pumn strâns:delincventa adolescentina latenta spre manifesta; 7. înmănuşate:
reprimarea agresivităţiicu posibilitatea unor raptusuri; 8. cu mai mult de cinci degete: ambiţie,
acaparare; 9.gheare: agresivitate arhaica; 10. foarte lungi: adulţi superficiali, regresaţi; 11.
detaliereaexcesiva a încheieturilor si unghiilor: control rigid asupra agresivităţii.

DEGETE DE LA PICIOARE 

Accentuate: agresiune primitivă. Strânse: reprimareaagresivităţii

DEGETUL MARE  Rigid: preocupare în legătură cu masturbarea

DEVIANTA SEXUALA Accentuarea zonei şi organelor genitale

DINTI  Agresiune orală, sarcasm, concepţie sardonică despre viaţă, înfumurare si slăbiciunide
compensat.

FIGURI GOALE IN INTERIOR  1. evaziune; 2. depresie; 3. deficienţă mentală; 4. regresie;5. trăiri

schizofrenice de vid.

FRUNTE  1. accentuarea proeminenţei frontale: scopuri, ambiţii puternic intelectualizate; 2. întărită: -

preocupare pentru controlul mental; - organicitate, cefalee, traumatism cerebralfrontal, deficienţă
mentală

GÂT  Indice al coordonării controlului mental cu bază instinctuală (prin legarea capului decorp): 1. lung,
subţire: - control instinctual defectuos, tipar schizoid; - ostilitate (mai ales cuguler întărit); 2. lat, gros: -
încăpăţânare, rigiditate; - asimilare bună a impulsurilor; 3.unidimensional: lipsă infantilă de control al
impulsurilor; 4. omiterea liniei de baza a gâtuluila profil: libertatea tendinţelor bazale, control inadecvat;
5. accentuare prin cravata, colier sau alte elemente de demarcaj: control intelectiv accentuat asupra
bazei instinctuale.

GENUNCHI  1. accentuare: tendinţe homosexuale; 2. încheieturi detaliate: obsesiv-compulsivi,

preocupări somatice.

GULER  1. înalt: stăpânirea intelectuală a pulsiunilor; 2. accentuat: neconcordanţa dintrepulsiuni şi

controlul mental care determină căutarea refugiului în fantasme autoapreciative;control rigid al
pulsiunilor, inacceptarea pulsiunilor sexuale şi agresive

GURA (vezi si Buze) 1. accentuate: - erotism oral; - dependenţa; - imaturitate; 2. arcuite: -erotism
adolescentin; năzuinţă către tinereţe; - narcisism, adolescenţă vanitoasă; 3. dinţicare se văd: -
agresivitate infantilă; - ostilitate orală; 4. largă, cu colţurile în sus: tendinţa defaţadă; 5. crestătură a
gurii: ostilitate şi furie, sadism verbal; 6. concavă: - dependenţăorală; - maturitate psihosexuală; - nevoie
de aprobare; 7. închisă rigid: - refuzul deautorelevare; - respingerea dependenţei; - suprimare, ostilitate;
- culpabilitate legată de sexoral; 8. batjocoritoare: dispreţ, agresiune, ostilitate; 9. accentuată: - alcoolici;
- dificultăţisexuale legate de contactele oral-genitale; - dependenţă orală; - simptome gastrice;
-agresivitate orală; 10. mică: negarea dependenţei orale la compulsivi, la independenţi,egoişti; 11.
omisă: - respingerea nevoii de afecţiune; - culpabilitate severă; - depresie; -astm

HAŞURARE  Anxietate; în cazul haşurării extreme - anxietate liberă, incapacitate, critică şi îndoială de
sine

iSTERIE, IMPULSIVITATE  1. apăsare neregulată a liniilor, variabilitate; 2. lipsă de precizie;3. linii zimţate;
4. tratarea neîngrijita a părului; 5. trăsături faciale infantile; 6. mâini si braţeslabe

IMBRACAMINTE  Arata compromisul între modestie si etalarea corpului. Indica nivelurilede suprafaţă ale
personalităţii: 1. prea îmbrăcat: narcisism, seducţie; 2. prea puţin îmbrăcat: absorbit de sine, introvert,
preocupare excesivă pentru dezvoltarea corporală,preferinţă pentru fantasma vs. realitate; 3. indecizie
privind îmbrăcarea: hipocondrie; 4.bijuterii, combinate cu cosmetică: la femei - psihopatie

ÎNCADRAREA ÎN PAGINĂ 1. în partea de sus: se simte 'în aer', fără baza solidă; 2.deasupra liniei mediane:
- avansul spre un scop intangibil; - fantasmarea nevoii de putere; -distant şi inaccesibil; - înfumurare,
considerarea celorlalţi cu superioritate; - optimism înlupta pentru scop; 3. în centru: - insecuritate si
rigiditate; - nevoia de control atent; - gradnormal de control şi rigiditate; 4. sub mijlocul paginii: -
nesiguranţă si inadecvare, depresie;- concreta; - atitudine defetistă; - nevoia de fundament, control şi
echilibru solid; -subtilitate, calm, echilibru; 5. în partea stângă: - dominanţă afectivă; - accent pe trecut;
-impulsivitate; - orientare spre sine; 6. în partea dreaptă: - control emoţional; - efort pentrusucces; -
orientare spre mediu; 7. În colţul din stânga sus: anxietate, fuga de experienţenoi, întoarcere spre
trecut, spre satisfacţii imaginare

INTEBĂRI ADRESATE EXMINATORULUI  Nesiguranţa faţă de aşteptările examinatorului,dorinţa ca acesta

să structureze desenul. Evadare din situaţie, curiozitate, anxietate,confuzie, grijă. Răspunsurile nu
trebuie să structureze situaţia - test. În finalul testării sepoate răspunde cu prudenţă.

LABELE PICIORULUI  (vezi şi Picior) Asigură baza şi sunt instrumentul de auto -locomoţie. Simbol al
autonomiei, simbolism falic, important în desenele adolescenţilor şivârstnicilor cu preocupări sexuale;
prea traumatizante pentru a fi desenate de adolescente;pot fi controlate printr-o detaliere compulsivă.
Asigură trăirea motilităţii psihice si somatice:1. omise: - constrângere, lipsa autonomiei şi dependenţă; -
castrare; - acceptare sexualădificilă; - deprimare, descurajare; 2. lungi: lupta pentru autonomie; 3. foarte
lungi:preocupare pentru sexualitatea masculină, nevoie de independenţă; 4. mari (late):ambivalenţă
faţă de lupta pentru autonomie; 5. foarte mari: nevoie excesivă de securitate,de suport solid; 6.
atrofiate: slăbiciune, inadecvare, pierderea puterii şi autonomiei dincauze regresive; 7. scurte:
imobilitate, lipsa autonomiei; 8. foarte mici: control rigid alsexualităţii, dependenţă; 9. depărtate: -
sfidarea autorităţii; - negarea insecurităţii. -consolidare la şocuri externe; nevoie de stabilitate; 10.
încrucişate sau strâns lipite: -rigiditate; - respingerea sexualităţii; 11. mult haşurate: - panică
homosexuală; -autodirecţionare conflictuală; - la femeie - sexualitate reprimată; 12. desenate la
început:descurajare, depresie; 13. foarte ascuţite: combinate cu degete-gheare (sau alţi indicatoride
ostilitate) - inacceptarea agresivităţii; 14. silueta stând pe vârful picioarelor - nevoia de aevada din
mediul frustrant; ambiţie neobişnuită; 15. detaliere excesivă: stare obsesivă; 16.  tocuri înalte:
homosexuali, femei cu aspiraţii de strălucire; 17. în direcţii opuse:ambivalenţă, în special faţă de
independenţă; 18. în forma de beţe: imaturitate,insecuritate

LINIA TALIEI 

(vezi si Cordon) Taie originea impulsurilor fizice. La bărbat - deasupra talieisunt zonele forţei fizice iar
sub ea se afla zonele sexuale. La femeie - deasupra sunt sâniicu fluidul lor vital iar dedesubt sunt zonele
reproducerii si sexualităţii: 1. accentuată: controlsexual; 2. mult haşurată sau tăiată: hipercontrol al
sexualităţii din cauza culpabilităţii şi asentimentului pierderii controlului; 3. refuzul de a desena mai jos
de talie: sexualitatetulburată şi blocată; 4. amânarea desenării: blocaj în negocierea cu ariile sexualităţii;
5.foarte îngustă: control precar, raptusuri, narcisism, vanitate, egoism.

LINII VAGI , CONFUZE 

1. regresie psihotică; 2. incertitudine, anxietate nevrotică; 3.depresie, hipobulie; 4. indiciu de slăbiciune

în zona respectivă; 5. lipsa spirituluirevendicativ, timiditate

MÂINI 

(vezi şi Degete) 1. mari: dorinţă de forţă, adaptare rafinată în relaţie datorităinadecvării si impulsivităţii;
2. omise: - inadecvare; - culpabilitate sexuală şi agresivă; -castrare; 3. desenate în final: inabilitate de
relaţie prin inadecvare sau negarea dorinţelor de putere; 4. în buzunare sau la spate: evaziune;
psihopatie; 5. foarte haşurate:culpabilitate (faţă de realitate sau fantasma - masturbaţie, atac, furt); 6.
lângă organelegenitale: - preocupări sexuale; - culpabilitate faţă de masturbaţie; - apărare la
apropieresexuală; 7. anomalii în tratarea mâini: neîncredere în realizări şi contacte sociale.

MARGINEA SUPERIOARĂ A PAGINII 

Atinsă sau depăşită indică supra-extinderea înrelaţie şi viaţă fantasmatică bogată. Personalitate
ciclotimă.

MĂRIMEA DESENULUI 

Dacă silueta care trimite la imaginea de sine este mică -inadecvare, inferioritate. Dacă aceasta este mare
- răspuns expansiv, agresiv la presiunilemediului. Orice extremă indică patologie. Media este în jurul a
17,5 cm: 1. raportul dintremărime şi spaţiu: oferă măsură relaţiilor dintre subiect şi mediu (sau părinţi);
2. raport figură/ mediu diminuat sau foarte mic: - eu contractat, slab; - inadecvare, preocupări de
adaptare;- schizofrenie; - depresie profundă; 3. raport figură / mediu mărit sau foarte mare: -grandoare
paranoică cu sentimente de inadecvare puternic reprimate; - estimare de sine  fantezistă; - manie; -
psihopaţi explozivi; - deficienţă mentală, organicitate; - în desenelecopiilor; 4. depăşeşte pagina: lipsa
planificării, manie, hiper - activism

MIŞCARE 
1. activitate - activism în rezolvarea problemelor; 2. hiperactivitate: compensarepentru controlul lumii;
3. pasivitate: patologie, slăbiciune, inadecvare.

MUŞCHI 

Accentuaţi: - homosexuali; - egocentrici, narcisici; - distroficii muscular.

MUSTAŢĂ

1. mult haşurată: - străduinţă pentru sexualitate masculină matură; - desenatade femeie - semn al
ostilităţii faţă de bărbaţi; 2. mică, curată, îngrijită: - sexualitatecontrolată, preocupare pentru sine,
egoism; - homosexuali inteligentă, controlaţi.

NĂRI 

Agresivitate primitivă - 'a fremăta de furie'.

NAS 

Legat de sexualitate si agresivitate. Accentuarea nasului ca simbol al puterii mai multdecât al sexualităţii:
1. lung: agresivitate, ascendenţă, activitate şi întreprindere socială; 2.haşurat: castrare; 3. accentuat: -
preocupare falică; - adolescenţi sau subiecţi cu angoasăde castrare; 4. ascuţit: tendinţe de dominare şi
agresiune; 5. coroiat: afectarea sexualităţiide către vârstă, răutate şi avariţie

NASTURI 

Negociază problematica independenţei (la fel cu cea sfincteriană) datoritădificultăţii de a-i manipula,
obţinută odată cu dobândirea motricităţii fine şi deci adependenţei materne: 1. sub linia mediană:
dependenţă maternă sau regresie orală; -preocupări egocentrice, somatice; - preocupări legate de
dependenţă de autoritate; 2.accentuare: dependenţă, imaturitate, inadecvare; 3. la manşete: control
compulsiv,stereotip

NEIMPLICAREA ÎN SARCINA –TEST 

Timiditate, anxietate, evaziune - teama de auto-revelare, depresie, încăpăţânare

NUDURI 

Desenate de: 1. studenţi la arte; 2. subiecţi în cura analitică; 3. subiecţi voierişti,cu preocupări sexuale; 4.
schizofreni.

OBSESIV- COMPULSIV 

1. detaliere excesivă: buzunare, nasturi, şireturi de pantofi,cusături; 2. accentuarea simetriei, precizie,

echilibru; 3. multe ştersături; 4. mult timp pentrua termina; 5. siluete virile cu braţe lungi, puternice şi
capete mici: ignorarea controluluimental rigid şi supunerea la instinct; 6. întreabă pentru a forţa
examinatorul să-i structurezedesenu
OCHII  Sunt'ferestrele sufletului'  care asigură informaţii necesare adaptării: 1.disproporţionat de mici:
închidere în faţa lumii; 2. care nu văd: - imaturitate afectivă,egocentrism; - adulţi regresaţi; - deficienţi
mental; - copii mici; - dependentă, afectivitatesuperficială, lipsa discriminării; 3. orbi, închişi, ascunşi, cu
cearcăne accentuate: - reţinere în a privi lumea; - ostilitate faţă de ceilalţi; - evitarea situaţiilor
neplăcute; - tendinţă de aexclude neplăcerea; 4. mari, accentuaţi (chiar ostili): - tendinţe exhibiţioniste
(în special lafete); - bărbaţi homosexuali; - isteric egocentric; 5. străpungători: stare exagerată
paranoidă, de alertă, suspiciozitate; 6. bulbucaţi: excitaţie sexuală; 7. crucişi: gândireconfuză; 8. orbite
mari cu ochi mici: voierism trăit culpabil.

OMISIUNI 

Zona omisă indică conflict sau preocupare pentru ea. Înainte de a dezvolta oipoteza interpretativă
trebuie considerate situaţia imediată, istoria socială, statutulconflictual al zonei omise şi simbolismul ei

PĂLĂRIE 

(vezi si Şapca) 1. pălărie: - ascunderea sexualităţii masculine; - trairi deimpotenta; - la femeie -

ascunderea impulsivităţii sexuale; - pe capul unui nud: regresie,schizofrenie, sexualitate infantilă,
fantasme de virilitate compensatorii.

PANTOFI 

1. detaliere: la tinere pubere indice al preocupării obsesive pentru obiectesexuale, curiozitate şi

preocupare anormală pentru sexualitatea masculină; 2. ascuţiţi:agresiune; 3. mult haşuraţi: preocupare
şi dorinţă sexuală; 4. lipsa pantofilor: pulsiunisexuale şi agresive primitive; 5. cu catarame (decoraţi):
femei exhibiţioniste, narcisice

PĂR 

(vezi si Barba) 1. foarte haşurat: - sexualitate excesivă; - anxietate severă relativa lacontrolul mental al
sexualităţii; - anxietate relativă la imaginaţie; - virilitate cu posibilăevoluţie spre sexualitate delincventa;
2. lung şi nehaşurat: ambivalenţă / ostilitate relativă lasexualitate; 3. ciufulit de femeie: - la adolescenţi -
impulsivitate sexuală; - la bărbaţi -neîncredere în femei (la alcoolici şi paranoici); 4. păr feminin neîngrijit
şi coafură masculinăfoarte aranjată: - la bărbaţi - infantilitate psihosexuală, control; - la femei -
dezordinesexuală; 5. coafură elaborată: - individ sociopat, demonstrativ; - vanitate; - adolescente
cudorinţe de strălucire; 6. ţepos, ordonat: la siluete feminine indică control sexual, posibilăsterilitate; 7.
zona acoperită cu păr cu un grad de umbrire: măsură şi adecvarea virilităţii; 8.ca spuma: imoralitate
sexuală, lipsa controlului; 9. abundent, în aranjament liber: femeiactive, atractive sexual. 10. excitat:
nevoi sexuale infantile; 11. multa atenţie acordatapărului: narcisism, vanitate, egocentrism; 12.
nehaşurat: depresie, libido scăzut

PARANOIA

1. accentuarea capului: compensare emfatică pentru inadecvare; 2.accentuarea ochilor şi urechilor:

preocupare excesivă faţă de lume - lumea ostilă siameninţătoare; 3. profil: evaziune şi suspiciune în
testare; 4. ochi sfredelitori: prudenţă şiatenţie la pericole; 5. degete-gheare: ostilitate, agresivitate spre
mediu; 6. Detaliere excesiva a părului: preocupare deosebită faţă de controlul sexual; 7. posibilă
existenţă aindicilor homosexualităţii; 8. refuzul de a desena

PĂTAT, MÂNJIT 

(desen) La adulţi indică agresivitate şi anxietate severă. La copii nu estefrecventă.

POZIŢIA , ATITUDINEA

(siluetei) 1. picioare larg depărtate: compensarea nesiguranţei; 2.strânsă: rigiditate, restricţie; 3. cu

spatele la privitor: retragere, teamă; 4. clătinându-se:echilibru mental precar; 5. picioarele strâns
apropiate: încordare, stângăcie, rezistenţă laavansurile sexuale.

PUTERE FIZICĂ

Este accentuată compensator de cei care se simt inadecvaţi fizic.

RECT 

Accentuare: semn rar de tendinţe paranoide sau homosexuale.

REGRESIE 

1. ochi orbi; 2. gură concavă, receptivă; 3. mişcare îngheţată - siluetăcontemplativă; 4. profil care
priveşte spre stânga; 5. profil rigid; 6. refuzul de a desena; 7.slăbiciune: picioarele (labele) în formă de
beţe, braţe slabe, degete ca petale de flori,silueta foarte mică

SÂNI 

Ca simbol al maternităţii se asociază cu dependenţa, cu a poseda: 1. haşurareintensă sau mărime

disproporţională: dependenţă, imaturitate, căutare de sine; 2. femeiematernă, cu bust mare: bărbaţi
imaturi psihic şi femei dominate sau hiperprotejate de figuramaternă; 3. mici: avariţie în oferta de
afecţiune şi aprobare a copiilor; - desenaţi de femeie -respingerea sexualităţii feminine; - respingerea
maternă; - teama de sexualitatea femininămatură; 4. căzuţi: dependenţă maternă a bărbaţilor; 5.
accentuarea sânilor şi pelvisului:desenate de femei - identificare cu imaginea maternă productivă,
dominantă; desenate debărbaţi - dependenţă maternă, căutare a dragostei şi aprobării; 6. înalţi şi fermi
- silueta detânără cu dorinţe sexuale ferme: respingerea sexualităţii feminine mature pentru o
iubirevirilă, masculină.

