Cum să-ţi controlezi furia

-ghid practic-

- O PERSPECTIVĂ COGNITIV –COMPORTAMENTALĂ-

CUVÂNT CĂTRE CITITOR

Înainte de parcurgerea acestui ghid practic este important să avem clar în minte la ce
ne ajută, cum poate fi folosit şi care este datoria noastră ca cititor.
Acest ghid este realizat pentru toate persoanele care au probleme cu furia şi
agresivitatea. Cerinţele minime sunt abilitatea de a citi şi dorinţa de a modifica stările de furie.
Pe parcursul lui veţi fi confruntaţi cu o serie de exemple din care veţi învăţa cum au
reuşit alţii să rezolve aceste probleme, cu o serie de exerciţii care vor apărea descrise şi
inserate pe parcursul ghidului şi alte exerciţii care vor apărea la sfârşitul fiecărui capitol.
Aceste exerciţii sunt aranjate astfel încât parcurgerea lor conturează în general secvenţa de
modificare a furiei.
Cei care au folosit varianta iniţială a acestui ghid au avut două mari obstacole:
1. Am ales o manieră confruntativă, adică nu veţi fi de acord cu multe lucruri din acest
ghid. Cei care au luat în serios acest lucru au reuşit să schimbe furia. Astfel pe
parcursul lucrării veţi fi confruntaţi cu stări de iritare şi furie. Cei care le-au văzut ca o
problemă şi au supus-o rezolvării prin instrumentele care apar în broşură au obţinut un
succes. Este cea mai scurtă cale de a modifica furia.
2. Reuşita de a „scăpa” de furie nu este rezultatul citirii acestei broşuri ci a efectuării
exerciţiilor care sunt descrise pe parcursul ei. Acest lucru necesită efort din partea ta.
Este bine să ai în minte că orice schimbare necesită efort. Dacă nu eşti dispus să depui
acest efort renunţă. Altfel îţi vei pierde timpul. Dacă eşti dispus să depui efort îţi urez
bun venit în acest periplu de a-ţi modifica furia şi probabil filosofia de viaţă.

În fiecare moment voi fi cu tine, îţi voi oferi timp şi spaţii de reflecţii, îţi voi arăta
unde pot să apară probleme şi ce poţi face ca să le eviţi sau să le depăşeşti; dar ţine minte:
modificarea pe care o vom obţine este rezultatul muncii tale, al efortului depus de tine. Când
întâmpini dificultăţi aminteşte-ţi acest lucru şi faptul că scopul tău este de a „scăpa de
furie”, de a o transforma într-o emoţie care să te ajute şi nu de a a-ţi confirma ceea ce ştiai
deja sau de a-ţi demonstra că ceea ce faci este bine.

Parcurgerea acestui ghid poate fi făcută considerând mai multe condiţii:

1.Dacă îţi dai seama ca ai o problemă cu furia sau cineva ţi-a spus acest lucru. Poţi să-l
foloseşti singur aplicând exerciţiile care apar în el.
2.Sub îndrumarea unui consilier sau psiholog. Dacă apar probleme în realizarea exerciţiilor,
este indicat consultul unui psiholog. La sfârşitul acestui ghid vei găsi informaţii despre cum
poţi contacta un psiholog.

