Universitatea De Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

FACULTATEA DE AGRICULTURA, MASTER AGRICULTURA DURABILA

PROIECT

INFIINTAREA UNEI SERE PENTRU

PRODUCTIA DE TOMATE

Student:Tanase Mihai-Alexandru

- BUCURESTI -

1
CAP 1. DESCRIEREA OBIECTULUI DE INVESTITIE
Proiectul are ca scop infiintarea unei sere de legume cu o suprafata de 1500 mp si dotarea
acesteia cu echipamentele si utilajele agricole necesare tehnologiei de cultivare a culturilor de
legume.
Tipurile de legume cultivate sunt tomate.

1.1 DESCRIEREA SOCIETATII IN CARE SE IMPLEMENTEAZA

INVESTITIA
Denumire solicitant: SC Recolta Greci SRL
Sediul social: Comuna Butimanu, Judetul Dambovita

1.2 DESCRIEREA INVESTITIEI

Necesitatea investitiei porneste de la faptul ca legumele au constituit si constituie un
aliment esential in hrana oricarei persoane, datorita elementelor nutritive pretioase pe care le
contin.
O particularitate a legumelor este ca majoritatea pot fi utilizate in alimentatie in stare proaspata
ca atare, precum si in diferite preparate culinare sau sub forma conservata. Putem spune ca nu
exista meniu in care legumele sa nu intervina intr-o proportie, uneori destul de ridicata.
Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea volumului productiei destinata
comercializarii(2,5-3 kg/mp/ciclu la tomate, 5-6 kg/mp/ciclu la castraveti ,12 plante/mp/ciclu la
salata verde ; productivitatea/mp/ciclu variaza in functie de soiul de legume cultivat)
Un alt obiectiv este, crearea de noi oportunitati pentru ocuparea fortei de munca - in acest sens
intreprinderea noastra va crea un loc de munca.

Obiectivele economico-finaciare ale investitiei sunt reducerea costurilor de productie si cresterea

rentabilitatii economice a exploatatiei agricole, cresterea viabilitatii economice, respectiv
cresterea venitului.
Obiectivul propus prin proiect este in acord cu potestialul zonei, unde cultivarea legumelor are o
pondere ridicata.
`

2
CAP 2. DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI

2.1 AMPLASAMENTUL
Proiectul este amplasat in regiunea S, comuna Butimanu, judetul Dambovita.

3
2.2 DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC

Proiectul prezent urmareste construirea unei sere de legume utilizand tehnologii performante de
cultivare, astfel incat la finalizarea investitiei unitatea sa respecte principiile de obtinere a unor
produse sigure pentru consumatori si sa obtina produse de inalta calitate, competitive pe piata
interna. Produsele care fac obiectul proiectului sunt urmatoarele: TOMATE
Salata verde va fi cultivata printre randurile de tomate si castraveti, 2 cicluri/an.
Principalele faze tehnologice pentru cultura de tomate:
1. Asigurarea materialului biologic (rasad)
 Materialul biologic este reprezentat de „rasaduri”, care va fi achizitionat de la
diversi furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.
 La infiintarea culturii de tomate in sera, se vor folosi numai rasaduri obtinute din seminte
autorizate, care garanteaza autenticitatea hibrizilor. Norma de samanta este in medie de
250 g pentru un ha de sera.
Grd. de
Inaltimea Nr. de Diametrul Varsta
Specia Inflorescente dispersare a
frunze la colet optima
legumicola (cm) (buc) radacinilor
(buc) (mm) (zile)
(%)

Tomate 14 - 20 8 - 10 6-8 1 80 - 90 45 - 65

2. Pregatirea pentru plantare

 Pregatirea spatiului de cultura consta in: dezinfectarea solului si constructiei,
infiintarea sistemului de sustinere, etansarea spatiului de cultura, fertilizarea de
baza a solului, afanarea solului pentru plantare.
 Pragatirea rasadurilor: tratarea rasadurilor inainte de scoaterea din sera inmultitor,
udarea corespunzatoare, adaptarea la temperatura din sera.
3. Infiintarea culturilor
 Pentru infiintarea culturii de tomate in sera se va avea in vedere: epoca de infiintare,
schema de plantare si desimea culturii.
 In sera, unde exista conditii pentru asigurarea temperaturii optime, plantarea se
poate efectua inca din cursul iernii, respectiv incepand cu ultima decada a lunii
decembrie. Plantarea se poate esalona de regula pana la mijlocul lunii martie.
 Nu este oportuna plantarea foarte intarziata la culturile incalzite deoarece se reduce
proportional si productia timpurie, existand riscul ca pretul mediu de desfacere sa
fie sub pretul de cost.

4
 Epoca Nr. de Nr. de Perioada
Cultura Desimea Recolta
de inflorescnte inflorescente de
in sere plante/mp Kg/mp
plantare /planta /mp recoltare

Ciclul I 1 ian. –
2,4 – 2,7 10 ....12 26....30 IV - VII 8....10
15 feb.
Ciclul II 15 iul. –
3,0 – 3,3 6.....8 21.....23 IX-XII 5.....7
30 iul.
4. Lucrari de ingrijire

 Lucrari generale
 Asigurarea si mentinerea desimii culturii se face prin completarea golurilor, in
urmatoarele 15 zile dupa plantare cu rasad de rezerva.
 Sustinerea plantelor. In acest scop se va infiinta spalierul format din sarme intinse
orizontal, cate una pentru fiecare rand de plante.

 Musuroirea plantelor cu sol din sera, la 20-30 zile de la plantare, pentru favorizarea
cresterii radacinilor adventive.
 Afanarea superficiala a solului se efectueaza in sere in mod repetat, si numai daca
este necesar, pentru aerisirea solului si combaterea buruienilor.
 Irigarea are ca obiectiv asigurarea umiditatii constante in sol, la nivel de 65-75%
pana la legarea fructelor si 75-85% in perioada de formare si crestere a fructelor.
Norma de udare variaza de la 8-20 litri/mp in primele luni de la plantare, la 25-30
de litri/mp in perioada de recoltare.

 Fertilizarea. Fertilizarea culturii de tomate se va realiza pe toata perioada culturii,

raportul intre principalele elemente nutritive (macroelemente si microelemente)

5
 fiind diferit in functie de perioada de vegetatie (plantare, inflorirea inflorescentei,
cresterea fructelor, inceperea recoltarii, recoltarea intensa, declinul culturii).
 La inceputul culturii se pune un accent mai mare pe continutul de fosfor si potasiu.
Ulterior, raportul acestor 2 elemente cu azotul scade, datorita cresterii cerintelor
fata de azot. O atentie deosebita se acorda din nou potasiului in perioada recoltarii
intense a fructelor, pentru asigurarea unei calitati comerciale corespunzatoare.
Fertilizarea se va realiza prin introducerea elementelor nutritive in apa de irigare,
operatie tehnologica denumita fertirigare.

 Lucrari speciale
 Sustinerea plantelor. In mod normal sustinerea plantelor se face pe snur din sfoara,
care se leaga la capatul de baza al plantei, la circa 10 cm de nivelul substratului, iar
la celalat capat se leaga de sarma orizontala, aflata la 2,00 m inaltime.
 Copilitul plantelor. Este o lucrare importanta si se executa atunci cand lastarii
laterali (copilii) sunt cu o lungime de pana la 5-7 cm, faza in care se pot rupe usor
cu mana. Aceasta diminuare se datoreaza concurentei pentru hrana dintre copili si
inflorescentele (fructele) aflate pe tulpina.
 Defolierea. Prin aceasta lucrare se elimina frunzele moarte, ingalbenite si atacate de
boli sau daunatori. Frunzele taiate vor fi evacuate in exterior, de preferinta in
aceeasi zi dupa defoliere.
 Imbunatatirea legarii fructelor. Priveste valorificarea potentialului de fructificare al
plantelor. Afectarea acestui potential se poate inregistra in lunile de iarna, cand
cauza o constituie lumina insuficienta, temperatura scazuta (sub 150C) si umiditatea
relativa a aerului foarte mare (90%), dar si in lunile de vara, atunci cand
temperatura este prea ridicata (peste 300C) si umiditatea relativa a aerului prea
scazuta (sub 60%). Aceste conditii se compara cu valorile optime pentru
temperatura de germinare a polenului (intre 200C si 280C) si de umiditatea relativa a
aerului (60-70%).
 Limitarea cresterii in inaltime se refera la indepartarea varfului de crestere al
tulpinii, de regula dupa 1-2 frunze deasupra ultimei inflorescente, atunci cand pe
tulpina s-a format numarul de inflorescente utile stabilit initial. Prin intreruperea
cresterii terminale, substantele elaborate de catre frunze sunt orientate preponderent
spre punctele de fructificare, determinandu-se atat grabirea maturarii fructelor cat si
cresterea calitatii acestora.
 Protectia plantelor. La cultura tomatelor in sere pot aparea o serie de agenti
patogeni si daunatori, contra carora trebuie aplicate masuri corespunzatoare de
combatere.

5. Recoltarea si conditionarea productiei.

6
  La tomatele cultivate in sere, recoltarea fructelor se face atunci cand culoarea
acestora a virat spre roz-rosu-portocaliu, iar cea verde a disparut. In aceasta faza,
fructele se transporta in conditii mai bune.
 Recoltarea la culturile in sere, ciclul I, incepe la sfarsitul lunii martie si poate sa
dureze 90 de zile, iar la ciclul al II-lea, incepe in ultima decada a lunii septembrie si
poate sa dureze 60-70 de zile.
 Durata perioadei de recoltare este in functie de numarul inflorescentelor pe planta.
Astfel, la 8-10 inflorescente/planta recoltarea dureaza 12-14 saptamani, pe cand la
3-4 inflorescente/planta durata este de 6-8 saptamani. Temperatura mai ridicata in
perioada de recoltare determina grabirea coaceriifructelor. Intervalul obisnuit dintre
recoltari este de 2-3 zile (2-3 recoltari/saptamana), dar se poate recolta si zilnic.
Operatiunea de recoltare va fi manuala. Lazile pline cu recolta obtinuta vor fi
transportate in hala unde vor fi cantarite, etichetate si paletizate.

6. Sortarea fructelor recoltate se face conform STAS-ului in vigoare sau conventiei cu

beneficiarul si se ambaleaza in ladite.
Pentru calitatea fructelor,
intervalul de recoltare pana la Produs furnizat si Valoare % din
consum sa fie cat mai Cantitatea aproximativa total
Adresa cantitate
scurtDenumire furnizor de materii aproximativa
aproximativa -RON- achizitii
prime / materiale auxiliare / produse
/ servicii
6.200 buc/an
SC RASAD-BIO SRL DB Rasad tomate 6200 51,69%

SC MATERIAL BIOLOGIC LEGUME SRL DB Rasad 4000 buc/an 2800 30,00%

Dezinfectanti sol, 91 l/an

fertilizanti
SC TREAT PLANTS SRL DB 692 15,54%
Tratament daunatori

AGROLAND BUSINESS SYSTEM SRL DB Alte materiale - 122 2,77%

Total 7014 100%

7
 FISA TEHNOLOGICA
Tomate Productivitate medie (kg/ha) 90.000,00
CULTURA (la hectar)
1. Lucrari mecanice
Luna 2. Lucrari manuale 3. Materii prime si materiale
1.1 Cheltuieli combustibil 2.2 Cheltuieli terti
Denumirea in care
Nr. crt. lucrarii se Cost Cantitate Tarif Cost Pret TOTAL
Echipament Cost Denumire Cost
agricole executa unitar (zile zilnic unitar U Cantitate unitar
utilizat / unitar Descriere material unitar
lucrarea (lei/ha lucrate/ha (lei/zi (lei/ha M (UM/ha) (lei/UM
capacitate (lei/ha) utilizat (lei/ha)
) ) ) ) )
Pregatirea
ingrasaman
terenului -
octombri Motocultor, t organic 6.450,0 6.825,0
1 arat, 375,00         0,00 kg 1 6450
e plug, remorca  natural + 0 0
fertilizare
chimice
de toamna
Semanat
seminte
2 ianuarie             0,00 seminte kg 0,8 600 480,00 480,00
pentru
rasad
Plantat 250,0
3 martie         5 50         0,00 250,00
rasad 0
Legarea
250,0
4 plantelor pe aprilie         5 50 sfoara kg 80 4 320,00 570,00
0
araci
5 Erbicidare aprilie             0,00 erbicide kg 100 2,5 250,00 250,00
Tratament solutii
6 mai Motostropitoare 5,40         0,00   1 450 450,00 455,40
fitosanitar complexe
Carnitul 250,0
7 mai         5 50         0,00 250,00
plantelor 0
150,0
8 Recoltare iunie Remorca       3 50         0,00 150,00
0
900,0 7.950,0 9.230,4
Cost unitar total - 380,40 - 0,00 -   -      
0 0 0

8
2.3 DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI

Investitia propusa are 2 obiecte principale:

 OBIECTUL 1- SERA
 OBIECTUL 2 - MOTOCULTOR

Investitia ce urmeaza a se realiza prin programul PNDR

Denumire Suprafata (mp)

Suprafata teren 2.000 mp
Suprafata construita sera 1.500 mp
Total suprafata construita 1.500 mp
Total suprafata construita
1.500 mp
desfasurata

9
 OBIECTUL 1- SERA

10
 Latime: 16 m fara stalpi interiori
 Lungime: 104 m
 Inaltime streasina: 3 m
 Suprafata Sera: 1500 m2
 Structura metalica: profile C, Z, Sigma din otel S 235 zincat, suruburi IP de inalta rezistenta
 Acoperis - material : policarbonat celular 16 mm
 Pereti - material : policarbonat celular 16 mm
 Rezistenta zapada: 200kg/m2
 Rezistenta vant: 0,5 Kpa
 Rezistenta seism: 0,24g (acceleratia terenului)

