CONSTANTIN ENCIULESCU

Bi
MEMBRELOR
 Constantin ENCIULESCU

Anatomia membrelor

Editia
a lla

2018
 Cuprins

OASELE MEMBRULUI SUPERIOR

CENTURA PECTORALA
Clavicula
Scapula
Sternul
PARTEA LIBERA A MEMBRULU! SUPERIOR
Humerusul
Radiusul
Uina
OASELE MAINII
Oasele carpiene
Scafoidui
Semilunarul
Piramidalul
Piziformul
Trapezul
Trapezoidul
Capitatul
Osul cu carlig
Oasele metacarpiene
Oasele degetelor (Falangele)
Oasele sesamoide

JONCTIUNILE MEMBRULUI SUPERIOR

JONCTIUNILE CENTURI PECTORALE
Sindezmozele centurii pectorale
Articulatiile centurii pectorale
JONCTIUNILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER
Sindezmoza radioulnara
ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER
Articulatia umarului
Articulatia cotului
Articulatia radiouinara distala
ARTICULATIILE MAINII
Articulatia radiocarpiana
Articulatiile carpului
Articulatiile carpometacarpiene
Articulatiile intermetacarpiene
Articulatiile metacarpofalangiene
Articulatiile interfalangiene
MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR
Muschii um@rului
Muschii bratutui
Compartimentul anterior (flexor) al bratului
Compartimentul posterior (extensor) al bratului
Muschii antebrafului
Compartimentul anterior (flexor) al antebratului
Partea superticiala
Partea profunda
Compartimentul posterior (extensor) al antebratului
Partea laterald sau radiala ~
Muschii mainii
Tenarul
Hipotenarul
Muschii lojei centrale a palmei
FASCIILE MEMBRULUI SUPERIOR

TECILE TENDINOASE ALE MEMBRULUI SUPERIOR

ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR

Artera axilara
Artera brahiala
Artera radiala
Artera ulnara

VENELE MEMBRULUI SUPERIOR

Venele superficiale ale membrului superior
Venele profunde ale membrului superior

LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR

Nodurile limfatice axilare
Nodurile limfatice cubitale

NERVII MEMBRULUI SUPERIOR

PLEXUL BRAHIAL
Partea supraclaviculara
Partea infraciaviculara
Nervul axilar
Nervul radial
Nervul musculocutanat
Nervul median
Nervul ulnar
Nervul cutanat medial al bratului
Nervul cutanat medial al antebratului
REGIUNILE MEMBRULUI SUPERIOR
REGIUNEA UMARULUI
Regiunea deltoidiana
Regiunea axilara
Regiunea scapulara
REGIUNEA BRATULUI
Regiunea brahiala anterioara
Regiunea brahiala posterioara
REGIUNEA COTULUI
Regiunea cubitala anterioara
Regiunea cubitala posterioara
REGIUNEA ANTEBRATULUI
Regiunea antebrahiala anterioara
Regiunea antebrahiala posterioara
REGIUNEA MAINII
Regiunea carpiana anterioara
Regiunea carpiana posterioara
Regiunea palmara
Regiunea dorsala a mainii

OASELE MEMBRULUI INFERIOR

CENTURA PELVIANA
Osul coxal
tlionul
Ischionul
Pubisul
PARTEA LIBERA A MEMBRULUI INRERIOR
Femurul
Rotula
Tibia
Fibula
OASELE PICIORULUI
Oasele tarsiene
Talusul
Calcaneul
Navicularul
Cuneiformul medial
Cuneiformul intermediar
Cuneiformul lateral
Cuboidul
Oasele metatarsiene
Oasele degetelor (Falangele)
Oasele sesamoide 145
JONCTIUNILE MEMBRULUI INFERIOR 147
JONCTIUNILE CENTURII PELVIENE 147
Sindezmozele centurii pelviene 147
Simfiza pubianad 147
Articulatia sacroiliaca 148
 JONCTIUNILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER 150
Sindezmoza tibiofibulara 150
ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER 151
Articulatia soldului 151
Articulatia genunchiului 152
Articulatia tibiofibulara 155
ARTICULATHLE PICIORULUI 155
Articulatia talocrurala 155
Articulatiile subtalara 157
Articulatiile transversa a tarsului 157
Articulatia cuneonaviculara 159
Articulatiile intercuneiforme 159
Articulatiile tarsometatarsiene 160
Articulatiile intermetatarsiene 160
Articulatiile metatarsofalangiene 161
Articulatiile interfalangiene 161

MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR 163

Muschii coxali 163
Muschii coapsei 168
Compartimentul femural anterior 169
Compartimentul femural medial 171
Compartimentul femural posterior 174
Muschii gambei 176
Compartimentul gambier anterior 176
Compartimentul gambier lateral 178
Compartimentul gambier posterior 179
Partea superficiala sau gastrocnemiana 179
Partea profunda sau soleara 181
Muschii piciorului 183
Muschii dosului piciorului 183
Muschii halucelui 184
Muschii degetului mic 185
Muschii lojei centrale a plantei 187

FASCIILE MEMBRULUI INFERIOR 191

TECILE TENDINOASE ALE MEMBRULUI INFERIOR 195

ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR 199

Artera iliaca interna 199
Artera femurala 200
Artera poplitee 203
Reteaua articulara a genunchiului 203
Artera tibiala posterioara 204
Artera fibulara 206
Artera tibiala anterioara 206
VENELE MEMBRULUI INFERIOR 209
Venele superficiale ale membrului inferior 209
Venele profunde ale membrului inferior 211
LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR 215
Nodurile limfatice inghinale 215
Nodurile poplitee 216

NERV! MEMBRULUI INFERIOR 217

PLEXUL LOMBOSACRAL 217
Plexul lombar 218
Nervul iliohipogastric 218
Nervul genitofemural 218
Nervul femurocutanat 219
Nervul obturator 219
Nervul obturator accesor 220
Nervul femural 220
Plexul sacral 221
Nervul micul sciatic 221
Nervul rusinos 222
Nervul sciatic 222
Nervul fibular comun 223
Nervul tibiai 224

REGIUNILE MEMBRULUI INFERIOR 227

REGIUNEA SOLDULUI 227
Regiunea fesiera 227
Regiunea coxala 231
REGIUNEA COAPSE! 233
Regiunea femurala anterioara 233
Regiunea femurala posterioara 243
REGIUNEA GENUNCHIULUI 245
Regiunea anterioara a genunchiului 245
Regiunea posterioara a genunchiului 248
REGIUNEA GAMBEI ($I A GLEZNE]) 252
Regiunea anterioara a gambei 252
Regiunea posterioara a gambei 255
Regiunea anterioara a gleznei 259
Regiunea posterioara a gleznei 261
Regiunea retromaleolara mediala 261
Regiunea retromaleolara laterala 263
REGIUNEA PICIORULUI 265
Regiunea calcaneana 265
Regiunea dorsala a piciorului 266
Regiunea plantara 270

BIBLIOGRAFIE 277
 OASELE MEMBRULUI SUPERIOR
(Ossa membri superioris)

Oasele care alcatuiesc membrul superior formeaza doua structuri si

anume centura membrului superior gi partea libera a membrului superior. Oa-
sele parti libere a membrului superior sunt oase lungi, cu exceptia oaselor
carpiene. Aceste oase formeaza partea pasiva a aparatului locomotor.

CENTURA PECTORALA
(Cingulum pectorale/membri superioris)

Centura pectorala, centura membrului superior sau centura scapulara

(eng. shoulder girdle, pectoral girdle, fr. ceinture scapulaire, ceinture pectoral,
germ. Schultergurtel, mag. fels6 végtag fliggeszté6ve, vallév) este formata
din clavicula gi scapula, la care se adauga sternul, dar si din articulatiile acro-
mioclaviculara si sternoclaviculara. Sternul si articulatia sternoclaviculara re-
prezinta singura legatura a centurii pectorale cu cusca toracica.
(lat. cingulum = cingatoare, chinga)

Clavicula (Clavicula) (eng. clavicle, collarbone, fr. clavicule, germ.

Schlisseibein, mag. kulcscsont) este un os dublu curbat, situat in partea su-
perioara a trunchiului. Curbura mediala este mai mare si convexé spre ante-
rior, iar cea laterala este mai mica si concava. Clavicula are un corp si doud
extremitati. Corpul claviculei (Corpus claviculae) prezinté pe suprafata infe-
rioara santul mugchiului subclavicular (Sulcus musculi subclavii). Extremi-
tatea mediala este mai voluminoasa si se numeste extremitatea sternald
(Extremitas sternalis). Pe aceasta extremitate se afla fata articulara sternala
(Facies articularis sternalis). in apropierea acestei extremitati, pe fata infe-
rioara, se afla o rugozitate numita impresia ligamentului costoclavicular
(Impressio ligamenti costoclavicularis). Extremitatea laterala este mai aplati-
zata si se numeste extremitatea acromial€ (Extremitas acromialis). Pe a-

ceasta extremitate se afla fata articulara acromiala (Facies articularis acro-

mialis). In apropierea acestei extremitati se afla tuberozitatea ligamentului
coracoclavicular (Tuberositas ligamenti coracoclavicularis), o rugozitate for-
mata din doua reliefuri: tuberculul conoid si linia trapezoid. Tuberculul co-
noid (Tuberculum conoideum) este o proeminenté conica situata anteroinfe-
rior. Linia trapezoida (Linea trapezoidea) este o zona rugoasa, situataé pe
partea inferioara a claviculei, lateral de tuberculul conoid.
(lat. clavicula dim. clavis-is = cheie)

Scapula (Scapula} sau omopilatul (eng. scapula, shoulder bone fr.

scapula, omopiate, germ. Schulterblatt, mag. lapocka) este un os plat, de for-
ma triunghiulara, care face parte din centura pectorala, dar care participa evi-
dent la structura spatelui. Omoplatul, care asigura o mare suprafata de insertii
musculare, prezinta o fata costala (Facies costalis/anterior), situata anterior
si o fafa posterioara (Facies posterior). Fata costala este relativ neteda, dar
scobita (concava), prezentand fosa subscapulard (Fossa subscapularis).
Fata posterioara este mai neregulata si prezinia o excrescenta caracteristica
numité spina scapulei (Spina scapulae). Spina scapulei prezinta o rugozitate
determinata de originea muschiului deltoid, denumita tuberculul deltoid (Tu-
berculum deltoideum) si se termina cu acromionul (Acromion), o proeminen-
{a aplatizata, care se articuleaza cu clavicula prin fata articulara claviculara
(Facies articularis clavicularis). Tot spina scapulei delimiteaza fosa supraspi-
noasa (Fossa supraspinata), de fosa infraspinoasa (Fossa infraspinata).
Scapula are trei margini: marginea mediala (Margo medialis), marginea fa-
terala (Margo lateralis) si marginea superioara (Margo superior). Marginea
mediala este usor angulata, cea laterala este rectilinie, iar marginea superioa-
ra prezinta incizura scapulei (Incisura scapulae), Lateral de incizura scapu-
lei, pe marginea superioara, se afla apofiza coracoida (Processus coracoi-
deus). Omoplatul prezinta si trei unghiuri: unghiul superior (Angulus supe-
rior), unghiul inferior (Angulus inferior) si unghiul lateral (Angulus lateralis).

10
Unghiul lateral este cel mai voluminos si cuprinde cele mai multe formatiuni.
Aici se afla cavitatea glenoida (Cavitas glenoidalis), o cavitate articulara
concava, destinata articularii cu capul humeral. Alaturat aceastei cavitati, a-
vem doi tuberculi pentru insertii musculare: tuberculul supraglenoidal (Tu-
berculum supraglenoidale) si tuberculul infraglenoidal (Tuberculum infra-
glenoidale). Cavitatea glenoidala este separata de restul scapulei de o por-
tiune ingustataé numita gatul scapulei (Collum scapulae).
(gr omos = umar, glene = cavitate mica, eidos = forma, gr. korakodes = asemanator
ciocului de corb; korax = corb, akron = extremitate) (lat. scapulae-arum = umeri)

Sternul (Sternum) (eng. sternum, breastbone, fr. sternum, germ. Brust-

bein, Sternum, mag. szegycsont, mellcsont) este un os lat gi totodata plat, par-
tial cartilaginos, situat in partea anterioara a toracelui. El este format din trei
piese articulate:
- manubriul sternal (Manubrium sterni), manerul sternului, episternul
sau presternul este partea superioara si cea mai lata a acestui os. Prezinta
superomedian incizura jugulara (incisura jugularis) si lateral cele doua inci-
zuri claviculare (incisura clavicularis), pentru articularea cu centura pectorala.
(gr. sternon = piept, lat. manubrium-ii = maner, toarta)
- corpul sternului (Corpus sterni} mezosternul sau gladiolus este par-~
tea centrala si cea mai mare a sternului. Se articuleaz4 superior cu manubriul
sternal si inferior cu apendicele xifoid. Pe margini prezinté incizurile costale (In-
cisurae costales) pentru articulatiile cu coastele.
(lat. gladiolus dim. gladius-ii = sabie)
- apendicele xifoid (Processus xyphoideus), cartilajul xifoid, procesul
ensiform sau metasternul este partea inferioara a sternului si cu forma cea
mai neregulata. Acesta poate fi alungit, bifid, incurbat spre interior, in planul
toracelui sau proeminent. (gr. xyphos = sabie, lat. ensis-is = sabie)
Cele trei piese care alcatuiesc sternul sunt unite fntre ele prin sincondro-
zele sternale (Synchondroses sternales).

il
 PARTEA LIBERA A MEMBRULUI SUPERIOR
(Pars libera membri superioris)

Scheletul membrului superior liber este format din: humerus, radius,

ulna, carpiene, metacarpiene si falange.

Humerusul (Humerus) (eng. humerus, fr. humérus, germ. Oberarm-

knochen, mag. felkarcsont) este osul brajului. Este un os lung, format dintr-un
corp si douad extremitati:
- extremitatea superioara este reprezentata in primul rand de capul
humerusului (Caput humeri). Acesta are forma unei treimi de sfera. Imediat
sub capul humeral exista o mica ingustare circulara numita colul anatomic
(Collum anatomicum). La nivelul acestei extremitati se gasesc si doi tuberculi.
Tuberculul mare (Tuberculum majus) este situat lateral. Pe el se observa trei
fatete pentru insertii musculare. Tuberculul mic (Tuberculum minus) este si-
tuat anteromedial. intre cei doi tuberculi se aflA santul intertubercular (Sulcus
intertubercularis). Acest sant se extinde si pe corpul humerusului, unde este
marginit de doud cresie. Creasia tubercufuiui mare sau buza iateraia a
santului (Crista tuberculi majorisMabium laterale) porneste de la tuberculul
mare si se continua pe corpul humerusului. Creasta tuberculului mic sau
buza mediala a santului (Crista tuberculi minorisNabium mediale) porneste
de la tuberculul mic, este paralela cu buza laterala si se termina pe corp. intre
extremitatea superioara si corp se afla colul chirurgical (Collum chirurgicum)
al humerusului.
(lat. humerus-i = umar)

- corpul humerusului (Corpus humeri) este cilindric in partea supe-

rioara si prismatic triunghiular in partea inferioara. In jumatatea superioara, late-
ral, se afla o rugozitate de forma literei V, numita tuberozitatea deltoidiana (Tu-
berositas deitoidea). Tuberozitatea deltoidiana se afid in apropierea extremita-

12
tii inferioare a crestei tuberculului mare. Inferior corpul humerusului prezinta trei
fete:
- fafa anteromediala (Facies anteromedialis),
- fafa anterolaterala (Facies anterolateralis) este separata de
cea anteromediala print-o margine anterioara, rotunjita, nenominalizata.
- fata posterioara (Facies posterior) prezinta in partea superioa-
ra santul nervului radial (Sulcus nervi radialis). Acest gant are o direc-
tie oblica, dinspre superomedial spre inferolateral si se afla mai ales
pe partea cilindrica (superioara) a corpului. Fata posterioara este des-
partita de celelalte fete prin marginea mediala (Margo medialis), res-
pectiv marginea laterala (Margo lateralis). Marginea mediala separa
fata posterioara de cea anteromediala. Spre extremitatea inferioara,
marginea mediala se continua cu creasta supraepicondiliana medi-
ala (Crista supraepicondylaris/supracondylaris medialis). Marginea la-
terala separa fata posterioara de cea anterolaterala. Spre extremita-
tea inferioara, marginea laterala se continua cu creasta supraepicon-
diliana laterala (Crista supraepicondylaris/supracondylaris lateralis).
Uneori, la nivelul crestei supraepicondiliene mediale, la circa 5
cm deasupra epicondilului medial, se afla o mica proeminenta anteri-
oard numita apofiza supracondilara (Processus supraconaylaris). in-
tre aceasta apofiza si creasta supraepicondiliana se interpune o ban-
deleta fibroasa ce inchide un orificiu. Acest orificiu supracondilar este
locul de pasaj al arterei brahiale sia nervului median.
- extremitatea inferioara este mai lata si mai turtita decat cea superioara.
Ea este formata din doi epicondili situati superolateral, respectiv superomedi-
al si din condilul humeral. Epicondilul medial (Epicondylus medialis) este o
proeminenta mai voluminoasa, care prezinta inferoposterior gantul nervului
ulnar (Sulcus nervi ulnaris), iar epicondilul lateral (Epicondylus lateralis) es-
te ceva mai sters. Ambii epicondili servesc pentru inser{ii musculare.
(gr. kondylos = incheietura (a degetului), articulatie)

13
 Condilul humeral (Condylus humeri) este partea articulara inferioarA a
humerusului. Acesta este format din doua proeminente si trei fose:
- capitulul humeral (Capitulum humeri) este o proeminenté asema-

natoare capului humeral, dar mai mica, situata anterolateral. Serveste

la articularea cu capul radiusului, mai precis cu foseta articulara a
acestuia. Deasupra capitulului, pe fata anterioara, se afla fosa radiala
(Fossa radialis). (lat. capitulum dim. caput = cap)
- trohlea humerala (Trochiea humeri) este o proeminentaé de
forma unui scripete, situata pe fata anteroinferioard, central si medial
de capitul. Trohlea da numele unui tip de articulatie (trohleartroza). Ea
se articuleaza cu extremitatea superioara a ulnei. Posterior, trohlea este
separaia de epicondilul medial prin santul nervului ulnar. Deasupra tro-
hleei se afla fosa coronoida (Fossa coronoidea), o depresiune ceva
mai mare decat fosa radiala.
(gr. trochileia = scripete)

- fosa olecranului (Fossa olecrani) este situata posterior. Este

partea condilului humeral care gazduieste olecranul.
(gr. olene = ulna, kranion = cap, korone = coroana, eidos = asemanare)

Radiusul (Radius) (eng. radius, radial bone, fr. radius, germ. Radius,
Speiche, mag. orsécsont) este osul lateral al antebratului. Este un os lung for-
mat dinir-un corp si doua extremitati. Extremitatea superioara se numeste ca-
pul radiusului.
(lat. radius-i = varga, spita (la roata), raza)

- capul radjusului (Caput radii) are forma cilindrica, cu un diametru

de circa 1,5 cm si inaltimea de 0,5 cm. Capul radiusului este acoperit de fete
articulare. Fata superioara este concava si este numita foseta articulara (Fo-
vea articularis). Ea se articuleaza cu capitulul humeral. Sub foseta articulara
se afla circumferinta articulara (Circumferentia articularis). Aceasta fata articu-
lara circulara se articuleaza cu extremitatea superioara a ulnei. Inferior de

14
capul radiusului se afla o portiune ingustaté numita gatul radiusului (Collum
radii).
- corpul radiusului (Corpus radii) este de forma prismatic triunghiulara.
Corpul prezinta trei fete si trei margini:
- fata anterioara (Facies anterior) este usor concava si priveste
anteromedial. Pe aceasta fala, superior, imediat sub gAtul radiusului
se afla tuberozitatea radiala (Tuberositas radii}.
- fafa laterala (Facies lateralis) este cea mai tngusta. Pe aceas-
ta fata, aproximativ la jumatate, se afla o rugozitate stearsa numita
tuberozitatea pronatorie (Tuberositas pronatoria).
- fata posterioara (Facies posterior),
- marginea interosoasa (Margo interosseus) priveste medial,
spre ulna. Este ascutita si servesie pentru prinderea membranei inter-
osoase.
- marginea anterioarad (Margo anterior) porneste de la tube-
rozitatea radiala, se curbeaza usor spre lateral si apoi se sterge din ce
in ce mai mult spre extremitatea inferioara.
- Marginea posterioara (Margo posterior} este putin excavata
si este vizibila pe °/3 inferioare ale corpului.
- extremitatea inferioara a radiusului este mai voluminoasa si turtita.
Anterior este relativ neteda, iar posterior prezinté mai multe neregularitati.
Formatiunile extremitatii inferioare sunt:
- apofiza stiloida a radiusului (Processus styloideus radii)
este o proeminenta ascutita, situata inferior, fn prelungirea fetei late-
rale a corpului. La baza acestei apofize se afla creasta suprastiloi-
diana (Crista suprastyloidea) pentru insertia muschiului brahioradial.
(gr. stylos = stalp, coloana, par; eidos = asemanator)

- incizura ulnara (incisura ulnaris) este o fata articulara, con-

cava, situata inferomedial. Se articuleaza cu circumferinta capului ul-
nei.

15
 - tuberculul dorsal (Tuberculum dorsale) a lui Lister’ este o
proeminenta situata relativ central, pe fata posterioar4 a extremitatii in-
ferioare. Acest tubercul este situat lateral de saniul muschiului exten-
sor lung al policelui si joaca rolul unei trohlee pentru acest muschi.
- santurile tendoanelor muschilor extensori (Sulci tendinum
musculorum extensorum),

- fata articulara carpiana (Facies articularis carpalis) este

concava si situata distal. Aceasta fata este compartimentata print-o
muchie, intr-o fateta laterala, pentru scafoid si una mediald pentru
semilunar.

Ulna (Uina) (eng. ulna, fr. ulna, cubitus, germ. Ulna, Elle, mag. sing-
csont) este osul medial al antebratului. Se mai numeste si cubitus, dar aceas-
t4 denumire este improprie, cubitusul desemnand cotul. Este un os lung for-
mat dintr-un corp si doua extremitati. Extremitatea superioara este mai volu-
minoasa, iar extremitatea inferioara formeaza capul ulnei.
- extremitatea superioara este formata din:
- olecranul (Olecranon) este o proeminentaé voluminoasa pos-
terosuperioara, dispusa vertical, caracteristica ulnei.
(gr. olene = ulna, kranion = cap)
- apofiza coronoida (Processus coronoideus) este o mica
proeminenta, situata anteroinferior, opusa olecranului. La nivelul acestei
apofize se mai afla doua formatiuni si anume tuberozitatea ulnei si
incizura radiala:
(gr. korone = cioarad; eidos = asemandator) A nu se confunda notiunile de
coracoid (asemanator ciocului de corb), coronoid (asemanator ciocului de cioara) si
coronal (urma lasata de coroana).

' lord LISTER Joseph (1827-1912) chirurg englez.

16
 - tuberozitatea uinei (Tuberositas ulnae) este o proe-
minenta situata anteroinferior, care serveste ia insertia mus-
chiului brahial.
- incizura radiala (Incisura radialis) este o fata articulara
situata pe versantul lateral al apofizei coronoide. Aceasta se
articuleaza cu circumferinta capului radiusului. Posterior de inci-
zura radiala se afla o creasta verticala, care se continua si pe
corpul ulnei. Aceasta formatiune se numeste creasta mus-
chiului supinator (Crista musculi supinatoris).
- incizura trohleara (Incisura trochlearis) este o fata articulara,

scobita, care se extinde pe olecran si apofiza coronoida. Aceasta inci-

zura circumscrie trohleea humerusului.
- corpul ulnei (Corpus ulnae) are o forma majoritar prismatic triun-
ghiulara. Inferior corpul este aproape cilindric. Corpul are trei fete si trei margini:
- fata anterioara (Facies anterior) este usor concava si este
orientata anterolateral.
- fata mediala (Facies medialis) este cea mai lata, in partea
centrala.
- fata posterioara (Facies posterior),
- marginea interosoasa (Margo interosseus) priveste lateral,
spre radius. Este ascutita, rugoasa si serveste pentru prinderea mem-
branei interosoase.
- marginea anterioara (Margo anterior),
- marginea posterioara (Margo posterior).
capul ulnei (Capui ulnae) este denumirea extremitatii inferioare.
1

Prezinté o circumferinta articulara (Circumferentia articularis) si apofiza

stiloida a ulnei (Processus styloideus uinae). Circumferinta articulara a capu-
lui ulnei este mai redusa decat cea a capului radiusului, dar indeplineste ace-
lagi rol. Apofiza stiloida a ulnei este situata medial si este mai subtire decat

17
cea a radiusului. Pe scheletul articulat, varful apofizei stiloide a ulnei este
situat ceva mai sus decat varful apofizei stiloide a radiusului.
(lat. ulna-ae = antebrat, brat, cot; cubitus-i = cot)

OASELE MAINH
(Ossa manus)

Oasele m€inii sunt oase scurte, cu un rol deosebit de important. Aces-

tea se clasifica in oasele carpiene, oasele metacarpiene si oasele degetelor.
Periarticular, la nivelul mainii, se mai gasesc si oase sesamoide.

Oasele carpiene (Ossa carpi/carpalia) (eng. carpal bones, fr. carpe,

germ. Handwurzelknochen, mag. kézt6csontok) sunt in numar de opt si sunt
asezate pe doua rdduri. Randul proximal (Superior) este format din trei oase
juxtapuse (scafoid, semilunar si piramidal) si unul suprapus (piziform). Randul
distal (inferior) este format din patru oase juxtapuse (trapez, trapezoid, capi-
tat si osul cu carlig).
far. karnos = fruct)
(OF. Karpos =f uct}

(lat. proximus = cel mai apropiat, disto-are = a fi departat)

Scafoidul (Os scaphoideum) sau osul navicular (eng. scaphoid bone,

fr. os scaphoide, germ. Os scaphoideum, Kahnbein, mag. sajkacsont) al mainii
este situat lateral, in primul rand de carpiene. Are doua fete articulare princi-
pale, una superioara convexa, pentru articularea cu radiusul si alta inferome-
dial concava, pentru articularea cu capitatul. Mai prezinta o fata articulara me-
dial4 pentru semilunar si doua mici fete articulare inferioare pentru trapez si
trapezoid. In plus are si doud fete nearticulare, una anterioara si alta poste-
rioara. Singura formatiune nominalizata a scafoidului este tuberculul scafoi-
dului (Tuberculum ossis scaphoidei). Acesta este situat pe fata anterioara
(palmara) si contribuie la marginirea gantului carpian.
(lat. scapha-ae = luntre, barca)

18
 Rareori, la nivelul carpului, mai exist si un os central (Os centrale). Acesta
se gasegie pe partea posterioara, intre scafoid, capitat si trapezoid. Embriologic se
formeaza dintr-un cartilaj separat, care de regula fuzioneaza cu scafoidul.

Semilunarul (Os lunatum) (eng. lunate bone, semilunar bone, fr. lu-
natum, semi-lunaire, germ. Mondbein, mag. holdascsont) este osul central al
primului rand. Are doua fete articulare principale, una superioar4 convexa,
pentru articularea cu radiusul si alta inferioara concava, pentru articularea cu
capitatul. Prezinta o fata articulara laterala pentru scafoid, una mediala pentru
piramidal si o mica fata articulara inferioara pentru osul cu cArlig. Mai prezinta
si doua mici fete nearticulare, una anterioara si alta posterioara.
Piramidalul (Os triquetrum) (eng. triquetral bone, triquetrum bone,
pyramidal bone, three-faced bone, fr. triquetrum, pyramidal, germ. Dreiecks-
bein, mag. harom-széglett csont) este osul medial al primului rand si are forma
triunghiulara. Are trei fete articulare, una lateral4 pentru semilunar, una infe-
rioara pentru osul cu carlig si una anterioara pentru piziform.
(lat. triquetrus = triunghiular)

Piziformul (Os pisiforme) sau osul lentiform (eng. pisiform bone, fr.
os pisiforme, germ. Erbsenbein, mag. borsécsont) este suprapus peste pira-
midal, cu care se si articuleaza. Poate fi considerat un os sesamoid, fiind si-
tuat pe traiectul de insertie al muschiului flexor ulnar al carpului. Piziformul
delimiteaza medial santul carpian.
(lat. pisum-i = maz&re)

Trapezul (Os trapezium) sau osul multiangular mare — os multangu-

lum majus - (eng. trapezium (bone), greater multangular bone, fr. os trapéze,
germ. GroRes Vieleckbein, mag. trapézcsont) este situat lateral, tn randul doi.
Se articuleaza superior cu scafoidul si medial cu trapezoidul. Inferior se arti-
culeaza in primul rand cu baza primului metacarpian, dar si cu baza celui de
al doilea metacarpian. Pe partea palmara prezinté tuberculul osului trapez
(Tuberculum ossis trapezii), o proeminenté destul de stearsa, care delimitea-
za lateral santul carpian.

19
 Trapezoidul (Os trapezoideum) sau Osul multiangular mic ~ os muflt-
angulum minus - (eng. trapezoid bone, lesser multangular bone, fr. os trapé-
zoide, germ. Kleines Vieleckbein, mag. kis trapézcsont) este situat medial de
trapez. Se articuleaza superior cu scafoidul, lateral cu trapezul, medial cu ca-
pitatul si inferior se articuleaza cu baza celui de al doilea metacarpian.
Capitatul (Os capitatum) sau osul mare — os magnum — (eng. capita-
te bone, fr. os capitatum, germ. Kopfbein, mag. fejescsont) este un os ceniral,
format dintr-un cap, situat superior, un gat si un corp, nenominalizate. Se arti-
culeaza cu majoritatea carpienelor, cu exceptia piziformului si a trapezului. In-
ferior se articuleaz4 cu baza metacarpianului al treilea.

Osul cu carlig (Os hamatum) (eng. hamate bone, unciform bone, fr.
os hamatum, os crochu, germ. Hakenbein, mag. horgascsont) este osul medi-
al al randului doi. Se articuleaza superior cu piramidalul si pe o mica suprafa-
ta si cu semilunarul, lateral cu capitatul si inferior cu baza metacarpienelor pa-
tru si cinci. Pe fata palmara prezinta o proeminenta caracteristica, numitaé car-
ligul osului cu carlig (Hamulus ossis hamati). Acest carlig delimiteaza medi-
al santul carpian.
(lat hamus-i =cArlig, hamulus dim. de la hamus, hamatus = cu carlig)

Oasele metacarpiene (Ossa metacarpi/metacarpalia |-V) (eng.

metacarpal bones, fr. métacarpe, germ. Mittelhandknochen, mag. kézk6zép-
csontok) sunt in numar de cinci. Acestea sunt oase lungi si prezinté urmatoa-
rele parti:
- baza metacarpianului (Basis ossis metacarpi) este partea proximala
a osului. Metacarpienele se deosebesc dupa forma bazei. Astfel primul meta-
carpian are baza in forma de ga. Cel de al doilea are o baza bifurcata. Cel de
al treilea prezinta lateroposterior apofiza stiloida a metacarpianului Ill (Pro-
cessus styloideus ossis metacarpi ferti II!). Ai patrulea metacarpian are o baza
patrata. Al cincilea prezinta un mic tubercul medial. Baza se articuleaza cu ran-

20
dul doi de carpiene. In mare, primele trei metacarpiene se articuleaza cu trape-
zul, trapezoidul si capitatul, iar ultimele doua se articuleaz4 cu osul cu carlig.
- corpul metacarpianului (Corpus ossis metacarpi) este aproximativ
cilindric.
- capul metacarpianului (Caput ossis metacarpi) este prevAzut cu 0 su-
prafata articulara cvazisferica, pentru cavitatea usor adancita a bazei falangei
proximale.