1. DE CE SĂ MODIFIC FURIA?

La începutul acestei broşuri este esenţial să stabilim cât de important e pentru tine să-ţi
modifici sentimentul de furie şi comportamentul agresiv şi ce te poate împiedica să faci
această schimbare. Cu alte cuvinte vom analiza care sunt consecinţele sau urmările faptului că
te înfurii: ce obţii de la ceilalţi şi de la mediul în care trăim. Dacă nu suntem conştienţi de
beneficiile unei schimbări nu o facem. Aceasta este principala problemă a furiei faţă de alte
emoţii.
Furia este o emoţie care este greu de modificat şi este considerată ca atare de cei mai
mulţi dintre psihologi. De ce? Pentru că este egosintonică.
Acest lucru transpare în două caracteristici ale furiei:
1. Tindem să considerăm că ceilalţi sunt cauza furiei pentru că nu fac ce le spunem sau
ce ar trebui să facă, pentru că nu-şi respectă promisiunile etc.
2. Vedem urmări pozitive ale furiei: cum am început să mă uit urât la el cum şi-a
schimbat comportamentul, a făcut ce i-am zis sau a „ajuns” la timp.
Probabil deja te-ai iritat „pentru că am folosit cuvântul egosintonic” şi nu ştii ce
înseamnă. Dacă te-ai înfuriat, este un semn bun pentru că înseamnă că deja ai ca scop
modificarea furiei. Dacă nu te-ai iritat sau înfuriat, (vom vedea care este diferenţa dintre furie
şi iritare) să ne imaginăm că nu ştim ce înseamnă acest cuvânt. Habar nu avem ce semnificaţie
are, dar ştim că este extrem de important pentru a înţelege conţinutul ghidului şi pentru a
scăpa de furie. Deoarece nu ştim ce înseamnă, ne poate bloca scopul nostru de a scăpa de
furie. Acum să ne întrebăm ce ne-a înfuriat?
Răspunsul curent este eu (sau ghidul) pentru că am folosit un cuvânt care nu este
frecvent folosit şi aparţine unui limbaj de specialitate, ceea ce nu ar fi trebuit să apară într-un
ghid care se vrea practic. Dacă nu ar fi apărut acest cuvânt nu m-aş fi înfuriat.
A vedea cauzele furiei în exteriorul nostru în lucrurile ce ne blochează scopurile şi
dorinţele noastre o fac greu de modificat pentru că problema pe care o avem este mutată şi
pusă pe seama celorlalţi sau a ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Cu alte cuvinte nu eu sunt
cauza furiei, ci ceilalţi, în consecinţă, ca să scap de furie, ceilalţi trebuie să se comporte şi să
facă ce vreau eu.
Prima dată când Mihai a venit la consiliere trimis de familie, fiind întrebat de ce se
înfurie a răspuns că „soţia mea nu face niciodată ce îi spun, şi nu e atentă la ceea ce vreau;
dacă m-ar asculta nu m-aş înfuria. Nu ştiu ce are în cap când face asta. Aş vrea să mă
învăţaţi ce să fac ca să fie mai atentă. Astfel o să scap de furie.”
Când a fost întrebat dacă se înfurie când şeful lui nu face ce vrea el, Mihai şi-a dat
seama că dacă soţia ar fi cauza furiei, atunci şi şeful ar trebui să-l înfurie în condiţiile în care
ambii nu fac ceea ce ar vrea el. Acest lucru nu se întâmplă.
Din exemplul de mai sus putem învăţa că nu ceea ce ne blochează scopurile generează
furie, ci ceva din modul în care noi privim lucrurile.
Pentru a scăpa de furie soluţia nu este ca totul să se întâmple aşa cum vrem noi, nu
ceilalţi sunt cauza ci aşa cum vom vedea în capitolul 5, mai mulţi factori care depind de noi.
Făcând acest pas, putem să considerăm că putem modifica furia modificând aceşti factori care
depind de noi.
Dacă nu vedem şi nu conştientizăm acest lucru, ne vom poticni şi vom stagna în a
