Analiza comportamentala

aplicata in tulburarile de spectru autist

Anca Dumitrescu - psihoterapeut

Consultant analiza comportamentala aplicata,
acreditat BCBA
 TULBURAREA DE SPECTRU AUTIST
Autismul este o dereglare neuro-biologica; afecteaza functionarea normala a creierului.
Autismul este diagnosticat de patru ori mai mult la baieti decat la fete. Statisticile
internationale realizate incepand cu anii 90 releva o incindenta alarmanta a tulburarilor
din spectrul autismului: 1 la 166 de copii - potrivit Congresului European de
Neuropsihiatrie de la Barcelona sau chiar de 1 la 150, potrivit Centers for Disease
Control, Atlanta.
Autismul poate aparea in toate tipurile de familii, indiferent de mediu social, rasa, etnie.
Autismul afecteaza dezvoltarea normala a creierului in ariile care sunt responsabile de
functia de comunicare, interactiunea sociala si functionarea cognitiva.

AUTISMUL DEFINIRE SI SIMPTOMATOLOGIE

Conceptul de autism infantil precoce a fost lansat prima data de Leo Kanner In 1943 Si
definit de A.S. Reber ca un sindrom patologic, aparut in copilarie, caracterizat
printr-o stare de instrainare/retragere, o lipsa de raspuns social si/sau interes fata de
cei din jur, dificultati de comunicare si de limbaj, imposibilitatea de a dezvolta un
atasament normal si existenta unor cai bizare de a raspunde la stimulii din mediul
inconjurator.
In literatura de specialitate sunt facute o serie de diferentieri intre termenul de autism,
descris de E. Bleuler, inca din 1911, si reluat ulterior de E. Minkowski, H. Ey si O.
Binswanger care considerau acesta tulburare un simptom secundar al schizofreniei,
unde se observa o predominanta a vietii interioare si detasarea activa de lumea
exterioara si termenul de autism infantil. De asemenea, trebuie facuta diferenterea
ntre sindromul autismului infantil si simptomul de autism care poate fi intalnit in mai
multe tulburari psihopatologice si care in unele situatii, mai ales la copii, poate avea un
caracter pasager.
n 1943 doctorul Leo Kanner a descris pentru prima dat 11 copii care s-au prezentat la
clinica sa cu o combinaie de grave deficite de vorbire marcate de anormalitai n
interactiunea social i o nclinaie spre comportamente stereotipe, repetitive i
ritualice. Aceti 11 copii au fost primii copii diagnosticai cu autism infantil. Dei
 denumirea iniial a evideniat c autismul infantil e observat n copilrie i
documentele descriu comportamentul autist la copii, acum este clar c autismul e vazut
ca o tulburare prezenta pe tot parcursul vietii a crei tip i severitate se modific n
timp odata cu dezvoltarea individului.
Definiia autismului care ine cont de definiiile din CIM X, publicat de Organizaia
Mondial a Sntii, DSM IV i Casificarea Francez Mises din 1988, poate fi
formulat astfel:
Autismul reprezint o tulburare global i precoce a dezvoltrii care apare
naintea vrstei de trei ani, caracterizat prin funcionarea deviant i/sau
ntrziat n unul din urmtoarele domenii: interaciune social, comunicare
verbal sau nonverbal, comportament. Pe lng aceste trsturi specifice,
tulburarea este nsoit adeseori de fobii/ stereotipii, perturbri ale somnului i
ale alimentaiei, crize de manie i gesturi auto- agresive.
Dup anul 1943, Leon Kanner reuete s diferenieze autismul infantil- sindrom
comportamental (n toate sferele: acional, verbal, afectiv, cognitv) prin trsturile sale
specifice, de psihoz, schizofrenie sau handicap mintal.
Leon Kanner evideniaz o serie de trsturi caracteristice, printre care, cele mai
importante ar fi:
incapacitatea de a adopta o poziie normal n timp ce este luat n brae. Dac debutul
bolii este precoce, spre luna a patra - a opta, se remarc lipsa micrilor anticipatorii
atunci cnd sunt luai n brae, precum i lipsa zmbetului ca rspuns la zmbetul
mamei;
o exacerbare a memorrii mecanice;
o incapacitate de comunicare verbal;
incapacitatea utilizrii conceptelor abstracte;
team i emoii exagerate, nejustificate: lipsit de ataament fa de prini, el este legat
de un obiect oarecare; pericolele reale nu- i provoac fric, n schimb se sperie de
stimuli obinuii: fonetul frunzelor, ropotul ploii;
inacapacitatea imaginativ n activiti ludice. Jocul, activitatea cea mai important a
acestei vrste, prezint cteva particulariti: este marcat de un caracter stereotip,
 copilul folosind obiecte puin complicate, ca: sfoara, hrtie, nisip, ap, robinete,
butoane. Jocul colectiv este evitat;
producerea ntrziat a unor manifestri ecolalice;
crearea impresiei de dezvoltare fizic i intelectual normal; izolarea i retragerea n
sine;
incapacitatea de a percepe pericolul real;
apariia i dezvoltarea unor comportamente cu caracter ritual (activiti de alimentare,
de mbrcat);
exacerbarea unor micri i repetarea ndelungat a acestora;
existena unor rspunsuri paradoxale la stimuli de lumin, de zgomot, de durere;
comportamente stereotipe i repetitive. Stereotipiile pot fi gestuale, ca: repetiii ale
micrilor minilor, degetelor, braelor, rotirea corpului n jurul axului su, mersul pe
vrfuri. Uneori prefer activiti ca: deschiderea i. nchiderea uilor, lovirea sau
zgrierea unei jucrii;
reacii bizare la schimbri din mediul ambient. Are memorie bun pentru diverse
aranjamente spaiale i preferine pentru ordonarea unor obiecte deoarece el manifest
o nevoie obsedant pentru simetrie. Astfel poate intra ntr- o criz de manie i
panic, drept rspuns la schimbarea mediului ( de exemplu, a mobilierului), sau de
schimbare a secvenelor din rutina zilnic .
Aceste comportamente neobinuite, anormale ale autimului se regsesc i n alte
tablouri clinice, morbide sau careniale. Dei manifestrile sunt foarte diferite, iar
disparitatea intern atinge proporii mari, clinicianul trebuie s stabileasc o unitate n
aceast diversitate. Schematic, punctele de concordan sunt:
dezvoltarea neobinuit a comunicrii verbal i nonverbale;
dezvoltarea social neobinuit;
activiti repetitive i rezisten la schimbare.
In anul 1961, dr. Mildred Creek de la spitalul Great Ormond Street din
Marea Britanie a elaborat un raport, care ncearc s clarifice i s descrie sindromul
schizofrenic n copilrie, pe care l-a ales ca fiind cel mai potrivit pentru autism. La acest termen
s-a renunat deoarece el sugereaz prin implicaii c autismul n copilrie ar putea avea vreo
legtur cu schizofrenia i nu exist eviden direct pentru acest fapt.