Oasele degetelor sau falangele (Ossa digitorum/Phalanges) (eng.

phalanges bones, fr. phalanges, germ. Phalangen, mag. ujjperccsontok) sunt
in numar de 14 pentru o mana. Falangele sunt de trei feluri:
- falanga proximala (Phalanx proximalis),
- falanga mijlocie (Phalanx media) lipseste la degetul |.
- falanga distala (Phalanx distalis).
Fiecare falanga prezinta o baza, un corp si un cap:
- baza falangei (Basis phalangis) este diferita in functie de tipul falan-
gei. Falanga proximala are o baza scobita (concava) pentru articularea cu ca-
pul metacarpianului. Celelalte falange au tot o baza concava, dar au in plus o
creasta sagitala corespunzatoare santului trohelei de pe capul falangelor cu care
se articuleaza.
- corpul falangei (Corpus phalangis) este mai lung sau mai scurt in
functie de tipul falangei.
- capul falangei (Caput phalangis) sau varful falangei este reprezentat
de trohlea falangei (Trochiea phalangis) la falangele proximate si mijlocii si
este inlocuit de tuberozitatea falangei distale (Tuberositas phalagis distalis)
la ultimele falange.
(lat. phalanx-gis = formatie de lupta la spartani gi macedoneni, trupa in siruri stranse)

21
 Oasele sesamoide (Ossa sesamoidea) (eng. sesamoid bone, fr. os
sésamoides, germ. Sesambein, mag. sesam Csontok) sunt oase care se dez-
volta la nivelul unor tendoane, in apropierea Unei articulatii. Rotula si piziformul
sunt si cele mai cunoscute oase sesamoide. Alte sesamoide mai cunoscute si
mai constante sunt legate de tendoanele muschilor flexori ai degetelor si sunt
situate in apropierea articulatiilor metacarpofalangiene |, II si V.
(gr. sesame = susan, eides = forma)

22
 JONCTIUNILE MEMBRULUI SUPERIOR
(Juncturae membri superioris)

Nofiunea de jonctiune cuprinde atat sinartrozele (articulatiile fixe), cat

si diartrozele (articulatiile mobile). La nivelul membrelor, articulatiile mobile
sunt, de departe, majoritare. Pe langa articulatiile mobile se mai gasesc si sin-

dezmoze. Sindezmozele sunt reprezentate de membrana interosoasa si de

cateva ligamente. La fel ca gi in cazul oaselor, jonctiunile membrului superior
se impart in jonctiunile centurii pectorale si cele ale membrului superior liber.

JONCTIUNILE CENTURII PECTORALE

(Juncturae cinguli pectoralis)

Cuprind articulatiile dintre oasele centurii pectorale si cAteva sindez-

moze.

Sindezmozele centurii pectorale (Syndesmoses cinguli pectoralis/

cinguli membri superioris) sunt reprezentate de:
- ligamentul coracoacromial (Lig. coracoacromiale) uneste apofiza co-
racoidaé a scapulei cu acromionul. Este un ligament extracapsular al articula-
tiel umarului.
- figamentul transvers superior al scapulei (Lig. transversum sca-
pulae superius) este plasat pe maginea superioard a scapulei si transforma in-
cizura scapulei in orificiu.
- ligamentul transvers inferior al scapulei (Lig. transversum scapu-
fae inferius) este inconstant si este plasat intre baza spinei scapulei si scapula.
Creaza un orificiu intre spina si scapula.

23
 ARTICULATIILE CENTURII PECTORALE
(Articulationes cinguli pectoralis/cinguli membri superioris)

Articulatia acromioclaviculara (Articulatio acromioclavicularis)

(eng. acromiociavicular joint, AC joint, fr. articulation acromio-claviculaire, germ.
Schultereckgelenk, Akromioklavikulargelenk, mag. articulatio acromioclavicu-
laris) este o articulatie plana, care se realizeaza intre fata articulara clavicula-
ra a acromionului si fafa articulara acromiala a claviculei. Capsula articulara
este stransa si este intarita de ligamentul acromioclavicular (Lig. acromio-
claviculare). Acest ligament este practic un ligament capsular. Exista si un
ligament extracapsular al acestei articulatii si anume ligamentul coracocla-
vicular (Lig. coracoclaviculare) al \ui Caldani '. Acest ligament are douad parti
si anume ligamentul trapezoid (Lig. trapezoideum) si ligamentul conoid
(Lig. conoideum). \nconstant, la nivelul articulatiel gasim discul articuiar
(Discus articularis) sau cartilajul lui Weitbrecht ”.

Articulatia sternoclaviculara (Articulatio sternoclavicularis) (eng.

sternoclavicular joint, fr. articulation sterno-claviculaire, germ. Sternoklaviku-
largelenk, Brustbein-Schliisselbein-Gelenk, mag. szegy—kulcscsonti iziilet) se
realizeaza intre fata articulara sternala a claviculei si fata articulara clavicula-
f@ a mAnerului sternal. [ntrucat cele doud suprafete au o nepotrivire evidenta,
intre ele se interoune un dise articular (Discus articularis). Articulatia se
aseamana cu o articulatie selara. Capsula articulara este relativ stransa si
este intarita de mai multe ligamente:
- ligamentul sternoclavicular anterior (Lig. sternoclaviculare
anterius) si ligamentul sternoclavicular posterior (Lig. sternoclavicu-
lare posterius) sunt ligamente capsulare.

' CALDANI Leopoldo Marco Antonio (1725-1813) anatomist italian.

* WEITBRECHT Josias (1702-1747) anatomist german. A profesat in Rusia la Sankt
Petersburg

24
 - ligameniul costoclavicular (Lig. costociaviculare) este prin-
cipalul ligament extracapsular al acestei articulatii. Din punct de vede-
re biomecanic acest ligament include coasta | intr-o articulatie sterno-
costoclaviculara.
- ligamentul interclavicular (Lig. interclaviculare) uneste ex-
tremitatile sternale ale claviculelor, trecand deasupra incizurii jugulare a
sternului.

JONCTIUNILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER

(Juncturae membri superioris liberi)

Sindezmoza radioulnara (Syndesmosis radioulnaris) este formata

din:
- membrana interosoasa a antebratului (Membrana interossea ante-
brachii) este o membrana fibroasa care uneste marginile interosoase ale ra-
diusului si ulnei. Aceasta membrana ocupa aproximativ % din indltimea inter-
valului dintre aceste oase, lasand liber % superior. Directia fibrelor este oblica,
dinspre laterosuperior (radius) spre medioinferior (ulna) in 7/3 superioare ale
membranei. Fibrele din '/3 inferioara se orizontalizeaza si se raresc, prezen-
tand gsi unele mici orificii.
- coarda oblica (Chorda obliqua) a \ui Weitbrecht ' este un ligament
care pleaca de la tuberozitatea ulnei la marginea interosoasa a radiusului.
Directia corzii oblice este cu aproximatie perpendicularaé pe directia fibrelor
membranei interosoase.

' WEITBRECHT Josias (1702-1747) anatomist german. A profesat in Rusia la Sankt

Petersburg

25
 ARTICULATIILE MEMBRULU! SUPERIOR LIBER
(Articulationes membri superioris liberi)

Sunt reprezentate de articulatia umarului, articulatia cotului, articulatia

radioulnara distala si articulatiile mainii.

Articulatia umarului (Articulatio humeri/glenohumeralis) (eng. shoul-

der joint, glenohumeral joint, fr. articulation scapulo-humérale, germ. Schulter-
gelenk, mag. valliziilet) este o enartroza realizata intre cavitatea glenoidala a
scapulei, completaté de marginea glenoidala (Labrum glenoidale) si fata arti-
culara de pe capul humerusului.
Capsula articulara este relativ laxa, ea Cuprinzand si colul humerusului.
Capsula articulara este intarita de trei ligamentele glenohumerale (Ligg. gleno-
humeralia), care unesc tuberculul supraglencidal si marginea gienoidalé adia-
centa, cu colul chirurgical al humerusului. Ligamentele glenohumeraie sunt liga-
mente capsulare. Aceste ligamente intaresc partea anterosuperioara a capsulei.
Exista si un ligament extracapsular si anume ligamentul coracohumeral (Lig.
coracohumerale). Acest ligament este situat superior si uneste apofiza coracoida
cu colul chirurgical al humerusului. (lat. labrum-i = buz&, marginea unui vas (mare))
Prin articulatia umarului trece si capul lung al bicepsului brahial. Acesta
porneste de pe tuberculul supraglenoidal si trece prin santul intertubercular.
Capul lung al bicepsului, in santul intertubercular, este cuprins in teaca ten-
dinoasda intertuberculara (Vagina tendinis intertubercularis). Peste santul inter-
tubercular trece ligamentul transvers al humerusului (Lig. transversum hu-
meri) al lui Brodie '. Acest ligament uneste cei doi tuberculi ai humerusului. Intre
acromion si articulatia umarului se afla bursa subacromiala (Bursa subacromialis).
Din punct de vedere functional, articulatia umarului este o articulatie
triaxiala, sfercidala, avand cel mai mare grad de libertate. Este cea mai mobild
articulatie a corpului.

'! BRODIE Chales Gordon (1860-1933) anatomist si chirurg scotian.

26
 Articulatia cotului (Articulatio cubiti) (eng. elbow joint, fr. coude,
articulation olécranienne, germ. Ellbogengelenk, mag. kénydkizillet) este o
articulatie complexa, formata din trei oase: humerus, ulna si radius, intre care
se formeaza urmatoarele articulatii:
- articulatia humerouinara (Articulatio humeroularis) este componen-
ta principala si se realizeaza intre trohlea humerusului si incizura trohleara a
ulnei. Articulatia humeroulnara este o trohleartroza.
- articulatia humeroradiala (Articulatio humeroradialis) se realizeaza
intre capitulul humerusului si foseta articulara de pe capul radiusului. Aceast4
articulatie, luata separat, este asemanatoare unei articulatii elipsoide.
- articulatia radioulnara proximala (Articulatio radioutaris proximalis)
se realizeaza intre circumferinta capului radial si incizura radiala a uinei. Par-
ticilpa mai ales la migcarile de supinatie si pronatie ale antebrajului si mai pu-
tin la miscarea de flexie $i extensie a antebratului fata de brat. Este o trohoida.
Capsula articulara cuprinde condilul humerusului, inclusiv fosa coro-
noida si cea a olecranului, precum si extremitafile supericare ale ulnei si radi-
usului. Extensia capsulei la nivelul gatului radiusului se numeste recesul
sacciform (Recessus sacciformis). Capsula articulara este intarita de urma-
toarele ligamente:
- ligamentul colateral ulnar (Lig. collaterale ulnare) este situat ante-
romedial, intre epicondilul medial al humerusului si baza apofizei coronoide.
Fasciculul posterior al acestui ligament se numeste si ligamentul lui Bardinet '.
- ligamentul colateral radial (Lig. collaterale radiale) este situat poste-
rolareral, intre epicondilul lateral al humerusului si ligamentul inelar al radiu-
sului.
- ligamentul inelar al radiusului (Lig. anulare radii) inconjoara circular
capul radiusului si se insera pe extremitatile incizurii radiale a ulnei. Participa
esential la formarea articulatiei radioulnare proximale.

' BARDINET Barthélemy Alphonse (1809-1874) medic francez.

27
 Portiunile anterioare si posterioare ale Capsulei cotului, adicd cele situ-
ate intre ligamentele colaterale, se mai numesc ligamentele lui Barkow ’
Intracapsular mai existé si ligamentu!l patrat (Lig. quadratum) al lui
Denucé *. Acest ligament, de forma patrulater4, uneste incizura radial a ulnei
cu gatul radiusului.

Articulatia radioulnara distala (Articulatio radiouinaris distalis) se

realizeaza intre capul uinei si incizura ulnara a radiusului. Este o articulatie
trohoidd, care functioneaza sinergic cu articulatia radioulnara proximala. Cap-
sula articulara este stransa. O serie de formatiuni, care sunt in legdtura cu
aceasté articulatie, vor fi prezentate la articulatia radiocarpiana.

ARTICULATIILE MAINII
(Articulationes manus)

Acestea cuprind articulatia radiocarpiana si articulatiile intercarpiene,

carpometacarpiene, intermetacarpiene, metacarpofailangiene si interfalangiene.

Articulatia radiocarpiana (Articulatio radiocarpalis) (eng. wrist joint,

radiocarpal joint, fr. articulation radio-carpienne, germ. Handgelenk, mag. csukl6-
izlet) este principala articulatie a mainii. Aceasta este formata din extremi-
tatile inferioare ale radiusului si ulnei, pe de o parte si primul rand de carpiene,
format din scafoid, semilunar si piramidal. Fata articulara a radiusului se arti-
culeaza cu scafoidul si semilunarul. Capul ulnei se articuleaza cu piramidalul.
Distanta dintre capul ulnei si piramidal este completata de un dise articular
(Discus articularis). Acest disc articular, numit si ligamentul triunghiular, uneste
apofiza stiloida a ulnei cu incizura ulnara a radiusului. Acest disc apartine
morfologic mai mult de articulatia radioulnara distala, dar functional apartine
articulatiei radiocarpiene. Capsula articulara prezinta o expansiune intre ra-

' BARKOW Hans Karl Leopold (1798-1873) anatomist german.

2 DENUCE Jean Paul Louis (1824-1889) chirurg francez.

28
dius gi ulna numita recesul sacciform (Recessus sacciformis). Recesul sac-
ciform apartine si articulatiei radioulnare distale.
Capsula articulara este intarita de mai multe ligamente:
- ligamentul radiocarpian dorsal (Lig. radiocarpale dorsale) uneste
radiusul cu osul piramidal.
- ligamentul radiocarpian palmar (Lig. radiocarpale paimare) uneste
radiusul cu osu capitat.
- ligamentul ulnocarpian dorsal (Lig. uinocarpale dorsale) uneste
apofiza stiloida a ulnei cu osul piramidal.
- ligamentul ulnocarpian palmar (Lig. ulnocarpale palmare) uneste
apofiza stiloida a ulnei cu piziformul si osul capitat.
- ligamentul colateral ulnar al carpului (Lig. collaterale carpi ulnare),
- ligamentul colateral radial al carpului (Lig. collaterale carpi radiale).
Articulatia radiocarpiana este o elipsoida cu doud axe de miscare.

Articulafiile carpului sau intercarpiene (Articulationes carpi/in-

tercarpales) se realizeaza intre casele carpiene. Majoritatea acestor articulatii
sunt plane. Dintre aceste articulatii sunt nominalizate numai doua:
- articulatia mediocarpiana (Articulatio mediocarpalis) se realizeaz&
intre primul si al doilea rand de carpiene. Intre cele doud rAnduri de carpiene
se formeaza doua tipuri de articulatii. Articulatia principala, de tip elipsoid, se
formeaza intre cavitatea glenoidala formata de scafoid si semilunar si capul
capitatului. Secundar se formeaza o articulatie plana intre piramidal si osul cu
carlig. Articulatia mediocarpiana prezinta urmatoarele ligamente:
- ligamentul radiat al carpului (Lig. carpi radiatum) este situat
pe fata palmara si uneste capitatul cu oasele primului rand de carpiene
(scafoid, semilunar si piramidal),
- ligamentele intercarpiene dorsale (Ligg. intercarpalia dor-
salia),

29
 - ligamentele intercarpiene palmare (Ligg. intercarpalia pal-
maria),
- ligamentele intercarpiene interosoase (Ligg. intercarpalia
interossea).
- articulatia osului piziform (Articulatio ossis pisiformis) se realizea-
za intre piramidal si piziform. Este o articulatie plana, a cdrei capsula este tn-
tarita de urmatoarele ligamente:
- ligamentul pizohamat (Lig. pisohamatum) care uneste pizi-
formul cu carligul osului cu carlig.
- ligamentul pizometacarpian (Lig. pisometacarpale) care
uneste piziformul cu baza metacarpianului V.
Ligamentele pisohamat si pisometacarpian contribuie si la insertia muschiului flexor
ulnar al carpului.

Articulatiile carpometacarpiene (Articulationes carpometacarpa-

les) se realizeaza intre al doilea rand de carpiene si bazele metacarpieneior.
Sunt articulatii plane, (cu o exceptie), a caror capsula articulara este intarita

- ligamentele carpometacarpiene dorsale (Ligg. carpometacarpalia

dorsaiia),
- ligamentele carpometacarpiene palmare (Ligg. carpometacarpalia
palmaria).
Singura exceptie este articulatia policelui, care este nominalizata se-
parat. Articulatia carpometacarpiana a policelui (Articulatio carpometacar-
palis pollicis) sau articulatia trapezometacarpiana este o articulatie selara.

30
 Articulatiile intermetacarpiene (Articulationes intermetacarpales) se
realizeaza intre bazele meiacarpienelor. Capsulele articulare sunt comune cu
cele carpometacapiene. Ligamentele acestor articulatii sunt:
- ligamentele metacarpiene dorsale (Ligg. metacarpalia dorsalia),
- ligamentele metacarpiene palmare (Ligg. metacarpalia palmaria),
- ligamentele metacarpiene interosoase (Ligg. metacarpalia inter-
ossea).
Distal de aceste articulatii, intre corpurile metacarpienelor se formeaza

spafiile interosoase metacarpiene (Spatia interossea metacarpi), care sunt o-

cupate de muschii interososi.

Articulatiile metacarpofalangiene (Articulationes metacarpopha-

langeales) sunt situate intre capul metacarpienelor si baza falangei proximale.
Sunt articulatii elipsoidale intarite de urmatoarele ligamente:
- figamentele colaterale (Ligg. collateralia) unesc cele doud oase, de
0 parte si de alta a articulatiei, in planul frontal.
- ligamentele palmare (Ligg. palmaria),
- lgamentul transvers metacarpian profund (Lig. metacarpale trans-
versum profundum) uneste pe fata palmara, capul metacarpienelor II-V.
Exista si un ligamentul transvers metacarpian superficial (Lig. metacarpale trans-
versum superficiale) care leaga fasciculele digitale ale aponevrozei palmare.

Articulatiile interfalangiene (Articulationes interphalangeae manus)

se realizeaza intre falanga proximala gi cea mijlocie gi intre falanga mijlocie si
cea distala. Policele are o singura articulatie intre falanga proximala si cea
distala. Aceste articulatii sunt niste trohleartroze, care prezinté urmatoarele
ligamente:
- ligamentele colaterale (Ligg. collateralia),
- ligamentele palmare (Ligg. paimaria).

31
 MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR
(Juncturae membri superioris)

Muschii membrului superior se pot clasifica in muschii umarului, muschii

bratului, muschii antebrafului si muschii mainii.

Muschii umarutlui sunt: deltoidul, supraspinosul, infraspinosul, ro-

tundul mare, rotundul mic si subscapularul.

Muschiu! deltoid (M. deltoideus) (eng. deltoid muscle, fr. muscle

delicide, germ. Musculus deltoideus, Deltamuskel, mag. deltaizom) este un
muschi lat, destul de gros, de forma triunghiulara, multipenat, care da forma
umarului. Este acoperit de fascia deltoidiana (Fascia deltoidea). Intre mus-
chiul deltoid si tubercuiul mare al humerusului se interpune bursa subdelto-
idiana (Bursa subdeitoidea).
Muschiul deltoid este format din trei parti:
- partea claviculara (Pars clavicularis) are originea pe ‘/3 lateral a
claviculei,
- partea acromiala (Pars acromialis) are originea pe acromion. Intre
aceasta parte si articulatia umarului se afla bursa subacromiala (Bursa sub-
acromialis). Bursa subacromiala comunica de cele mai multe ori cu bursa sub-
deltoidiana.
~ partea spinala (Pars spinalis).are originea pe spina scapulei.
Insertia se afla pe tuberozitatea deltoidiand a humerusului.
Inervatia este asigurata de nervul axilar.
Muschiul deltoid in ansamblu este un abductor puternic al_bratului
pana la orizontala. Partile claviculara si spinala ajut& abductia peste 60° si
adductia sub 60°. Partea claviculara ajuta la proiectia bratului_inainte si este

33
rotatoare intend a bratului. Partea spinala ajuté la proiectia inapoi a bratului si
contribuie la rotatia externa a acestuia.
(delta A litera greceasca de forma triunghiuiara)

Muschiul supraspinos (M. supraspinatus) (eng. supraspinatus

muscle, fr. muscle supra-épineux, muscle sus-épineux, germ. Musculus supra-
spinatus, Obergratenmuskel, mag. t6vis feletti izom) este un muschi de forma
triunghiulara, acoperit de fascia supraspinoasa (Fascia supraspinata). Mus-
chiul trece pe sub articulatia acromioclaviculara si deasupra articulatiei umarului.
Originea este pe fosa supraspinoasa a scapulei si pe fascia supra-
spinoasa.
Insertia este pe tuberculul mare al humerusului, pe fateta proximala.
Inervatia este asigurata de nervul suprascapular.
Muschiul supraspinos este un abductor al bratului. El este acela care
initiazd actiunea (prim motor) si apoi ajuta mugchiul deltoid in abductie. Prin
cateva fascicule, care se insera pe capsula articulara a umarului, contribuie la
punerea in tensiune a acesteia. Muschiul supraspinos are si o mica actiune
de rotatie externa a bratului. Ajuta la mentinerea capului humerusului fn arti-
culatie.

Muschiul infraspinos (M. infraspinatus) (eng. infraspinatus muscle,

fr. muscle infra-épineux, muscle sous-épineux, germ. Musculus infraspinatus,
Untergratenmuskel, mag. t6vis alatti izom) este un muschi de forma triunghiu-
lara, dar mai lat decat precedentul si acoperit de fascia infraspinoasd (Fas-
cia infraspinata). Muschiul este acoperit partial de deltoid si la fel ca si mus-
chiul supraspinos este acoperit de muschiul trapez. Muschiul trece pe sub ar-
ticulatia acromioclaviculara si superior de articulatia umarului. Intre aceasta
din urma si muschi se interpune bursa subtendinoasa a muschiului infra-
spinos (Bursa subtendinea musculi infraspinati).

34
 Originea este pe fosa infraspinoasé a scapulei si pe fascia infraspi-
noasa.
Insertia este pe tuberculul mare al humerusului, pe fateta mijlocie.
Inervatia este asigurata de nervul suprascapular.
Muschiul infraspinos este un rotator extern si un proiector inapoi al
bratului. Ajuta la mentinerea capului humerusului fn articulatie.

Muschiul rotund mic (M. teres minor) (eng. teres minor muscle, fr.
muscle petit rond, germ. Musculus teres minor, kleiner runder Muskel, mag. kis
gérgetegizom) este de forma cilindrica turtité gi este acoperit partial de muschiul
infraspinos. Tendonul de insertie trece la limita, sub articulatia umarului.
Originea este in '/2 superioara a marginii laterale a scapulei.
Insertia este pe tuberculul mare ai humerusului, fateta distala (infe-
rioara).
Inervatia este asigurata de nervul axilar.
Muschiul rotund mic este adductor si rotator extern al bratului.
(lat. teres-etis = neted, rotunjit, rotund)

Muschiul rotund mare (M. teres major) (eng. teres major muscle,
fr. muscle grand rond, germ. Musculus teres major, grof&er runder Muskel,
mag. nagy gérgeiegizom) este tot de forma cilindrica turtitaé. Tendonul de
insertie trece anterior si inferior de articulatia uma@rului. Impreund cu muschiul
rotund mic si cu capul lung al muschiului triceps formeaza hiaturile axilare.
Originea este pe unghiul inferior al scapulei si pe ‘/2 inferioara marginii
laterale a scapulei.
Insertia este pe creasta tuberculului mic al humerusului. In apropiere
de insertie, se interpune inire muschi si os bursa subtendinoasa a muschiului
rotund mare (Bursa subtendinea musculi teretis majoris). \nsertia muschiului
rotund mare se aflé posterior de insertia muschiului marele dorsal. Intre cele

35
doua insertii se aflé bursa subtendinoas& a muschiului marele dorsal
(Bursa subtendinea muscull latissimi dorsi).
Inervatia este variabila, din plexul brahial C55 si este asigurata de re-
gula, de nervul subscapular inferior.
Muschiul rotund mare este adductor si rotator intern al bratului. Cola-
boreaza cu muschiul marele dorsal in proiectia inapoi a bratului.

Muschiul subscapular (M. subscapularis) (eng. subscapularis muscle,

fr. muscle subscapulaire, germ. Musculus subscapularis, Unterschulterblatt-
muskel, mag. lapocka alatti izom) este un muschi de forma triunghiulard situat
pe fata costala a scapulei. Muschiul trece pe sub articulatia umarului.
Originea este pe fosa subscapulara a scapulei.
Insertia este pe tuberculul mic al humerusului. in apropierea insertiei,
intre muschi si os se interoune bursa subtendinoasé a muschiului sub-
scapular (Bursa subitendinea musculi subscapularis).
inervatia este asigurata de nervii subscapulari (Superior si inferior).
Muschiul subscapular este adductor si rotator intern al bratului. Acesta
contribuie la mentinerea capului humerusului fn articulatie.

Muschii bratului sunt muschi fuziformi, caracteristici partilor libere

ale membrelor. Sunt acoperiti de fascia braftului (Fascia brachii). Muschii
bratului se impart in doud compartimente, unul anterior si altul posterior.

36
 COMPARTIMENTUL ANTERIOR (FLEXOR) AL BRATULUI
(Compartimentum brachii anterius/flexorum)

Este reprezentat de musgchii biceps brahial, coracobrahial gi brahial si

este inervat de nervul musculocutanat .

Muschiul biceps brahial (M. biceps brachii) (eng. biceps, biceps

brachii muscle, fr. muscle biceps brachial, germ. Musculus biceps brachii, zwei-
képfiger Muskel des Armes, mag. lapocka alatti izom) este un muschi fuziform,
situat superficial, in partea anterioara a bratului. Muschiul trece peste doua
articulatii, cea a umarului si cea a cotului. Este un mugchi cu doud capete de
origine:
- eapul lung (Caput longum) are originea pe tuberculul supraglenoidian
al scapulei. Tendonul capului tung trece pe deasupra capului humerusului,
fiind cuprins tn capsula articulara a articulatiei umarului. Totodaté acest tendon
strabate intracapsular si gantul intertubercular. Pe parcursul intertubercular,
tendonul capului lung este invelit de teaca tendinoasd intertuberculara (Va-
gina tendinis intertubercularis). Aceasta teaca este o dependenta a capsulei
articulare. Peste saniul intertubercular trece figamentul transvers al humeru-
sului (Lig. fransversum humeri) al lui Brodie ’. Acest ligament uneste cei doi tu-
berculi ai humerusului.
- capul scurt (Caput breve) are originea pe apofiza coracoida a sca-
pulei. Originea capului scurt este comuna cu a muschiului coracobrahial.
Insertia principala este pe tuberozitatea radiusului. Intre tendonul de
insertie si radius se interpune bursa bicipitoradiala (Bursa bicipitoradialis).
Aponevroza bicipitala (Aponeurosis musculi bicipitis brachii/Apo-
neurosis bicipitalis/Lacertus fibrosus), bratul fibros, aponevroza lui Pirogov ”
sau fascia semilunara se separa din tendonul de insertie al bicepsului brahial,

! BRODIE Chales Gordon (1860-1933) anatomist gi chirurg scotian.

* PIROGOV(Pirogoff) Nikolay Ivanovici (1810-1881) chirurg rus.

37
are o directie oblica spre medial si se insera pe partea ulnara a fasciei ante-
bratului. Aceastaé aponevroza este o insertie secundara a bicepsului brahial,
de forma triunghiulara, cu varful la tendonul de insertie, iar baza la extremi-
tatea superomediala a fasciei antebratului.
Aponevroza bicipitala are si rolul de a proteja artera brahiala si nervul median in cazul
punctiilor venoase de la nivelul cotului. Acest rol a determinat, in trecut, denunumirea de fascia
»grace Dieu".
(lat. lacertus-i = brat)

Inervatia este asigurata de nervul musculocutanat.

Actiunea muschiului se desfasoara in primul rand asupra articulatiei
cotului. Muschiul biceps brahial este flexor al antebratului pe brat si secundar
supinator al antebratului prin aponevroza bicipitala, care pune in tensiune si
fascia antebratului.
in articulatia umarului, capul lung actioneaza4 ca abductor al bratului,
iar capul scurt este adductor. Capul scurt contribuie si la proiectia inainte a
bratului.

Muschiul coracobrahial (M. coracobrachialis) (eng. coracobrachi-

alis muscle, fr. muscle coracobrachial, germ. Musculus coracobrachialis, Ha-
kenarmmuskel, mag. musculus coracobrachialis) este cel mai mic muschi al
bratului. Este un muschi care trece numai peste articulatia umarului.
Originea este pe apofiza coracoida a scapulei, comuna cu capul scurt
al bicepsului brahial. Intre tendonul de origine si mugchiul subscapular se in-
terpune relativ frecvent bursa muschiului coracobrahial (Bursa musculi cora-
cobrahialis).
Insertia se face pe humerus, pe partea ventromedial a ‘/; mijlocii, sub
creasta tuberculului mic. Inervatia este data de nervul musculocutanat, iar actiu-
nea este comuna cu a capului scurt al bicepsului.
 Muschiul brahial (M. brachialis) (eng. brachialis muscle, fr. muscle
brachial, germ. Musculus brachialis, Oberarmmuskel, mag. felkari izom) este
un muschi profund, situat in jumatatea inferioara a bratului. Muschiul trece pes-
te articulatia cotului.
Originea este pe suprafata anterioara a humerusului, sub tuberozitatea
deltoidiana.
Insertia se face pe tuberozitatea ulnei.
Inervatia este data de nervul musculocutanat.
Actiunea este de flexie a antebratului pe brat.

COMPARTIMENTUL POSTERIOR (EXTENSOR) AL BRATULUI

(Compartimentum brachii posterius/extensorum)

Este reprezentat de tricepsul brahial si inervat de nervul radial

Muschiul triceps brahial (M. triceps brahialis) (eng. triceps, triceps

brachii muscle, fr. muscle triceps brachial, germ. Musculus triceps brachii,
dreiképfiger Armmuskel, mag. haromfeji karizom) este un muschi fuziform,
situat in partea posterioara a bratului. Muschiul da forma regiunii posterioare
a bratului. Mugchiul trece peste doua articulatli, cea a umarului si cea a cotu-
lui. Este un muschi cu trei capete de origine:
- capul lung (Caput longum) are originea pe tuberculul infraglenoidian
al scapulei. Tendonul capului lung trece printre musgchii rotund mare si mic si
separa spatiile axilare.
- capul lateral (Caput laterale) are originea pe humerus, deasupra
santului nervului radial si pe 2/; superioare a septului intermuscular lateral
(Septum intermusculare brachii laterale).
- capul medial sau profund (Caput mediale/profundum) are originea
pe humerus, dedesubiul santului nervului radial si pe intregul sept intermus-

39
cular medial (Septum intermusculare brachii mediale). Capul medial se con-
tinua pe antebrat cu mugchiul anconeu.
Insertia se face pe olecran. In interiorul tendonului de insertie este
prezenta uneori bursa intratendinoasa a lui Monro ¢.
Inervatia este asigurata de nervul radial.
Actiunea muschiului este de extensie a antebratului pe brat. Capul
lung actioneaza ca proiector inapoi (extensor) al bratului in articulatia umarului.

Muschiul articular al cotului (M. articularis cubiti) sau pronatorul ulnar al tui
Lecomte ? este un fascicul desprins din capul medial al tricepsului, care se insera pe
capsula articulatiei cotului.

Muschii antebratului sunt cuprinsi in fascia antebratului (Fascia

antebrachii). Muschii antebratului se impart in doud compartimente:
- compartimentul anterior (flexor) al antebratului,
- compartimentul posterior (extensor) al antebratului.

COMPARTIMENTUL ANTERIOR (FLEXOR) AL ANTEBRATULUI

(Compartimentum antebrachii anterius/flexorum)

Acesta la randul lui se imparte intr-o parte superficial si una profunda.

Partea superficiala
(Pars superiicialis)

Este reprezentata de muschii epicondilieni mediali. Aceasta parte cu-

prinde cinspre lateral spre medial muschii. rotundul pronator, flexorul radial al
carpului, palmarul lung si flexorul ulnar al carpului.

' MONRO Alexander Senior | (1697-1767) anatomist si chirurg scotian.

* LECOMTE sec X1X anatomist francez

40
 Muschiul rotund pronator (M. pronator teres) (eng. pronator teres
muscle, fr. muscle rond pronateur, germ. Musculus pronator teres, runder
Einwartsdreher, mag. hengeres borintéizom) este un muschi cilindric care are
originea prin doua capete:
- capul humeral (Caput humerale) este situat superficial si are origi-
nea pe epicondilul medial al humerusului.
~ capul ulnar (Caput ulnare) este situat profund si are originea pe a-
pofiza coronoida a ulnei. Printre cele doud capete trece nervul median.
Insertia este pe radius, in ‘/3 mijlocie a fetei laterale, pe tuberozitatea
pronatorie. Inervatia este asigurataé de nervul median. Acest muschi este in
primul rand un pronator al antebratului, dar si flexor al antebratului pe brat.

Muschiul flexor radial al carpului (M. flexor carpi radialis) (eng.

flexor carpi radialis muscle, fr. muscle fléchisseur radial du carpe, germ. Mus-
culus flexor carpi radialis, speichenseitiger Handbeuger, mag. orsdcsonti
csukiéhajlit6é izom) este un muschi fuziform, care trece peste mai multe articu-
lati. Tendonul de insertie trece pe sub retinaculul flexorilor (Retinacum
musculorum flexorum).
Originea este pe epicondilul medial al humerusului. insertia este baza
metacarpianului ll. Inervatia este data de nervul median.
Actiunea este de flexie a mainii pe antebrat si a antebratului pe brat.
Secundar actioneaza si ca abductor al mainii pe antebrat.

Muschiul palmarul lung (M. palmaris longus) (eng. palmaris longus

muscle, fr. muscle long palmaire, germ. Musculus palmaris longus, langer
Hohihandmuskei, mag. hosszu tenyérizom) este un muschi superficial si une-
ori absent. Originea este pe epicondilul medial al humerusului. Insertia este
pe retinaculul flexorilor si pe aponevroza palmara. Inervatia este data de
nervul median. Muschiul palmar lung este un slab flexor al mainii pe antebrat.

41
 Muschiul flexor ulnar al carpului (M. flexor carpi ulnaris) (eng.
flexor carpi ulnaris muscle, fr. muscle fléchisseur uinaire du carpe, germ. Mus-
culus flexor carpi ulnaris, ellenseitiger Handbeuger, mag. singcsonti csukl6-
hajlit6 izom) este un mugchi fuziform, care trece peste mai multe articulatii.
Muschiul are doua capete:
- capul humeral (Caput humerale) are originea pe epicondilul medial
al humerusului.
- capul ulnar (Caput ulnare) are originea pe olecran si pe °/5 superi-
oare ale marginii posterioare a uinei. Printre cele doud capete trece nervul
ulnar.
Insertia este pe piziform si prin intermediul unor ligamente pe meta-
carpianul V si pe carligul osului cu carlig.
Inervatia este data de nervul ulnar, ceea ce reprezinta o exceptie jn
aceasta grupa.
Actiunea este de flexie_a_mainii pe antebrat si_a_antebratului pe brat.
Secundar actioneaza si ca adductor al mainii pe antebrat.

Partea profunda
(Pars profunda)

Este reprezentata, in special, de muschii flexori situati tn straturile II si

lil. Muschii partii profunde sunt reprezentati de: flexorul superficial al degetelor,
flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui si patratul pronator. Ten-
doanele muschilor flexori, din acest strat, trec pe sub retinaculul flexorilor
(Retinacum musculorum flexorum).

42
 Muschiul flexor superficial al degetelor (M. flexor digitorum su-
perticialis) (eng. flexor digitorum superficialis muscle, fr. muscle fléchisseur
superficiel des doigts, germ. Musculus flexor digitorum superficialis, ober-
flachlicher Fingerbeuger, mag. feltiletes ujjhajlit6 izom) este un muschi relativ
profund (stratul Il), care are doua capete:
- capul humeroulnar (Caput humerouinare) are originea pe epicon-
dilul medial al humerusului si pe apofiza coronoida a ulnei.
- capul radial (Caput radiale) are originea pe radius, in ‘/3 mijlocie a

fetei laterale, de-a lungul unei linii oblice, situata sub insertia muschiului ro-
tund pronator. Intre cele doud capete se formeazA un arc tendinos, pe sub
care trece artera ulnara si nervul median.
Insertia se face prin patru tendoane bifurcate pe falanga mijlocie a
degetelor II-V. Printre capetele bifurcate de insertie trec tendoanele muschiului
flexor profund al degetelor. Atat tendoanele muschiului flexor superficial, cat
si cele ale musgchiului flexor profund al degetelor trec pe sub retinaculul
muschilor flexori (Retinaculum musculorum flexorum). inainte de a trece pe
sub retinaculul flexorilor, tendoanele Ill gi Il ale muschiului flexor superficial al
degetelor se incrucigeaza formand chiazma tendinoasa (Chiasma tendinum).
Ordinea tendoanelor flexorului superficial, dinspre lateral spre medial,
in % inferioara a antebrajului este Ill, Il, IV, V.
Inervatia este asigurata de nervul median.
Actiunea este de flexie a falangei mijlocii pe falanga proximala, a
degetelor Il-V pe palma si a palmei pe antebrat.

Miuschiul flexor profund al degetelor (M. flexor digitorum profun-

dus) (eng. flexor digitorum profundus muscle, fr. muscle fléchisseur profond
des doigts, germ. Musculus flexor digitorum profundus, tiefer Fingerbeuger,
mag. mély ujjakat hajlito izom) este situat mai profund (stratul Ill) decat prece-
dentul.

43
 Originea este situata pe fata anterioara a ulnei (circa 7/3 superioare) si
pe membrana interosoasa alaturata.
Insertia se face prin intermediul a patru tendoane, pe falanga distala a
degetelor [I-V. Tendoanele flexorului profund sunt situate mai aproape de pia-
nul osos falangian si trec printre tendoanele bifurcate ale flexorului superficial.
inervatia este asigurata de nervul median (II-III) si nervul uinar (IV-V).
Actiunea esie de flexie a falangei distale pe cea mijlocie, a falangei
mijlocii pe cea proximala, a degetelor II-V pe paima si a paimei pe antebrat.

Muschiul flexor lung al policelui (M. flexor pollicis longus) (eng.

flexor pollicis longus muscle, fr. muscle long fléchisseur du pouce, germ. Mus-
culus flexor pollicis longus, langer Daumenbeuger, mag. hosszti hivelykujj-
hajlito izom) este un muschi semipenat, profund (stratul Ill).
Originea este pe radius, pe fata anterioara, in ‘/; mijlocie.
Insertia este pe falanga distala a policelui.
Inervatia este data de nervul median (nervul interosos anterior).
Actiunea este de flexie a falangei distale pe falanga proximala, a poli-
celui pe palma si a palmei pe antebrat.

Muschiul patratul pronator (M. pronator quadratus) (eng. pronator

quadratus muscle, fr. muscle carré pronateur, germ. Musculus pronator qua-
dratus, viereckiger Einwartsdreher, mag. négyszégi csavard izom) este un
muschi situat in partea inferioara a antebratului, profund (stratul III).
Originea este pe fata anterioara a ulnei pe % inferioard. Insertia este
pe fata anterioara a radiusului pe % inferioara. inervatia este data de nervul
median (nervul interosos anterior).
Actiunea este de pronatie a antebratului.

44
 COMPARTIMENTUL POSTERIOR (EXTENSOR) AL ANTEBRATULUI
(Compartimentum antebrachii posterius/extensorum)

Acest compartiment cuprinde: anconeul, extensorul degetelor, extensorul in-

dexului, extensorul degetului mic, extensorul ulnar al carpului, supinatorul, ab-
ductorul lung al policelui, extensorul scurt si lung al policelui. Tendoanele ex-
tensorilor degetelor sunt acoperite de retinaculul extensorilor (Retinacum mus-

culorum extensorum). Compartimentul posterior prezinté o parte distincta si

anume partea laterala sau radiala (Pars lateralis/radialis) care cuprinde:
brahioradialul gi extensorii lung si scurt radiali ai carpului.

Muschiul anconeu (M. anconeus) (eng. anconeus muscle, fr. muscle

anconé, germ. Musculus ancon(a)eus, Ellenbogenhéckermuskel, mag. k6ny6k-

izom) este un muschi superficial, de forma triunghiulara, cu varful la epicondi-
lul lateral si baza pe extremitatea superioara a ulnei. Muschiul este situat pos-
terior de articulatia cotului.
Originea este pe epicondilul lateral al humerusului. Insertia este pe ole-
cran si pe fata posterioara a ulnei. Inervatia este asiguraté de nervul radial.
Actiunea este de extensie a antebratului pe brat. Muschiul anconeu face
si o usoara abductie a antebratului (ulnei), cand acesta este fn pronatie.
(gr. ankon = cot)

Muschiul extensor al degetelor (M. extensor digitorum) (eng.

extensor digitorum muscle, fr. muscle extenseur des doigts, germ. Musculus
extensor digitorum, Fingerstrecker, mag. ujjakat feszité izom) este un muschi
superficial, din categoria epicondilienilor laterali.
Originea este pe epicondilul lateral al humerusului, in partea inferioara
a acestuia. Insertia se face prin patru tendoane aplatizate pe baza falangelor
mijlocii si distale ale degetelor Il-V. Cele patru tendoane sunt unite intre ele

45
prin conexiunea intertendinoasa (Connexus intertendinei). Aceasta conexiune
se realizeaza la nivelul '/; distale a metacarpienelor.
Inervatia — nervul interosos posterior (n. radial).
Actiunea este de extensie a degetelor II-V.

Muschiul extensor al degetului mic (M. extensor digiti minimi)

(eng. extensor digiti minimi muscle, fr. muscle extenseur du petit doigt, germ.
Musculus extensor digiti minimi, Kleinfingerstrecker, mag. kisujjfeszité izom)
este tot un muschi superficial, din grupa epicondilienilor laterali. Este un
muschi atasat de muschiul extensor al degetelor. Originea este pe epicondilul
lateral al humerusului, medial de precedentul. Insertia este pe partea dorsala
a falangelor degetului mic. Inervatia nervul interosos posterior (n. radial).
Actiunea este de extensie a degetuluiv.

Muschiul extensor ulnar al carpului (M. extensor carpi ulnaris)

(eng. extensor carpi ulnaris muscle, fr. muscle extenseur ulnaire du carpe,
germ. Musculus extensor carpi ulnaris, ellenseitiger Handstrecker, mag. sing-
csonti csuklofeszit6 izom) este situat medial de extensorul degetului mic. Este
un muschi superficial si are doud capete de origine:
- capul humeral (Caput humerale) are originea pe epicondilul lateral
al humerusului.
- capul ulnar (Caput ulnare) are o origine liniara, oblicd, partial comuna
cu a capului ulnar al muschiului flexor ulnar al carpului. Aceasta origine este
situaté pe marginea posterioara a ulnei, intre insertia anconeului si originea
muschiului abductor lung al policelui.
Insertia este pe baza metacarpianului V.
Inervatia — nervul interosos posterior (n. radial).
Actiunea este de extensie si de usoara adductie a mainii.

46
 Muschiul supinator (M. supinator) (eng. supinator muscle, fr. muscle
supinateur, germ. Musculus supinator, Auswartsdreher, mag. hanyint6é alkari
izom) este un mugchi profund, situat in "/s superioara a antebratului.
Originea se face prin doua fascicule, unul humeroradial si altul ulnar.
Fasciculul humeroradial este superficial si porneste de pe epicondilul lateral si
de pe ligamentele colaieral lateral si inelar. Fasciculul ulnar este mai profund
si porneste de pe creasta supinatorului. Intre aceste fascicule se formeaza
,canalul supinatorului* prin care trece ramura profunda a nervului radial.
Insertia este pe fata anterioara si laterala a radiusului, in ‘/5 superioara.
Inervatia — nervul interosos posterior (n. radial).
Actiunea este de supinatie a antebratului.

Muschiul abductor lung al policelui (M. abductor pollicis longus)

(eng. abductor pollicis longus muscle, fr. muscle long abducteur du pouce, germ.
Musculus abductor pollicis longus, ianger Daumenspreizer, mag. hosszti hil-
velykujjtavolita izom) este un muschi situat profund. Formeaza un grup oblic,
impreuna cu muschiul extensor scurt al policelui. Originea este pe ‘/5 mijlocie
a fetei posterioare a ulnei si a radiusului, precum si pe membrana interosoasa
corespunzaitoare. Insertia esie pe partea laterala a bazei primului metacarpian.
Inervatia este data de nervul radial. Actiunea este de abductie a mainii si poli-
celui si secundar de extensie a mainii si a policelui.

Muschiul extensor scurt al policelui (M. extensor pollicis brevis)

sau muschiul Pozzi ' (eng. extensor pollicis brevis muscle, fr. muscle court
extenseur du pouce, germ. Musculus extensor pollicis brevis, kurzer Daumen-
strecker, mag. révid hiivelykujjfeszit6 izom) este tot un muschi profund, care
insoteste muschiul abductor lung al policelui.

' POZZI Samuel Jean. (1846-1918) anatomist si ginecolog francez.

47
 Originea este pe fata posterioara a radiusului, sub originea abductorului
lung al policelui.
Insertia este pe partea dorsala a falangei proximele a policelui.
inervatia — nervul radial.

Actiunea este comuna cu a abductorului lung al policelui.

Muschiul extensor lung al policelui (M. extensor pollicis longus)

(eng. extensor pollicis longus muscle, fr. extensor pollicis longus muscle, germ.
Musculus extensor pollicis longus, langer Daumenstrecker, mag. hosszt
hiivelykujjfeszit6 izom) este un muschi profund, care formeaza un grup im-
preuna cu muschiul extensor al indicelui.
Originea este pe fafa posterioara a ulnei ('/3 mijlocie) si pe membrana
interosoasa adiacenta, sub originea muschiului extensor ulnar al carpului.
Insertia este pe baza falangei distale a policelui.
Inervatia — nervul radial.
Actiunea este de extensie a policelui.

Muschiul extensor al indicelui (M. extensor indicis) (eng. extensor

indicis muscle, fr. muscle extenseur de I'index, germ. Musculus extensor indi-
cis, Zeigefingerstrecker, mag. musculus extensor indicis) este situat imediat
medial de precedentul. Originea este pe fata posterioara a ulnei (/s inferioara)
$i pe membrana interosoasa adiacenta, sub originea muschiului extensor lung
al policelui.
Insertia se face pe fata posterioara a indicelui.
Inervatia — nervul radial.
Actiunea este de extensie a indicelui.

48
 Partea laterala sau radiala
(Pars lateralis/radialis)

Este o parie distincta a compartimentului posterior al antebratului. Ea

cuprinde: brahioradialul si extensorii lung $i scurt radiali ai carpului.

Muschiul brahioradial (M. brachioradialis) (eng. brachioradialis, fr.

muscle brachio-radial, germ. Musculus brachioradialis, Oberarmspeichen-
muskel, mag. musculus brachioradialis) este un muschi superficial, situat tn
partea laterala a antebratului. Muschiul trece anterior de articulatia cotului.
Originea este pe creasta supaepicondiliana lateraia a humerusului. Insertia
este pe creasta suprastiloidiana a radiusului. Inervatia — nervul radial. Actiunea
principala este de flexie a antebratului pe brat. Cu antebratul in pronatie face
o ugoara supinatie, iar cu antebratul in supinatie efectueazd o mica pronatie.

Muschiul extensor lung radial al carpului (M. extensor carpi

radialis longus) (eng. extensor carpi radialis longus muscie, fr. muscle long
extenseur radial du carpe, germ. Musculus extensor carpi radialis longus,
langer speichenseitiger Handstrecker, mag. hosszu orsécsonti csukléfeszité
izom) este situat medial de precedentul.
Originea este pe creasta supraepicondiliana lateral4 a humerusului,
inferior de brahioradial. Insertia este pe baza metacarpianului II. Inervatia —
nervul radial. Actiunea este de extensie si de abductie a mAainii pe antebrat.

Muschiul extensor scurt radial al carpului (M. extensor carpi

radialis brevis) (eng. extensor carpi radialis brevis muscle, fr. muscle court
extenseur radial du carpe, germ. Musculus extensor carpi radialis brevis,
kurzer speichenseitiger Handstrecker, mag. rdévid orsdécsonti csukléfeszité
izom) este situat medial de precedentul.

49
 Originea este pe epicondilul lateral al humerusului.
Insertia este pe baza metacarpianului HI.
Inervatia — nervul radial (ramura profunda).
Actiunea este de extensie si de abductie a mainii pe antebrat.

Muschii mainii sunt muschi scurti, care se clasifica in muschii

tenarului, muschii hipotenarului gi muschii lojei centrale a palmei.

TENARUL
(Thenar/Eminentia thenaris)

Tenarul (eng. thenar eminence, fr. @minence thénar, germ. Thenar,

mag. hivelykujj izomparnaja) este cea mai mare proeminenta a palmei, situata
in partea laterala si proximala a acesteia. Este formata din urmatorii muschi:
abductorul scurt al policelui, flexorul scurt al policeiui, oponentul policelui si
adductorul policelui.
(gr. thenar = palma)

fuschiul abductor scurt al policelui (MM. abductor pollicis brevis)

(eng. abductor pollicis brevis muscle, fr. muscle court abducteur du pouce,
germ. Musculus abductor pollicis brevis, kurzer Daumenspreizer, mag. révid
htivelykujj-tavolit6 izom) este situat superficial la nivelul tenarului.
Originea este pe tuberculul scafoidului si pe retinaculul flexorilor.
Insertia este pe partea laterala a falangei proximale a policelui.
Inervatia — nervul median.
Actiunea este de abductie a policelui.

50
 Muschiul flexor scurt al policelui (M. flexor pollicis brevis) (eng.
flexor pollicis brevis muscle, fr. muscle court fléchisseur du pouce, germ. Mus-
culus flexor pollicis brevis, kurzer Daumenbeuger, mag. révid hivelykujj-
hajlité izom) este situat sub mugchiul abductor scurt al policelui.
Are doud capete de origine, printre care trece tendonul flexorului lung
al policelui:
- eapul superficial (Caput superficiale) cu originea pe retinaculul
flexorilor.
- capul profund (Caput profundum) are originea pe metacarpianul I.
Insertia este pe baza falangei proximale a policelui.
Inervatia - capului superficial — nervul median,
- capului profund — nervul ulnar.
Actiunea este de flexie a policelui.

Muschiul opozant al policelui (M. opponens pollicis) (eng. oppo-

nens pollicis muscle, fr. muscle opposant du pouce, germ. Musculus opponens
pollicis, Gegensteller des Daumens, mag. hlvelykujj-szembefordité izom) este
situat sub capul superficial al flexorul scurt.
Originea este pe trapez si retinaculul flexorilor.
Insertia este pe intreaga lungime a fetei anterioare a metacarpianului I.
Inervatia — nervul median.
Actiunea este de opozitie a policelui.

Muschiul adductor al policelui (M. adductor pollicis) (eng. adduc-

tor pollicis muscle, fr. muscle adducteur du pouce, germ. Musculus adductor
pollicis, Daumenheranzieher, mag. havelykujj-k6ézelité izom) este situat cel
mai profund, la nivelul tenarului. Are doua capete de arigine:

51
 - capul oblic (Caput obliquum) isi are originea in principal pe capitat.
- capul transvers (Caput transversum) este situat cel mai profund si
isi are originea pe fata palmara a corpului metacarpianului Ill.
Insertia se face pe partea mediala a bazei falangei proximale a policelui.
Inervatia — nervul ulnar. Actiunea este de adductie a policelui. Participa sila
miscarea de opozitie.

HIPOTENARUL
(Hypothenar/Eminentia hypothenaris)

Hipotenarul (eng. hypothenar muscles, fr. €minence hypothénar, germ.

Hypothenar, mag. kisujjparna) este o proeminenta mai stearsA decat tenarul,
situata in partea mediala si proximala a palmei. Este formata din urmatorii
muschi: palmarul scurt, abductorul degetului mic, opozantul degetului mic si
flexorul scurt al degetului mic.

Muschiul palmar scurt (M. palmaris brevis) (eng. palmaris brevis

muscle, fr. muscle court palmaire, germ. Musculus palmaris brevis, kurzer
Hohihandmuskel, mag. révid tenyérizom) este un muschi cutanat cu originea
pe partea mediala a aponevrozei palmare (Aponeurosis palmaris) si insertia
la nivelul pielii hipotenarului.
Inervatia este asigurata de nervul ulnar.
Actiunea este de incretire a pielii hipotenarului.

Muschiul abductor al degetului mic (M. abductor digiti minimi)

(eng. abductor digiti minimi muscle of hand, fr. muscle abducteur du petit doigt,
muscle abducteur de fauriculaire, gerrn. Musculus abductor digiti minimi (Hand),
mag. kisujjtavolit6 izom (kéz)) este un mugschi superficial, dar situat sub pal-
marul scurt.
Originea este pe osul piziform si pe ligamentul pisohamat.

52
 insertia - pe partea mediala a bazei falangei proximale a degetului V.
Inervatia ~ nervul ulnar (ramura profunda).
Actiunea este de abductie a degetului mic.

Muschiul opozant al degetului mic (M. opponens digiti minimi)

(eng. opponens digiti minimi muscle of hand, fr. muscle opposant du petit
doigt, germ. Musculus opponens digiti minimi (Hand), Kleinfingergegensteller,
mag. kisujjat szembe-fordit6 izom) este un muschi profund, situat sub mus-
chiul abductor al degetului mic.
Originea este pe carligul osului cu carlig si pe retinaculul flexorilor.
Insertia este pe partea mediala a corpului metacarpianului V.
Inervatia — nervul ulnar (ramura profunda).
Actiunea esie de a duce hipotenarul spre cenirul palmei, ajutand fa
formarea unei depresiuni (cupe) la nivelul palmei. Este un fel de opozitie a
degetului mic.

Muschiul flexor scurt al degetului mic (M. flexor digiti minimi bre-
vis) (eng. flexor digiti minimi brevis muscle (hand), fr. muscle court fléchisseur
du petit doigt, germ. Musculus flexor digiti minimi brevis, kurzer Kleinfinger-
beuger, mag. révid hiivelykujjhajlito izom (kéz)) este un muschi profund, situat
jin acelasi plan cu opozantul, dar ceva mai distal decat acesta.
Originea este pe carligul osului cu carlig si pe retinaculul flexorilor.
Insertia este pe partea mediala a bazei falangei proximale a degetului V.
Inervatia — nervul ulnar (ramura profunda).
Actiunea este de flexie a degetului mic.

53
 MUSCHII LOJEI CENTRALE A PALME!
Sunt: lombricalii, interosogii palmari si interososii dorsall.

Muschii lombricali (Mm. lumbricales) (eng. lumbricals of the hand,

fr. muscles lombricaux de la main, germ. Musculi tumbricales manus, wurm-

férmige Handmuskeln, mag. kéz giliszta izmai) sunt muschi fuziformi, in nu-
mar de patru, care se insera pe tendoanele altor muschi. Primii doi au un sin-
gur cap de origine, iar ceilalti doi au doua capete de origine.
Originea mugchilor lombricali | si Il este pe partea laterala a tendoa-
nelor II si [ll ale flexorului profund al degetelor.
Originea muschiului lombrical Ill este pe partea mediala a tendonului
lil si pe partea laterala a tendonului IV. Muschiul este situat intre tendoanele
lil si IV ale flexorului profund al degetelor.
Originea muschiului lombrical IV este pe partea mediald a tendonului
IV si pe partea Jaterala a tendonului V. Muschiul este situat intre tendoanele
IV si V ale flexorului profund al degetelor.
Insertia este pe partea laterala a tendoanelor II-V ale muschiului
extensor al degetelor.
Inervatia — muschilor lombricali | si Il — nervul median.
— muschilor lombricali Ill si !'V — nervul ulnar.
Actiunea este de flexie a falangei proximale si de extensie a falangelor
mijlocie si distala.
(lat lumbricus-i = rama)

fMuschii interososi palmari (Mm. interossei palmares) (eng. palmar

(volar) interossei muscles, fr. muscles interosseux paimaires, germ. Musculi
interossei palmares, mag. musculi interossei palmares) sunt in numar de trei
gi ocupa spatiile interosoase metacarpiene II, Ill si IV. Sunt muschi adductori
ai degeteior si sunt inervati de nervul ulnar.

54
 Primul interosos palmar are originea pe partea mediala a metacarpia-
nului Il si insertia pe partea mediala a bazei falangei proximale a degetului II.
Al doilea interosos palmar are originea pe partea lateral4 a metacar-
pianului IV si insertia pe partea laterald a bazei falangei proximale a degetu-
iui IV.
Al treilea interosos palmar are originea pe partea lateralA a metacar-
pianului V si insertia pe pariea laterala a bazei falangei proximale a degetului
V.

Muschii interososi dorsali (Mm. interossei dorsales) (eng. dorsal

interossei of the hand, fr. muscles interosseux dorsaux de fa main, germ.
Musculi interossei dorsales, mag. musculi interossei dorsales) sunt in numar
de patru si ocupa toate spatiile interosoase metacarpiene. Au cate douad
capete de origine, care se prind pe fetele ce marginesc respectivul spatiu
interosos. Insertia primilor doi se face pe partea laterala a tendoanelor II si lif
ale extensorului degetelor. insertia ultimilor doi se face pe partea mediala a
tendoanelor Ill si NV. Remarcém ca pe tendonul ill al extensorului degetelor
se insera doi muschi interososi dorsali II si Ill, a cdror actiune este contrara.
Sunt muschi abductori ai degetelor Il, (Ill) si IV sunt inervati de nervul ulnar.

55
 FASCIILE MEMBRULUI SUPERIOR
(Fasciae membri superioris)

Fasciile membrului superior invelesc muschii, formeazaé septuri inter-

musculare si retinacule

La nivelul umarului se gasesc urmatoarele formatiuni fasciale:

- fascia deltoida (Fascia deltoidea) este fascia care acopera muschiul
deltoid. Fascia deltoida este continuarea fasciei bratului si se continua
superior cu fascia cervicala.
- fascia axilara (Fascia axillaris) este 0 continuare a fasciei toracice,
dar si a fasciei bratului. Fascia axilara acopera fosa axilara si este aderenta la
tegument. Totodata fascia axilara este suspendata de fascia clavipectorala si
de fascia peciorala prin ligamentul suspensor al axilei (Lig. suspensorium
axillae) a lui Gérdy ' si Campbell *. Acest ligament contribuie la pastrarea
formei axilei.

La nivelul bratului se gasesc urmatoarele formatiuni fasciale:

- fascia bratului (Fascia brachii) este fascia care acopera muschii
bratului.
- septul intermuscular lateral al bratului (Septum intermusculare
brachii laterale) separa compartimentul muscular anterior al bratului, mai
exact muschiul brahial, de compartimentul muscular posterior, mai exact
muschiul triceps brahial. Septul lateral se fixeazA pe marginea laterala a hu-
merusului.
- septul intermuscular medial al bratului (Septum intermusculare
brachii mediale) separa tot compartimentul muscular anterior al bratului si
manunchiul vasculonervos al bratului, de compartimentul muscular posterior.

1 GERDY Pierre Nicolas. (1797-1856) chirurg francez.

2 CAMPBELL William F. (1863-1926) chirurg american.

57
 La nivelul antebratului se gasesc urmatoarele formatiuni fasciale:
- fascia antebratului (Fascia antebrachii) este fascia care acopera
muschii antebratului.
La nivelul gatului mdainii si a mainii se gdsesc urmatoarele formatiuni
fasciale si retinacule:
- retinaculul muschilor extensori (Retinaculum musculorum exten-
sorum) este o bandeleta transversala posterioarda, situaté proximal de articu-
latia radiocarpiana, care trece peste tendoanele muschilor externsori ai mainii.
Participa la formarea tunelelor carpiene posierioare.
- retinaculul muschilor flexori (Retinaculum musculorum flexorum)
este o bandeleta fibroasa anterioara, situata distal de articulatia radiocarpiana,
care trece peste tendoanele muschilor flexori ai mainii. Retinaculul flexorilor
participa la formarea canalului carpian (Canalis carpi) si a canalului ulnar
(Canalis ulnaris) a \ui Guyon *.
- aponevroza palmara (Aponeurosis palmaris) este portiunea intarita a
fasciei mainii. Aparent este o continuare in evantai, a tendonului muschiului
palmar lung. Are o forma triunghiulara, cu varful spre antebrat si care se im-
parte in fascicule pentru degetele |I-V. Aceste fascicule sunt unite intre ele de
fascicule transversale (Fasciculi transversi) situate proximal si de ligamen-
tul metacarpian transvers superficial (Lig. metacarpale transversum super-
ficiale) sau fibrele lui Gérdy 7, situat distal.
- fascia dosului mainii (Fascia dorsalis manus) este fascia de invelis
extern a dosului mainii. Este continuarea fasciei antebratului.

' GUYON Felix Jean Casimir (1831-!920) chirurg urolog francez.

2 GERDY Pierre Nicolas. (1797-1856) chirurg si anatomist francez.

58
 TECILE TENDINOASE ALE MEMBRULUI SUPERIOR
(Vaginae tendinum membri superioris)

O mare parte din tendoanele muschilor membrului superior sunt inve-

lite in teci tendinoase, pentru a fi protejate. Tecile, de forma unui manson, in-
velesc portiunile paraarticulare ale tendoanelor sau cele cu tendinta la frecare
mare. Tecile tendinoase, din punct de vedere structural seaman cu septurile
intermusculare. {n interiorul lor se gAsesc teci sinoviale. Mai exista si tecile fi-
broase care gi ele cuprind teci sinoviale. intre tendon si teaca sinoviala se tn-
terpune o cantitate redusa de lichid sinovial. Tecile tendinoase sunt anexe ale
muschilor. Totodata, tecile tendinoase, impreuna cu structurile osteoarticulare
pe langa care se afla, formeaza niste compartimente osteofibroase. Toate te-
cile tendinoase ale membrului superior se gasesc in regiunile carpiene si ale
mainii, cu o exceptie si anume teaca tendinoasa intertuberculara (Vagina
tendinis intertubercularis). Aceastaé teaca inconjoara capul lung al bicepsului,
pe parcursul traiectului intertubercular, fiind o dependenta a capsulei articulare a
umarului.

Tecile tendinoase carpiene (Vaginae tendinum carpales) se

gasesc alat pe fata palmara, cat si pe fata dorsalé a mainii.

Tecile tendinoase carpiene palmare (Vaginae tendinum carpales

palmares) se gasesc pe fata palmara a mainil. impart canalul carpian tn trei
compartimente si protejeaza tendoanele flexorilor mainii:
- teaca tendinoasa a muschiului flexor radial al carpului (Vagina
tendinea musculi flexoris carpi radialis) este situata cel mai lateral, fiind cea
mai scurta si mai ingusta teaca.
- teaca tendinoasa a muschiului flexor lung al policelui (Vagina
tendinea musculi flexoris pollicis longi) sau bursa _radiala inveleste tendonul
flexorului lung al policelui, la trecerea acestuia prin canalul carpian. Ea se
continua cu teaca sinoviala a policelui.

59
 - teaca tendinoasa comuna a muschilor flexori (Vagina communis
tendinum musculorum flexorum) sau bursa ulnara inveleste cele opt tendoane
ale flexorilor superficial si profund, destinate degetelor Il-V, la trecerea aces-
tora prin canalul carpian. Aceasta teaca se continua cu teaca sinoviald a de-
getului V.

Tecile tendinoase carpiene dorsale (Vaginae tendinum carpales

dorsales) se gasesc pe fata dorsal a mAinii. Impreuna cu retinaculul extensorilor
determina sase compartimente si protejeaza tendoanele extensorilor mainii:
- teaca tendincasa a muschilor abductor lung si extensor scurt ai
policelui (Vagina tendinum musculorum abductoris longi et extensoris pollicis
brevis) inveleste tendoanele abductorului lung si extensorului scurt ai policelui
si formeaza tunelul carpian dorsal |, situat cel mai lateral.
- teaca tendinoasa a muschilor extensori radiali ai carpului (Vagina
tendinum musculorum extensorum carpi radialium) inveleste tendoanele ex-
tensorilor lung si scurt radiali ai carpului si formeaza tunelul carpian dorsal Il.
- teaca tendinoasa a muschiului extensor lung al policelui (Vagina
tendinum musculi extensoris pollicis longi) inveleste tendonul extensorului jung
al policelui si formeaza tunelul carpian dorsal III.
- teaca tendinoasa a muschilor extensori ai degetelor si extensor
al indicelui (Vagina tendinum musculorum extensoris digitorum et extensoris
indicis) inveleste tendoanele extensorului degetelor si tendonul extensorului
indicelui $i formeaza tunelul carpian dorsal IV.
- teaca tendinoasa a muschiului extensor scurt al degetului mic (Va-
gina tendinum musculi extensoris digiti minimi brevis) inveleste tendonul exten-
sorulul degetului mic si formeaza tunelul carpian dorsal V.
- teaca tendinoasa a muschiului extensori ulnar al carpului (Va-
gina tendinum musculi extensoris carpi ulnaris) inveleste tendonul extenso-
rului ulnar al carpului si formeaza tunelul carpian dorsal VI.

60
 Tecile fibroase ale degetelor mainii (Vaginae fibrose digitorum
manus) sunt mangoane fibroase care invelesc tendoanele flexorilor superfi-
cial si profund, respectiv tendonul flexorului lung al policelui. Fibrele care al-
catuiesc aceasta teaca sunt formate din doua structuri:
- partea inelara a tecii fibroase (Pars anularis vaginae fibrosae) sau
ligamentul_inelar al degetelor este formata din fibre circulare care acoperA
tendoanele flexorilor degetelor, in dreptul articulatiilor metacarpofalangiene si
interfalangiene.
- partea incrucisata a tecii fibroase (Pars cruciformis vaginae fibro-
sae) sau ligamentul incrucisat al degetelor este formata din fibre oblice care
se incrucigeaza in forma de X si acopera tendoanele flexorilor degetelor, fn
dreptul corpurilor falangelor proximale si mijlocii.

Tecile sinoviale ale degetelor mainii (Vaginae synoviales digito-

rum manus) sunt mansoane sinoviale care invelesc tendoanele flexorilor su-
perficial si profund, respectiv tendonul flexorului lung al policelui. Aceste teci
sinoviale invelesc complet tendonul cu exceptia mezotendonului. Mezotendo-
nul face legatura intre periost si tendonul aflat in teaca sinoviala. La acest
nivel, mezotendonul este reprezentat de legatura tendinoasa (Vincula
tendinum) sau fraul — frenulum — sinovial.
Legaturile tendinoase sunt de doua feluri:
- legatura lunga (Vinculum longum),
- legatura scurta (Vinculum breve),
(lat. vinc(u)lum-i = legatura, lant)

61
 ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR
(Arteriae membri superioris)

Sunt reprezentate de artera axilara, artera brahiala si ramurile ei ter-

minale: artera radiala si artera ulnara.

Artera axilara (A. axillaris) (eng. axillary artery, fr. artére axillaire,
germ. Arteria axillaris, Achselarterie, mag. hénaljverdér) este principala artera
care se indreapta spre membrul superior. Artera axilara este continuarea ar-
terei subclaviculare. Limita dintre ele este reprezentaté de marginea anteroin-
ferioara a claviculei. Artera axilaraé are mai multe rarmmuri pentru peretele tora-
cic, dar vascularizeaz4 si membrul superior. in raport cu muschiul pectoral
mic, artera axilara are mai multe segmente: clavipectoral, retropectoral si
postpectoral. Ramurile arterei axilare sunt:
- ramurile subscapulare (Rr. subscapulares) sunt ramuri scurte care
se desprind in fosa axilara si se indreapta direct spre muschiul subscapular.
Se desprind din segmentul clavipectoral. A nu se confunda cu artera sub-
scapulara, care se desprinde din segmentul retropectoral al aceleiasi artere.
- artera toracicaé superioara (A. thoracica superior) participa la vascu-
larizatia portiunii superioare a exotoracelui. Apartine segmentului clavipectoral.
- artera toracoacromiala (A. thoracoacromialis) este urmatoarea ra-
mura a arterei axilare, care se desprinde din segmentul retropectoral. Aceasta
artera se ramifica in:
- ramura acromiala (R. acromialis) se anastomozeaza cu ra-
mura acromiala a arterei suprascapulare si formeazd refeaua acro-
miala (Rete acromialis).
- ramura Claviculara (R clavicularis) se distribuie muschiului
subclavicular.
- ramura deltoidiana (R. deltoideus) se distribuie mugchiului
deltoid.

63
 - ramurile pectorale (Rr. pecforales) sunt situate intre muschii
peciorali, pe care fi vascularizeaza si in plus se distribuie si sanului la
femeie.
- artera toracica laterala (A. thoracica lateralis) este tot o ramura a
arterei axilare care se desprinde din segmentul retropectoral si participa la
vascularizatia peretelui lateral al exotoracelui $i a portiunii laterale a sAnului prin
ramurile mamare laterale (Rr. mammarii laterales).
- artera subscapulara (A. subscapularis) se desprinde din segmentul
postpectoral si dupa un scurt traiect se divide in:
- artera toracodorsala (A. thoracodorsalis) se distribuie mus-
chiului marele dorsal.
- artera circumflexa a scapulei (A. circumflexa scapulae)
trece prin hiatul axilar medial si se distribuie muschilor spatelui din re-
giunea scapulara. Aceasta artera participa la formarea cercului arteri-
al periscapular.
- artera circumflexa humerala posterioara (A. circumflexa humeri
posterior) se desprinde din segmentul postpectoral. Trece impreuna cu nervul
axilar prin hiatul axilar lateral. Este principala artera a regiunii deltoidiene. For-
meaza fn jurul gatului humerusului o anastomoza cu artera circumflex hume-
rala anterioara.
- artera circumflexa humerala anterioara (A. circumflexa humeri an-
terior) se distribuie articulatiei umarului, dar si muschilor biceps brahial, cora-
cobrahial si deltoid.

Artera brahiala (A. brahialis) (eng. brachial artery, fr. artére brachiale
ou humérale, germ. Arteria brachialis, Oberarmarterie, mag. arteria brachialis)
este principala artera a bratului. Continua artera axilara, de care este delimi-
tata de marginea infericara a muschiului pectoral mare. Pe brat coboarda verti-
cal, in santul bicipital medial. Este insotita de doua vene brahiale si de nervul

64
median. Corespunzator plicii cotului, artera brahiala se bifurca in ramurile sa-
le terminale: artera radiala si artera ulnara. Emite urmatoarele ramuri:
Artera profunda a bratului (A. profunda brachii) este principala ra-
mura a arterei brahiale. Se desprinde tn partea superioara a bratului, in san-

tul bicipital medial, strabate septul intermuscular medial si trece in regiunea

brahiala posterioara. Strabate santul nervului radial si apoi se imparte in ra-
murile ei terminale. Artera brahiala profunda are urmatoarele ramuri:
- arterele nutritive ale humerusului (Aa. nutriciae/nutrientes
humer) patrund in interiorul diafizei humerusului, aproximativ la ju-
matatea acesteia, prin orificiile omonime.
- ramura deltoidiana (R. deltoideus),
- artera colaterala mijlocie (A. collateralis media) este ramura
terminala mediala. Se desprinde in santul radial si patrunde intre capul
medial si cel lateral al tricepsului. Participa la formarea retelei cubitale.
- artera colaterala radiala (A. collateralis radialis) este ramura
terminala laterala. Continua axul arterei profunde brahiale. Participa la
formarea retelei cubitale.
Artera colaterala ulnara superioara (A. collateralis ulnaris superior)
este ramura colaterala a arterei brahiale. Se poate desprinde si din artera bra-
hiala profunda. Se desprinde la jumatatea bratului. Dupa desprindere trece
posterior, prin septul intermuscular medial si participa la vascularizarea capu-
lui medial al tricepsului si la formarea retelei cubitale. De regula insoteste ner-
vul ulnar.
Artera colaterala ulnara inferioara (A. collateralis ulnaris inferior)
este ramura colaterala a arterei brahiale, care se desprinde in apropierea epi-
fizei distale a humerusului. Trece si ea posterior, prin septul intermuscular si
participa la formarea retelei cubitale.

65
 Artera radiala (A. radialis) (eng. radial artery, fr. artére radiale, germ.
Arteria radialis, Speichenarterie, mag. arteria radialis) este ramura terminala
laterala a arterei brahiale. Pe antebrat este situata anterior, relativ superficial
si are un traiect aproape rectiliniu. Trece superfial de muschiul rotund pronator
si se ageaza in ,santul pulsului*, intre muschii brahioradial si flexor radial al
carpului. Trece apoi in regiunea carpiana posterioara, unde se gaseste jn
,tabachera anatomica*. Revine anterior, strabate eminenta tenariana si se
termina cu arcada palmara profunda. Artera radiala are urmdtoarele ramuri:
- artera recurenta radiala (A. recurrens radialis) se desprinde in
portiunea initial a arterei, deasupra muschiului rotund pronator. Se recurbeaza
superior si participa la formarea retelei articulare a cotului.
- artera nutritiva a radiusului (A. nutricia/nutriens radii) patrunde in
interiorul diafizei radiusului.
- ramura carpiand palmarad (R. carpalis paimaris) este o ramura
colaterala secundara, care se anastomozeaza cu ramura omonima a arterei
ulnare.
- ramura palmara superficiala (R. paimaris superficialis) este o ra-
mura colaterala principala, care trece pe deasupra retinaculului flexorilor gi
participa la formarea arcadei palmare superficiale, impreunad cu portiunea termi-
nala a arterei uinare.
- ramura carpiana dorsala (R. carpalis dorsalis) este o ramura cola-
terala secundara, care se anastomozeaza cu ramura omunima a arterei uinare
si formeaz4 arcada carpiana dorsala sau refeaua carpiand dorsala (Rete
carpale dorsalis).
Din aceasta arcada se desprind 4 arterele metacarpiene dorsale (Aa.
metacarpales dorsales), care apoi se impart in artere digitale dorsale (Aa.
digitales dorsales) pentru ultimele 7 margini de degete. Aceste artere nu ajung
la falanga distala a degetelor.

66
 - artera principala a policelui (A. princeps policis) este una din ramu-
rile terminale ale arterei radiale. Se desprinde din arcada palmara profunda si
apoi se bifurca in ramuri digitale pentru police. Este situatd in partea laterala
a primului spatiu intermetacarpian.

- artera radiala a indicelui (A. radialis indicis) este ultima ramura

termnala a arterei radiale, inainte de formarea propriu-zisd a arcadei profunde
a palmei. lriga marginea laterala a indicelui. Este situaté in partea mediala a
prmului spatiu intermetacarpian.
- arcada palmara profunda (Arcus paimaris profundus) se formeaza
profund fata de tendoanele flexorilor degetelor, din ramura terminala a arterei
radiale si ramura palmara profunda a arterei ulnare. Aceasta arcada este situata
proximal fata de arcada superficiala a palmei. Din aceasta arcada se desprind
trei artere metacarpiene palmare (Aa. metacarpales palmares) situate cores-
punzator spatiilor intermetacarpiene II-IV. Tot din arcada profunda se desprind
si ramuri perforante (Rr. perforantes), care strabat spatiile intermetacarpiene
gi se anastomozeaza cu arterele metacarpiene dorsale.

Artera ulnara (A. ulnaris) (eng. ulnar artery, fr. artére ulnaire, germ.
Arteria ulnaris, Ellenarterie, mag. arteria ulnaris) este ramura terminala media-
iA a arterei brahiale. Pe antebrat este situata anterior, relativ profund si are un
traiect incurbat spre medial. in jumatatea superioard a antebratului trece pro-
fund de muschii epicondilieni mediali, iar in jumatatea inferioara a antebratului
se gaseste intre muschiul flexor ulnar al carpului si ultimul tendon al flexorului
superficial. Trece apoi prin regiunea carpiana anterioara, unde se gaseste in
canalul ulnar. Artera ulnara ajuge pe palma, superficial de tendoanele flexorilor
degetelor si se termina cu arcada palmara superficiala. Artera ulnara are ur-
matoarele ramuri:
- artera recurenta ulnara (A. recurrens ulnaris) se desprinde in porti-
unea initiala a arterei, se recurbeaza superior si medial si dup& un scurt tra-

67
iect se imparte in doua ramuri: ramura anterioara (R. anterior) si ramura
posterioara (R. posterior). Ambele ramuri participa la formarea refelei arti-
culare a cotului (Rete articularis cubiti).
- artera nutritiva a ulnei (A. nutricia/nutriens ulnae)
- artera interosoasa comuna (A. interossea communis) este cea mai
importanta ramura colaterala a arterei ulnare. Se desprinde in partea superi-
oara a antebratului si dupa un scurt traiect se divide in:
- artera interosoasa anterioarda (A. interossea anterior) co-
boara anterior pe membrana interosoasa. La origine emite artera
insotitoare a nervului median (A. comitans nervi mediani).
- artera interosoasa posterioara (A. interossea posterior) co-
boara posierior pe membrana interosoasa. Emite artera interosoasd
recurenta (A. interossea recurrens), care participa la formarea retelei
articulare a cotului.
- ramura carpiana dorsala (R. carpalis dorsalis) este o ramura cola-
terala, care se anastomozeaza cu ramura omonima a arterei radiale si parti-
cipa la formarea arcadei carpiene dorsale.
- ramura carpiana palmara (R. carpalis palmaris) este o ramura cola-
terala, care se anastomozeaza cu ramura omonima a arterei radiale.
- ramura palmard profunda (R. palmaris profundus) este o ramura
colaterala relativ subtire, care participa la formarea arcadei palmare profunde,
impreunda cu portiunea terminala a arterei radiale.
- arcada palmara superficiala (Arcus paimaris superticialis) se for-
meaza superficial fata de tendoanele flexorilor degetelor, din ramura termi-
nala a arterei ulnare si ramura palmara superficiala a arterei radiale. Aceasta
arcada este situata distal fata de arcada profunda a paimei. Din aceasta ar-
cada se desprind trei artere digitale palmare comune (Aa. digitales palma-
res communes) situate corespunzator spatiilor intermetacarpiene II-iV. Arte-
rele digitale palmare comune se ramifica la randul lor in artere digitale pal-
mare proprii (Aa. digitales palmares propriae).

68
 VENELE MEMBRULUI SUPERIOR
(Venae membri superioris)

Venele membrului superior sunt reprezentate de sistemul venos su-

perficial si de sistemul venos profund. Venele superficiale sunt vizibile la su-
prafata pielii. Ele nu sunt insotite de artere, dar uneori sunt insotite de nervi
cutanati. Venele superficiale constitue un sistem colateral, care este in stran-
s& legatura cu sistemul profund. Sistemul venos profund insoteste arterele.
Strangerea pumnului dilata venele superficiale prin migrarea sAngelui
dinspre venele profunde. Punerea unui garou pe brat are acelasi rezultat.
Venele superficiale sunt utilizate pentru punctii venoase.
Venele superficiale ale membrului superior (Venae superficiales
membri superioris) (eng. superficial veins of upper limb, fr. veines superfi-
cielles du membre supérieur, germ. Venae superficiales membri superioris,
mag. felsé végtag felszines gytijt6éerei) igi au originea jn douda retele:
- refeaua venoasa dorsala a mainii (Rete venosum dorsale manus)
se formeaza pe dosul mainii, din anastomozarea celor trei vene metacarpi-
ene dorsale (Vv. metacarpales dorsales).
- arcada venoasa palmara supertficiala (Arcus venosus palmaris su-
perficialis) se formeaza prin anastomozarea venelor digitale palmare (Vv.
digitales palmares). Venele digitale palmare insotesc arterele digitale proprii
si chiar arterele digitale comune. De regula avem cate doud vene pentru fie-
care artera.
Venele metacarpiene dorsale se unesc intre ele si prin venele per-
forante (Vv. intercapitulares) se unesc cu arcada venoasa palmara superfi-
ciala.
Termenul de vene perforante se foloseste peniru venele care insotesc arterele perfo-
rante la nivelul coapsei (singurele nominalizate) si pentru venele care fac legdtura intre venele
superficiale gi cele profunde ale membrelor. Cel mai putin utilizat este termenul de vene perfo-
rante interdigitale. Acestea sunt situate intre capetele metacarpienelor.
(lat capitulum,-i dim. caput-is = cap).

69
 Venele superficiale de la nivelul mainii se continua cu venele cefalica,
bazilica si mediana a antebratului.

Vena cefalica (V. cephalica) (eng. cephalic vein, fr. veine céphalique,
germ. Vena cephalica, Kopfader, mag. vena cephalica) isi are originea in ju-
matatea radiala a retelei venoase dorsale, se continua in regiunea carpiana
posterioara si apoi pe marginea anierolaterala a antebratului ca vend cefalicd
antebrahiala (V. cephalica antebrachii). Vena cefalica antebrahiala este insotita
de nervul cutanat antebrahial lateral, ramura a nervului musculocutanat. Vena ur-
meaza un traiect fa limita regiunii cubitale posterioare si din nou anterior, pe
brat, in santul bicipita! lateral. Paraseste bratul si patrunde in santul deltoido-
pectoral, varsandu-se in vena axilara, imediat sub clavicula, in fosa infraclavicu-
lara a lui Mohrenheim '. in santul deltoidopectoral vena cefalicd primeste ca
afluent vena toracoacromiala (V. thoracoacromialis).
(gr. kephale = cap)
Sanjul deltoidopectoral este locul de electie pentru incanularea venei cefalice.
Uneori exista o vena cefalicd accesorie (V. cephalica accesoria), care urcé pe
partea laterala a antebratului, lateral de vena cefalica antebrahiala gi se varsa in aceasta din
urma, in apropierea cotului.

Vena bazilica (V. basilica) (eng. basilic vein, fr. veine basilique, germ.
Vena basilica, mag. vena basilica) se formeaza din jumatatea ulnara a retelei
venoase dorsale, se continua in regiunea carpiana posterioara si apoi urca pe
marginea anteromediala a antebratului ca vena bazilica antebrahiala (V. basi-
lica antebrachii). Vena bazilica antebrahiala este insotita de ramura posterioara
a nervului cutanat antebrahial medial.
Pe brat gasim vena bazilica in santul bicipital medial, ia jumatatea
caruia patrunde in profunzime si se varsa in una din venele brahiale.

' MOHRENHEIM Joseph Jakob (1750-1799) chirurg austriac stabilit in Rusia.

70
 In regiunea carpiana dorsala gasim o anastomoza importania intre vena bazilica si
vena cefalica in forma literei ,,N“.

Vena bazilica este utilizataé pentru punctiile venoase la nivelul plicii cotului.
(gr. basilikos = regal — cu sensul de cea mai importanta structura de un anumit fel)

(arab. al-baslik = inauntru)!

Vena mediana a antebrafului (V. mediana antebrachii) este o vena

situata anterior pe antebrat, in linia mediana a acestuia, fiind in general aflu-
enta venei bazilice, dar sunt posibile multiple variatii anatomice. Ea este inso-
tit4 de ramura anterioara a nervului cutanat antebrahial medial.
Vena meciana a antebratului poate lipsi sau se poate bifurca la nivelul
cotului, in vena intermediara cefalica si vena intermediara bazilica (vene ne-
nominalizate).

Tot ja nivelul cotului exista vena medianda a cotului (V mediana cubi-

ti), care are o directie oblica, de jos in sus si dinspre lateral spre medial, unind
vena cefalica a antebratului cu vena bazilica.

Venele profunde ale membrului superior (Venae profundae mem-

bri superioris) (eng. deep vein of upper limb, fr. veines profondes du membre
supérieur, germ. Venae profundae membri superioris, mag. felsé végtag mély
gyGjt6erei) isi au originea in:
- arcada venoasa palmard profunda (Arcus venosus palmaris pro-
fundus) se formeaza prin anastomozarea venelor ulnare cu venele radiale. A-
ceasta arcada, de regula dubla, insoteste arcada palmara profunda. In aceas-
ta arcada se varsa venele metacarpiene palmare (Vv. metacarpales paima-
res), vene situate distal de arcada. Proximal de arcada se afla venele inter-
osoase anterioare (Vv. interosseae anteriores) si venele interosoase pos-
terioare (Vv. interosseae posteriores), care $i ele se varsa in aceasta arcada.

71
 Venele radiale (W. radiales) sunt in numar de doua si insotesc
artera radiala.

Venele ulnare (W. ulnares) sunt si ele in numar de doua si insotesc

artera ulnara. Venele ulnare se unesc cu Cele radiale si formeaza venele
brahiale.

Venele brahiale (Vv. brahiales) sunt in numar de doua si insotesc

artera brahiala. intr-una din aceste vene se varsA vena bazilica. Cele doua
vene brahiale se unesc si formeazaé vena axilara.

Vena axilara (V. axillaris) este cea mai importanté vena profunda a
membrului superior. Este un vas unic, care continua venele brahiale. Insoteste
artera axilara. La nivelul claviculei se continua cu vena subclaviculara (V.
subclavia).
Vena axilara primeste mai multi afluenti, cei mai multi fiind de la nive-
lul trunchiului. Pentru afluentii tronculari ai venei axilare vezi Topografia trun-
chiului. De la membrul superior, in afara de vena cefalica primeste:
- vena circumflexa humerald posterioara (V. circumflexa humeri
posterior) insoteste artera omonima si nervul axilar. Aceasta vena trece pos-
terior de gatul humerusului, prin spatiul birondohumerotricipital si se anasto-
mozeaza cu vena circumflexa humerala anterioara.
- vena circumflexa humerala anterioara (V. circumflexa humeri an-
terior) insoteste artera omonima si se anastomozeaza cu vena circumflexa
humerala posterioara.

72
 LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR
(Nodi lymfoidei membri superioris)

Limfaticele membrului superior sunt reprezentate fn primul rand de no-

durile limfatice axilare, brahiale si cubitale, dar si de mici vase limfatice, care
fac legatura tntre aceste noduri. La acestea se mai adauga nodurile limfatice
infraclavicuiare sau deltoidopectorale, nodurile interpectorale si nodurile supra-
claviculare. Ultimele, desi nu apartin membrului superior, au legatura cu dre-
najul limfatic axilar. Termenul corect si recomandat este de nod limfatic si nu
ganglion sau_nodul limfatic. Ganglionul este o formatiune nervoasa, iar nodu-
lui este o notiune histologica, care intra in componenta nodului.
Nodurile limfatice axilare (Nodi lymphoidei axillares) (eng. axillary
lymph nodes, armpit lymph nodes, fr. ganglion lymphatique aisselle, germ.
Achsellymphknoten, mag. hénalji nyirokcsomdék) sunt cele mai importante
limfatice ale bratului, dar joaca si un rol foarte important in drenajul limfatic al
peretelui toracic (in special a regiunii mamare). Nodurile si vasele limfatice
axilare formeaza plexul limfatic axilar (Plexus lymphaticus axillaris). Acest
plex se dreneaza in trunchiul subclavicular (Truncus subclavius) si apoi in
canalul toracic sau canalul limfatic (toracic) drept. Nodurile axilare sunt atasate
peretilor regiunii axilare si sunt urmaioarele:
- nodurile pectorale sau anterioare (Nodi pectorales/anteriores) sunt
atasgate de vena toracica laterala si de peretele anterior al axilei. Aduna, in
special, limfa de la nivelul regiunii mamare si o trimite spre nodurile axilare
centrale.
- nodurile subscapulare sau posterioare (Nodi subscapulares/pos-
teriores) sunt atagate venei subscapulare si peretelui posterior al axilei. Adund
limfa de la regiunea scapulara si o trimite spre nodurile centrale.
- nodurile humerale sau laterale (Nodi humerales/laterales) sunt
situate de-a lungul venelor brahiale si a peretelui lateral al axilei si aduna lim-
fa de la brat, pe care o conduc spre nodurile axilare centrale.

73
 - nodurile centrale (Nodi centrales) sunt situate in centrul regiunii
axilare, in jurul venei axilare. Primesc aferente de la nodurile axilare anterioare,
laterale si posterioare gi trimit eferente la nodurile axilare apicale.
- nodurile apicale (Nodi apicales) sunt localizate la varful regiunii
axilare, in jurul arterei axilare. Aduna limfa de la celelalte noduri axilare si o
conduc spre nodurile infra si supraclaviculare si trunchiul subclavicular.

Nodurile interpectorale (Nodi interpectorales) sunt in numar de

doua sau trei si sunt situate intre mugchii pectorali. Nodurile interpectorale
putem spune ca sunt noduri axilare accesorii.

Nodurile deltoidopectorale sau infraclaviculare (Nodi delto-

pectorales/intraciaviculares) dreneaza limfa membrului superior, avand drept
aferente nodurile axilare apicale. Aceste noduri sunt situate in santul deltoido-
pectoral, in jurul venei cefalice.

Nodurile supraciaviculare (Nodi supraclaviculares) desi fac parte

dintre nodurile cervicale, au rol in drenarea limfei aduse de la nodurile infra-
claviculare.

Nodurile brahiale (Nodi brachiales) sunt localizate de-a lungul ve-

nelor brahiale. Primesc aferente de la nodurile cubitale si trimit eferente la
nodurile axilare (humerale).

Nodurile cubitale (Nodi cubitales) sunt alcdtuite din mai multe gru-
puri nodulare, aflate in apropierea epicondiluiui medial si a venei bazilice.
Dreneaza limfa de la antebrat si mana, mai ales de la partea ulnara a acestora.
Nodurile cubitale cuprind si nodurile supratrohleare (Nodi supratrochlearis),
un mic grup situat in apropierea epicondilului medial al humerusului.
Nodurile limfatice de la nivelul membrului superior se mai clasifica tn:
- noduri superficiale (Nodi superficiales) situate de-a lungul venelor
superficiale ale antebratului si ale bratului.
- noduri profunde (Nodi profundi) situate de-a lungul venelor profunde
ale antebratului si bratului.

74
 NERVII MEMBRULUI SUPERIOR

Membrul superior este inervat in primul rand, de plexul brahial. Sunt

insa si alte ramuri ale nervilor spinali, care participa la inervarea membrului su-
perior.
Nervii supraclaviculari laterali (Nn supraclaviculares laterales) sunt
ramuri ale plexului cervical ce inerveaza tegumentul anterosuperior al regiunii
deltoidiene
Nervii intercostobrahiali (Nn. intercostobrachiales) sunt ramutrile la-

terale ale nervilor intercostali T2s pentru inervatia cutanata a partii superome-
diale a bratului.

PLEXUL BRAHIAL
(Plexus brachialis)

Plexul brahial (eng. brachial plexus, fr. plexus brachial, germ. Plexus
brachialis, Armgefiecht, mag. karfonat) se formeaza prin unirea nervilor cer-
vicali Cs-Czg gi a nervului spinal toracic T,. De regula, mai participa la formarea
acestui plex si ramura anterioara a nervului cervical C4 si exceptional ramura
anierioara a nervuiui toracic T2. Aceste ramuri anterioare ale nervilor spinali
formeazé radacinile (Radices) plexului brahial, care se vor uni intre ele pentru
a forma urmatoarele trunchiuri (Trunci):
- trunchiul superior (Truncus superior) este format de ramurile ante-
rioare ale nervilor Cs-Ce, la care se adauga de regula si o ramura anastomo-
tica din Cs.
- trunchiul mijlociu (Truncus medius) este format din radacina ven-
trala a nervului C7.

75
 - trunchiul inferior (Truncus inferior) este format din radacinile ante-
rioare ale nervilor Cz si T;, la care se poate Uneori adauga o ramura anasto-
motica din T2.
Trunchiurile plexului brahial se impart in diviziuni anterioare (Divisi-
ones anteriores) si diviziuni posterioare (Divisiones posteriores), care se vor
reuni si vor forma fascicule (Fasciculli).
Mai inainte de a vorbi de fasciculele plexului brahial, amintim ca plexul
brahial se imparte in raport cu clavicula in doua parti: partea supraclaviculara
si partea infraclaviculara.

Partea supraciaviculara (Pars supraciavicularis) cuprinde rada-

cinile si trunchiurile plexului brahial. Din aceasta portiune se desprind nervii
pentru muschii toracobrahiali. O parte din acesti nervi se desprind din fascicu-
lul posterior.
- nervul dorsal al scapulei (N. dorsalis scapulae) ia nastere din trun-
chiul superior (C4-Cs), se Tndreapta posterior, incruciseaz& muschiu! scalen
mijlociu si patrunde printre muschiul ridicator al scapulei si muschiul scalen
posterior. Inerveaza muschiul ridicator al scapulei si muschii romboizi.
- nervul toracic lung (N. thoracicus longus) al \ui Bell ' ia nastere din
trunchiurile superior si mijlociu (C4-C7), ocoleste posterior vasele subclavicula-
re si se indreapta anterior spre muschiul dintat anterior, pe care jl inerveaza.
- nervul subclavicular (N. subciavius) porneste din trunchiul superior
(C4-Cs) si coboara anterior de artera subclaviculara la muschiul subclavicular.
- nervul suprascapular (N. suprascapularis) ia nastere din trunchiul
superior (Cs-Cs) si se indreapta posterior spre scapula, trece prin incizura
scapulei, pe sub ligamentul transvers superior al scapulei. InerveazAa muschiul
supraspinos, dar si pe cel infraspinos.

' sir BELL Charles (1774-1842) anatomist, chirurg si fiziolog scotian.