încerca să-i determinăm pe ceilalţi să facă tot timpul ceea ce vrem. Consecinţa este că vom
eşua în a controla furia.
Dar dacă nu eşti convins deja, încearcă să-ţi imaginezi că toată lumea face ceea ce vrei
tu încă înainte de a vrea. Obţii totul fără a depune nici un efort, te duci la examen fără să
înveţi şi ai un 10 , ţi se oferă o diplomă cu 10, ai o casă fără să mai adaugi nimic la ea, orice
femeie (sau bărbat) face ceea ce vrei în pat, tu nu trebuie să faci nimic; şi toate acestea
durează un an, doi ani, mai mulţi ani . Probabil că deja ai început să te plictiseşti sau să te iriţi
la culme. În concluzie soluţia nu este aceasta.
Pe lângă conştientizarea faptului că nu vom reuşi să controlăm furia determinându-i pe
ceilalţi să facă ceea ce vrem sau lucrurile să fie cum vrem noi, o piedică importantă este faptul
că vedem consecinţe pozitive ale furiei.
 Ce se întâmplă dacă ne înfuriem? Primele consecinţe care apar sunt de cele mai multe
ori determinarea celorlalţi să facă ceea ce vream. Dar acestea sunt consecinţe imediate. De
exemplu, Mihai fiind întrebat ce urmări are faptul că se înfurie a răspuns că doar aşa poate să-
şi determine soţia să facă ce vrea el, şi că altfel n-ar mai reuşi nimic. Dar în momentul în care
a venit la consiliere soţia lui deja intentase un divorţ după mai mulţi ani de certuri şi
neînţelegeri.
Pentru că de multe ori observăm nişte consecinţe pozitive imediate, tindem să
considerăm furia şi comportamentul agresiv ca o soluţie şi astfel să le menţinem. Dar atunci
când nu conştientizăm şi obiectivele pe termen lung, efectul poate fi total contrar cu ceea ce
ne dorim cum este cazul lui Mihai.
Gândeşte-te ce avantaje şi ce efecte negative are furia pentru tine. Un exerciţiu scurt
de listare a acestora te va ajuta să iei decizia de a schimba această emoţie. Poţi considera
consecinţele asupra reuşitei tale în domeniul profesional, social, personal. Este important să
vezi atât beneficiile pe termen lung, cât şi pe termen scurt. În plus, furia are consecinţe
negative asupra sănătăţii tale.
Consecinţe negative asupra sănătăţii
Când ne înfuriem presiunea sangvină creşte, la fel şi rata cardiacă, iar în corpul nostru
se eliberează substanţe ce afectează funcţionarea organelor interne, şi mai ales determină
slăbirea sistemului imunitar. O perioadă prelungită de sentimente de furie poate duce la boli
ca hipertensiunea arterială, boli cardiace, scăderea eficienţei sistemului imunitar, făcând
organismul vulnerabil la factorii nocivi cu care se confruntă.
Consecinţe negative asupra celorlalţi
Cum am amintit anterior, când ne înfuriem drepturile celorlalţi sunt încălcate, la fel şi
libertatea lor de a fi diferiţi sau de a se comporta diferit. Ceilalţi vor trăi sentimente de frică,
teroare, dezamăgire sau chiar furie. Relaţiile cu ceilalţi sunt profund afectate.
Devenind conştienţi de consecinţele negative ale furiei am trecut de prima treaptă în
controlul furiei. Cei mai mulţi oameni întreabă şi se aşteaptă să fie învăţaţi cum să controleze
furia. Ce să facă când devin furioşi? Pe parcursul capitolelor ce urmează vom învăţa în primul
rând cum să prevenim să devenim furioşi, cum să transformăm furia într-o emoţie care să ne
ajute în interacţiunea cu ceilalţi, cu lumea în care trăim, iar ce să facem când suntem furioşi
(oprirea intensificării furiei) va fi doar un pas în demersul nostru de a ne atinge scopul final:
transformarea furiei într-o emoţie care să ne ajute.