Comitetul de lucru britanic stabilete 9 puncte pe care autorii le consider a fi o

ncercare de a extrage din observaiile fcute, acele semne de diagnostic mai frecvent
ntlnite. Se consider c folosirea general a acestor puncte ar putea ajuta n recunoaterea
timpurie a suficienelor deviaii semnificative n dezvoltarea copiilor i a pruncilor. Prerea
unanim este c centrul problemei graviteaz n jurul capacitii diminuate de a stabili relaii
umane. Cele 9 puncte au fost concepute astfel:
Puternica i susinuta incapacitate de stabilire a unor relaii emoionale cu ceilali
oameni. Aceasta include o uzual i profund singurtate, i o via goal; de asemenea o
comportare anormal fa de ceilali oameni ca persoane, privindu-i pe ei drept pri impersonale
ale lor nii. Dificultatea de a se amesteca i de a se juca cu ali copii este adeseori puternic
vizibil i de durat foarte ndelungat.
O aparent incontien a propriei identiti ntr-o msur mult nepotrivit vrstei
sale. Aceasta poate fi remarcat ntr-o comportare anormal fa de sine, ca explorarea i privirea
ndelungat i amnunit a diferitelor pri ale propriului corp. Agresiuni repetate, dirijate
mpotriva propriei persoane, uneori chiar cu urmri grave pot fi un alt aspect al acestei lipse de
integrare, ca i a unei confuzii a pronumelui personal.
Preocupri patologice fa de obiecte particulare sau numai cu anumite
caracteristici ale lor, fr s ia n seam funciile lor general acceptabile.
O mpotrivire susinut la orice schimbare de mediu i o ncercare imperioas de a
restaura ntotdeauna aceiai asemnare. n unele situaii, aceast asemnare pare s-i produc
o stare de monotonie perceptibil.
O anormal experien a perceperii (n absena posibilitii de discernare a unei
anormaliti organice) care este determinat se ctre un excesiv, diminuat sau imprevizibil
rspuns la stimuli senzoriali, de evitare a unei experiene auditive sau vizuale, intensitii durerii
sau temperaturii.
O acut, excesiv i aparent ilogic anxietate. Aceasta are tendina de a fi accentuat
de ctre schimbri, fie n mediul material nconjurtor, fie n obiceiuri; acelai efect este
determinat de ntreruperea temporal a unui ataament fa de persoane sau fa de lucruri.
Fenomene i obiecte aparent obinuite par a fi investite cu caliti terifiante (ngrozitoare). Pe de
alt parte, poate lipsi teama n faa unui pericol evident.
Vorbirea poate fi pierdut sau poate ntrzia s se dezvolte sau nu poate fi
niciodat dobndit mai presus de un anumit nivel, ntr-un stadiu mai timpuriu. Pot fi, de
asemenea, confuzii n ceea ce privete utilizarea pronumelui personal, ecolalie, sau alte tipuri de
manierism. Dei unele cuvinte i fraze pot fi pronunate, ele adeseori nu sunt cele general folosite
n comunicrile obinuite.
Distorsiuni n schemele de micare, n mobilitate, de exemplu: excese ca n
hiperkinezie, imobilitate ca n catatonie, posturi bizare sau manierisme rituale, de asemenea, ca
ciocniri sau nvrtiri (asupra propriilor persoane sau asupra unor obiecte).
Un fond de serioase ntrzieri n care pot aprea insule de funcii sau ndemnri
normale, aproape de normal sau chiar excepional.

Definitia analizei comportamentale aplicate

ABA este o stiinta a comportamentului uman. Este un proces de aplicare sistematica a
interventiilor bazate pe principiile invatari cu scopul de a imbunatatii comportamentele
adaptative si achizitiile necesare adaptarii la mediu. Analiza comportamentala aplicata este o
tehnica prin care se evaluaza mediul in care traieste o persoana, apoi se fac anumite schimbari cu
scopul de a produce imbunatatiri semnificative in comportamentul uman, in sensul adaptarii
acestuia la cerintele mediului social.
Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintre mediu si
comportament.
ABA utilizeaza antecedentele si consecintele unui comportament pentru a produce
modificari dezirabile ale acestuia.
ABA NU ESTE O TERAPIE NUMAI PENTRU AUTISM!!!

Aplicatii ABA
In ultimii 30 de ani, sute de studii au relevat eficienta ABA in mai multe domenii:
copiii si adulti cu anumite tulburari mentale;
 tulburari de dezvoltare;
tulburari din spectrul autist;
comportament ( social, academic, streotipii, agresivitate, limbaj etc.);
se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite grupuri sociale: familie,
scoala, institutii, spitale si chiar la birou.

Descrierea principiilor ANALIZEI COMPORTAMENTALE APLICATE

Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de principiile conditionarii
operante care are 3 componente:
ANTECEDENT situatia in care a aparut comportamentul respectiv (unde era copilul,
cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut sa faca, daca a fost interupt din vreo activitate
etc);
COMPORTAMENT actiunea intreprinsa ca reactie la antecedent;
CONSECINTA ce s-a intamplat imediat dupa aparitia comportamentului problema (ex.
copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o jucarie iar mama i-a dat jucaria respectiva).

Principiile invatarii
Pentru a intelege cat mai bine teoriile din spatele strategiilor terapiei comportamentale
trebuie mai intai sa ne familiarizam cu principiile de baza ale teoriei invatarii.
COMPORTAMENT orice actiune intreprinsa de o persoana.
Atunci cand zambim, plangem, mergem sau ne jucam manifestam un comportamen
STIMUL un obiect, o situatie, un eveniment, orice factor intern sau extern care are o
influenta asupra unei persone. Un stimul poate fi soneria de la usa care il determina pe X sa
alerge la usa sa vada cine este. Conceptul de stimul se refera la ceva functional care declanseaza
un comportament sau raspuns la acel stimul.
RASPUNS un raspuns poate fi la fel de simplu ca datul din cap pana sau la fel de complex
ca mergem spre telefonul care suna, ridicam receptorul si vorbim la el. Un raspuns complex
este format din raspunsuri simple, dar termenul de raspuns se refera la unitati functionale ale
comportamentului ca atunci cand X se duce la usa sa vada cine este.
 MOTIVATIE factorii interni ca nevoile, dorintele, interesele care duc la manifestarea
scop anume.
Comportamentuunui comportament ce urmereste un l unei persone este controlat de stimuli
interni cat si de cei externi. Motivatia se refera la o anumita categorie de stimuli interni.
RECOMPENSA orice consecinta favorabila care urmeaza unui
comportament; include recompensa primara (de ex. mancare) care satisface nevoile psihologice
de baza si recompensa secundara (lauda) care devine valoroasa datorita asocierii initiale cu
recompensa primara.
Recompensa sau intaritorul poate fi o bucatica de ciocolata sau chiar un zambet.
Mancarea este un exemplu de recompensa primara pe cand laudele sau banii de buzunar
sunt recompense secundare. Ceea ce este recompensant pentru o persoana la un moment dat
poate sa nu mai fie in alt moment. Gradul de deprivare sau de satietate fata de o recompensa va
influenta motivatia persoanei respective astfel incat sa obtina recompensa respectiva. Exista
deasemenea diferente intre oameni in ceea ce priveste recompensele.
INVATARE schimbarile comportamentale rezultate din experienta si practica.
Unul dintre principalele scopuri ale terapiei comportamentale este de a ajuta oamenii sau
copiii cu probleme de comportament sa invete comportamente dezirabile si sa dispara sau se
diminueze comportamentele indezirabile
CONDITIONARE procesul de invatare prin care se dezvolta legatura dintre stimuli si
raspuns.
CONDITIONARE OPERANTA o forma de invatare in care un comportament devine
probabil sa se repete intr-o situatie daca acel comportament a fost recompensat anterior intr-o
situatie similara.
Daca X va fi recompensat in repetate randuri atunci cand isi strange jucariile dupa ce s-a jucat
foarte probabil ca va incepe sa-si stranga singur jucariile. Sau, daca este recompensat si laudat de
fiecare data cand spune ceva verbal (oricat de simplu ar fi) cu timpul va intelege ca acesta este
cel mai potrivit, eficient si productiv mod de a comunica.
CONDITIONARE CLASICA o forma de invatare in care un stimul neutru
conditionat capata puterea de a provoca un raspuns reflexiv sau involuntar ca rezultat
al asocierii lui repetate cu un alt stimu neconditionat care in mod natural ar provoca reactia
respectiva. Sa luam un exemplu: X a invatat sa inchida ochii atunci cand vede ca cineva este pe
cale de a tranti usa in urma lui. Zgomotul brusc provocat de usa care se inchide este stimulul
neconditionat care ar provoca reactia de mai sus la majoritatea oamenilor. A vedea o persoana pe
cale de a tranti usa este stimulul conditionat. Prima data cand a vazut pe cineva pe cale de a tranti
usa X nu a clipit, insa persoana respectiva a continuat prin a tranti usa cu zgomot si atunci a
provocat aceasta reactie de a clipi brusc si de a inchide ochii. X a asociat zgomotul produs cu
clipitul din ochii.
EXTINCTIE - eliminarea unui comportament deja invatat prin ignorarea lui de fiecare
data cand apare.
CONTINGENTA RECOMPENSEI atunci cand ne alegem un comportament pe care
vrem sa-l intarim trebuie sa-l recompensam imediat si de fiecare data cand apare.
GENERALIZARE capacitatea de a aplica un lucru invatat si in alte situatii similare
(sau capacitatea de a raspunde cu lucrurile daja invatate si altor persoane si in situatii diferite
decat cele din camera de lectii).
De exemplu: X invata care sunt culorile de baza folosind cartonase colorate, apoi va trebui sa
inteleaga ca marul este rosu, lamaia este galbena etc.
PEDEAPSA cosecinta neplacuta a unui anumit comportament indezirabil, prezentarea
unui stimul neplacut sau aversiv cu scopul de a reduce un anumit comportament.

Recompensa/ Intaritorul
Principiul intaririi se refera la cresterea frecventei unui raspuns cand acel raspuns este
urmat imediat de o anumita de o anumita consecinta (Kazdin, 1994).
Intarirea pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasa ca un eveniment favorabil ori obiect
dat imediat dupa un raspuns .
Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute, pot actiona ca recompense
pozitive pentru altii.
Este consecinta pozitiva oferita copilului dupa un raspuns corect .
Intotdeauna insoteste raspunsul corect, imediat. Nu trebuie sa existe intarziere in oferirea
recompensei in stadiile initiale ale programului .
Oferirea recompensei imediat dupa comportament va mari intotdeauna sansele ca acel
comportament sa mai apara .
 Recompensele folosite in sesiuni nu trebuie sa fie valabile in afara lor.
Este foarte important ca intaritorul sa vina imediat dupa raspuns. O intarziere de numai o
secunda poate recompensa un alt comportament care poate aparea intre timp.
Procesul de recompensare/ intarire creste frecventa cu care se va manifesta un
comportament pe viitor insa schimba si valoarea stimulului prezentat/ antecedentului.
Un stimul care evoca un anumit comportament pentru ca a fost asociat cu recompensa
devine discriminative stimulus (SD).
Este posibil ca recompensa sa fie asociata cu o schimbare in valoarea SD-ului datorita
unei motivatii.
Establishing operationrecompensei. (deprivarea) creste eficienta recompensei.
Abolishing operation (AO) (satiation) scade efiecienta
EO ----- SD ----- R ----- SR
SR = stimulus reinforcer .

Recompensa
Lucrurile pe care copilul le gaseste recompensatorii variaza in timp.
Recompensa trebuie sa fie usor de dat si sa amuze copilul repede.
Recompensa verbala trebuie sa sune diferit de SD si de informalul Nu.

Recompensa
Mari cantitati de recompense pot avea un puternic efect dar pot cauza si saturatia.
Recompensa variata este esentiala!!!
Recompensa trebuie sa fie diferentiata.
Exista mai multe tipuri de recompense: pozitive si negative, primare si secundare.

Sistem de recompense
Programul de recompensare/intarire ne spune cate raspunsuri sau care specific raspuns
va fi recompensat (Kazdin, 1994, p148).
Clasificare:
1. Continuu: recompensarea unui raspuns, ori de cate ori
acesta apare.
 2. Intermitent: Recompensarea unui raspuns dupa un
numar fix sau variabil de raspunsuri sau dupa un interval fix sau variabil.

Efectele sistemului de recompensare

Comportamentele target (in achizitie) sunt realizate la o mai mare frecventa cand este
folosit un sistem de recompensare continuu.
Comportamentul intarit de un sistem de recopensare continuu va fi eliminat mult mai
repede in cazul in care se decide ca acel sistem de recompensare sa fie eliminat.
Comportamentul mentinut de un sistem recompensare intermitent este mult mai rezistent
la extinctie.
Recompensa este un eveniment pozitiv prezentat imediat dupa un comportament .
Este definita de faptul ca va mari frecventa comportamentului .
Daca frecventa comportamentului nu va creste in urma prezentarii a ceea ce se considera
a fi recompensa atunci evenimentul sau obiectul NU este recompensa .
Recompensa nu se confunda cu premiul, premiul este un eveniment sau obiect care se
poate intampla sau oferi in schimbul a ceva facut, dar nu inseamna ca frecventa unui
comportament va creste .

Intarirea pozitiva si negativa

Orice recompensa mareste frecventa unui comportament

Intarirea pozitiva
.se refera la cresterea frecventei unui raspuns urmat de un eveniment favorabil
(recompensa pozitiva) (Kazdin, 1994)
Intarirea pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasa ca un eveniment favorabil ori obiect
dat imediat dupa un raspuns .
Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute, pot actiona ca recompense pozitive pentru
altii, de ex. tipand Opreste-te ori constrangerea fizica pot uneori recompensa comportamente.

Intarirea negativa
se refera la cresterea frecventei unui raspuns prin inlaturarea unui eveniment aversiv
imediat dupa raspuns (Kazdin, 1994).
Intarirea negativa se refera la acele situatii in care o persoana se simte inconfortabil si in
urma unui raspuns, evenimentul este inlaturat .
De aceea, in aceleasi situatii, copilul va raspunde la fel Inlaturarea evenimentului aversiv
trebuie sa mareasca frecventa unui comportment, altfel nu este o recompensa negativa .
Intarirea negativa nu trebuie confundata cu pedeapsa
Exemple de intaritori negativi:
- unui copil i se da timp liber numai dupa ce a reusit sa stea 10 minute pe scaun.;
- Copilul este lasat sa iasa din camera numai dupa ce a raspuns la 10 intrebari de pe
cartonase, iar cartonasele au disparut de pe masa.

Recompensa primara si secundara

Recompensa primara - numita si recompense naturale - apa, mancare .
Recompensa primara nu poate functiona intotdeauna - daca un copil a mancat inainte de sesiune,
atunci mancarea nu va actiona ca o Recompensa.
Recompensa primara se foloseste foarte mult in primele stadii ale programului, dar este insotita
intotdeauna se recompensa secundara.
Recompensa secundara
Ex.: recompensa verbala, gadilat, jucarii, alergat etc.
Recompensa diferentiata
Actiunea cea mai apropiata de raspuns trebuie puternic recompensata. Raspunsurile care nu
sunt asa de aproape de raspunsul-tinta nu vor fi asa mult recompensate.
Criteriile de evaluare a unui raspuns trebuie stabilite de toti membrii echipei si stabilite
recompense diferentiate.

Extinctie
Extinctia nu inseamna numai ignor inseamna
indepartarea recompensei ce mentine comportamentul.
Ignorarea unui comportament functioneaza numai si
numai daca atentia este variabila care mentine comportamentul.
Tipuri de extinctie (Iwata et al., 1994)
Ignor controlat extinctia comportamentului mentinut de atentie .
Cereri extinctia comportamentului de evitare
Extinctia senzoriala extinctia stimularii produsa direct de raspuns.
Factori ce influenteaza extinctia
1. Sistemul de recompensare anterior extinctiei
2. Aparitia recompenselor in timpul extinctiei
Sistemul de recompensare determina daca extinctia va rezulta in o descrestere rapida sau
una graduala.
Sistem de recompensare continuu vs sistem de recompensare intermitent .
Rezistenta la extinctie este construita in sistemul intermitent de recompensare.

Pedeapsa
Pedepsirea comportamentului se refera la ORICE comportament al unei persoane
apropiate, copil sau situatie din mediu care scade probabilitatea ca acel comportament sa
apara in viitor.
.se refera la scaderea frecventei unui raspuns urmat de retragerea unui eveniment
favorabil sau de adaugarea unui eveniment nefavorabil (Kazdin, 1994).
Pedeapsa este procesul prin care se prezinta un stimul in urma unui comportament, iar ca
urmare a acelui stimul frecventa comportamentul descreste.
Pedeapsa nu este reprezentata prin actiunea persoanei care ofera consecinta nici de natura
consecintei. Avem de-a face cu o pedeapsa numai daca un comportament scade in
intensitate.
Vorbim si aici despre pedeapsa pozitiva si pedeapsa negativa.
Pedeapsa pozitiva apare atunci cand frecventa comportamentului scade prin prezentarea
unui stimul overcorection.
Pedeapsa negativa apare atunci cand frecventa comportamentului scade prin
indepartarea unui stimul time out, costul raspunsului.
Overcorection i se cere copilului sa indeplineasca o serie de actiuni care lui ii par
dificile, drept consecinta imediata a comportamentului problema.
 De exemplu daca copilul aduna hartii de pe jos si le baga in gura il punem sa faca curat in
locul de unde aduna hartiile si sa-si spele mult gura si mainile.
Sau daca pune in gura diferite obiecte, iar acest lucru se intampla frecvent, de fiecare data
cand pune obiectul in gura ii spunem de mai multe ori (sa zicem de 5 ori) pune-l la loc
ia-l, pune-l la loc, ia-letc.
Timeout consta in blocarea fizica si intreruperea pentru cateva minute imediat dupa
comportamentul problema a unei situatii recompensatorii pe care subiectul o traieste.
Aceasta tehnica trebuia folosita daca incercarile noastre de a schimba comportamentul
copilului au esuat.
De exemplu putem sa-l punem pe copil pe un scaun cu fata la perete dupa ce a lovit pe
cineva. Trebuie folosit un timer pentru a fi clar cat timp este pedepsit.
Nimeni nu vorbeste si nu se uita la copil pana nu expira timpul de pedeapsa.

Trebuie sa fim atenti cand folosim timeout-ul.

Uneori copilul se poarta urat tocmai pentru ca vrea sa iasa dintr-o situatie neplacuta pentru
el sau nu vrea sa indeplineasca o sarcina; in aceste situatii timeout-ul devine o recompensa
si poate intarii comportamentul nedorit.
De exemplu copilul poate sa loveasca atunci cand il punem sa-si stranga jucariile, daca
aplicam timeout in aceasta situatie copilul obtine ce vroia, nu si-a mai strans jucariile.
Perioada de timeout nu trebuie sa fie lunga pentru copiii mici nu trebuie sa depaseasca 5
minute.

LEGI ALE COMPORTAMENTULUI

Stimul dorit Stimul nedorit

Intarire pozitiva Pedeapsa pozitiva Adaugarea
stimuleaza inhiba unui stimul
comportamentul comportamentul
Pedeapsa negativa Intarire negativa Indepartarea inhiba
stimuleaza unui stim
comportamentul comportamentul

Cercetarile analizei comportamentale aplicate de la sfarsitul anilor 60 pana in

prezent
Incepand cu sfarsitul anilor 60 interventiile comportamentale pentru persoanele cu
autism cresc exponential.
Apare Journal of Applied Behavior Analysis.
Definitia clara a domeniului si a metodelor terapiei stabilite de Baer, Wolf si Risley in
articolul Cateva dimensiuni curente in analiza comportamentala aplicata a condus la
aparitia mai multor metode in tratarea persoanelor cu autism.
A inceput sa se puna accent pe invatatea unor comportamente mai complexe.
Primele rezultate in tratarea copiilor cu autism au fost publicate de Lovaas, Koegel,
Simmons si Long (1973).
In acel studiu au prezentat rezultatele programului in progres cu copii cu autism.
Acest articol a anuntat primele rezultate promitatoare legate de tratarea deficitelor
principale ale copiilor cu autism.
In studiul lui Lovaas si a colegilor lui au participat 20 de copii.
Acesti copii erau in terapie de 7 ani.
Mai mult, datele de generalizare erau oferite pentru analiza.
Lovaas a creat un sistem de inregistrare a datelor.
Scopul acestui studiu a fost dezvoltarea limbajului.
A observat ca cei mai multi dintre copii demonstrau comportamente auto-agresive.
A observat ca abordarea psihodinamica in care ii oferi copilului afectiune si atentie
neconditionata conducea la cresterea frecventei acestor tipuri de comportamente.
El a afirmat ca aceste comportamente s-au dovedit a fi rationale si in ultima instanta
comportamente sociale controlate de aceleasi legi ca si comportamentele adecvate.
Aceasta experienta a condus la multe alte cercelari in care el a folosit aversivul ca
procedura de reducere a comportamentelor problema.
 Lovaas a fost primul care a demonstrat ca atentia sociala poate fi conditionata ca si
intaritor prin asocierea sa cu alimente sau alte tipuri de intaritori (Lovaas, Freitag, Kinder,
Rubenstein, Schaeffer & Simmons, 1966).
A observat ca valoarea atentiei sociale crestea daca persoana care oferea atentie folosea si
pedeapsa (Lovaas et al., 1965).
Explicatie: atentia sociala era corelata cu terminarea situatiei aversive.
In final, Lovaas a fost primul care a sugerat ca cele mai multe dintre comportamentele
stereotipe pot fi rezultatul unor stimulari senzoriale/perceptuale produse de raspuns.

Diseminarea interventiei analitice comportamentale

Munca lui Lovaas si a colegilor lui din 60 pana in 90 a condus la acceptarea analizei
comportamentale aplicate ca prima optiune in tratarea copiilor cu autism.
Munca din 1973 discutata anterior a modelat studiile ulterioare din 1987 si 1993.
Lovaas, in 1993, a mentionat lectiile invatate din studiul din 1973:
1. Copiii mici beneficiaza cel mai mult de terapie.
2. Terapia in mediul copilului este cea mai eficienta.
3. Generalizarea raspunsului nu a aparut si a fost nevoie de training intensiv.
4. Parintii sunt cei mai buni terapeuti.
5. Terapia trebuie sa se mentina intreaga zi si sa fie mentinut cel putin 2 ani.
Copiii cu autism au intrat intr-un studiu pe 2 ani.
Terapia s-a bazat pe principiile ABA si pe metodele demonstrate anterior a fi eficiente.
Terapia s-a axat pe reducerea problemelor de comportament si dezvoltarea abilitatilor de
comunicare, interactiune sociala, abilitati de joaca si abilitati cognitive.
Procedurile implementate sunt descrise in cartea lui Lovaas, Me Book, publicata in 1981.
Parintii au jucat un rol important in tratamentul copiilor lor.
Terapia aversiva s-a folosit cu unii copii.
Copii au fost impartiti in trei grupuri; toti copii erau sub 4 ani.
A existat un grup experimental si doua grupuri de control.
Grupul experimental a primit 40 de ore de tratament, iar grupul de control mai putin de
10 ore si nu s-a folosit stimuli aversivi.
 Cel de-al doilea grup de control a primit tot 10 ore de tratament dar serviciul era oferit de
o agentie diferita.
Rezultatele l-au surprins chiar si pe Lovaas.
Aproape jumatate din grupul experimental au aratat progrese remarcabile indicand o
functionare intelectuala si educationala normala, in timp ce numai 2% din grupul de
control au avut aceleasi progrese.
In 1993, McEachin, Smith si Lovaas au observat ca efectele terapiei au fost mentinute la
8 din 9 copiii considerati in 1987 recuperati.
Mai mult, schimbarile observate in grupurile de control nu erau semnificative (erau
rezultatul maturizarii).

Replicile studiului lui Lovaas

1. Birnbrauer & Leach, 1993.
2. Smith, Eikeseth, Klevstrand, Lovaas, 1997.
3. Smith, Groen & Wynn, 2000.
4. Eikseth, Smith, Jahr & Eldevik, 2002.
5. Howard, Sparkman, Cohen, Green, Stanislaw, 2005.
6. Sallows & Graupner, 2005.
7. Cohen, Amerine-Dickens & smith, 2006.
8. Eldevik, Eikseth, Jahr & Smith, 2006.
9. Eikeseth, smith, Jahr & Eldevik, 2007.
10.Remington, Hastings, Kovshoff, DegliEspinosa, Jahr, Alsford, Lemaic & Ward, 2007.
11.Zachor, Ben-Itzchak, Rabinovich, lahat, 2007.
Nu toate programele de interventie comportamentala timpurie au produs acelasi efect.
Reguli:
Terapia sa se faca in mediul copilului (acasa, gradinita, etc.).
Parintii sa fie implicati activ.
Terapia sa fie intensiv asi sa acopere toate ariile deficitare.
Analistii comportamentali sa fie foarte bine pregatiti.
Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine instruita.
 Analiza comportamentala aplicata in
tulburarile de spectru autist

Rezultatele cercetarilor in urma aplicarii ABA arata ca daca terapia este inceputa destul
de devreme - inainte de varsta de 4 ani, este destul de intensiva - 20-30 pana la 40 de ore
de terapie pe saptamana si este continuata pana la doi ani, pana la 50% dintre copii pot fi
recuperati.
Copiii care incep terapia ABA dupa varsta patru ani isi pot dezvolta abilitatile sociale,
anumite abilitati academice si mai important, abilitati de viata. Isi pot imbunatatii
abilitatile de autoajutorare necesare, cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul
si sa tina curat si ordine in casa. Pe scurt, ei pot sa devina, in multe cazuri, relativ
independenti.

Cum vede un comportamentalist autismul

Comportamente in EXCES (autostimulare, automutilare, agresiune, hiperkinetism,
comportamente obsesive, comportamente stereotipe).
Comportamente DEFICITARE (limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca, abstractizari
si autoservire), scopul terapiei fiind acela de a descreste comportamentele excesive, de a
creste comportamentele deficitare si de a modela altele noi.
Analiza comportamentala aplicata pune accent pe controlul intaritorilor. Scopul
tratamentului este de a preda un numar mare de comportamente adaptive (congnitive,
lingvistice, sociale, etc.) prin intarirea aproximarilor comportamentelor tinta si a
discriminarilor tot mai complexe intre situatii. Terapia se adreseaza tuturor ariilor de
dezvoltare: cognitiv, motric, social, autosevire si comunicare si limbaj. De asemenea
terapia vizeaza si principalele probleme legate de comportamentele neadecvate.

Comportamente deficitare Comportamente

 neadecvate

Cum ajuta ABA copilul cu autism

creste frecventa aparitiei comportamentelor dezirabile prin recompensare;

invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica si recompensare preda abiliati
de autoservire, comunicare, relationare sociala);
mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediul social;
generalizeaza sau transfera comportamentele dintr-o situatie in alta sau de la un
anumit mod de raspuns la altul, mai complex ( scopul este de a generaliza si
transfera tot ceea ce invata in camera de lucru - la gradinita, scoala, mediu social);
reduce comportamentele interferante, care pot ingreuna invatarea si relationarea;
modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze cat mai eficient, insa
pe termen lung se urmareste ca persoana sa se poata descurca in orice situatie.

Comportamente neadecvate Abilitati

Fiecare copil poate face progrese in terapie, pentru ca ABA este un sistem de invatare, un
program de invatare prin care isi propune sa modifice comportamentul copilului in mod
sistematic si intensiv.
Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel incat evolutia
copilului sa poata fi masurata permanent. Intarirea comportamentului se face prin
recompensare, intreg sistemul functionand pe baza acestor intaritori, fie materiali, fie
sociali.
Obiectivele sunt impartite in pasi mici, pe care fiecare copil sa-i poata atinge, si daca
cerinta este prea mare, se da un pas inapoi pana cand copilul poate reusi apoi trecem la
pasul urmator .

SUCCESUL IN TERAPIE DEPINDE DE 4 FACTORI MAJORI

Varsta copilului la intrarea in program;
 Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si
autostimularile;
Gradul de implicare al familiei;
Profesionalismul echipei si coordonatorului.
Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele si cat va recupera copilul vom
putea avea dupa 6 luni insa o imagine de ansamblu asupra modului in care evolueaza
copilul. Trebuie sa ne bazam pe fapteconcrete, pe achizitii pentru a da un prognostic.
Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine instruita;
Consecintele comportamentelor neadecvate trebuie oferite contingent;
Trebuie sa existe echilibru intre nivelul cerintelor din terapie si nivelul cerintelor familiei.

Discrete Trial
Una dintre cele mai frecvente proceduri implementate in tratarea copiilor cu autism.
Metoda a fost dezvoltata de Sid Bijou si aplicata pentru prima data de Wolf cu Dicky.
Aproape fiecare program intensiv de invatare include discrete trial.
Abilitatile invatate folosind discrete trial sunt: limbaj, interactiune sociala, hobby, abilitati
cognitive, reducerea comportamentelor inadecvate, imitatie, etc. (Smith, 2001).
Smith (2001) sugereaza ca este singura metoda eficienta de invatare a noilor abilitati si de
noi discriminari.

Discrete trial are 4 componente:

1. Stimulul antecedent devine un stimul discriminativ
2. Prompt
3. Raspuns
4. Consecinta

SD ---------------------- R ----------------------- C
Stimul Raspunsul Consecinta
Discriminativ copilului comportamentului
 Uneori intre SD si Raspuns se interpune Promptul (ajutorul oferit copilului), apoi
Consecinta.

De ce se foloseste Discrete Trial?

clarifica ceea ce are de invatat copilul atat pentru adult cat si pentru copil.
ajuta terapeutul sa fie consecvent
usureaza evaluarea progresului si colectarea datelor.
Compartmentele pot fi manipulate si schimbate sistematic
Copilului ii este clar ce se va intampla si ce I se cere intr-un sitting
Consistenta in randul tutorilor este mentinuta
Colectarea datelor este simpla
Evaluarea progreselor poate fi facuta obiectiv .

Caracteristicile unui SD
trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului;
este cerinta, fara adaugiri in plus ( numele copilului, uita-te la mine!, fii atent!);
se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului;
poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari, sau a unei
intrebari;
initial se da la fel de catre toti cei implicati in program.

Caracterisitcile unui Raspuns

raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul asteptat in 3 - 5
sec. (in colectarea datelor se noteaza cu +);
raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din acelasi
program sau din altele dar gresit, sau cand se angajeaza in alt fel de comportamente decat
cel asteptat in urma SD-ului (se noteaza cu -) ;
 non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un raspuns corect dar
dupa cele max 5 sec., se considera a fi raspuns gresit in colectarea datelor (se noteaza cu
0).
promptat copilul este ajutat sa dea raspunsul corect (se noteaza cu P).

Consecinta Raspunsului
Pozitiva = recompensa ( BRAVO + recompensa materiala). Se ofera numai in cazul unui
raspuns corect.
Se ofera imediat dupa raspunsul corect;
Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent pentru a-
si mentine valoarea de recompensa.
Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau
raspunsuri foarte bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate. Cu toate
ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense produc efecte mai puternice, evitati
saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prin varierea recompenselor.
Negativa = NU!, Ai gresit!, Fii mai atent! Etc. Consecinta negativa trebuie sa fie pur
informationala (atrage atentia copilului asupra faptului ca nu a dat raspunsul asteptat) si
se da dupa un raspuns gresit, sau un non-raspuns.
Pentru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si pentru a avea intradevar valoare
de recompensa nu trebuie sa-i fie copilului la indemana in nici o alta imprejurare, decat
in urma unui raspuns corect.
Recompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapid.
Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata, alunele,
kinderul).

Principiile recompensarii
Pentru ca recompensarea comportamentelor sa fie eficienta trebuie sa respecte
urmatoarele principii:
IMEDIAT
CONTINGENT
ADECVAT
 EVITAREA SATIETATII/ DEPRIVAREA

SP STIMUL PROMPT (P)

Este ajutorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini un SD
SD ( prompt)------------------>R-------------------->SR
Trebuie sa apara imediat dupa SD.
Terapeutul decide daca ofera P sau nu inainte sa dea SD-ul.
Tipuri de prompt
Fizic
Ii oferim infrumare fizica pentru a ii arata cum sa faca ceva.
Imitare
Inainte de a folosi acest prompt copilul trebuie sa stie sa imite.
Accelerare
Marind ritmul promptului, avand un raspuns corect oferim un alt SD, asta inseamna ca avand o
recenta experienta de raspunsuri corecte si a fost recompensat pentru ele, copilul are sanse mai
mari sa ofere un alt raspuns corect .
Pozitionare
Obiectul tinta este pus mai aproape de copil
Legaturi cu cunostintele anterior
Folosind ceva ce copilul deja stie pentru a il ajuta sa achizitioneze un raspuns corect, de ex. SD:
Atinge rosu - copilul atinge rosu si este recompensat, immediate dupa asta este intrebat Ce
este? (target) - rosu (recompensa).
Indrumare verbala
Trebuie sa asezi cubul rosu peste cel verde
Inflectiunea vocii
Punctand cuvantul important din SD ii putem indica partea din SD la care trebuie sa fie atent, de
ex. Arata cana MARE.
Alte prompturi
Aratat, gest, privire
Prompturile involuntare (trebuie evitate)
Cand se foloseste?
Cand sarcina este noua copilului, raspunsul este ghidat de mai multe ori, aceasta este
cunoscut ca mass prompt
In general prompt-ul trebuie oferit cat mai aproape de SD ori in acelasi timp
Cand un raspuns a fost ghidat de mai multe ori si copilul incepe sa isi dea seama de ce
trebuie sa faca, prompt-ul este retras treptat
Cand prompt-ul este retras, raspunsul poate fi ghidat doar la jumatate deoarece copilul
este capabil sa faca independent ceva .
Daca o actiune se considera masterata, deci suntem siguri ca el stie ce are de facut, atunci
prompt-ul este oferit dupa doua raspunsiri incorecte. Acesta este cunoscut ca si nu-nu-
prompt .
Copilul nu trebuie sa ofere mai mult de 2 raspunsi incorecte fara a primi prompt.
Dupa nu-nu-prompt urmeaza un test in care copilul nu este ghidat, pentru a testa daca
poate sa faca sarcina singur.
Sugestii
Intotdeauna folositi cel mai putin intrusiv prompt.
O ierarhie a prompt-ului trebuie stabilita.
Eliminati promptul cat mai repede.
Intotdeauna prompt dupa doua raspunsuri incorecte
Intotdeauna dupa NU_NU_prompt- TEST.
Recompensati raspunsurile cu prompt diferentiat.
Testati mai tarziu ceea ce a fost inconsistent intr-un sitting.