76
 - nervii subscapulari (Nn subscapulares) sunt in numar de doi. Nervul

subscapular superior ia nastere din trunchiul superior, iar nervul subscapular

inferior se desprinde ceva mai jos, din fasciculul posterior. Nervii subscapulari
coboara pe peretele posterior al axilei la muschiul subscapular. Nervul sub-
scapular inferior inerveaza si muschiul rotund mare.
- nervul toracodorsal (N. thoracodorsalis) porneste din fasciculul pos-
terior spre muschiul marele dorsal.
- nervul pectoral medial (Nervul pectoralis medialis) se desprinde din
fasciculul medial (trunchiul inferior), trece anterior de vasele subclaviculare, se
anastomozeaza cu nervul pectoral lateral si inerveaza in primul rand muschiul
pectorai mare, dar si pe cel mic.
Poate exista si o ramura din trunchiul mijlociu, care se ataseaza ner-
vului pectoral medial si inerveaza muschiul pectoral mare.
- nervul pectoral lateral (Nervus pectoralis lateralis) porneste din fas-
ciculul lateral (trunchiurile superior si mijlociu) si inerveaz@ muschiul pectoral
mic, dar se si anastomozeaza cu nervul pectoral medial.
- ramurile musculare (Rr. musculares) sunt ramuri ascendente, scur-
te, care pornesc din radacinile plexului brahial si care participa la inervatia
muschilor scaleni si a muschiului lung al gatului, impreuna cu plexul cervical.

Partea infraclavicularda (Pars infraclavicularis) cuprinde fasciculele

plexului brahial si nervii brahiali care se desprind din acestea. Imediat sub clavi-
cula, plexul brahial se dispune in trei fascicule, care sunt denumite dupa pozi-
tia lor fata de artera axilara:
- fasciculul lateral (Fasciculus lateralis) este format din diviziunile an-
terioare ale trunchiului superior si mijlociu $i este situat lateral de artera axila-
ra. Din acest fascicul iau nastere nervul musculocutanat si radacina laterala a
nervului median.

77
 - fasciculul medial (Fasciculus medialis) este format din diviziunea
anterioara a trunchiului inferior si este situat medial de artera axilara. Din
acest fascicul iau nagtere raddcina medialé a nervului median, nervu! ulnar,
nervul cutanat medial al bratului si nervul cutanat medial al antebratului.
- fasciculul posterior (Fasciculus posterior) este format din diviziunile
posterioare ale celor trei trunchiuri si este situat posterior de artera axilara.
Din acest fascicul iau nastere nervul radial si nervul axilar.
Nervii brahiali ai partii infraclaviculare sunt nervul axilar, nervul radial,
nervul musculocutanat, nervul median, nervul ulnar si nervii cutanati mediali
ai bratului si antebratului:

Nervul axilar (N. axillaris) (eng. axillary nerve, circumflex nerve, fr.
nerf axillaire, nerf circonflexe, germ. Nervus axillaris, Achselnerv, mag. nervus
axillaris) provine din fasciculul posterior si paraseste axila prin spatiul humero-
tricipital. Inerveaza prin ramuri musculare (Rr musculares) muschiul deltoid
si muschiul rotund mic si da un nerv cutanat lateral superior al bratului (N
cutaneus brachii lateralis superior), care devine superficial la marginea dor-
sala a deltoidului si inerveaza pielea regiunii deltoidiene.

Nervul radial (N. radialis) (eng. radial nerve, fr. nerf radial, germ. Ner-
vus radialis, Speichennerv, mag. nervus radialis) provine din fasciculul poste-
rior al plexului brahial. In axil4 este agezat pe muschii subscapular si rotund
mare. Trece posterior, pe sub muschiul rotund mare si patrunde jn santul_ner-
vului radial de pe fata posterioara a humerusui. In sant emite nervul cutanat
posterior al bratului (N. cutaneus brachii posterior), care devine superficial
posterior, in '/3 superolaterala a bratului $i nervul cutanat posterior al ante-
bratului (N. cutaneus antebrachii posterior), care devine superficial pe fata
posterioara a bratului, in '/3 inferioara. Strabate septul intermuscular lateral si
apare fn ‘/; inferioaré a santului bicipital lateral, unde emite nervul cutanat

78
lateral inferior al bratului (N. cutaneus brachii lateralis inferior). Pe brat emi-
te ramuri musculare (Rr. musculares) pentru muschii triceps, anconeu, bra-
hioradial, extensor lung si scurt ai carpului. La nivelul regiunii cubitale ante-
rioare se imparte in doua ramuri:
- ramura profunda (R. profundus) strabate muschiul supinator, pe
care il inerveaza, devine posierioara si inerveaza muschii extensor al degete-
lor, extensor al degetului mic gi extensor ulnar al carpului. Se continua pe fata
posterioara a membranei interosoase cu nervul interosos posterior al an-
tebratului (N. interosseus antebrachii posterior), care mai inerveaza si el
muschii abductor lung ai policelui, extensor scurt si lung ai policelui si exten-
sorul indicelui.
- ramura superficiala (R. supertficialis) ramane pe partea anterioara,
coboara lateral si relativ superficial, impreuna cu manunchiul vascular radial.
In ‘/s inferioara a antebratului perforeaza fascia, trece posterior si se indreapta
spre dosul mainii. Pe dosul mainii se ramifica in nervii digitali dorsali (Nn. di-
gitales dorsales) si o ramura comunicanta cu nervul ulnar (R. communicans
ulnaris). Inerveaza senzitiv cinci laturi de deget (intreaga fata posterioara a poli-
celui si */s proximale la indice si la jumatatea laterala a degetului mijlociu).
Fata posterioara a degetului mijlociu este inervata de nervi digitali dor-
sali din radial si ulnar, iar falanga distala de nervii digitali palmari proprii ai
medianului.

Nervul musculocutanat (N. musculocutaneus) (eng. musculocutane-

ous nerve, fr. nerf musculocutané, germ. Nervus musculocutaneus, Muskel-
Haut-Nerv, mag. nervus musculocutaneus) ia nastere din fasciculul lateral,
strabate axila gi apoi traverseaza muschiul coracobrahial, dupa care jl gasim in
interstitiul dintre mugchii biceps brahial si brahial. Da ramuri musculare (Rr.
musculares) pentru mugchii coracobrahial, biceps brahial si brahial gi se ter-
mina cu nervul cutanat lateral al antebratului (N. cutaneus antebrachii late-

79
ralis). Nervul cutanat lateral al antebratului devine superficial fn partea infe-
rioara a santului bicipital lateral si apoi coboara pe aniebrat jnsotind vena
cefalica.

Nervul median (N. medianus) (eng. median nerve, fr. nerf médian,
germ. Nervus medianus, Mittelarmnerv, mag. nervus medianus) se formeaza
anterior de ariera axilara din doua radacini: raddcina mediala (Radix medialis
nervi mediani) si radacina laterala (Radix lateralis nervi mediani). Coboara
pe brat, in santul bicipital medial, mai fntai anterolateral de arterd, apoi in "/3
infericara a bratului trece oblic peste artera brahial& si devine medial. Nu
emite ramuri la nivelul bratului. In regiunea cubitalA anterioara trece printre
capetele de origine ale muschiului pronator rotund si apoi trece pe antebrat.
Pe antebrat patrunde pe sub muschiul flexor superficial al degetelor, iar in
partea anterioara a antebratului il gdsim intre tendoanele muschilor flexor
radial al carpului si palmarul lung. Pe antebrat nervul median emite:
- ramuri musculare (Rr. musculares) pentru muschii pronator rotund,
flexor radial al carpului, palmar lung, flexor superficial al degetelor, partea la-
terala (degetele II-Ill) a flexorului profund al degetelor si flexorul lung al poli-
celui,
- nervul interosos anterior al antebratului (N. interosseus ante-
brachii anterior) coboara pe membrana interosoasa si inerveaza muschiul
patratui pronator.
inainte de a trece prin canalul carpian, nervul median emite o ramura
palmara (Ramus paimaris), cutanata, care se distribuie zonelor tenariana si
centrala ale palmei.
Nervul median trece prin canalul carpian si se imparte in nervi digitali
palmari comuni (Nn digitales palmares communes), care se vor distribui la
primele 7 laturi de degete, sub forma nervilor digitali palmari proprii (Nn

80
digitales palmares proprii) si 0 ramura comunicantaé cu nervul ulnar (R.
communicans cum nervo ulnari).
Nervui digital palmar comun al policelui participa la inervatia motorie a
mugchiului abductor scurt al policelui (impreuna cu ramura superficial a
nervului radial) si a mugschilor oponent al policelui si flexor scurt al policelui
(impreuna cu nervul ulnar).

Nervul ulnar (N. ulnaris) (eng. ulnar nerve, fr. nerf ulnaire, germ. Ner-
vus ulnaris, Ellennerv, mag. nervus medianus) face parte din fasciculul medial.
Coboara medial de artera axilara apoi medial de artera brahiala, in santul bi-
cipital medial. Nu d& ramuri pentru brat. La jumatatea bratului perforeazd sep-
tul intermuscular medial si trece posterior, medial de capul medial al tricepsu-
lui. Este insofit de artera colaterala ulnara superioara. in regiunea cubitald pos-
terioara, trece prin santul nervului ulnar de pe fata posterioara a epifizei infe-
rioare a humerusului, apoi trece printre capetele de origine ale muschiului
flexor ulnar al carpului. Inerveaz@ muschiul flexor ulnar al carpului si jumata-
tea ulnara a flexorului profund al degetelor (degetele V-V) prin ramuri mus-
culare (Rr. musculares). Pe antebrat coboara impreunda cu artera ulnara, de-
vine ceva mai superficial in '/; inferioaré si emite o ramura cutanata dorsala
(R. dorsalis), care asigura inervatia cutanataé a 5 margini de deget, prin nervii
digitali dorsali (Nn. digitales dorsales) si 0 ramura palmara (R. palmaris)
pentru tegumentul hipotenarului. Strabate canalul ulnar pe deasupra retinacu-
lului_flexorilor, lateral de piziform si se imparte in: ramura profunda (R. pro-
fundus) pentru majoritatea muschilor palmei si ramura superficiald (R. su-
perficialis), care se imparte in doi nervi digitali palmari comuni (Nn. digita-
les pailmares communes), care emit trei nervi digitali palmari proprii (Nn.
digitales palmares proprii), pentru ultimele 3 margini de deget.

81
 Nervul cutanat medial al bratului (N. cutaneus brachii medialis)
al lui Wrisberg ' (eng. medial brachial cutaneous nerve, lesser internal cuta-
neous nerve; medial cutaneous nerve of arm, fr. nerf cutané médial du bras,
nerf brachial cutané interne accessoire, germ. Nervus cutaneus brachii medi-
alis, innenseitiger Hautnerv des Oberarms, Wrisberg-Nerv, mag. nervus cuta-
neus brachii medialis) provine din fasciculul medial, devine superficial in par-
tea superioara a santului bicipital medial si inerveaz4 jumatatea medialA a
bratului. Se anastomozeaza cu ramurile cutanate ale nervilor intercostobra-
hiali (Nn. intercostobrachiales), care provin din nervii toracici T23.

Nervul cutanat medial al antebratului (N. cutaneus antebrachii

medialis) (eng. medial antebrachial cutaneous nerve, internal cutaneous nerve,
medial cutaneous nerve of forearm, fr. nerf cutané médial de l'avant-bras, germ.
Nervus cutaneus antebrachii medialis, mag. nervus cutaneus antebrachii me-
dialis) provine tot din fasciculul medial si devine superficial in ‘/3 inferioara a
bratului, se bifurca si strabate fascia superficialA impreuna cu vena bazilica.
Inerveaza jumatatea mediala a antebratului prin:
- ramura anterioara (R. anterior) este anteromedial de vena,
- ramura posterioara (R. posterior) este situaté posterolateral.

| WRISBERG Heinrich August. (1739-1808) anatomist si ginecolog german.

82
 REGIUNILE MEMBRULUI SUPERIOR
(Regiones membri inferiores)

Regiunile membrului superior se impart in regiunea umérului, regiunea

brahiala, regiunea cotului, regiunea antebratului si regiunea mAinii.

REGIUNEA UMARULUI

Regiunea umarului este agezata fn jurul articulatiei umaruiui. Singura

regiune a membrului superior situata aici este regiunea deltoidiana. Datorita
legaturilor stranse cu membrul superior, vom prezenta aici si regiunea axila-
ra, care apartine toracelui si regiunea scapulara, care apartine spatelui.

REGIUNEA DELTOIDIANA
(Regio deltoidea)

Este o regiune triunghiulara, convexa, aflataé pe partea laterala a arti-

culatiei umarului.
(delta A litera greceasca)
Limite:
- superior — originea muschiului deltoid, adicA '/; laterala a claviculei,
acromionul si partea laterala a spinei scapulei. Aceasta limita desparte regiu-
nea deltoidiana de regiunea laterala a gatului.
- anterior - marginea anterioara a deltoidului. Aici se invecineaza cu
regiunea pectorald a toracelui.
- posterior — marginea posterioara a deltoidului. Aici se invecineaza cu
regiunea scapulara a spatelui.
Regiunea deltoidiana se invecineaza indirect si cu regiunea axilara.

83
 Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa si se palpeaza extre-
mitatea laterala a claviculei, acromionul si spina scapulei. Paralel cu marginea
anterioara a regiunii se observa fn subcutis, vena cefalica.
Inervatia cutanata a regiunii deltoidiene este asigurata de:
- nervul cutanat brahial lateral superior (N cutaneus brachii lateralis
superior), ramura a nervului axilar, care devine superficial la marginea dorsa-
la a deltoidului.
- nervii supraclavicular laterali (Nn supracilaviculares laterales) ra-
muri ale plexului cervical inerveaza tegumentul anterosuperior al regiunii.
Planul de acoperire contine o piele groasa, un subcutis bine reprezen-
tat si fascia deltoida. in subcutis se interpune inconstant, intre acromion si
piele, bursa subcutanata acromiala.
Continutul regiunii este reprezentat de muschiul deltoid, cateva ten-
doane ale muschilor um4arului si manunchiul vasculonervos circumflex humeral.
Tendoanele muschilor perihumerali sunt asezate astfel: anterior — muschiul
subscapular, muschiul rotund mare si muschiul marele dorsal, superior — mus-
chiul supraspinos si posterior — muschiul infraspinos si muschiul rotund mic.
Intre muschii perihumerali si humerus se interpun patru burse: bursa
subtendinoasa a muschiului subscapular, bursa subtendinoasaé a muschiului
rotund mare, bursa subtendinoasd a muschiului marele dorsal, bursa sub-
tendinoasa a muschiului infraspinos.
- muschiul deltoid este un muschi lat, destul de gros, de forma triun-
ghiulara, multipenat, care da forma umarului. intre muschiul deltoid si tuber-
culul mare al humerusului se interpune bursa subdeltoidiana.
Manunchiul_vasculonervos circumflex_humeral patrunde in regiune
prin hiatul axilar lateral (spatiul humerotricipital), care este si comunicarea
dintre regiunea axilara si regiunea deltoidiana. Manunchiul este format din:

84
 - artera_circumflexa humerala_posterioara se desprinde din segmentul
postpectoral al arterei axilare. Trece prin hiatul axilar lateral. Este principala
artera a regiunii deltoidiene. Formeaza tn jurul gatului humerusului o anasto-
moza cu artera circumflexa humerala anterioara, ramura a aceleasi artere
axilare. Ultima se distribuie articulatiei umarului, dar si muschilor biceps bra-
hial, coracobrahial si deltoid.
- nervul axilar numit si circumflex, provine din fasciculul posterior si
paraseste axila prin spatiul humerotricipital, insotind artera circumflexAa hume-
rala posterioara.
Muschiul deltoid mai primeste vascularizatie si prin ramura deltoidiana
a arterei brahiale profunde.

REGIUNEA AXILARA
(Regio axillaris)

Regiunea axilara se afla la locul de intainire dintre membrul superior, torace

si spate. Ea este acoperita de regiunea pectorala si de regiunea deltoidiana. La su-
prafata se afia numai portiunea limitaté de muschii pectoral mare si marele dorsal,
adica baza piramidei axilare. Piramida axilara mai are un corespondent la suprafata
si anume fosa infraclaviculara. Aceasta regiune datorita pozitiei si mai ales datorita
continutului ei are legaturi mai stranse cu membrul superior, dar topografic face parte
din regiunile toracice. De asemenea regiunea axilaré are conexiuni stranse cu regiu-
nea scapulara a spatelui.

Fosa axilara (Fossa axillaris) reprezinta baza usor scobita a piramidei axilare.
Limitele fosei axilare sunt
- anterior - marginea libera a musgchiului pectoral mare, care la suprafata formeaza
un pliu axilar anterior, corespunzator liniei axilare anterioare (Linea axillaris anterior),
- posterior - marginea libera a muschiului marele dorsal, care de asemenea
formeaza un pliu axilar posterior, corespunzator liniei axilare posterioare ((Linea
axillaris posterior),

85
 - lateral si medial se gasesc doua plici rezultate prin rasfrangerea pielii bratu-
lui pe torace. Distanta dintre cele doua plici depinde de pozitia bratului. Cand bratul
este lipit de corp cele doua linii sunt foate apropiate si se suprapun. Cand bratul este
in adductie fortata (elevatie) distanta dintre plici este maxima.
Tegumentul relativ subtire al fosei axilare este acoperit cu parul axilar (Hirci)
si contine numerose gfande cutanate (Glandulae cutis), atat sudoripare cat si seba-
cee. Inervatia cutanata a fosei axilare este data de ramurile cutanate peciorale late-
rale, din nervii intercostali.
(lat. hircus-i = tap)

Subcutanat gasim fascia axilara, o continuare a fasciei toracice si a fasciei

bratului. Fascia axilara este aderenta la tegument si suspendata de fascia clavipe-
ciorala si de fascia pectorala prin ligamentul suspensor al axilei (Lig. suspenso-
rium axillae) al lui Gerdy '. Acest ligament, cunoscut si ca ligamentul lui Campbell 2,
contribuie la pastrarea formei axilei.
Peretii regiunii axilare sunt formati din muschi si fascii si sunt in numar de
patru:
- peretele anterior este format la suprafata de partea liberaé a muschiului
pectoral mare si fascia pectorala, iar in profunzime de muschiul pectoral mic, muschiul
subclavicular si fascia clavipectorala.
- peretele posterior este format din partea libera a mugchiului marele dorsal si
de muschiul subscapular.
- peretele medial este format din muschiul dintat anterior si fascia toracica.
- peretele lateral este format din mugchiul coracobrahial si din capul scurt al
muschiului biceps brahial, acoperiti de fascia brahiala.
Continutul regiunii axilare este urmatorul:
1. Artera axilara ocupa zona centrala a regiunii axilare. Ea continua artera sub-
claviculara de la marginea anteroinferioara a claviculei si se continua cu artera
brahiala la marginea inferioara a muschiului rotund mare. Se imparte in trei parti:
- segmeniul clavipectoral este situat intre claviculd (coasta |) si mar-
ginea superioara a muschiului pectoral mic si emite ramurile subscapulare si
artera toracica superioara,

' GERDY Pierre Nicolas (1797-1856) chirurg francez.

? CAMPBELL William F (1863-1926) chirurg american.

86
 - segmantul retropectoral este situat in spatele muschiului pectoral
mic si emite doua ramuri, una medialé — artera toracoacromiala si alta late-
rala — artera toracica laterala,
- segmentul postpecioral este situat intre muschii pectoral mic si
rotund mare si da trei ramuri:
- artera subscapulara, care este si cea mai importanta ramura
a arterei axilare,
- artera circumflexa humerala anterioara si artera circumflexa hu-

merala posterioara, care pot forma si un trunchi comun.

2. Vena axilara este situata medial de artera, dar venele din axilA sunt mai
numeroase decat arterele, au o mare variabilitate si formeaza anastomoze. Vena
axilara colecteaza urmatoarele vene:
- vena cefalica aduna sangele de la nivelu! membrului superior, dar si
de la peretele anterior al toracelui prin vena toracoacromialis. Ea poate fi
dublata de o vena cefalica accesorie.
- vena toracica laterala insojeste artera omonima si adund sAangele de
la partea laterala a peretelui toracic, inclusiv de la san. Aceasta vena este mai
scurla si are un calibru mai mic decat urmdtoarea.
- venele toracoepigastrice se gasesc pe peretele anterolateral al tora-
celui, aproximativ in linia axilara mijlocie si adund sangele venos de la nivelul
peretelui anterior al toracelui, dar si al peretelui ventral al abdomenului. Sunt
principalele vene ale exotoracelui si se varsa in vena axilara.
- vena toracodorsala este situata pe peretele posterolateral al torace-
lui si se varsa in vena axilara prin intermediul venelor circumflexa a scapulei
si subscapulara.
3. Plexul brahial este situat in jurul arterei axilare. In regiune se gdsesc frun-
chiurile plexului brahial, diviziunile anterioare si posterioare si fasciculele plexului bra-
hial. Mai inainte de a vorbi de fasciculele plexului brahial amintim ca plexul brahial se
imparte in raport cu clavicula intr-o parte supraclaviculara si alta infraciaviculara.
Partea supraclavicularé cuprinde radacinile si trunchiurile plexului brahial. Din
aceasta portiune se desprind o serie de nervi, care patrund in regiune:

87
 - nervul toracic lung al lui Bell ‘ ia nastere din irunchiul superior si din cel
mijlociu (C4-C7), ocoleste posterior vasele subclaviculare si se indreapta anterior spre
muschiul dintat anterior, pe care il inerveaza.

- nervul subclavicular porneste din trunchiul Superior si coboara anterior de artera

subclaviculara, la muschiul subclavicular.
- nervii subscapulari sunt in numar de doi. Nervul subscapular superior ia
nastere din trunchiul superior, iar nervul subscapular inferior se desprinde ceva mai
jos din fasciculu! posterior. Nervii subscapulari coboara pe peretele posterior al axilei la
muschiul subscapular. Nervul subscapular inferior inerveaza si mugschiul rotund mare.
- nervul toracodorsal porneste cin fasciculul posterior spre muschiul marele
dorsal.
- nervul pectoral medial se desprinde din fasciculul medial (trunchiul inferior),
trece anterior de vasele subclaviculare, se anastomozeaza cu nervul pectoral lateral si
inerveaza in primul rand mugchiui pectoral mare, dar gsi pe cel mic.
- nervul pectoral lateral porneste din fasciculul lateral (trunchiurile superior si
mijlociu) gi inerveaza musgchiul pectoral mic, dar se si anastomozeaza cu nervul pecto-
ral medial.
Partea infraclaviculara cuprinde fasciculele plexului brahial si nervii brahiali
care se desprind din acestea. Imediat sub clavicula plexul brahial se dispune in trei
fascicule, care sunt denumite dupa pozitia lor fata de artera axilara:
- fasciculul lateral este format din diviziunile anterioare ale trunchiului supe-
rior si mijlociu si este situat lateral de artera axilara. Din acest fascicul iau nasiere
nervul musculocutanat si radacina laterala a nervului median.
- fasciculul medial este format din diviziunea anterioara a trunchiului inferior si
este situat medial ce artera axilara. Din acest fascicul iau nastere radacina mediala a
nervului median, nervul ulnar, nervul cutanat medial al bratului si nervul cutanat medi-
al al antebratului.
- fasciculul posterior este format din diviziunile posterioare ale celor trei trunchiuri
si este situat posterior de artera axilara. Din acest fascicul iau nastere nervul radial si
nervul axilar.

' sir BELL Charles (1774-1842) anatomist, fiziolog si chirurg scotian.

88
 4. Nodurile limfaticele axilare sunt cuprinse intr-un tesut fibrogrdsos si sunt
unite intre ele prin vase limfatice formind pflexul limfatic axilar (Plexus lymphaticus
axillaris). Ele sunt grupate astfel:
- nodurile pectorale sau anterioare sunt reprezentate de 3-4 noduri limfatice
situate de-a lungul venei toracice laterale gi pe marginea inferioar4 a muschiului
pectoral mic. Eferentele acestor noduri conduc spre nodurile centrale.
- nodurile humerale sau laterale sunt in numar de 4-6 si sunt asezate medial
si posterior de vena axilara. Eferentele acestor noduri conduc si ele spre nodurile
centrale.
- nodurile subscapulare sau posterioare sunt in numar de 6-7 si se ataseazd

venei subscapulare. Limfa se indreapta spre nodurile centrale.

- nodurile centrale sunt reprezentate de 3-4 noduri mari asezate langa porti-
unea a doua (retropectorala) a arterei axilare. De la nodurile centrale limfa este con-
dusa spre nodurile apicale.

- nodurile apicale sunt asezate langa prima portiune a arterei axilare, la varful
axilei. De aici limfa este condusa spre nodurile infra si supraclaviculare si fn final spre
canalul limfatic drept si canalul toracic.

REGIUNEA SCAPULARA
(Regio scapularis)

Regiunea scapulara sau regiunea omoplatului este o regiune a spatelui, care

are legaturi stranse cu membrul superior, motiv pentru care unii anatomisti o predau
la regiunile membrului superior. Regiunea este in stransd legatura si cu regiunea axilara
a toracelui, cu care comunica prin hiatul axilar medial. Regiunea corespunde in linii
generale cu marginile scapulei si cuprinde formatiuni anatomice atasate spatelui.
Regiunea se invecineaza superior cu regiunea cervicala laterala, inferior cu regiunea
infrascapulara, medial cu regiunea vertebraia si lateral cu regiunea deltoidiana.

Limite Este 0 regiune simetrica, de forma aproximativ triunghiulara, cu varful

in jos, situata in partea superolaterala a spatelui, care are ca limite marginile scapulei
cu unele precizari. Unghiul lateral al scapulei este cuprins, in mare parte, in regiunea
deltoidiand, iar limita laterala a regiunii se extinde mai lateral decat marginea scapulei prin
prezenta muschilor rotund mare si mic. Limita laterala este marginea posterioara a

89
muschiului deltoid, iar limita inferioara este reprezentataé de marginea inferioara a
muschiului rotund mare.

Forma exterioara Se observa sub piele relieful scapulei, mai ales spina scapu-
lei, marginea mediala si unghiul inferior al acesteia. Unghiul inferior al scapulei este
tinut atagat de peretele toracic posterior prin muschiul marele dorsal. Se mai observa
cele doua fose, supraspinoasa si infraspinoasa, relieful muschiului trapez si relieful
marginii posteriore a deltoidului.

Pielea este relativ groasa, iar subcutisul bine reprezentat.

Inervatia cutanata a regiunii scapulare este reprezentata de ramurile cutanate

posterioare din ramurile dorsale ale nervilor spinali toracici corespunzatori.

Continutul regiunii scapulare este reprezentat de un plan superficial mus-

cular si de doua loji osteofibroase.
Planul muscular superficial este reprezentat de muschii trapez si marele dor-
sal.
Muschiul trapez acopera mare parte din regiune, ld4sand neacoperité numai o
mica parte lateroinferioara si bineinteles o parte din spina scapulei pe care se insera.
Muschiul marele dorsal trece numai peste unghiul inferior al scapulei, flind situat sub

In planul profund se gasesc cele doua fose ale scapulei: fosa supraspinoasa si
fosa infraspinoasa. Cele doud fose sunt separate de spina scapulei.
Loja supraspinoasa este formata din fosa supraspinoasd, muschiul supraspi-
nos si fascia supraspinoasa, precum si manunchiul vasculonervos suprascapular.
- muschiul supraspinos este un muschi al umarului, care ocupa loja supraspi-
noasa. Muschiul supraspinos initiaza abductia si colaboreaza cu deltoidul in aceasta
actiune. In plus supraspinosul are si o actiune de rotatie externa a bratului. Muschiul
este acoperit de fascia supraspinoasa.
- artera suprascapulara este ramura a arterei subclaviculare, care abordeaza re-
giunea la nivelul marginii superioare a scapulei. Artera patrunde in loja supraspinoasa pe
deasupra ligamentului trasvers superior al scapulei, apoi coboara spre spina scapulei si
trece in loja infraspinoasa, lateral de baza spinei. La trecerea in loja infraspinoasa, artera
trece impreuna cu nervul suprascapular pe sub ligamentul transvers inferior al scapulei,

90
care poate s4 fie inconstant. Ariera suprascapulara participa la formarea cercului arterial
periscapular.
- nervul suprascapular provine din partea supraciaviculara a plexului brahial.
Patrunde jn regiune prin incizura scapulei, pe sub ligamentul transvers superior al
scapulei. Apoi insoteste artera suprascapulara pana in loja infraspinoasa.
Loja infraspinoasa este formata din fosa infraspinoas4, muschiul infraspinos
si fascia infraspinoasa, muschii rotund mare si mic, precum si m&nunchiul vasculo-
nervos suprascapular. Tot in loja infraspinoasa gasim si hiatul axilar medial si artera
circumflexa a scapulei.
- muschiul infraspinos este un muschi al umarului, care ocupa loja infraspi-
noasa. Intre tendonul de insertie si humerus se aflaé bursa subtendinoasa a muschiu-
lui infraspinos. Mugchiul infraspinos mentine capul humerusului in articulatie. Mus-
chiul este acoperit de fascia infraspinoasa.
- muschiul rotund mic are originea pe */3 superioare ale marginii laterale a
scapulei.
- muschiul rotund mare are originea pe ‘'/3 inferioara a marginii laterale a
scapulei si pe unghiul inferior al omopiatului. Intre tendonul de insertie si humerus se
afla bursa subtendinoasa a muschiului rotund mare.
Cei doi muschi rotunzi, impreuna cu capul lung al tricepsului, cu humerusul si
scapula formeaza hiatusurile axilare lateral si medial.

Hiatul axilar lateral, spatiul quadrangular sau spatiul birondohumerotricipital

este delimitat superior de rotundul mic, inferior de rotundul mare, lateral de humerus
gi medial de capul lung al tricepsului. Hiatul axilar lateral apartine de regiunea deltoi-
diana gsi realizeaz4 comunicarea dintre regiunea axilara si regiunea deltoidiana. Prin
spatiul quadrangular trec nervul axilar (circumflex) si vasele circumflexe humerale
posterioare.

Hiatul axilar medial, spatiul triangular sau spatiul birondoomotricipital este

delimitat superior de rotundul mic, inferior de rotundul mare si lateral de capul lung al
tri-cepsului. Hiatul axilar medial apartine de regiunea scapulara si realizeaz4 comuni-
carea dintre regiunea axilara si regiunea scapulara. Prin hiatul axilar medial trece
artera si vena circumfiexa a scapulei.

91
 Cercul arterial periscapular reprezinta © anastomoza subclavioaxilara sau o
cale derivativa a axului subclavioaxilar.
Ramurile arterei subclaviculare sunt:
- artera dorsala a scapulei (A. dorsalis scapulae) provine din ramura pro-
funda (a. dorsala a scapulei) a arterei transversale a gatului sau inconstant, provine
direct din artera transversala a gatului, ca ramura terminala. Artera dorsald a sca-
pulei coboara pe marginea mediala a scapulei si in 1/3 inferioara a scapulei se anas-
tomozeaza cu celelalte doua.
- artera suprascapulara (A. suprascapufaris) este ramura directa a subcla-
viei care coboara fn partea laterala a scapulei, trecand prin loja supraspinoasa, apoi
prin cea infraspinoasa si se anastomozeaza Cu artera dorsala a scapulei.
Ramura arterei axilare este:
- artera circumflexa a scapulei (A. circumfilexa scapulae) este ramura de
bifurcatie posterioara a arterei subscapulare, care la randul ei este ramura terminala
a arterei axilare. Artera circumflexa a scapulei abordeaza scapula pe marginea late-
rala a acesteia si completeaza componenta laterala a cercului periscapular.

Referiri practice:
Existenta cercului arterial periscapular creaza premisa ligaturarii arterei axilare,
deasupra emergentei arterei subscapulare. Practic, nu se recomanda ligatura arterei axilare.

92
 REGIUNEA BRATULUI
(Regio brachialis)

Regiunea bratului este situata in jurul humerusului. Exist& o regiune

brahiala anterioara si una posterioara.

REGIUNEA BRAHIALA ANTERIOARA

(Regio brachialis anterior)

Este o regiune convexa situata in partea anterioara a bratului.

Limite:
- superior — marginea libera a muschiului pectoral mare.
~ lateral — marginea laterala a bratului si septul intermuscular lateral.
- medial — marginea mediala a bratului si septul intermuscular medial.
- inferior — o linié conventionala transversala, care trece la 3-4 cm
superior de cei doi epicondili ai humerusului. Linia care uneste epicondilii
humerusului se afla aproximativ la inaltimea plicii cotului.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa relieful muschi-
ului biceps brahial si santurile bicipitale medial gi lateral, aflate de o parte si
de alta a muschiului biceps brahiai. In subcutis, se observa vena cefalica, tn
santul bicipital lateral si vena bazilica, in santul bicipital medial.
Inervatia cutanata a regiunii brahiale anterioare este asigurata de:
- nervul cutanat brahial lateral inferior (N. cutaneus brachii lateralis
inferior), rarnura nervului radial.
- nervul cutanat brahial medial (N. cutaneus brachii medialis) pro-
vine din fasciculul medial al plexului brahial si inerveaza jumatatea mediala a
bratului.
- ramuri cutanate ale nervilor intercostobrahiali (Nn. intercostobra-
chiales), care provin din nervii toracici Tos. Se anastomozeaza cu nervul cu-
tanat brahial medial.

93
 Prezentarea cu exactitate a inervatiei cutanate a unei regiuni este
destul de dificila, datorita diferentelor de inervatie si a delimitarii regiunii. Re-
giunea brahiala anterioara mai poate fi inervata si de nervul cutanat brahial
lateral superior (caracteristic regiunii deltoidiene) si de nervul cutanat ante-
brahial medial (caracteristic regiunilor cubitalA si antebrahiala anterioare).
Planul de acoperire contine, lateral, O piele mai groasa si acoperita de
fire de par si medial, mai subtire si fara par. Subcutisul este variabil si contine
venele cefalica si bazilica. Sub acesta se gaseste fascia bratului.
Conftinutul regiunii este reprezentat de muschii biceps brahial, bra-
hial si coracobrahial si de manunchiul vasculonervos brahial.
- muschiul biceps brahial este un muschi fuziform, situat superficial.
- mugchiul coracobrahial este cel mai mic muschi ai bratului. Acesta
este situat medial de capul scurt al bicepsului. Este prezent numai fn partea
superioara a regiunii. Intre tendonul de origine si muschiul subscapular se
interpune relativ frecvent bursa muschiului Coracobrahial.
- muschiul brahial este un muschi profund, situat in jumatatea inferi-
oara a bratului, sub muschiul biceps brahial.
Manunchiul vasculonervos brahial este format din artera brahiala, ve-
nele brahiale si nervul median. Acest manunchi este situat in profunzimea
santului bicipital medial, anterior de septul intermuscular medial. In portiunea
centrala a bratului, santul bicipital medial se prelungeste spre interstitiul din-
tre muschii biceps si brahial, cuprizand si nervul musculocutanat. fn partea
superioara santul mai cuprinde si nervii cutanat antebrahial medial si ulnar.
Uneori intre apofiza supracondilaraé a humerusului si creasta supraepicondiliand se
interpune o bandeletaé fibroasa ce inchide un orificiu. Acest orificiu supracondilar este locul_ de
pasaj al manunchiul vasculonervos brahial.

- artera brahiaia continua artera axilara, de care este delimitaté de

marginea inferioara a muschiului pectoral mare. Pe brat coboara vertical, jn
santul bicipital medial. Patrunde apoi in regiunea cubitalé anterioara. Emite
urmatoarele ramuri:

94
 - artera profunda a bratului este principald ramura a arterei
brahiale. Se desprinde in partea superioara a bratului, in santul bici-
pital medial, strabate septul intermuscular medial si trece in regiunea
brahiala posterioara.
- artera colaterala uinara superioara este ramura colaterala a
arterei brahiale. Se poate desprinde si din artera brahialA profunda.
Se desprinde la jumatatea bratului. Dupd desprindere trece posterior,
prin septul intermuscular medial.
- artera colaterala ulnara inferioara este ramura colaterala a ar-

terei brahiale, care se desprinde in apropierea epifizei distale a hume-

rusului. Trece si ea posterior, prin septul intermuscular.
- venele brahiale sunt in numdar de doua si insotesc artera brahiala.
Tntr-una din aceste vene se varsA vena bazilica. Cele douad vene brahiale se
unesc si formeazaé vena axilara. Vena bazilica este o vend superficiala, care
se aila in santul bicipital medial, la jumatatea caruia p&trunde in profunzime si
se varsa in una din venele brahiale.
- nervul median se formeaza anterior de artera axilara din radacina
mediala si radacina laterala. Coboara pe brat, in santul bicipital medial, mai
intai anterolateral de artera, apoi in ‘/s inferioara a bratului trece oblic peste
artera brahiala si devine medial. Nu emite ramuri la nivelul bratului.
- nervul musculocutanat ia nastere din fasciculul lateral, strabate axila si
apoi traverseaza muschiul coracobrahial, dupa care jl gasim jn interstitiul din-
tre mugchii biceps brahial si brahial. Da ramuri musculare pentru muschii cora-
cobrahial, biceps brahial si brahial si se termina cu nervul cutanat Jateral al
antebratului. Nervul cutanat lateral al antebratului devine superficial in partea
inferioaraé a santului bicipital lateral si apoi coboara pe antebrat insotind vena
cefalica.

95
 - nervul cutanat antebrahial_ medial provine din fasciculul medial al
plexului brahial. Paétrunde in gantul bicipital medial si devine superficial in 1/3
inferioaré a bratului. Strabate fascia superficiala impreuna cu vena bazilica.
Inerveaza jumatatea mediala a antebratului.
- nervul ulnar face parte din fasciculul medial. Coboara medial de arte-
ra brahiala, in san{ul bicipital medial. Nu d& ramuri pentru brat. La jumdtatea
bratului sau ceva mai sus, perforeaza septul intermuscular medial si trece
posterior.

REGIUNEA BRAHIALA POSTERIOARA

(Regio brachialis posterior)

Este o regiune convexa situata in partea posterioara a bratului.

Limite:
- superior — marginea posterioara a muschiului deltoid.
- lateral — marginea laterala a bratului si septul intermuscular lateral.
- medial — marginea mediala a bratului si septul intermuscular medial.
- inferior — 0 linie conventionala trai ala care trece la 3-4 cm superior
de cei doi epicondili ai humerusului, aproximativ la indltimea olecranului.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa relieful muschiului
triceps brahial, mai ales capul lung si cel lateral.
Inervatia cutanata a regiunii brahiale anterioare este asigurata de:
- nervul cutanat brahial posterior (N. cutaneus brachii posterior),
ramura nervului radial.
Continutul regiunii este reprezentat de muschiul triceps brahial si de
doud manunchiuri vasculonervose:

96
 - muschiul triceps brahial este un muschi fuziform, care d&4 forma re-
giunii posterioare a brafului. Capul medial se continua pe antebrat cu mus-
chiul anconeu. In interiorul tendonului de insertie este prezentd uneori bursa
intratendinoasa a lui Monro '.
Manunchiul_vasculonervos radial _profund este ma&nunchiul principal al
regiunii. Este adapostit de santul nervului radial, aflat pe fata posterioara a
humerusului. Acest sant este delimitat superior de capul lateral al muschiului
triceps si inferior de capul medial al aceluiasi muschi. Manunchiul este format
din artera profunda a bratului si nervul radial. Nu exista vene nominalizate la
acest nivel.
- artera profunda a bratului este principala ramura a arterei brahiale. Se
desprinde in partea superioara a bratului, in santul bicipital medial, strabate
septul intermuscular medial si trece in regiunea brahiald posterioara. Strabate
santul nervului radial si apoi se imparte in ramurile ei terminale. Artera brahi-
ala profunda are urmatoarele ramuri:
- arterele nutritive ale humerusului patrund in interiorul diafizei
humerusului, aproximativ la jumatatea acesteia.
- ramura deltoidiana,
- arlera colaterala mijlocie este ramura terminala medialad. Se
desprinde in santul radial si patrunde intre capul medial si cel lateral al
tricepsului.
- artera colaterala radiala este ramura terminala lateralé. Con-
tinud axul arterei profunde brahiale.
- nervul radial insoteste artera profunda a bratului, flind situat infero-
medial de ea. Patrunde in regiune pe sub muschiul rotund mare. Strabate
septul intermuscular lateral si apare in ‘/3 inferioara a santului bicipital lateral.
Emite:

' MONRO Alexander Senior I (primus) (1697-1767) anatomist si chirurg scotian.

97
 - nervul cutanat brahial posterior, care devine superficial in 1/5
superolaterala a bratului.
- nervul cutanat antebrahial posterior, care devine superficial in
V3 inferioara a bratului.
- ramuri musculare pentru muschii triceps, anconeu, brahio-
radial, extensor lung $i scurt ai carpului.
Manunchiul_vasculonervos_ ulnar este format din nervul ulnar si artera
colaterala ulnara superioara.
- artera colaterala ulnara superioara este ramura a arterei brahiale. Se
poate desprinde si din artera brahiala profunda. Se desprinde la jumatatea
bratului. Dupa desprindere, trece posterior, prin septul intermuscular medial si
participa la irigarea capului medial al tricepsului si la formarea reteiei cubitale.
Artera colaterala utnara inferioara este si ea o ramura a arterei brahiale.
Poate face parte si ea din acest manunchi. Se desprinde in apropierea epifi-
zei distale a humerusului, trece posterior, prin septul intermuscular si participa
la formarea retelei cubitale.
- nervul ulnar patrunde in regiune dinspre anterior, prin perforarea
septului intermuscular medial, aproximativ la jumatatea bratului. Nu da ramuri
pe brat.

98
 REGIUNEA COTULUI
(Regio cubitalis)

Regiunea cotului este situata fn jurul articulatiei cotului. Exist4 o regiune

cubital4 anterioara si una posterioara.

REGIUNEA CUBITALA ANTERIOARA

(Regio cubitalis anterior)

Este o regiune concava situata in partea anterioara a articulatiei cotului.

Limite:
- superior — o linie conventionala transversala care trece la 3-4 cm
superior de cei doi epicondili ai humerusului. Linia care uneste epicondilii
humerusuiui se afla aproximativ la inaltimea plicii cotului.
- lateral — verticala care trece prin epicondilul lateral al humerusului.
- medial — verticala care trece prin epicondilul medial al humerusului.
-~ inferior — o linie conventionala transversala care trece la 3-4 cm
inferior de cei doi epicondili ai humerusului.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa o depresiune
centrala numita fosa cubitala (Fossa cubitalis). Aceasta fosa este delimitata
de trei reliefuri musculare:
- superoceniral — relieful muschiului biceps brahial,
- inferolateral — relieful muschilor epicondilieni laterali (extensorii mainii),
- inferomedial — relieful mugchilor epicondilieni mediali (flexorii mainii).
inervatia cutanata a regiunii cubitale anterioare este asigurata de:
- nervul cutanat brahial lateral inferior (N. cutaneus brachii lateralis
inferior). ramura a nervului radial.
- nervul cutanat brahial medial (N. cutaneus brachii medialis) din
fasciculul medial al plexului brahial,

99
 - nervul cutanat lateral al antebrafului (N. cutaneus antebrachii late-
ralis) este ramura terminala a nervului musCulocutanat. Devine superficial in
partea inferioara a santului bicipital lateral si apoi coboaraé pe antebrat inso-
tind vena cefalica.
- nervul cutanat antebrahial medial (N. cutaneus antebrachii media-
fis) provine din fasciculul medial al plexului brahial, devine superficial tn 1/3 in-
ferioara a bratului, se bifurca si strabate fascia superficiala, impreuna cu vena
bazilica. Inerveaza jumatatea mediala a antebratului.
Planul de acoperire contine, lateral, o piele mai groasa si acoperita de
fire de par si medial, mai subtire si f4r& par. Subcutisul este slab reprezentat si
contine venele cefalica si bazilica. La nivelul cotului exista vena mediand a
cotului (V mediana cubiti), care are o directie oblicd, de jos in sus si dinspre
lateral spre medial, unind vena cefalica a antebratului cu vena bazilica. Vena
mediana a antebratului (V. mediana antebrachii) este o vena situata anterior pe
antebrat, in linia mediana a acestuia, fiind tn general afluenta venei bazilice,
dar sunt posibile multiple variatii anatomice. Ea este fnsotita de ramura ante-
rioara a nervului cutanat antebrahial medial. Vena mediana a antebratului
poate lipsi sau se poate bifurca la nivelul cotului, in vena intermediara cefalica
si vena intermediara bazilica (vene nenominalizate).
Aponevroza bicipitala sau bratul fibros (Aponeurosis musculi bici-
pitis brachii/Aponeurosis bicipitalis/Lacertus fibrosus), aponevroza lui Pirogov '
sau fascia semilunara se separa din tendonul de insertie al bicepsului brahi-
al, are o directie ablica spre medial si se insera pe partea ulnara a fasciei an-
tebratului. Aceasta aponevroza este o insertie secundara a bicepsului brahial,
de forma triunghiulara, cu varful la tendonul de insertie, iar baza la extremita-
tea superomediala a fasciei antebratului.

' PIROGOV(Pirogoff) Nikolay Ivanovici (1810-1881) chirurg rus.

100
 Aponevroza bicipitala are si rolul de a proteja artera brahiala si nervul
median in cazul punctiillor venoase de la nivelul cotului. Acest rol a determinat
in trecut denunumirea de fascia ,grace Dieu".
(lat. lacertus-i = brat)

Nodurile limfatice cubitale sunt alcdtuite din mai multe grupuri aflate in
apropierea epicondilului medial gi a venei bazilice. Dreneaza limfa de la ante-
brat si mana, mai ales de la partea ulnara a acestora. Nodurile cubitale cu-
prind si nodurile supratrohleare, un mic grup situat in apropierea epicondilului
medial al humerusului.
Continutul regiunii este reprezentat de cele trei grupe musculare
mentionate la fosa cubitala. Aceste grupe musculare sunt caracteristice regiu-
nilor invecinate. De asemenea si manunchiul vasculonervos cubital principal
(medial) a fost sau va fi prezentat la regiunile invecinate. Aici sunt de mentio-
nat urmatoarele:
- artera brahiala se bifurca tn ramurile sale terminale, corespunzator
plicii cotului. Aceasta bifurcare se poate produce si mai sus.
- nervul median in regiunea cubitala anterioara trece printre capetele
de origine ale muschiului pronator rotund.
Manunchiul vasculonervos cubital lateral este format din nervul radial
si anastomoza dintre artera colaterala radiala si artera recurenta radiala.
- nervul radial vine dinspre santul nervului radial de pe fata posterioara
a humerusuluii, apoi strabate septul intermuscular lateral si apare jn ‘/3 inferi-
oara a santului bicipital lateral, unde emite nervul cutanat lateral inferior al bra-
tului. La nivelul regiunii cubitale anterioare se imparte in doua ramuri:
- ramura profunda strabate muschiul supinator pe care jl iner-
veaza, devine posterioara si inerveaza muschii extensor al degetelor,
extensor al degetului mic si extensor ulnar al carpului.
- ramura superficial4 ramane pe partea anterioara, coboara
lateral si relativ superficial, impreuna cu manunchiul vascular radial.

101
 - artera colaterala radialé este ramura terminala laterala a arterei pro-
funde a bratului. Insoteste nervul radial, din santul nervului radial si pana in
santul bicipital lateral. Continua axul arterei Profunde brahiale.
- arlera recurenta radiala se desprinde in portiunea initiald a arterei
radiale, deasupra muschiului rotund pronator. Se recurbeazé superior, patrunde
in santul bicipital lateral si se anastomozeaza cu artera colaterala radiala.

REGIUNEA CUBITALA POSTERIOARA

(Regio cubitalis posterior)

Este o regiune cu reliefuri osoase proeminente situaté in partea poste-

rioara a articulatiei cotului.
Limite:
- superior — o linie conventionala transversala care trece la 3-4 cm
superior de cei doi epicondili ai humerusului. Cu antebratul in extensie, cotul
(olecranul) se afla aproximativ in linie cu cei doi epicondili.
~ lateral — verticala care trece prin epicondilul lateral al humerusului.
in epicondilul medial al humerusului.
- inferior — o linie conventionala transversala care trece la 3-4 cm
inferior de cei doi epicondili ai humerusului.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa proeminentele
date de olecran si cei doi epicondili ai humerusului. Cu antebratul in extensie,
cele trei proeminente sunt aproximativ pe aceasi linie, iar cu antebratul in
flexie, cele trei proeminente formeaza un triunghi. Intre olecran si epicondilii
humerusului se formeaza doua santuri paraolecraniene, unul medial si altui
lateral. Superior de olecran se gaseste depresiunea supraolecraniana, unde
se observa tendonul tricepsului.

102
 Inervatia cutanata a regiunii cubitale posterioare este asigurata de:
- nervul cutanat posterior al brafului (N. cutaneus brachii posterior)

ramura a nervului radial, care devine superficial in '/3 superolaterala a bratului.

- nervul cutanat posterior al antebratului (N. cutaneus antebrachii
posterior) ramura a nervului radial, care devine superficial in '/; inferioara a
bratului.
La nivelul cotului participa la inervatia cutanata si nervii din regiunea
anterioara.
Planul de acoperire contine, o piele mai groasa si plicaturata (in exces)
pentru a permite flexia antebratului. Subcutisul este slab reprezentat. La nive-
lul subcutisului, in dreptul olecranului, se afla bursa subcutanata a olecranului.
Confinutul regiunii este reprezentat de insertia muschiului triceps
brahial, de muschiul anconeu, de originea muschilor epicondilieni laterali si
epicondilieni mediali, de manunchiul vasculonervos ulnar si de reteaua arteri-
ala cubitala.
- insertia mugchiului triceps brahial se face pe olecranul ulnei. In inte-
riorul tendonului de insertie este prezenta, uneori, bursa intratendinoasa a
olecranului a lui Monro‘.
- muschiul anconeu este un muschi superficial, de forma triunghiulara, cu
varful la epicondilul lateral si baza pe extremitatea superioara a ulnei. Muschiul
este caracteristic regiunii cubitale posterioare.
(gr. ankon = cot)
Manunchiul vasculonervos_ulnar este format din nervul ulnar si artera
colateral4 ulnaraé superioara. Manunchiul este situat in profunzimea santului
paraolecranian medial, in santul nervului ulnar.
- nervul ulnar coboara posterior de septul intermuscular medial, trece
prin santul nervului ulnar, de pe fata posterioara a epifizei inferioare a hume-
rusului, apoi trece printre capetele de origine ale muschiului flexor ulnar al
carpului.

' MONRO Alexander Senior I (primus) (1697-1767) anatomist si chirurg scotian.

103
 ~ artera colaterala ulnara superioara Se desprinde din artera brahiala, la
jumatatea bratului, perforeaza septul intermuscular medial, trece posterior si
se alatura nervului ulnar. Participa la vascularizarea capului medial al tricep-
sului si la formarea retelei cubitale.

Refeaua arteriala a cotului (Rete articulare cubiti) este formata prin

anastomozarea a patru ramuri arteriale descendente cu patru ramuri recurente.
Aceasta retea este localizata predominant ta nivelul regiunii cubitale poste-
rioare. Singura anastomoza anterioara, situata in santul bicipital lateral, este
cea dintre artera colaterala radiala si artera recurenta radiala.
Ramurile descendenie provin din artera brahiala si din ramura ei arte-
ra profunda a bratului:
- artera colaterala ulnara superioara este ramura arterei brahiale. Se
desprinde la jumatatea bratului. Dupa desprindere, trece posterior, prin sep-
tul intermuscular medial si participa la vascularizarea capului medial al tri-
cepsului si la formarea retelei cubitale.
- artera colaterala ulnara inferioara este ramura arterei brahiale, care
se desprinde in apropierea epifizei distale a humerusului. Trece si ea poste-
rior, prin septul intermuscular si participa la formarea retelei cubitale.
- artera colaterala mijlocie este ramura terminala mediala a arterei
profunde a bratului. Se desprinde in santul radial si patrunde intre capul me-
dial si cel lateral al tricepsului.
- artera colaterala radiala este ramura terminala laterala a arterei pro-
funde a bratului.

104
 Ramurile recurente provin in special din artera ulnara si ramura ei
interosoasa posterioara, dar si din artera radiala:
- artera recurenta ulnara se desprinde in portiunea initiala a arterei, se
recurbeaza superior si medial si dupa un scurt traiect se imparte in doua ra-
muri: ramura anterioara gi ramura posterioara.
- artera interosoasa recurenté, ramura a arterei interosoase posterio-
are, care la randul ei este ramurda a arterei ulnare.
- artera recurenta radiala se desprinde in portiunea initiala a arterei
radiale, deasupra muschiului rotund pronator. Se recurbeazA superior si par-
ticipa la formarea retelei articulare a cotului.

105
 REGIUNEA ANTEBRATULUI
(Regio antebrachialis)

Regiunea antebratului este situata in jurul radiusului si ulnei. Exist o

regiune antebrahiala anterioara si una posterioara.

REGIUNEA ANTEBRAHIALA ANTERIOARA

(Regio antebrachi/antebrachialis anterior)

Este o regiune relativ plana, situata in partea anterioara a antebratului.

Limite:
- superior — o linie conventionala transversala, care trece la 3-4 cm
inferior de cei doi epicondili ai humerusului.
- lateral - marginea laterala (Margo radialis/lateralis) a antebratului
sau linia care uneste epicondilul lateral al humerusului cu apofiza stiloida a
radiusului
- medial -— marginea mediala (Margo ulnaris/medialis) a antebratului
sau linia care uneste epicondilul medial al humerusului cu apofiza stiloida a
ulnei
- inferior — plica de flexie a mainii pe antebrat sau linia transversala
care trece prin extremitatea inferioara a radiusului.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa proeminenta
muschilor epicondilieni laterali si mediali. intre aceste proeminente se afld o
usoara depresiune centrala, care continua fosa cubitala. In partea inferioara a
regiunii, la limita cu palma, se observa trei cute transversale, pe o distanta de
circa 1 cm, care ajuta la flexia palmara a mainii.
Inervatia cutanata a regiunii antebrahiale anterioare este asigurata de:
- nervul cutanat lateral al antebrafului (N. cuftaneus antebrachii late-
ralis) este ramura terminala a nervului musculocutanat.

106
 - nervul cutanat antebrahial mediai (N. cutaneus antebrachii medi-
alis) provine din fasciculul medial al plexului brahial, devine superficial in ‘/5
inferioara a brajului, se bifurca si strabate fascia superficiala, impreuna cu vena
bazilica. Inerveaza jumataiea mediala a antebratului.
Planul de acoperire contine, lateral, o piele mai groasa si acoperita de

fire de par si medial, una mai subtire si fara par. Subcutisul este slab repre-
zentat si contine venele cefalica gsi bazilica. Vena mediana a antebratului (V.
mediana antebrachil) este o vena situata in linia median, fiind in general
afluenta venei bazilice, dar sunt posibile multiple variatii anatomice. Aceasta
vena este insotita de ramura anterioara a nervului cutanat antebrahial medial.
Vena medianda a antebratului poate lipsi sau se poate bifurca la nivelul cotutui.
»antul pulsului* este o depresiune longitudinala, aflata in 1/3 inferolateralA a antebra-
tului. Acesta este situat intre muschil brahioradial gsi flexor radial a! carpului. in profunzimea
acestui sant se palpeaza artera radiala.

Intre tendoanele flexorului radial al carpului si palmaru! lung se formeaza un sant in-
gust, vizibil la nivelul pielil, in profunzimea caruia se gaseste nervul median.
Medial de palmarul lung, intre acesta gsi flexorul ulnar al carpului se afl o depresiune
mai larga si mai stearsa. Prin aceasta depresiune trece flexorul superficial al degetelor si medi-
al de acesta se afla artera ulnar, intr-o pozitie relativ superficiala.
Fascia antebratului acopera muschii regiunii.
Continutul regiunii este reprezentat de muschii epicondilieni mediali
si de partea radiala a muschilor epicondilieni laterali, situati superficial, de mus-
chii profunzi ai antebratului $i de patru manunchiuri vasculonervoase. Desi
regiunea nu are o grosime prea mare, muschii sunt asezati pe trei straturi:
- stratul | - contine muschii brahioradial, rotundul pronator (‘/2 inferi-
oara), flexorul radial al carpului, palmarul lung si flexorui ulnar al carpului
- stratul 1] — contine muschii extensor lung radial al carpului, rotundul
pronator (‘/2 superioara) si flexorul superficial al degetelor.
- stratul Ill - contine muschii supinator (in ‘/3 superioaraé a antebratu-
lui), extensorul scurt radial al carpului, flexorul lung al policelui, flexoru! profund
al degetelor si pronatorul patrat (in ‘/s inferioara a antebratului).

107
 Intre flexorul profund al degetelor si pronatorul patrat exista spatiul
Parona ‘.

Muschii_epicondilieni mediali cuprind Cinspre lateral spre medial muschii:

rotundul pronator, flexorul radial al carpului, palmarul lung si flexorul ulnar al
carpului.
~ muschiul rotund pronator este un muschi cilindric, care porneste de
pe epicondilul medial spre partea laterala a jumatatii radiusului. Este cel mai
lateral dintre epicondilienii mediali.
- muschiul flexor radial al carpului este un muschi fuziform, care trece
peste mai multe articulatii. Este situat medial de rotundul pronator. Tendonul
de insertie trece pe sub retinaculul flexorilor.
- muschiul palmar lung este un muschi superficial si uneori absent.
Este situat medial de flexorul radial al carpului.
- muschiul flexor ulnar al carpului este un muschi fuziform, situat cel
mai medial dintre acesti muschi.

Muschii epicondilieni laterali sunt muschi ai regiunii posterioare a ante-

bratului. Totusi muschii parti laterale sau raciiaie ai compartimentului posterior
se afla in mare parte anterior. Aceasta parte cuprinde: brahioradialul si exten-
sorii lung si scurt radiali ai carpului. Acestia sunt inervati de nervul radial.
- muschiul brahioradial este un muschi superficial, situat in partea an-
terolaterala a antebratului. Mugchiul trece anterior de articulatia cotului.
- muschiul extensor jung radial al carpului este situat medial si sub pre-
cedentul.
- muschiul extensor scurt radial al carpului este situat medial de prece-
dentul.

' PARONA Francesco (1861-1910) chirurg italian

108
 Muschii profunzi sunt reprezentati de: flexorul superficial al degetelor,
flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui si p&tratul pronator.
Tendoanele muschiior flexori din acesi strat trec pe sub retinaculul flexorilor.
- muschiul flexor superficial al degetelor este un muschi relativ profund,

care are doud capete: capul humerouinar si capul radial. [ntre cele doua cape-
te se formeaza un arc tendinos, pe sub care trece artera ulnara si nervul me-
dian. Tendoanele muschiului trec pe sub retinaculul muschilor flexori. Inainte
de a trece pe sub retinaculul flexorilor tendoanele II si IIL ale muschiului flexor
superficial al degetelor se incruciseazé formand chiazma tendinoasa (Chias-
ma tendinum). Ordinea tendoanelor flexorului superficial, dinspre lateral spre
medial, in % inferioara a antebratului este Hl, Il, IV, V.
- muschiul flexor _profund_al degetelor este situat mai profund decat
precedentul.
- muschiul flexor lung al policelui este un muschi semipenat, profund.
- muschiul patratul pronator este un muschi situat in partea inferioarA
a antebratului.

Manunchiul vasculonervos radial este format din artera si venele radi-

ale si ramura superficiala a nervului radial.
- artera radial este ramura terminala laterala a arterei brahiale. Pe an-
tebrat este situata anterior, relativ superficial si are un traiect aproape rectiliniu.
Trece superfial de muschiul rotund pronaior si se aseaza in ,santul pulsului*,
intre muschii brahioradial si flexor radial al carpului. Trece apoi in regiunea
carpiana posterioara. Artera radiala are pe antebrat urmatoarele ramuri:
- ariera recurenta radiala se desprinde in portiunea initialA a
arterei, deasupra muschiului rotund pronator. Se recurbeazaé superior
si participa la formarea retelei articulare a cotului.
- artera nutritiva a radiusului patrunde in interiorul diafizei ra-
diusului.

109
 - ramura carpiana palmard este o ramura colaterala secunda-

ra, care sé anastomozeaza cu ramura omonima a arterei ulnare. Se

desprinde in partea inferioara a antebratului.
- ramura palmara superficialA este o ramura colaterala princi-
pala, care trece pe deasupra retinaculului flexorilor si participa fa for-
marea arcadei palmare superficiale, Tmpreuna cu portiunea terminala
a arterei ulnare.
- ramura carpiana dorsala este o ramura colaterala secunda-
ra, care se anastomozeaza cu ramura omonimé a arterei ulnare si
formeaza arcada carpiana dorsala sau reteaua carpiana dorsala.
- venele radiale sunt in numar de doua si insotesc artera radiala.
- ramura superficiala a nervului radial vine dinspre santul bicipital late-
ral si coboara relativ superficial, impreund cu vasele radiale. In '/3 inferioara a
antebratului perforeaza fascia, trece posterior si se indreapta spre dosul mAinii.

Manunchiul vasculonervos ulnar este format din artera, venele si nervul

ulnar.
- artera_ulnara este ramura terminala medial a arterei brahiale. Pe
antebrat este situata relativ profund si are un traiect incurbat spre medial. fn
jumatatea superioara a antebratului, trece profund de muschii epicondilieni
mediali, iar in jumdatatea inferioara a antebratului se gdseste intre muschiul
flexor ulnar al carpuiui si ultimul tendon al flexorului superficial. Trece apoi prin
regiunea carpiana anterioara, unde se gaseste in canalul ulnar. Artera ulnara
are urmatoarele ramuri:
- artera recurenta ulnara se desprinde in portiunea initiala a
arterei, se recurbeaza superior si medial si dupa un scurt traiect se
imparte in doua ramuri: ramura anterioara si ramura posterioara. Am-
bele ramuri participa la formarea retelei articulare a cotului.
- artera nutritiva a ulnei patrunde fn interiorul diafizei ulnei.

110
 - artera interosoasa comuna este cea mai importanté ramura
colaterala a arterei ulnare. Se desprinde in partea superioara a ante-
bratului si dupa un scurt traiect se divide in:
- artera interosoasa anterioara coboara anterior pe
membrana interosoasa. La origine emite artera insotitoare a
nervului median.
- artera interosoasa posterioara coboara posterior pe
membrana interoscasa. Emite artera interosoasa recurenta,
care participa la formarea retelei articulare a cotului.
- ramura carpiana dorsala se anastomozeaza cu ramura omo-
nima a arterei radiale si participa la formarea arcadei carpiene dorsale.
- ramura carpiana palmara se anastomozeaza cu ramura omo-
nima a arterei radiale.
- venele ulnare sunt in numar de doua si insotesc artera ulnara.
- nervul uinar inerveazé muschiul flexor ulnar al carpului si jumatatea
ulnara a flexorului profund al degetelor (degetele I\V-V) prin ramuri musculare.
Pe antebrat coboara impreuna cu artera ulnara, devine ceva mai superficial
in ‘/3 inferioara si emite o ramura cutanata dorsald, care asigura inervatia
cutanata a 5 margini de deget, prin nervii digitali dorsali si o ramura palmara
pentru tegumentul hipotenarului.

Manunchiul vasculonervos median este format din nervul median si

vasele care il insotesc:
- nervul median trece printre capetele de origine ale muschiului pro-
nator rotund gi apoi patrunde pe sub muschiul flexor superficial al degetelor,
iar in partea anterioara a antebratului jl gasim intre tendoanele muschilor
flexor radial al carpului si palmarul lung. Inainte de a trece prin canalul car-
pian, nervul median emite o ramura cutanata palmarda, care se distribuie zo-
nelor tenariana si centrala a palmei. Pe antebrat nervul median emite ramuri
musculare pentru muschii pronator rotund, flexor radial al carpului, palmar

11]
lung, flexor superficial al degetelor, partea lateral (degetele II-III) a flexorului
profund al degetelor si flexorul lung al policelui si nervul interosos anterior al
antebratului.
- artera insotitoare_a_nervului median.provine din portiunea initiala a
arterei interosoase anterioare, ramura a arterei interosoase comune, din
artera ulnara.

Manunchiul_vasculonervos interosos anterior este format din artera,

venele si nervul interosos anterior.
- artera interosoasa anterioara coboara anterior pe membrana inter-
osoasa. Provine din artera interosoasa comuna, ramura a arterei ulnare. La
origine emite artera insotitoare a nervului median .
- venele interosoase anterioare se varsa in arcada venoasa palmara
profunda, care se formeaza prin anastomozarea venelor ulnare cu venele ra-
diale. Aceasta arcada, de regula dubla, insoteste arcada palmara profunda.
- nervul interosos anterior al antebratului este ramura a nervului me-
dian. Acesta coboara pe membrana interosoasa si inerveaza muschiul pa-
tratul pronator.

Spatiul (Pirogov ') - Parona * este un interstitiu muscular, situat in

partea distalA a antebratului, intre flexorul profund al degetelor $i pronatorul
patrat. Acest spatiu comunica cu loja centrala a palmei.

' PIROGOY (Pirogoff) Nicolay Ivanovici (1810-1881) chirurg rus.

2 PARONA Francesco (1861-1910) chirurg italian

112
 REGIUNEA ANTEBRAHIALA POSTERIOARA
(Regio antebrachit/antebrachialis posterior)

Este o regiune convexa, situaté in partea posterioara a antebratului.

Limitele sunt cele de la regiunea anterioara, prelungite posterior.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa proeminenta
muschilor epicondilieni laterali.
Inervatia cutanata a regiunii antebrahiale posterioare este asigurata de:
- nervul cutanat posterior al antebratului (N. cutaneus antebrachii pos-
terior), ramura a nervului radial. Acesta devine superficial pe fata posterioara a
bratului in 1/3 inferioara.
Nerviil cutanat lateral al antebratului si cutanat medial al antebratului
contribuie si ei la inervatia cutanata a regiunii.
Planul de acoperire contine, lateral, o piele mai groasa si acoperita de
fire de par si medial, mai subtire si fara par. Subcutisul este slab reprezentat.
Fascia antebrajului acopera muschii regiunii.
Continutul regiunii este reprezentat de muschii epicondilieni laterali,
cuprinsi in compartimentul posterior (extensor) al antebratului si manunchiul
vasculonervos interosos posterior. Tendoanele extensorilor degetelor sunt a-
coperite de retinaculul extensorilor. Acesti muschi sunt asezati in doua straturi:
- stratul superficial cuprinde: anconeul, extensorul degetelor, exten-
sorul degetului mic si extensorul ulnar al carpului.
- stratul profund cuprinde: supinatorul, abductorul lung al policelui,
extensorul scurt si lung al policelui si extensorul indicelui.
Stratul superficial:
- muschiul anconeu este un muschi superficial, de forma triunghiulara,
cu varful la epicondilul lateral si baza pe extremitatea superioara a ulnei.
Muschiul este situat posterior de articulatia cotului.
- muschiul extensor al degetelor este un muschi superficial situat
lateral de anconeu, aproximativ in axul antebratului.

113
 - muschiul extensor degetului mic este tot un muschi superficial, ata-
gat de muschiul extensor al degetelor.
- muschiul extensor ulnar al carpului este situat medial de precedentul.
Stratul profund:
- muschiul supinator este un muschi profund, situat in '/3 superioara a
antebratului, sub extensorul degetelor. Acest muschi apartine, partial, si regiunii
antebrahiale anterioare.
- muschiul_ abductor lung al policelui este un muschi situat profund.
Formeaza un grup oblic, impreuna cu muschiul extensor scurt al policelui.
- muschiul extensor scurt_al policelui sau muschiul Pozzi ' insoteste
muschiul abductor lung al policelui, fiind situat medial de acesta din urma.
- muschiul extensor jung al policelui este un muschi profund, care
formeaza un grup impreuna cu muschiul extensor al indicelui. Extensorul lung
al policelui este situat lateral de cel al indicelui.
- muschiul extensor al indicelui este situat imediat medial de precedentul.

Ma&nunchiul vasculonervos interosos posterior este format din artera,

venele si nervul interosos posterior.
- artera interosoasa posterioara provine din artera interosoasa comu-
na, ramura a arterei uinare.
- venele interosoase posterioare se varsa in arcada venoasa palmara
profunda care se formeaza prin anastomozarea venelor ulnare cu venele
radiale. Aceast& arcada, de regula dubla, insoteste arcada palmara profunda.
- nervul interosos posterior al antebratului provine din ramura profunda
a nervului radial. Acesta coboara pe membrana interosoasa si inerveaza
muschii abductor lung al policelui, extensor scurt si lung ai policelui si extensorul
indicelui.

' POZZI Samuel Jean. (1846-1918) anatomist si ginecolog francez.

114
 REGIUNEA MAINII
(Regio manus)

Regiunea mainii este situata distal de articulatia radiocarpiana. Cu-

prinde la randul ei regiunea carpiana, regiunea palmara, regiunea dorsala a
mainii si degetele de la mana.
Regiunea metacarpiana (Regio metacarpalis) este situata intre regiu-
nea carpiana si degete. Ea se suprapune in cea mai mare parte cu regiunea
palmara, respectiv regiunea dorsala a mainii.
Regiunea carpiana (Regio carpalis) corespunde oaselor carpiene. Ea
sé suprapune cu regiunea palmara, respectiv regiunea dorsala a méAinii. Exista
o regiune carpiana anierioara si una posterioara.

REGIUNEA CARPIANA ANTERIOARA

(Regio carpalis anterior)

Aceasta regiune face parte din regiunea palmara. Ceea ce ji este ca-
racteristic sunt cele doua canale prezente aici si anume canalul carpian si ca-
nalul ulnar.

Canalul carpian (Canalis carpi) (eng. carpal tunnel, carpal canal, fr.
canal carpien, germ. Karpaltunnel, mag. kézt6écsatorna) este un canal osteofi-
bros format din santul carpian si retinaculul flexorilor. Santul carpian este deli-
mitat de patru proeminente, doua mediale, care sunt mai pronuntate si doua
laterale mai sterse. Proeminentele mediale sunt piziformul si cArligul osului cu
carlig, iar proeminentele laterale sunt tuberculul scafoidului si tubercului tra-
pezului. Retinaculul flexorilor se fixeaza de aceste proeminente.
Canalul carpian este compartimentat de un sept desprins din retina-
culul flexorilor fn:

115
 - compartimenitul medial, principal, cel care se confunda uneori cu in-
tregul canal carpian. Acesta contine tendoanele a trei muschi si ramura pal-
mara a nervului median. Tendoanele sunt diSpuse fn trei straturi:
- stratul |, superficial, este format din tendoanele III si IV ale mus-
chiului flexor superficial al degetelor.
- Stratul Il este format din tendoanele II si V al flexorului su-
perficial al degetelor.
- stratul Ill este format din cinci tendoane juxtapuse, care, din-
spre lateral spre medial, sunt: | tendonui muschiului flexor lung al
policelui, II-V tendoanele muschiului flexor profund al degetelor.
- compartimentul lateral, secuncar, situat Inga tuberculul scafoidului,
contine tendonul muschiului flexor radial al carpului.

Canalul ulnar (Canalis uinaris) sau loja (spatiul) lui Guyon ‘ (eng. ulnar
canal, ulnar tunnel, Guyon's canal (tunnel), fr. canal de Guyon, canal ulnaire,
germ. Loge-de-Guyon, mag. Guyon alagtt) este situat superficial de canalul
carpian. Este delimitat profund de retinaculul flexorilor si lateral de tendonul
muschiului flexor ulnar al carpului si piziform. Superficial este acoperit de o
dependinta a retinaculului flexorilor. Pe aici trec artera ulnara si nervul ulnar.
in canal sau imediat dupa, nervul ulnar se imparte in ramura superficiala,
care insoteste artera si ramura profunda care patrunde in hipotenar.

Referiri de ordin practic

- sindromul de tunel carpian este cauzat de lezarea nervului median. Se caracteri-
zeaza prin parestezii (furnicaturi) si hipoestezii (sc&derea sensibilitatii) in teritoriul nervului
median. Este mai frecvent la femei.
- sindromul de canal ulnar (sindromul de tunel Guyon) este cauzat de lezarea nervu-
lui ulnar. Se caracterizeaza prin hipoestezie in iteritoriul nervului ulnar si slabiciune de con-
tractie a mainii. Poate sA apara si aspectul de gheara al degetelor IV si V (extensia primelor
doua falange si flexia fortata a ultimei falange)

' GUYON Felix Jean Casimir (1831-1920) chirurg ulolog francez.

116
 REGIUNEA CARPIANA POSTERIOARA
(Regio carpalis posterior)

Aceasta regiune face parte din regiunea dorsala a mainii. Ceea ce Ti

este caracteristic sunt cele gase tunele carpiene posterioare gsi tabachera
anatomica.
Tuneiele carpiene posterioare se formeaza intre oasele carpiene si reti-
naculul extensorilor. Fiecare tunel are o teaca fibroasa si o sinoviala proprie.
Tunelele |, ill, IV si V contin tendoanele extensorilor degetelor, iar tunele II si
Vi contin tendoanele extensorilor carpului. Tunelul | contine si singurul ab-
ductor prezent in aceasta regiune.
- tunelul | contine tendoanele muschilor abductor fung al policelui si
extensor scurt ai policelui, cuprinsi in feaca tendinoasa a muschilor abduc-
tor lung si extensor scurt ai policelui (Vagina tendinum musculorum ab-
ductoris longi et extensoris brevis pollicis).
- tunelul Il contine tendoanele muschilor extensori lung si scurt radiali
ai carpului cuprinsi in teaca tendinoasa a muschilor extensori radiali ai
carpului (Vagina tendinum musculorum extensorum carpi radialium).
- tunelul III contine tendonul muschiului extensor lung al policelui cu-
prins in teaca tendinoasa a muschilui extensor lung al policelui (Vagina
tendinis musculi extensoris pollicis longi).
- tunelul IV contine tendoanele muschilor extensor al degetelor si ex-
tensor al indicelui, cuprinsi in teaca tendinoasa a muschilor extensori afl
degetelor si al indexului (Vagina tendinum musculorum extensoris digitorum
et extensoris indicis).
- tunelul V contine tendonul muschiului extensor al degetului mic cu-
prins in teaca tendinoasd a muschilui extensor al degetului mic (Vagina
tendinis musculi extensoris digiti minimi).

117
 - tunelul VI contine tendonul muschiului extensor ulnar al carpului
cuprins in teaca tendinoasa a muschilui extensor ulnar al carpului
(Vagina tendinis musculi extensoris carpi ulnaris).
Tabachera anatomica (eng. anatomical snuffbox, fr. tabatiére anato-
mique, germ. Foveola radialis, mag. tabatiére) este o depresiune superficiala
situata in regiunea carpiana posierioara. Este delimitata lateral de tendoanele
tunelului |, medial de tendonu! tunelului Ill, iar superior de retinaculul extenso-
rilor. Podeaua este reprezentata de scafoid, trapez si tendoanele tunelului II.
Pe aici trece artera radiala, care vine din santul pulsului si se indreapta spre
straturile profunde ale paimei.

REGIUNEA PALMARA
(Palma/Vola/Regio palmaris)

Este o regiune reiativ plana, situata in partea anterioaraé a mainii. Regiu-

nea cuprinde gsi fata palmara a degetelor (Facies paimares digitorum).
Limite:
- superior — plica de flexie a mainii pe antebrat sau linia transversala
care trece prin extremitatea inferioara a radiusului.
- lateral — marginea laterala a mAainii si a degetului mare.
- medial — marginea mediala a maini si a degetuiui mic.
- inferior — extremitatea distala a degetelor.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa cele doua proe-
minente proximale ale palmei si anume tenarul (Thenar/Eminentia thenaris),
situat lateral si hipotenarul (Hypothenar/Eminentia hypothenaris), situat medial.
La nivelul degetelor se observa plicile de flexie, care separa portiuni usor bom-
bate, ce corespund aproximativ cu falangele subiacente. Varful degetelor se
mai numeste buricul degetelor.
(gr. thenar = palma)

118
 La nivelul palmei si al degetelor se observa mici creste cutanate sau
papilare (Crisiae cutis) paralele, separate de mici santuri cutanate sau
papilare (Sulci cutis), care in ansamblu formeaza structuri individuale, unice,
numite amprente digitale (fingerprint) sau dermatoglife. Si tot la nivel cutanat se
observa greu, folosind lupa, mici ridicaturi tactile (Toruli tactiles), unde sunt
concentrate mai multe terminatii nervoase.
(gr. glyphe =sculptor, gravor; torulus dim de la torus = umflatura)
Amprentele digitale au fost clasificate de Galton 1 (1888) in sistemul A.L.W. A (arch —
arcul) L (loop — bucla) si W (whorl — verticilul). Un alt element este triradiusul sau delta Galton,
care reprezinta locul de intalnire a trei directii de creste papilare, respectiv locul de demarcatie a
trei regiuni. Exista o delta pozitiva, care se aseamana cu un Y si o delta negativa A. La nivelul
palmei, in mod obignuit existé 5 delte, 4 subdigitale, corespunzator degetelor Il — V si o delta
proximala, inire tenar si hipotenar

Tot fa nivelul palmei se individualizeaza trei linii de flexie numite linii

de divizare (Lineae distractiones) ale lui Langer ”.
(lat. distractio-onis = despartire, divizare)
Acesie linii, folosite in cheromantie, sunt:
- linia vietii — este linia de opozitie a policelui si unegte cu o curba mijlocul extremitatii
superioare a palmei cu mijlocul spatiului interdigital |-Il. Este linia cea mai proximala.
- linia capului — este linia mijlocie a palmei, care in partea laterald se uneste cu linia
vietii. Aceasta linie se termina fn apropierea mijlocului hipotenarului.
- linia inimii — este situata distal. Este o linie usor curbatd, cu convexitatea proximala,
situata sub degetele Ill-V.
in centrul palmei se formeazd o depresiune numitA cdusul palmei sau poculum
Diogenis °. Acest caus simbolizeaza faptul ca mana impreuna cu degetele semiflectate, imita
o cupa. Podul palmei defineste intreaga palma, de la articulatia radiocarpiana si pan Ia pliurile
digitopalmare.
(lat. poculum = cupa, pahar; caus de la lat. cavus = scobit, boltit))

Inervatia cutanata a regiunii palmare anterioare este asigurata de:

' GALTON Francis (1822-1911) savant polimat englez

2 LANGER Carl (1819-1887) anatomist austriac
> DIOGENIS din Sinope (Asia Mic&) (4122-323? 7.Hr) filozof grec - a trait ca un
ascet

119
 - ramura palmara (Ramus paimaris) a nervului median. Aceasta se
desprinde din nervul median, inainte ca acesta s& treaca prin canalul carpian si
se distribuie zonelor tenariana si centrala ale palmei. Apoi nervul median trece
prin canalul carpian gsi se imparte in nervi digitali palmari comuni, care se vor
distribui la primele 7 laturi de degete, sub forma nervilor digitali patmari proprii.
- ramura paimara (R. paimaris) a nervului ulnar se desprinde in ‘/3 in-
ferioara a antebratului si este destinataé tegumeniul hipotenarului. Nervul ulnar
strabate canalul ulnar si se imparte in ramura profunda, motorie, pentru
majoritatea muschilor palmei si ramura superficiala, cutanata, care se imparte
in doi nervi digitali palmari comuni, care la randul lor emit trei nervi digitali
palmari proprii, pentru ultimele 3 margini de deget.
Teritoriul de inervatie al primului nerv digital dorsal, care provine din
ramura superficiala a nervului radial, poate sA se extinda si pe fata palmara.

Planul de acoperire contine o piele mai groasa si lipsita de par, care

este in cantitate strict suficienta. Subcutisul este slab reprezentat si contine
glande cutanate (Glandulae cutis), terminatii nervoase si ligamentele cuta-
nate (Retinacula cutis). Aceste ligamente, numeroase si scurte, unesc su-
prafata profunda a dermului cu fascia palmei.
- aponevroza palmara (Aponeurosis paimaris) este portiunea intarita
a fasciei mainii, care nu acopera tenarul si hipotenarul. Aparent este o conti-
nuare in evantai, a tendonului muschiului palmar lung. Are o forma triunghiu-
lard, cu varful spre antebrat si care se imparte in fascicule pentru degetele II-
V. Aceste fascicule sunt unite intre ele prin fascicule transversale situate pro-
ximal si prin ligamentul metacarpian transvers superficial situat distal. De la
marginile aponevrozei palmare pornesc doua septuri fibroase nenominalizate:
septul fibros medial uneste marginea mediala a aponevrozei palmare cu
metacarpianul V. Medial de acest sept se formeaza loja hipotenarului septul
fibros lateral uneste marginea lateral4 a aponevrozei palmare cu metacarpi-

120
anul Ill. Lateral de acest sept se formeaza loja tenarului. lar intre cele doua
septuri se formeaza loja centrala a palmei.

Continutul regiunii este reprezentat de trei loji principale: loja tenari-

ana, loja hipotenariana si joja centraia a palmei.
Exista anatomisti care descriu 5 compartimente la nivelul paimei: tenar, hipotenar,
central, adductor gi interosos. Se descriu $i doua spatii, cel tenarian situat intre compartimen-
iul tenarului gi cel al adductorului policelui $i spatiul mediopalmar situat intre compartimentul
central gi cel al interososilor.

Loja tenarului sau loja laterala a palmei cuprinde muschii tenarului,

muschiul flexor lung al policelui, vase si nervi.
Muschii tenarului sunt urmatorii:
- muschiul abductor scurt al policelui situat superficial
- muschiul flexor scurt al policelui este situat sub muschiul abductor
scurt al policelui. Are doua capete de origine, printre care trece tendonul
flexorului ung al policelui. :
- muschiul opozant al policelui este situat sub capul superficial al flexorul
scurt.
- muschiul adductor al policelui este situat cel mai profund.
- artera radiala patrunde in loja tenariana venind dinspre posterior, din
regiunea carpiana posterioara si formeaza arcada palmara profunda, impreu-
na cu ramura profunda a arterei ulnare.
- ramura palmara superficiala_ a arterei radiale trece pe deasupra reti-
naculului flexorilor, strabate muschiul abductor scurt al policelui si participa la
formarea arcadei palmare superficiale, impreuna cu portiunea terminala a ar-
terei ulnare.
~ primul nerv_ digital palmar comun din nervul median, care se va divi-
de doi nervi digitali palmari proprii si ramurile musculare pentru muschii ab-
ductor scurt, flexor si opozant ai policelui.

121
 Loja_hipotenarului sau loja mediala a palmei cuprinde muschii hipo-
tenarului, vase si nervi.
Muschii hipotenarului sunt urmatorii:
- muschiu! paimar scurt este un muschi cutanat cu originea pe partea
mediala a aponevrozei palmare si insertia la nivelul pielii hipotenarului.
- muschiul abductor al degetului mic este un muschi superficial, situat
sub palmarul scurt.
- muschiul opozant al degetului mic este un muschi profund situat sub
muschiul abductor al degetului mic.
- muschiul flexor scurt al degetului mic este un muschi profund, situat
in acelasi plan cu opozantul, dar inferior de acesta.
- nervui_ulnar, fn lojé, se imparte in: ramura profunda, pentru majoritatea
muschilor palmei si ramura superficial, care se imparte si ea in doi nervi digitali
palmari comuni, care emit trei nervi digitali palmari proprii, pentru ultimele 3
margini de deget.
- artera ulnara emite in loja o artera digitalé palmara.

Loja_centrala sau loja intermediara a palmei cuprinde tendoanele

flexorilor superficial si profund ai degetelor, cuprinse jin teci sinoviale, muschii
lombricali, mugchii interososi palmari si interososi dorsali, arcadele palmare
superficiaia si profunda si nervi. Aceasta loj4 comunica cu spatiul Parona al
regiunii antebrahiale anterioare.
- teaca tendinoasa comuna a muschilor fiexori sau bursa_ulnara inve-
lesie cele opt tendoane ale flexorilor superficial si profund, destinate degete-
lor Il-V, la trecerea acestora prin canalul carpian si pana aproximativ la juma-
tatea palmei. Teaca destinata tendoanelor degetului V nu se intrerupe la a-
cest nivel si continua cu teaca sinoviala a degetului V.
- muschii lombricali sunt muschi fuziformi, in numar de patru, care isi
au originea pe tendoanele flexorului profund al degetelor si insertia pe tendoa-

122
nele extensorului degetelor. Primii doi au un singur cap de origine, iar ceilalti
au doua capete de origine.
- muschii interososi palmari sunt in numar de trei si ocupa spatiile
interosoase metacarpiene Il, Ill si lV. Sunt muschi adductori ai degetelor.
- muschii_interososi_dorsali sunt in numar de patru si ocupa toate
spatiile interosoase metacarpiene. Sunt muschi abductori ai degetelor Il, (II)
si IV.
- arcada palmara superficiala (Arcus paimaris superficialis) se for-
meaza superficial fata de tendoanele flexorilor degetelor, din ramura terminala
a arterei ulnare si ramura palmara superficiala a arterei radiale. Aceasta arca-
da este situata distal fata de arcada profunda a palmei. Din aceasta arcada se
desprind trei artere digitale palmare comune situate corespunzator spatiilor inter-
metacarpiene II-IV. Arterele digitale palmare comune se ramifica la randul lor tn
artere digitale paimare propril.
- arcada palmara profunda (Arcus palmaris profundus) se formeazaé
profund faté de tendoanele flexorilor degetelor, din ramura terminala a arterei
radiale si ramura palmara profunda a arterei ulnare. Din aceasta arcada se
desorind trei artere metacarpiene palmare situate corespunzator spatiilor inter-
metacarpiene Il-IV. Tot din arcada profunda se desprind si ramuri perforante,
care strabat spatiile intermetacarpiene si se anastomozeaza cu arterele meta-
carpiene corsale.
- nervul median trece prin canalul carpian si se imparte in loja centrala
in nervi digitali palmari comuni, care se vor distribui la primele 7 laturi de de-
gete, sub forma nervilor digitali palmari proprii si o ramura comunicanta cu nervul
ulnar.
- ramura protunda a nervului ulnar inerveaz4 muschii interososi pal-
mari cat si dorsali si ultimii doi lombricali. Ceilalti doi lombricali sunt inervati de
nervul median.

123
 Canalele digitale sunt denumiri improprii ale portiunilor digitale, ale ten-
doanelor flexorilor profund si superficial al degetelor, inconjurate de teci fi-
broase si sinoviale si fixate la planul osteoarticular prin mai multe ligamente,
care apartin de teaca fibroasa,

Tecile fibroase ale degetelor mainii (Vaginae fibrose digitorum

manus) sunt mangoane fibroase care invelesc tendoanele flexorilor superficial si
profund, respectiv tendonul flexorului lung al policelui. Fibrele care alcdtuiesc
aceasta teaca alcatuiesc doua structuri:
- partea inelara a tecii fibroase (Pars anularis vaginae fibrosae) sau
ligamentul inelar al degetelor este formata din fibre circulare care acopera
tendoanele flexorilor degetelor, in dreptul articulatiilor metacarpofalangiene si
interfalangiene.
- partea incrucisata a tecii fibroase (Pars cruciformis vaginae fibro-
sae) sau ligamentul incrucisat al degetelor este formata din fibre oblice care
se incruciseaza in forma de X si acopera tendoanele flexorilor degetelor, fn
dreptul corpurilor falangelor proximale si mijlocii.

Tecile sinoviale ale degetelor ma&inii (Vaginae synoviales digitorum

manus) sunt mangoane sinoviale care invelesc tendoanele flexorilor superficial si
profund, respectiv tendonul flexorului lung al policelui. Aceste teci sinoviale
invelesc complet tendonul cu exceptia mezotendonului. La acest nivei mezo-
tendoanele sunt reprezentate de legaturi tendinoase (Vincula tendinum).

Referiri de ordin practic

- contractura Dupuytren ' este o boalé care consta in scurtarea, subtierea si fibro-
zarea progresiva a aponevrozei palmare. Afecteaza mai ales barbati de peste 50 de ani. Tra-
tamentul este chirurgical si consta in extirparea aponevrozei palmare.

! DUPUYTREN Guillaume (1777-1835) chirurg si patolog francez

124
 REGIUNEA DORSALA A MAINII
(Regio dorsalis manus)

Este o regiune usor convexa, situata in partea posterioarA a mainii. Re-

giunea cuprinde si fata dorsala a degetelor (Facies dorsales digitorum).
Limite:
- superior — plica de flexie dorsala a mainii pe antebrat sau linia trans-
versala care trece prin extremitatea inferioara a radiusului.
- lateral — marginea laterala a mainii sia degetului mare.
- medial — marginea mediala a maini si a degetului mic.
- inferior — extremitatea distaia a degetelor.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa cele patru proe-
minente date de articulatiille metacarpofalangiene ale degetelor II-V, tendoa-
nele extensorilor si desenul venos superficial. Articulatia metacapofalangiana
| este mai stearsa. La nivelul degetelor se observa plicile de flexie, niste plici
transversale multiple care faciliteaza flexia. Totodata se observa in flexie, pro-
eminenta articulatiilor interfaiangiene, mai ales a celor dintre falanga proxima-
iA gi cea mijlocie.
Unghia (Unguis) este o formatiune cornoasa, usor curbatda, transluci-
da, care acopera portiunea disiala, dorsala a degetelor. Unghia este alcatuita
dintr-o parte vizibila numita Jama unghiei (Lamina unguis) sau corpul unghi-
ei (Corpus unguis) si o parte inclusa in epiderm numita radacina unghiei
(Radix unguis). Corpul unghiei prezinta urmatoarele margini:
- marginea libera (Margo liber) situata distal, este marginea care
creste si trebuie taiata.
- marginile faterale (Margo laterales) sunt acoperite de cuticula sau
eponichiu (Eponychium). Eponichiul este un strat epidermic, ingust, modificat,
jn contact cu unghia. Marginile laterale sunt cuprinse jntr-un pliu epidermic
numit pliuf lateral (Valium faterale).
(gr. epi = deasupra; onyx = unghie) (lat. vailum = intaritura, palisada)

125
 - marginea ascunsa (Margo occultus) este situata proximal. Aceasta
margine este cuprinsa in pliul proximal (Valium proximale) si este si ea
acoperita de eponichiu. La nivelul acestei margini, se observa prin transparenta,
o formatiune convexa, de culoare albicioasa, numita funula (Lunula).
(lat occultus = ascuns) (lunula dim de la luna = luna)
Patul unghiei (Lectulus) reprezinta Substratul epidermic, care este a-
coperit de unghie. Epiderma modificata care formeaza patul unghiei se nu-
meste hiponichiu (Hyponychium). Patul unghiei este ancorat de periostul fa-
langei distale prin figamentul patului unghiei (Ligamentum lectuli).
(lat lectulus = pat, patut)

Inervatia cutanata a regiunii dorsale a méinii este asigurata de:

- nervii digitali dorsali (Nn. digitales dorsales) proveniti din ramura
superficial a nervului radial. Inerveazaé senzitiv cinci laturi de deget (intreaga
fata posterioara a policelui si 7/3 proximale la indice si la jumatatea laterala a
degetului mijlociu). Fata posterioaraé a degetului mijlociu este inervata de nervi
digitali dorsali din radial si ulnar, iar falanga distala de nervii digitali palmari
proprii ai medianului.
Teritoriul de inervatie al primului nerv digital dorsal poate sA se extin-
da si pe fata paimara.
- ramura cutanatd dorsala (R. dorsalis) a nervului ulnar, care asigu-
ra inervatia cutanaté a 5 margini de deget, prin nervii digitali dorsali (Nn.
digitales dorsales).
Planul de acoperire contine o piele mai subtire si acoperita de fire de
par, care se poate plicatura cu ugurintaé. in subcutis gasim reteaua venoasa
dorsala a mainii care se formeaza prin anastomozarea celor trei vene meta-
carpiene dorsale. Aceasta retea se continua cu venele cefalica si bazilica. Tot
aici gasim fascia dorsala a mainii.
Conftinutul regiunii este reprezentat de tendoanele extensorilor cu-
prinse in teci sinoviale (au fost prezentate la regiunea carpiana posterioara) si
de reteaua arteriala a dosului palmei.

126
 - arcada carpiana dorsala sau refeaua carpiand dorsala (Rete carpale
dorsalis) se formeaza la limita distala a regiunii carpiene posterioare din ra-
murile carpiene dorsale ale arterelor radiala si ulnaré. Ramura radialda este
principala. Din aceasta arcada se desprind 4 arterele metacarpiene dorsale,
care apoi se impart in artere digitale dorsale pentru ultimele 7 margini de
degete. Aceste artere nu ajung la falanga distala a degetelor. Primele trei
margini de degetete sunt vascularizate de artera radiala prin artera principala a
policelui si artera radiala a indicelui.

127
 OASELE MEMBRULUI INFERIOR
(Ossa membri inferioris)

Oasele care alcatuiesc membrul inferior formeazA doua structuri si

anume centura membrului inferior si partea libera a membrului inferior. Oase-
le parti libere a membrului inferior sunt oase lungi, cu exceptia oaselor tarsi-
ene. Aceste case formeaza partea pasiva a aparatului locomotor.

CENTURA PELVIANA
(Cingulum pelvicum/membnri inferioris)

Centura pelviana sau centura membrului inferior (eng. pelvic girdle, fr.
ceinture pelvienne, germ. Beckenring, mag. medencedév csonijai) este formata
din oasele coxale, la care se adauga sacrul, coccisul si articulatiile centurii
pelviene (articulatia sacroiliaca si simfiza pelviana). Mai trebuie s4 amintim ca
au legdtura cu centura pelviana si articulatia lombosacrala si articulatia sacro-
coccigiana, chiar daca apartin mai mult de coloana vertebrala

Osul coxal (Os coxae) (eng. hip bone, os coxa, innominate bone,
pelvic bone, coxal bone, fr. os coxal, germ. Beckenring, mag. medencecsont)
este principalul os al bazinului. Este un os pereche, de forma neregulatd, for-
mat prin unirea ilionului cu ischionul si cu pubisul, tn jurul varstei de 14-15 ani.
El formeaza partea anterolaterala a centurii pelviene. Ilionul este osul supe-
rior, ischionul este situat posteroinferior, iar pubisul ocupa partea antercinfe-
rioar4 a coxalului.
(lat coxa-ae = coapsa)

flionul (Os ifium/lium) (eng. ilium (bone), fr. ilion, ilium, germ. Darm-
bein, mag. csipécsont) este partea superioara a coxalului. Este un os lat,
format dintr-un corp si o aripa.