BENEFICII DEZAVANTAJE

Compară raportul dintre cele două. Ce rezultate ai obţinut?

2. CUM PUTEM SĂ NE EVALUĂM FURIA?

Evaluarea furiei ne ajută să:

A) să devenim conştienţi de propriile noastre emoţii;
B) să înţelegem de unde vine furia noastră;
C) să înţelegem care sunt consecinţele ei,
D) să ştim ce putem face pentru a contracara furia;
E) să ţinem mereu legătura cu sentimentele noastre şi să devenim conştienţi de nevoia
noastră de a le controla.
Realizând aceste obiective intervenţia pe care o facem va fi mai eficace. Îţi poţi da
seama unde să intervii şi unde să insişti; cu alte cuvinte, care sunt factorii principali în cazul
tău individual.

Completează chestionarul de la sfârşitul broşurii.

3. MITURI DESPRE FURIE

Când vorbim despre emoţii în general, oamenii au deja o teorie despre cum
funcţionează acestea, de ce apar, cum pot fi modificate, ce efecte au, etc. Aceste teorii se
bazează atât pe experienţa proprie cât şi pe cea comună. Ele sunt transmise de la o generaţie la
alta sau se formează în contextul cultural şi economic curent.
Aceste teorii sunt numite mituri, şi ele ne ghidează comportamentul când este vorba de
emoţii (ce să facem, cum să le modificăm, etc.). Ele au o importanţă deosebită pentru că pot
bloca sau îngreuna schimbarea şi controlul furiei.
Acum vom vedea câteva mituri despre furie şi cum influenţează schimbarea. Acestea
sunt credinţe greşite pe care oameni le au despre furie.
Majoritatea oamenilor cred că:

FURIA ŞI AGRESIVITATEA SUNT MOŞTENITE GENETIC

GREŞIT
Foarte mulţi oameni cred că furia şi agresivitatea sunt moştenite genetic. Adică sunt
transmise de la tata, mama şi bunicii noştri.
În consecinţă nu o putem schimba, şi suntem victimele unor gene care ne-au fost
transmise. De multe ori acest mit, faptul că nu ne putem comporta altcumva şi nu ne putem
exprima furia în alte moduri este o raţionalizare sau o scuză. Când devin agresivi, mulţi
oameni se „scuză” prin faptul că este transmis genetic şi nu pot să se schimbe. Astfel,
imaginea lor este protejată. Nu ei sunt de vină pentru că sunt furioşi şi agresivi.
Majoritatea studiilor arată că agresivitatea şi modul în care este exprimată furia sunt
învăţate. Acest lucru înseamnă că este posibil să învăţam noi moduri de a reacţiona.

FURIA DUCE ÎN MOD NECESAR LA VIOLENŢĂ ŞI NU ESTE ALTĂ

MODALITATE DE A TE ELIBERA DE EA.
GREŞIT
Unul dintre cele mai întâlnite mituri este că furia se exprimă în mod necesar prin
agresivitate. Vom vedea de fapt că sunt mai multe moduri de exprimare a „furiei” cum este
asertivitatea, rezolvarea conflictului, relaxarea, schimbarea gândurilor agresive etc.
 PENTRU A OBŢINE CEEA CE VOR, OAMENII TREBUIE SĂ FIE AGRESIVI
GREŞIT
Acest mit apare ca urmare a confuziei dintre agresivitate şi asertivitate. Când suntem
furioşi şi ne comportăm agresiv, efectele sunt de dominare a celorlalţi, intimidare, rănire,
lezare cu orice preţ. Ţinta noastră este lezarea celuilalt, pe când asertivitatea implică
negocierea unui comportament problemă, cu alte cuvinte este orientată spre ceea ce vrem.

EXPRIMAREA FURIEI ESTE DE DORIT.

GREŞIT
Acest mit nu apare doar în cazul teoriei comune oamenilor, ci şi în unele curente de
terapie. Multe intervenţii în cazul furiei implicau eliberarea de tensiune prin agresivitate dar
care era direcţionată spre obiecte, cum ar fi muşcatul pernei, urlete, etc.
Studiile care au abordat această problemă au arătat că eliberarea de tensiune în mod
agresiv nu face altceva decât să întărească exprimarea agresivă. Cu alte cuvinte ei devin mai
buni în a fi agresivi.

Exerciţiu:
Completează acest exerciţiu pentru a găsi miturile care te împiedicau să schimbi furia.
Realizează următorii paşi pentru fiecare dintre miturile pe care le-ai găsit.
Paşi: 1) enunţă mitul în care ai crezut; 2) găseşte argumentele care îl infirmă (poţi discuta cu
un prieten, poţi apela la informaţiile care apar în ghid sau în bibliografie).
Care sunt miturile în care ai crezut până acum?

Mit 1:

Argumentele contrare acestui mit: