Falsificarea produselor agroalimentare

Falsificarea alimentelor este un act intenționat de scădere a calității acestora, alimente destinate
vânzării, fie prin îndepărtarea unui component valoros și înlocuirea parțială sau totală a acestuia cu
unul de calitate inferioară, fie prin adaosul unor substanțe care depreciază și afectează negativ
produsul, diluarea cu apă respectiv cu ingrediente de valoare mai scăzută, folosirea unei imitații ca
substituent de produs, colorare pentru îmbunătățirea atractivității, adaosul de conservanți nepermiși
de lege.

Falsificarea se face din considerente economice și este o fraudă intenționată în scopul de a aduce un
profit ilicit. Contrafacerea este definită ca o reprezentare neautorizată a unui produs înregistrat ca
marc, cu un produs similar, dar neautorizat ca marcă, astfel încât cumpărătorului i se crează iluzia
achiziționării unui produs original.

Exemple de falsificări în industria alimentară:

-îmbunătățirea neaprobată a alimentelor (creșterea aparentă a valorii nutriționale, creșterea calității

senzoriale, adică aspect, gust, miros, consistență; ex. adaos de melanină pentru creșterea valorii
proteice);

-diluarea alimentelor (reducerea cantității unui component valoros, ex. folosirea apei pentru diluarea
laptelui)

-substituirea alimentelor (înlocuirea unui produs cu altul mai puțin valoros, ex. folosirea mierii
provenite de la albine hrănite la stup cu zahăr în locul celei naturale)

-falsificarea alimentelor prin etichetare (reclasificarea unui produs cu altul, care poate include
falsificarea cu o imitație a produsului natural)

-falsificarea alimentelor prin acoperiri (acoperirea faptului cu alimentul este deteriorat sau
contaminat, de exemplu ascunderea contaminării cu Salmonella).

-diverse probleme nedezvăluite (valoarea bunei practici de producție, de exemplu folosirea sulfiților
în vederea creșterii capacității de conservare)

Dacă aspectele referitoare la siguranța alimentară și calitatea produselor agroalimentare sunt

reglementate atât prin legislația europeană cât și la nivel național , pentru autenticitatea produselor
agroalimentare nu există un cadru reglementat: nu există o definiție validată, condiții, caracteristici,
proceduri, contravenții, sancțiuni. Acest neajuns favorizează posibila falsificare, fraudare a
produselor agroalimentare pe întreg lanțul de producție-comercializare