ŞAPCA

Imaturitate, mascare a sexualităţii

SCHIZOFRENIE 
1. mişcare blocată: trăsături statice, autiste, introverte, fantasmare. 2.desen în partea stângă a paginii; 3.
cap mărit - imagerie bogată; 4. detalierea urechii şiochiului - în schizo-paranoidă - preocupare pentru
halucinaţii şi suspiciune; 5. corp rigid:constricţie; 6. desen bizar: lipsa contactului cu realitatea; 7. refuzul
de a desena: evaziune,negativism, depresie; 8. transparenţă - organe interne - anxietate convertită
hipocondric; 9.succesiune confuză: ordinea normală este de la cap la picioare; 10. profil confuz;
11.disproporţie grosieră; 12. figura diagramatică; 13. siluetă formalizată - lupta compulsivăpentru
control; 14. dezumanizare - caracteristici animale în desen

SIMBOLURI SEXUALE Pălăria, pantofii, nasul, pipa, puşca, bastonul,trabucul, părul.

SPRÂNCENE 

Ca si părul, au conotaţii sexuale: 1. îngrijite: stereotip social de rafinament şi îngrijire; femei narcisice cu
aspiraţii de strălucire, inhibate; 2. ridicate: atitudinedispreţuitoare, superioritate, interogaţie; 3.
stufoase: primitiv, aspru (grosolan), neinhibat.

ŞTERSĂTURI 

Anxietate şi insatisfacţie deschisă în raport cu zona desenată: 1. nevrotici(mai dese): - obsesiv-

compulsivi; - psihopaţi cu aparenţe nevrotice; 2. la copii (mai rare): -deficienţi mental; - schizofreni
regresaţi; - organici; - senili; - maniacali; - depresivi.

STOMAC  Cel mai expus conversiei psihogene. Stomacul plin este asociat bunăstării, iar gol singurătăţi

TULBURARE MENTALĂ SEVERĂ

(vezi şi Schizofrenie) 1. ochi care nu văd; 2. indicatorianatomici; 3. guri deschise, guri care rânjesc, guri
crestate; 4. pumni strânşi; 5.caracteristici animale; 6. haşurare extremă, pătare; 7. degete cu gheare; 8.
părţi importante(braţe, mâini, picioare) omise; 9. siluete rigide, diagramatice; 10.lipsa echilibrului,
clătinare;11. nuduri cu organe genitale accentuate; 12. mâzgăleala; 13. confuzia profil / faţă; 14.desene
mici, goale sau mari, grandioase care depăşesc pagina; 15. privire crucişa.

UMERII 

Asigura forţă şi putere (împreuna cu mâinile, braţele, picioarele). Umărul stâng areimplicaţii feminine,
iar cel drept masculine (Jolles): 1. mari: - sentimentul puterii,preocupare pentru putere - la adolescenţi; -
la femei - protest viril; 2. mici: inferioritate; 3.pătraţi: atitudine defensiva şi ostilă (cuplaţi cu alţi indici);
4. bine proporţionaţi, rotunjiţi:expresie a puterii flexibilă, echilibrată; 5. atârnând: dezechilibru
emoţional, rol sexualconflictual; 6. ştersături si întăriri: preocupare pentru dezvoltarea fizică drept
expresie aputerii.

URECHI 

Culeg informaţii şi asigură retroaferentaţia în relaţie, semnalează pericole: 1.accentuare: - senzitivitate

faţă de lumea exterioară; - paranoizi; - persoane surde; -inabilitate auditivă; - homosexuali care se simt
persecutaţi pentru sexualitatea lor deviantă;- nevrotici hipersensibili la critică; - halucinaţii auditive
(accentuare extrema); 2. lipsaaccentuării: - refuzul criticilor; - negarea preocupărilor pentru opiniile
celorlalţi; - negareahalucinaţiilor auditive.