Criteriile de masterare
Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit.
Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri gresite.
Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate fi diminuat
treptat.
Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea Cum diminuez
acest P astfel incat copilul sa devina independent in oferirea raspunsului?
 Motivatia
Vorbirea spontana (ex., vocal, semn, imagine) este comportamentul vocal controlat de
stimuli si conditiile naturale motivationale - conditii care nu au antecedente verbale. n
scopul de a preda spontaneitatea, antecedentele relevante trebuie s fie predate
(antecedentele verbale nu sunt intotdeauna relevante; uneori sunt contraproductive).

Stabilirea Cererii
O cerere (mand) este "un operant verbal n care rspunsul este ntrit de o consecin
caracteristic i este, prin urmare, sub controlul funcional al condiiilor relevante
deprivare sau stimulare aversiva" (Skinner, 1957, pp.. 35-
36 ).
MO Comportament verbal Consecinta
Copilul vrea sa Spune citeste I se citeste povestea i se
citeasca
(deprivarea de povesti) .

Mass trial cu distractori

Cand copilul incepe un nou program, initial el nu va stii ce are de facut .
Cand incepeti un program primul target este ales si trebuie sa urmati pasii procesului de
invatare. Sa presupunem ca ati ales ca target cana.

Mass trial - ex
Singur - cana este singurul obiect de pe masa, copilul invata doar sa atinga cana
Cu un distractor neutru - asta inseamna: cana este in mass trial (numai cana ii este
ceruta) dar pe masa se mai afla un obiect pe care nu intentioned sa il introduceti curand
(mass trial cu un distractor).
Initial puteti sa faceti prompt pe cana deoarece se afla cu un alt obiect pe masa .
Cu 2 distractori pe masa .
Cand prompt-ul este retras si copilul poate identifica cana in orice pozitie, sunteti
pregatiti sa mergeti mai departe.
 Daca sunt 2 obiecte pe masa ele trebuie sa fie mutate permanent !
Pana acum copilul a invatat ca daca atinge cana primeste recompensa; nu stim inca daca a
invatat cuvantul. Pentru a fi siguri ca el stie intr-adevat cana trebuie sa introducem un al
doilea target(cal).
Random Rotation
Pana acum copilul a fost invatat sa atinga calul si cana in sittinguri separate.
In random rotation ambele obiecte vor fi pe masa si ii vor fi cerute pentru a vedea daca
poate sa le discrimineze.

Expanded trial
Aceasta metoda este folosita pentru a mari timpul dintre prezentarile targetului. Pentru
aceasta puteti folosi lucruri masterate ca distractori.
Expanded trial poate fi folosita daca copilul are dificultati in a discrimina actiunile intr-un
program.
Exemplu:
Program: Receptiv instructiuni
SD: fa cu mana
Target: Fa cu mana
Distractori: (cee ce copilul deja stie): bate din palme, ridica-te, atinge nasul, sari.
Target SD: Fa cu mana
Distractor SD: Bate din palme
Target SD: Fa cu mana
Distractor SD: Sari
Target SD: Fa cu mana
Distractor SD: Atinge nasul
Distractorii trebuie sa fie introdusi gradat, de la cel mai usor la cel mai greu.
Daca copilul gaseste o discriminare dificila (Fa cu mana cu bate din palme) aceasta va
fi verificata intr-un alt sitting.
Daca in timpul sittingului copilul nu raspunde corect la unul dintre distractori i se va face
prompt imediat, dupa care terapeutul se va intoarce la target. Actiunea incorecta va fi
verificata intr-un alt sitting.
 Modelare/ Shaping
O procedur n care este ntrit prin aproximri succesive un comportament int. Este
folosit pentru a nva comportamente care nu sunt n repertoriul copilului sau care sunt
greu de promptat .
Stabilii comportamentul int .
Identificai un comportament din repertoriul copilului care este aproximativ cu
comportamentul int .
Recompensai copilul pentru aceast aproximare , promptnd dac este nevoie .
Odat ce copilul se angajeaz consitent n aceast aproximare, mrii criteriul de rspuns
la un comportament care este mai apropiat de comportamentul int. Recompensai
numai aceast aproximare apropiat .
Continuai s recompensai fiecare aproximare i s ridicai criteriul dvs . pn cnd vei
obine comportamentul int .
Avantaje :
Permite recompensarea imediat .
Conduce copilul spre rspuns corect .
Reduce frustrarea copilului .
Dezavantaje :
Poate necesita timp .

Inlantuire/ Chaining
Crearea unui comportament complex prin combinarea comportamentelor simple
masterate ntr-o secven de comportamente numit lan .
Pai :
Stabilii comportamentul int .
Efectuai o analiz a sarcinii.mprii comportamentul int n pai distinci mici .
Determinai care dintre aceti pai sunt deja dobndii de copil i care au nevoie s fie
nvai .
Stabilii SD-ul i controlul SR pentru fiecare pas n parte .
 Legai paii rnd pe rnd unul de altul ntr-o secven nainte sau napoi .
Diminuai SD-urile individuale i SR ul pn la existena unui singur SD la nceputul
lanului iar recompensa apare numai la finalul nlnuirii .
Tipuri :
nlnuirea nainte ncepei cu primul pas din lanul comportamentelor i adugai
fiecare pas ntr-o secven ce nainteaz pn la ultimul pas (ncepei prin a-l nva pe
copil s-i pun pantalonii peste picioare i s sfreasc prin a-l nva s i trag pn
n talie).
nlnuirea napoi ncepei cu ultimul pas din lanul comportamentelor i adugai
fiecare pas ntr-o secven napoi , pn se ajunge la primul pas (ncepei prin a-l nva
pe copil s-i trag panatalonii pn la talie i ncheiai prin a-l nva s i-i pun peste
picioare).
Not :
n timpul nlnuirii putei prompta copilul de-a lungul ntregii secvene a pailor i s
diminuai prompt-urile ntr-o manier de avansare sau de napoiere .Putei de asemenea
s adugai fiecare pas pe msur ce se mastereaz cel anterior , oferind un prompt dac
este necesar pentru includerea pasului adugat n rspunsul copilului .

Task analysis
Spalatul pe maini
Da drumul la apa
Pune sapun pe maini
Freaca mainile
Pune mainile sub apa
Opreste apa
Ia prosopul
Se sterge pe maini
Fiecare element din inlantuire funtioneaza ca recompensa pentru cel anterior si ca SD pentru
urmatorul.
 Metode de colectare a datelor
Exercitiu practic

Aspecte ale monitorizarii activitatii terapeutului prezentarea formularului de feedback.

Lucru conform Discrete Trial

SD= Stimul= Cerinta
Include prezentarea unui obiect , a unei instruciuni sau a unei ntrebri.
SD-ul trebuie s fie clar , simplu i potrivit nivelului copilului .
Prezentarea materialele ntr-un mod consistent .
Nu repetai SD-ul (e.g.,Privete-m , privete-m , privete-m .)fr ca rspunsul sau
non-rspunsul copilului s fie urmat de o consecin (i.e., ncheiai toate trial-urile).
SD-urile trebuie sa fie ferme dar pe un ton normal.
R= Rspuns- Comportamentul n care se angajeaz copilul .
Exist trei tipuri de rspunsuri:
1.Rspuns Corect copilul se angajeaz n comportamentul dorit n 3 secunde dup prezentarea
SD-ului .
2 . Rspuns Greit copilul se angajeaz ntr-un comportament alternant dup ce SD-ul a fost
prezentat .
3 .Non-Rspuns- copilul nu rspunde n 3 secunde dup prezentarea SD-ului .n colectarea
datelor , un non-rspuns se consider rspuns greit .
Asigurai-v de lipsa comportamentelor strine ( e.g.,comportament auto-stimulativ sau
rspunsuri multiple ).
Limitai timpul dintre SD i rspuns la aproximativ 3 secunde .n unele situaii o cantitate de
timp mai mare sau mai mic ntre SD i R poate fi adecvat - imediat sau pn la 5 secunde.
SR= Stimul ntritor Consecina ce urmeaz rspunsul copilului care schimb
probabilitatea cu care comportamentul va fi reprodus .
Oferirea recompensei n urma unui rspuns corect.
Folosirea de nu informal( i.e., absena recompensei) atunci cnd copilul
demonstreaz un rspuns greit sau non-rspuns dup ce i s-a prezentat SD-ul .
Existena unei consecine imediat dup un rspuns .
PUNCTE TARI
PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

Creativitate si initiativa
Folosirea de recompense bune si creative in timpul liber.
Comunicarea cu copilul sub diverse forme creative.
Investirea de energie in autocorestia comportamentala.
Observarea copilului si reactionarea corecta la comportamentele nepotrivite .
PUNCTE TARI
PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

Responsabilitate si devotament in terapie

Interesul in tratament si evolutia copilului. Bun jucator in echipa in paralel cu bunul lucru
cu copilul.
Ascultarea si implicarea la sedinta. Raport la sedinta al problemelor si succesului.
Oferirea de idei pentru imbunatatirea tratamentului. Receptarea fedbackului si aplicarea
lui in tratament.
PUNCTE TARI
PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

Rezolvarea unor sarcini specifice

 Capacitatea de a face sittingul cum s-a stabilit si notat in sedinta. Intelegerea
obiectivelor.
Urmarirea comportamentelor inteferanta. Stimularea comunicarii verbale adecvate
copilului, cu frecventa ridicata.
PUNCTE TARI
PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

Organizare si management
Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuie efectuate. Organizarea corecta a sittingurilor.
Ritmul de lucru potrivit copilului. Pastrarea unui nivel ridicat de concentrare, in sitting si
intre sittinguri. Tinerea copilului ocupat cu diferite activitati intre sittinguri. Organizarea
cand copilul este ocupat cu o activitate adecvata (fara autostimulare). Notarea corecta la
timpul potrivit si cat de prcis se poate. Chemarea si eliberarea de la lucru la timpul
potrivit.
PUNCTE TARI
PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

GENERALIZARE
Generalizarea SD-ului
Generalizarea raspunsurilor
Generalizarea locatiei
Generalizarea persoanelor
Generalizarea Stimulului Msura n care un comportament nvat intr-o
situaie este dup aceea efectuat ntr-o alt situaie.
cu alte persoane abilitatea copilului de a rspunde unor persoane diferite de cele
implicate n nvarea original .
n alte medii abilitatea copilului de a rspunde n locuri diferite de scaun i mas
( e.g., pe canapea , pe podea ,la coal).
alte SD-uri abilitatea copilului de a rspunde la SD uri diferite ( aeaz-te aici ,
stai jos , ia loc ) .
 ali stimuli abilitatea copilului de a rspunde la exemple diferite de stimuli fa de cei
folosii la lecii .
S1
S2 R
S3
S4
Generalizarea Rspunsului Msura n care, prin nvarea \unui comportament,
observai schimbri n alte comportamente dei aceste comportamente nu au fost nvate
explicit ( e.g., nvai copilul s i strng jucriilela SD-ul strnge jucriile iar
copilul ncepe n acelai timp s arunce gunoiul la coul de gunoi i s-i pun crile pe
raft).
R1
R2
S1 R3
R4
Meninere Msura n care comportamente care sunt meninute ntimp (un
comportament este nvat la momentul 1 iar copilul menine comportamentul
la momentele 2, 3,i 4 ).
R R R R
I-----------------I---------I-----------------I
T1 T2 T3 T4

Tehnici generale de promovare a generalizarii:

1. Variai condiiile de stimulare n timp.
Avei mai muli profesori/terapeui i mai multe stiluri .
Variai stimulii . nvai mai multe exemple de stimuli (mai multe fotografii a diferite
pisici ).
Variai cuvintele instruciunilor i ale ntrebrilor (stai jos , ia loc , ezi aici ).
 Variai mediul n care are loc nvarea . Odat ce s-a ajuns la controlarea SD-ului n
camera original de nvare , dai drumul la radio , lucrai n camere diferite sau n curte,
sau cerei membrilor familiei s i desfoare activitile normale n timpul sesiunilor .
2. La nceput , condiiile pot fi destul de artificiale (SD-urile sunt limitate la cele mai
importante cuvinte , se folosesc recompense tip hran , etc. ) Totui , n timp , trecei la
condiii ct se poate de naturale :
Transformai antecedentele (SD-uri) n antecedente naturale aa cum vor aprea n afara
situaiei de nvare ( Poi s ari triunghiul versus atinge triunghi) .
Trecei la recompense- laude naturale, mulumesc , abibilduri, stelue , bani ,etc .
Transformai trial-urile n mai puin distincte i mai asemntoare cu interaciunile tipice
(folosii un limbaj mai natural i diminuai recompensarea evident ) .
Folosii stimuli pe care copilul i va ntlni zilnic (n locul stimulilor plasai pe carduri ,
folosii imagini din cri , obiecte din camer , etc . ).
Adugai sesiunilor obinuite , sesiuni de nvare incidentale la alte ore ale zilei
(orele mesei , n timpul jocului liber , etc. ). Artai stimuli i prezentai Sd-uri aa cum
apar n mod natural .
3 . Modificai recompensele .
Folosii recompense secundare .
Subiai programul de recompense pentru recompensele primare i recompensele ce
consum timp. La nceput recompensai fiecare rspuns corect , apoi reducei rata sau
folosii un program aleatoriu (la fiecare al 3- lea sau al 4-lea rspuns).

4.Implementai reinerea informaiei n procedurile dvs de nvare .

Extindei durata timpului dintre practicarea sarcinilor (trecei de la practicarea sarcinii n
fiecare zi la 3 ori pe sptmn, la 1 pe sptmn , la 2 ori pe lun , etc .) Aceste
programri sunt incorporate ntr-un orar de meninere.
Folosii orare intermitente de recompensare astfel nct comportamentele s fie mai
rezistente extinciei.
Facei uz n nvarea copilului de procedura Trial-uri Extinse.
5 . nvai copilul comportamente funcionale astfel nct acestea s fie indicate i
ntrite n viaa de zi cu zi, cum ar fi joaca adecvat, comunicarea i sporirea flexibilitii
i a toleranei.