11
 OBIECTUL 2 – MOTOCULTOR
Denumire: Motocultor MUSSON AL900, 6.5 CP, 350mm-850mm
Tip motor - 4 timpi, OHC,benzina
Putere - 6.5 CP
Combustibil - Benzina fara Plumb
Capacitate rezervor combustibil - 1000 ml
Capacitatea cilindrica - 196 cmc
Cantitate ulei - 0.6 L
Producator motor - Loncin
Latime lucru - 350-850mm
Adancime de lucru - 100-260 mm
Roti transport - Optional
Transmisie - Ax melcat-Roata melcata
Ambreiaj - conic uscat
Pornire - demaror
Numar cutite - 24
Tip produs - Motocultor benzina

12
13
 Analiza swot a culturilor horticole

PUNCTE TARI
* Potenţialul agricol ridicat al României
* Pondere încă mare a populaţiei rurale
* Alocarea unor pachete financiare însemnate pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole
* Stabilitate financiară în ceea ce priveşte alocarea fondurilor europene
* Preţurile produselor agricole şi agroalimentare sunt la un nivel ridicat
* Atragerea tinerilor în activitatea agricolă productivă pentru piaţă în următorii ani
* Piaţa românească pentru produse agricole şi agroalimentare are perspectiva de a absorbi în
continuare o creştere a producţiei agricole autohtone
* Creşterea investiţiilor directe străine şi naţionale
* Existenţa unei game largi de produse tradiţionale (1500 înregistrate la nivel naţional)
* Existenţa unor reţele de comercializare pentru exploataţiile mari
* Dezvoltarea lanţurilor de supermarketuri
* Agricultura ecologică în dezvoltare
* Potenţial deosebit pentru energie regenerabilă
PUNCTE SLABE
* Menţinerea fărâmiţării proprietăţilor, număr mare de exploatații agricole mici, de subzistenţă;
* Terenuri rămase necultivate.
* Sistem impozitare teren agricol neadecvat
* Existenţa unor megastructuri de exploatare care constituie o frână în calea constituirii de
exploataţii de dimensiuni compatibile cu cele existente în UE15
* Lipsa legislaţiei şi a programelor de sistematizare a localităţilor şi organizarea terenurilor
agricole, disfuncţionalitate în relaţia cadastru-dezvoltarea rurală
* Vârsta înaintată a persoanelor care lucrează în agricultură
* Suprapopulaţie rurală cu grad redus de ocupare
* Lipsă personal calificat pentru industria alimentară, personal calificat pentru exploatarea
utilajelor complexe, tehnicieni, manageri
* Nu au fost definite tipurile de ferme, gospodării ţărăneşti, care se dorește (argumentat) a fi
susţinute diferenţiat prin politici publice
* Statul nu are structuri operaţionale prin care să intervină eficient pentru corectarea unor
dezechilibre-disfuncţionalităţi ale pieţei

14
* Neimplicarea asociaţiilor private ale producătorilor pentru preluarea unor responsabilităţi
publice locale
* Absenţa în mediul rural a activităţilor de procesare
* O pondere însemnată a pieţei revine comercianţilor ambulanţi, evazionişti, care nu respectă
cerinţele minime de securitate a alimentului
* Reticenţe faţă de asocierea pentru valorificarea producţiei obţinute în agricultură. Legislația
cooperaţiei agricole, confuză și nestimulativă
* Funcţionare ineficientă a pieţei produselor agricole în unele sectoare. Lipsă structuri piețe
locale, lipsă o bursă a cerealelor
OPORTUNITĂŢI
* Alocare financiară importantă pentru România în cadrul PAC
* Piaţa agricolă şi agroalimentară – favorabilă în ceea ce priveşte preţurile, pentru producătorii
agricoli
* Posibilităţi de dezvoltare a unor activităţi de transformare şi distribuţie în spaţiul rural
* Accelerarea echipării spaţiului rural cu infrastructură de tip european
* Existenţa unei cereri specifice în cadrul pieţei comune europene poate duce la stimularea
dezvoltării unor produse de nişă
* Problemele economice şi cele politice privind migraţia ar putea încuraja unii tineri să revină în
ţară pentru a-şi dezvolta mici afaceri
* Conştientizarea publică şi politică a importanţei agriculturii ca factor de securitate internă,
promovarea produselor agricole românești
AMENINȚĂRI
* Creşterea costurilor cu input-urile în agricultură (carburanţi, produse chimice pentru fertilizare
şi tratament), precum şi a costurilor creditelor bancare
* Continuarea constituirii de megastructuri de exploatare
* Accentuarea gradului de neutilizare a forţei de muncă din spaţiul rural
* Tendinţa mediului politic la nivel european de a slăbi susţinerea politică şi financiară a PAC
* Restricţii de ordin administrativ şi procedural european (norme comunitare)
* Negocierile din cadrul OMC
* Politica de monopol a unor companii de comerţ (cereale, legume) sau mari procesatori de
materii prime (lapte) care ocupă segmente considerabile ale pieței

15
16