129
 Corpul osului iliac (Corpus ossis ilij) este situat in partea central
anterioara a coxalului si participa la formarea portiunii superioare a acetabulului.
Prezinté santul supraacetabular (Sulcus supraacetabularis) pentru originea
capului reflex al muschiului drept femural.
Aripa iliaca (Ala ossis ilii) este situatA in partea superioara a coxalului.
Participa fa delimitarea pelvisului mare. Prezinta douda fete, o fosa si o creasta.
- fata fesiera (Facies glutea) sau externa prezinta reliefuri osoase
pentru insertia muschilor fesieri:
- linia fesiera anterioara (Linea glutea anterior) este o muchie
situaté anterosuperior, aproximativ la jumatatea fetei fesiere.
- linia fesiera inferioara (Linea giutea inferior) este o muchie
situata anteroinferior, in apropierea acetabulului.
- linia fesiera poterioara (Linea glutea poterior) este o muchie
mai scurta si mai stearsa situata posteroinferior, intre creasta iliaca si
incizura ischiatica.
(gr. gloutos = fese)
- fata sacropelviana (Facies sacropelvica) este fata posteromediala a
ilionului. Prezint4 anterior o fafa auriculara (Facies auricularis) pentru sacru
si posterior de aceasta o zona extinsa, rugoasa, numita tuberozitatea iliacd
(Tuberositas iliaca) pentru insertia unor ligamente.
(lat. auricula dim. de la auris-is = ureche)

- fosa iliaca (Fossa iliaca) este partea anteromediala, scobita, a aripii

iliace. intre fosa iliacd si fata sacropelvind se situeazA o muchie rotunjita,
numita Jinia arcuatd (Linea arcuata), care se extinde si pe corpul ilionului,
unde este mai proeminenta. Linia arcuata margineste stramtoarea superioara a
bazinului.
- creasta iliaca (Crista iliaca) este marginea superioard, arcuita, a
aripii iliace. Aceasta margine prezinta mai multe formatiuni:
 - buza externa (Labium externum) este marginea externa, proe-
minenta a crestei iliace. La intainirea liniei fesiere anterioare cu creas-
ta iliaca, pe buza externa se afla tuberculul iliac (Tubercutum iliacum).
- linia intermediara (Linea intermedia) este o creast& stearsa,
situata intre buza externa si cea interna.
- buza interna (Labium internum) este marginea interna, proe-
minenta a crestei iliace.
Aripa iliaca prezinta patru proeminente situate in cele patru unghiuri:
- spina iliaca anterosuperioara (Spina iliaca anterior superior) este o
proeminenta situata in partea anterioara a crestei iliace.
- spina iliaca anteroinferioara (Spina iliaca anterior inferior) este o
proeminenta situata in partea anterioara, la limita intre aripa iliacd si corpul
ilionului.
- spina iliacé posterosuperioara (Spina iliaca posterior superior) este
o proeminenta situata in partea posterioara a crestei iliace.
- spina iliaca posteroinferioara (Spina iliaca posterior inferior) este o
proeminenta situata la limita aripei iliace cu incizura ischiadica.

Ischionul (Os ischii/ischium) (eng. ischium, fr. ischium, ischion, germ.

Sitzbein, mag. Ulécsont) este format dintr-un corp si o ramura.
Corpul ischionului (Corpus ossis ischii) este situat in partea central
posterioara a coxalului. Este partea cea mai voluminoasa a ischionului.
Ramura ischionului (Ramus ossis ischii) este situata cel mai jos la
nivelul coxalului. Se uneste cu ramura inferioara a pubisului si formeaza ra-
mura ischiopubiana (Ramus ischiopubicus). Rarura ischiopubiana margi-
neste gaura obturata (Foramen obiuratum). La limita dintre corp si ramura
se afl4 urmatoarele formatiuni:

131
 - tuberozitatea ischiadica (Tuber iSchiadicum) este o rugozitate ova-
lara situata pe partea externa a bazei ramurii. Serveste pentru insertia ligamen-
tului sacrotuberal.
- spina ischiadica (Spina ischiadica) este o proeminenté posterome-
diala, care serveste insertiei ligamentului sacrospinal.
- incizura ischiadica mica (Incisura ischiadica minor) este situata
sub spina ischiatica.
(gr. ischion = sold)

Pubisul (Os pubis/Pubis) sau pubele (eng. pubis bone, fr. pubis, germ.
Schambein, mag. szeméremcsont) este cel mai mic dintre oasele coxalului.
Este format dintr-un corp si doua ramuri.
(lat. pubis sing. de la pubes-eris = acoperit cu par (puf) cu referire la parul pubian,
tanar)

Corpul pubisului (Corpus ossis pubis) este situat anteromedial. Acesta

prezinté o fafa simfiziala (Facies symphysealis) prin care se articuleaza cu
celdlalt corp pubian. Pe partea superioara a corpului se gasesc doud proe-
minente:
- tuberculul pubian (Tuberculum pubicum) este situat lateral.
- creasta pubiand (Crista pubica) este situata medial.
Ramura superioara a pubisului (Ramus superior ossis pubis) se su-
deaza cu corpul ilionului la nivelul eminentei iliopubice (Eminentia iliopubica).
Marginea superioara, ascutita, a acestei ramuri se numeste creasta pectine-
ala (Pecten ossis pubis). Creasta pectinealA continua linia arcuata a ilionului.
Marginea posteroinferioara a ramurii superioare se numeste creasta obtura-
torie (Crista obturatoria). Sub ramura superioara se afla sanful obturator
(Sulcus obturatorius). Acest sant este marginit anterior si posterior de doi tu-
bercull.

132
 Tuberculul obturator anterior (Tuberculum obturatorium anterior) este constant si
apartine pubisului, iar tuberculul obturator posterior (Tuberculum obturatorium posterior)
este inconstant si apartine ischionului.
(lat. pecten-inis = pieptene)

Ramura inferioara a pubisului (Ramus inferior ossis pubis) este mai

mica decat cea superioara si se sudeaza cu ramura ischionului.

Coxalul are si formatiuni la care participa doua sau toate cele trei oase
componente:
Acetabulul (Acetabulum) este situat pe fata externa a coxalului si este
format de catre toate cele trei oase. Corpul ischionului participa cu circa 60%,
corpul ilionului cu circa 25%, iar ramura superioara a pubisului cu circa 15%.
Acetabulul este format dintr-o depresiune numitaé fosa acetabulului (Fossa
acetabuli)m inconjurata de o margine de forma unei potcoave numité mar-
ginea acetabulului (Limbus/Margo acetabuli). Portiunea lipsa a marginii ace-
tabulului se numeste incizura acetabulului (Incisura acetabuli) si este situata
inferior. Suprafata articulara de forma semilunara, situata in fosa acetabulului
se numeste fafa semilunara (Facies lunata).
Acetabulul se mai numeste si cavitatea cotiloida.
(lat acetabulum = cupa pentru otet putin adanca) (gr. kotyle = cupa mica)

Gaura obturata (Foramen obturatum) este marginita de ramurile pubi-

sului, de corpul ilionului si de ramura ischionului. Termenul uzitat pentru acest
orificiu este gaura obturatorie.
Incizura ischiadicad mare (Incisura ischiadica major} este situataé dea-
supra spinei ischiadice si este formata de corpul ischionului si de aripa iliaca.

Sacrul (Os sacrum - vertebrae sacrales I-V) (eng. sacrum, fr. sacrum, germ.
Kreuzbein, mag. farkcsont) este un os format prin unirea celor cinci vertebre sacrale.
Participa atat la formarea coloanei vertebrale, cat si a centurii peiviene. Sacrul sau
vertebra mare (magna) prezinta o baza, un varf, doud fete si doua parti laterale. Baza
sacrului (Basis ossis sacri) formeaza cu corpul vertebrei lombare cinci un unghi

133
numit promontoriu (Pomontorium). De la baz&@ spre partile laterale gasim aripile
sacrale (Ala sacralis), nigte suprafete tronconice, mai bine vizibile pe fata pelvina.
Posierior de corpul primei vertebre sacrale se Observa apofizele articulare supe-
rioare (Processus articularis superior), care se articuleaza cu apofizele articulare
inferioare ale ultimei vertebre lombare. Varful sacrului (Apex ossis sacri/sacralis)
este tesit si corespunde fetei inferioare, rudimentare, a corpului ultimei vertebre sa-
crale. Fata pelvind (Facies pelvica) sau anterioara este scobita, cu concavitatea spre
anterior si mai neteda. Prezinta linii transverse (Lineae transversae) reprezentate de
muchii proeminente date de sudura dintre corpurile verebrale si orificii sacrale ante-
rioare (Foramina sacralia anteriora), care corespund orificiilor intervertebrale. Fata
dorsald (Facies dorsalis) este convexa spre posterior si mult mai neregulata. Prin
unirea apofizelor posterioare ale fiecdrei vertebre sacrale rezulta mai multe creste
longitudinale: medina, mediala sau intermediara si laterala. Creasta sacrala mediana
(Crista sacralis mediana) se formeaza prin sudarea apofizelor spinoase. Se afla in
linia mediana gi este cea mai proeminenta. Creasta sacrald mediala (Crista sacralis
medialis) sau intermediara este cea mai stearsa si este formata din apofizele articula-
re. Aceasta creasta se termina inferior cu coarnefe sacrale (Cornu sacrale), care
sunt apofizele articulare inferioare, alungite, ale ultimei vertebre sacrale. Intre cele
doua coarne sacrale se afla hiatusul sacral (Hiatus sacralis), adica deschiderea in-
ferioara a canalului vertebral. Canalul vertebral in portiunea corespunzatoare sacrului
se numeste canal sacral (Canalis sacralis). Creasta sacrala laterala (Crista sacralis
lateralis) se formeaza prin contopirea apofizelor transverse. Partile laterale (Pars la-
teralis) sunt reprezentate in mare parte de fefele auriculare (Facies auricularis), care
se articuleaza cu fetele omonime de pe iliac. Partile laterale mai cuprin o zona rugoa-
sa, situata posterior de fetele auriculare, numitaé tuberozitatea osului sacru (Tubero-
sitas ossis sacri).
(lat. sacrum-i = obiect sfintit)

Coccixul (Os coccygis/Coccys - vertebrae coccygeae I-IV) (eng. coccyx,

tailbone, fr. coccyx, germ. Steifbein, mag. keresztcsont) este un os rudimentar rezul-
tat din unirea vertebrelor coccigiene. Singurul element descriptiv sunt coarnele coc-
cigiene (Cornu coccygeum) derivate din apofizele articulare superioare ale primei
vertebre coccigiene si care se articuleaza cu coarnele sacrale.

134
 PARTEA LIBERA A MEMBRULUI INFERIOR
(Pars libera membri inferioris)

Scheletul membrului inferior liber este format din femur, rotuld, tibie,
fibula, oasele tarsiene, oasele metatarsiene si de falange.

Femurul (Femur/Os femoris) (eng. femur, thigh bone, fr. fémur, germ.

Oberschenkelknochen, mag. combcsont) este un os lung, este cel mai lung

os din organism. Femurul prezinta un corp si doua extremitati.
- extremitatea superioara este reprezentata in primul rand de capul
femurului (Caput femoris). Capul femurului are forma a doua treimi de sfera
gi prezinté o depresiune centrala numité foseta capului femural (Fovea
capitis femoris). |Imediat sub capul femural exista o zona de fngustare circularA
numita eolul femurului (Collum femoris). La nivelul acestei extremitati se
gasesc si cei doi trohanteri. Trohanterul mare (Trochanter major) este situat
laterosuperior. Pe fata mediala a trohanterului mare se observa o depresiune
numita fosa trohanterica (Fossa trochanterica). Trohanterul mic (Trochanter
minor) este situat medioinferior. Intre cei doi trohanteri, anterior se afla linia
intertrohanterica (Linea intertrochanterica), iar posterior, un relief mult mai
pronuntat, creasta intertrohanterica (Crista intertrochanterica). La nivelul
crestei intertrohanterice se evidentiaza tuberculul patrat (Tuberculum qua-
dratum), locul de insertie al muschiului patrat femural.
(lat. femur-oris = coapsa) (gr. trochanter = alergdtor)

- corpul femurului (Corpus femoris) este cilindric si pe */, superioare

ale partii posterioare prezinta finia aspra (Linea aspera). Linia aspra la randul
ei are doua formatiuni si anume buza laterala (Labium laterale) si buza me-
diala (Labium mediale). Spre extremitatea superioara cele douad buze se in-
departeaza. Buza mediala se continua cu creasta pectinealad (Linea pecti-
nea), iar buza laterala se continua cu tuberozitatea gluteala (Tuberositas glu-
tea). Uneori tuberozitatea gluteala (fesiera) este mai accentuata si se numeste

135
trohanterul al treilea (Trochanter tertius). Spre extremitatea inferioara cele
doud buze se indeparteaza si marginesc o fata triunghiulara neteda, numita
fafa poplitee (Facies poplitea). Portiunea terminald a buzei mediale se nu-
meste linea supracondilara mediala. (Linea supracondylaris medialis), iar
portiunea terminala a buzei laterale se numeste finia supracondilara laterala
(Linea supracondylaris lateralis). Cele doua linii supracondilare, impreuna cu
linia intercondilara participa la delimitarea fefei poplitee.
(lat. poples-itis = partea de dinapoi a incheieturii genunchiului)
- extremitatea inferioara este formaia in primul rand din cei doi condili
si reliefurile alaturate. Condilul medial (Condylus medialis) este mai voluminos
si mai lung decat condilul lateral (Condylus lateralis). Epicondilul medial
(Epicondylus medialis) este o mica proeminenta situata superior de condilul
medial. Deasupra epicondilului medial, aproximativ pe linia supracondilarad, se
afla tuberculul adductorului (Tuberculum adductorium). Epicondilul lateral
(Epicondylus lateralis) este ceva mai sters. Intre epicondilul lateral si fata arti-
culara a condiluiui lateral se afla santul popliteu (Sulcus popliteus) care ser-
veste la insertia muschiului popliteu. intre cei doi condili, posterior, se afld fosa
intercondilara (Fossa intercondylaris) $i linia intercondilara (Linea intercondy-
laris). Linia intercondilara separa fosa intercondilara de fata poplitee.

Rotula (Patella) (eng. patella, kneecap, fr. patella, rotule, germ. Knie-
scheibe, mag. térdkalacs) este un os sesamoid, ovalar, aflat anterior de arti-
culatia genunchiului. Prezinta o baza (Basis pateilae) situata superior, un varf
(Apex patellae) situat inferior si doua fete. Fata anterioara (Facies anterior)
este mai rugoasa si convexa, iar fafa articulara (Facies articularis) este con-
cava si situaté posterior. Fata articulara prezinta doua parti, pentru articularea
cu condilii femurali. Partea laterala a fetei articulare este mai mare.
(lat. patella-ae = farfurie intinsa, taler)
 Tibia (Tibia) (eng. tibia, shinbone, shankbone, fr. tibia, germ. Schien-
bein, mag. sipcsont) este un os lung, care participa la formarea scheletului
gambei impreuna cu fibula. Tibia prezinta un corp si doua extremitati.
- extremitatea superioara este partea cea mai voluminoasa a tibiei. La
acest nivel se gasesc mai multe formatiuni. Condilul medial (Condylus medi-
alis) este ceva mai voluminos decat condilul lateral (Condylus lateralis). Ambii
condili sunt acoperiti de o suprafata articularé usor scobita, numita fata arti-
culara superioara (Facies articularis superior). Condilul lateral mai prezinta o
mica fata articulara, pe partea sa laterala si anume fata articulara fibulara
(Facies articularis fibularis).
Tuberculul lui Gérdy * este o formatiune stears4, nenominalizata, aflata pe partea
anterioara a condilului lateral, unde se insera tractul iliotibial.
intre cei doi condili, respectiv intre suprafetele articulare ale acestora
se gasesc urmatoarele formatiuni:
- aria intercondilara anterioara (Area iniercondylaris anterior)
este o suprafata rugoasa, triunghiulara, mai mare decat cea posterioara.
- aria intercondilara postericara (Area intercondylaris posterior),
- eminenta intercondilara (Eminentia intercondylaris) este o
proeminenta situata intre cele doua arii intercondilare. Pe aceasta pro-
eminenta se afla doi tuberculi: fubercuful intercondilar medial (Tu-
berculum intercondylare mediale) si tuberculul intercondilar lateral
(Tuberculum intercondylare laterale).
- corpul tibiei (Corpus tibiae) are o forma tringhiulara si prezinta trei
fete si trei margini:
- fata mediala (Facies medialis),
- fata laterala (Facies lateralis),
- fafa posterioara (Facies posterior) prezinta in ‘4; superioara
o creasta stearsa, cu directie oblica, dinspre superolateral spre infero-
medial, numita linia muschiului solear (Linea musculi solei).

1 GERDY Pierre Nicolas (1797-1856) anatomist si chirurg francez.

137
 - marginea anterioara (Margo anterior) prezinta !a extremitatea
ej superioara, 0 rugozitate proeminenta, pentru insertia muschiului
cvadriceps femural, numita tuberozitatea tibiei (Tuberositas tibiae).
- marginea mediala (Margo medialis),
- marginea interosoasa (Margo interosseus) este situata lateral.
- extremitatea inferioara este formata Tn primul rand de maleola mediala,
dar si de fata articulara inferioara si de incizura fibulara. Maleola mediala
(Malleolus medialis) este mai mica, mai scurta si mai anterioara decdt cea
laterala. Pe fata inferointerna prezinta o fata articularé numita fata articulara
a maleolei mediale (Facies articularis malleoli medialis), iar pe fata posterioara
prezinta gantul maleolar (Sulcus malleciaris), prin care trece tendonul mus-
chiului tibial posterior. Fata articulara a maleolei mediale se continua cu fata
articulara inferioara (Facies articularis inferior) Aceasta este o suprafata usor
scobita care se articuleaza cu talusul. Incizura fibulara (incisura fibularis) este o
scobitura, situata lateral, pe extremitatea inferioara, fiind separata de maleola
mediala prin fata articulara inferioara.
(lat. tibia-ae = fluierul piciorului; lat. malleolus este dim. maileus = ciocan)

Fibula (Fibula) sau peroneul (eng. fibula, calf bone, fr. fibula, péroné,
germ. Wadenbein, mag. szarkapocscsont) este un os lung, mai subtire decat
tibia, impreuna cu care formeaza scheletul gambei. Este formata dintr-un cap,
un gat, un corp si din maleola laterala:
Capul fibulei (Caput fibulae) este extremitatea superioara a acestui
os. Capul are o forma ovalara si prezinté spre lateral un varf (Apex capitis
fibulae). Spre medial prezinta o fata articulara (Facies articularis capitis
fibulae) pentru articularea cu condilul lateral al tibiei.
Gatul fibulei (Collum fibulae) este o portiune ingustata, care face
legatura dintre cap si corp.
Corpul fibulei (Corpus fibulae) prezinta trei fete si trei margini:
- fata mediala (Facies medialis),
 - fata laterala (Facies lateralis),
- fata posterioara (Facies posterior) care prezinta creasta mediala
(Crista medialis). Creasta medialA separa insertiile musculare ale tibialului
posterior, de cele ale flexorului lung al halucelui.
- marginea anterioara (Margo anterior),
- marginea posterioara (Margo posterior),
- marginea interosoasa (Margo interosseus).
Maleola laterala (Malleolus lateralis) este mai mare, mai posterioara
si mai lunga decat cea mediala. Pe fafa inferointerna prezinta o fata articula-
ra numita fafa articulara a maleolei laterale (Facies articularis malleoli late-
ralis), iat pe fata posterioara prezinta ganftul maleolar (Sulcus malleolaris),
prin care trece tendonul muschiului peronier lung. Lateral de fata articular,
intre aceasta si maleola laterala se afla fosa maleolei laterale (Fossa mailleoli
lateralis).
(lat. filbula-ae = agrafa, gr. perone = fibula))

OASELE PICIORULUI
(Ossa pedis)

Oasele piciorului sunt oase scurte, cu un rol deosebit de important.

. Acestea se clasifica in oasele tarsiene, oasele metatarsiene si oasele dege-
telor. La nivelul piciorului se mai gasesc, periarticular, si oase sesamoide.

Oasele tarsiene (Ossa tarsi/arsalia) (eng. tarsus, fr. tarse, germ.

FuRwurzel, mag. labtécsontok) sunt in numar de sapte si sunt organizate in
tarsul anterior si tarsul posterior. Tarsul posterior cuprinde doua oase supra-
puse (talusul si calcaneul), iar tarsul anterior cuprinde cinci case juxtapuse
(navicularul, cuboidul si cuneiformele medial, intermediar si lateral)
(gr. tarsos = talpa, suprafata plana)

139
 Talusul (Talus) sau astragalul (eng. talus, talus bone, astragalus,

ankle bone, fr. talus, astragale, germ. Sprungbein. Rollbein, Talus, mag. ugr6-
csont) este situat superior in tarsul posterior. Este singurul os tar-sian care se
articuleaza cu oasele gambei. Prezinta un cap, un gat si un corp.
(lat. talus-i = glezna)

Astragalul este un termen folosit mai ales de clinicieni (ortopezi), dar este de evitat fn
anatomie, peniru ca este imprecis. Defineste mai ales talusul, dar si calcaneul, ba chiar oricare
dintre oasele tarsiene. in plus forma latinizataé astragatus este folosita in primul rand pentru a
denumi o planta medicinala foarte cunoscuta.
(gr. astragalos = oscior)
Capul talusului (Caput tali) are 0 forma ovoidala, convexa si prezinta
pe suprafata lui mai multe fete articulare:
- fata articulara naviculara (Facies articularis navicularis) este situata
anterior si ocupa cea mai mare parte a capului talusului.
- - fafa articulara pentru ligamentul calcaneonavicular plantar (Facies
articularis ligamenti calcaneonavicularis plantaris) este situatd inferior, medial
de fata calcaneana anterioara.
- fata articulara a partii calcaneonaviculare a ligamentului bifurcat
(Facies articularis partis calcaneonavicularis ligamenti bifurcati) este situata
anterosuperior.
Fetele articulare pentru ligamentele calcaneonaviculare sunt mai greu
vizibile.
- fata articularé calcaneana anterioara (Facies articularis calcanea
anterior) este situata inferior.
G4atul talusului (Collum tali) este o portiune ingustata situata intre cap
si corp. Prezinta pe fata inferioard fafa articulara calcaneana mijlocie (Facies
articularis calcanea media). Posterior de aceasta fata articulara, spre corpul
talusului se afla santul tafusului (Sulcus fali).
Corpul talusului (Corpus fali) prezinta urmatoarele formatiuni:

140
 - trohlea talusului (Trochlea tali) este condilul superior al talusului, in

forma de scripele. Prezinta o fafa superioara (Facies superior) pentru articu-

larea cu fata articulara inferioara a tibiei.
- fata maleolara mediala (Facies maileolaris medialis) se afld pe par-
tea mediala a corpului talusului si serveste la articularea cu maleola tibiei.
- fata maleolara laterala (Facies malleolaris lateralis) se afié pe partea
laterala a corpului talusului si serveste la articularea cu maleola fibulei. in par-
tea inferioara, aceasta fata se continua si pe apofiza laterala a talusului
(Processus lateralis tali).
- apofiza posterioara a talusului (Processus posterior tali) este
formata din doi tuberculi, separati de un sant. Tuberculul lateral (Tuberculum
laterale) este mai proeminent decat tuberculul medial (Tuberculum mediale)
si intre ei se afla sanful tendonului muschiului flexor lung al halucelui
(Sulcus tendinis musculi flexoris hallucis longi).
Osul trigonal (Os trigonum) este un os inconstant si este format de tuberculul lateral
al apofizei posterioare a talusului
- fafa articulara calcaneana posterioara (Facies articularis calcanea
posterior) este concava si ocupa aproape intreaga fata inferioara a corpului
talusului.

Calcaneul (Caicaneus) (eng. calcaneus, heel bone, fr. calcanéus,

germ. Fersenbein, mag. sarokcsont) este situat inferior in tarsul posterior. Are
o forma prismatica si prezinta urmatoarele formatiuni:
- tuberozitatea calcaneului (Tuber calcanei) este extremitatea poste-
rioara, voluminoasa a acestui os. Superior pe aceasta tuberozitate se insera
tendonul lui Achile, iar inferior prezinta doua apofize rotunjite. Apofiza medi-
ala a tuberozitatii calcaneului (Processus medialis tuber calcanei) este cea
mai voluminoasa si este cea care formeaza calcaiul. Apofiza laterala a tube-
rozitatii calcaneului (Processus lateralis tuber calcanei) este de mici dimen-
siuni.

141
 - sustinatorul talusului (Susientaculum tali) este o apofiza mediala a

calcaneului, cu rol de sustinere a talusului. Pe fata inferioara a acestuia se

afla un gant anteroposterior numit sanful tendonului muschiului flexor lung
al halucelui (Sulcus tendinis musculi flexoris hallucis longi). Acesta este in
continuarea santului omonim de pe talus.
(lat. sustentacum-i = sprijin)

- santul calcanean (Sulcus calcanei) este un sant transversal, situat

pe fata superioara, corespunzator santului talusului. Prin suprapunere cele
doua santuri determina formarea sinusului tarsian (Sinus tarsi).
- fetele articulare talare, in numar de trei, se afla tot pe fata superioara a
calcaneului. Ele corespund fetelor articulare calcaneare de pe talus. Fafa arti-
cularda talaré anterioara (Facies articularis talaris anterior) este cea mai mica,
in timp ce fafa articulara talara mijlocie (Facies articularis talaris media)
este de dimensiuni intermediare. Cea de a treia fata articulara, fata articulara
talard posterioara (Facies articularis talaris posterior) este cea mai mare si
este separata de cea mijlocie prin santul calcanean.
- trohlea fibularaé (Trochlea fibularis/peronealis) este o mica pro-
eminen{é asemanatoare unui scripete, situata pe fata laterala a calcaneului, care
separa tendoanele muschilor peronieri scurt si lung. Sub trohlee se afla
santul tendonului muschiului fibular lung (Sulcus tendinis musculi fibularis/
perone! longi).
- fata articulara cuboidala (Facies articularis cuboidea) este situata
pe fata anterioara a calcaneului.
- tuberculul calcaneului (Tuberculum calcanei) este o mica pro-
eminenta, uneori dubla, situata pe fata inferioara, pe care se prinde ligamentul
plantar lung.
(lat. calcaneum = calcai)

142
 Navicularul (Os naviculare) (eng. navicular bone, fr. os naviculaire,
germ. Os naviculare, Kahnbein, mag. sajkacsont) face parte din tarsul ante-
rior si este situat anterior de capul talusului. Prezinta o fata articulara poste-
rioara, scobita, pentru talus si o fafa anterioara, usor convexa, pentru articu-
larea cu oasele cuneiforme. Inferomedial se gaseste tuberculul navicularu-
lui (Tuberculum ossis navicularis).
(lat. navicula-ae = corabie usoara)
Navicularu! se mai numeste scafoid, la fel cum scafoidul se mai numeste navicular.
Pentru a nu se confunda se prefera (este chiar obligatoriu) s& se foloseasca termenul de
scafoid pentru mana si navicular pentru picior.

Cuneiformul medial (Os cuneiforme mediale) (eng. medial cuneiform,

first cuneiform, fr. os cunéiforme médial, germ. inneres Keilbein, mag. belsé
(els6) ékcsont) este situat anterior de navicular, in tarsul anterior. Este cel
mai mare dintre cuneiforme si este situat medial. Are o forma triunghiulara,
fiind asezat cu baza in jos.
(lat. cuneus-i = cui, siruri de spectatori in amfiteatru intre douad coridoare transversale)

Cuneiformul intermediar (Os cuneiforme intermedium) (eng. inter-

mediate cuneiform, second cuneiform, middle cuneiform, fr. os cunéiforme
intermédiaire, germ. mittleres Keilbein, mag. k6zépsdé (masodik) ékcsont) este
situat anterior de navicular, in tarsul anterior. Este situat intre cuneiformul me~
dial si cel lateral. Are o forma triunghiulara, fiind asezat cu baza in sus.

Cuneiformul lateral (Os cuneiforme laterale) (eng. lateral cuneiform,

third cuneiform, external cuneiform, fr. os cunéiforme latéral, germ. 4uReres
Keilbein, mag. kiils6 (lateralis) (harmadik) ékcsont) este situat anterior de na-
vicular, in tarsul anterior. Este situat cel mai lateral dintre cuneiforme. Are o
forma triunghiularda, fiind agezat cu baza in sus. Lateral vine in contact cu cu-
boidul.

143
 Cuboidul (Os cuboideum) (eng. cuboid bone, fr. os cuboide, germ.
Wiirfelbein, mag. kébcsont) este situat anterior de calcaneu, in tarsul anterior.
Este de forma cubica gi prezinta pe faja inferioara mai multe formatiuni. Tu-
berozitatea cuboidului (Tuberositas ossis cuboidei) este o proeminenta
alungita, transversala, care limiteaza posterior santul tendonului muschiu-
lui fibular lung (Sulcus tendinis musculi fibularis/peronei longi). Apotiza cal-
caneana (Processus calcanei) este situata posteroinferior si medial si contri-
buie la sustinerea extremitatii anterioare a calcaneului.

Oasele metatarsiene (Ossa metatarsii/metatarsalia |-V) (eng.

metatarsal bones, fr. métatarse, germ. MittelfuRknochen, mag. labkézépcson-
tok) sunt in numar de cinci. Ele sunt oase lungi care prezintéa urmatoarele parti:
- baza metatarsianului (Basis ossis metatarsi) este partea proximala
a osului. Baza se articuleazd cu cuneiformele si cu cuboidul. In mare, primele
trei metatarsiene se articuleaza cu cele trei cuneiforme, iar ultimele doua se
articuleaza cu cuboidul. Baza primului metatarsian prezinté medial tuberozi-
tatea metatarsianului prim (Tuberositas ossis metatarsi primi 1), iar lateral
de baza metatarsianului cinci se gaseste tuberozitatea metatarsianului cinci
(Tuberositas ossis metatarsi quinti V).
Tuberozitatea metatarsianului cinci poate sa fie un os distinct descris de Vesalius 1

- corpul metatarsianului (Corpus ossis metatarsi) este triunghiular.

- capul metatarsianului (Caput ossis metatarsi) are o forma ovalara,
turtita lateral si se articuleaza cu baza falangei proximale.

' yan WESEL Andries Wytinck (lat. Vesalius Andreas - Bruxellensis) sau Vesal (1514-
1564) celebru anatomist flamand.

144
 Oasele degetelor sau falangele (Ossa digitorum/Phalanges)
(eng. phalanges bones, fr. phalanges, germ. Phalangen, mag. labujj(percek)
csontok) sunt in numar de 14 pentru un picior. Falangele sunt de trei feluri:
- falanga proximala (Phalanx proximalis),
- falanga mijlocie (Phalanx media) lipseste la degetul I.
- falanga distala (Phalanx distalis).
Fiecare falangd prezinta 0 baza, un corp si un cap:
- baza falangei (Basis phalangis) este diferitaé in functie de tipul falan-
gei. Falanga proximala are o baza scobita pentru articularea cu capul meta-
tarsianului. Celelalte tipuri de falange au tot o baz concava, dar au in plus o
_creasta sagitala.
- corpul falangei (Corpus phalangis) este mai lung sau mai scurt in
functie de tipul falangei.
- capul falangei (Caput phalangis) este format de trohlea falangei (Tro-
chiea phalangis) la falangele proximale si mijlocii si este inlocuit de tuberozi-
tatea falangei distale (Tuberositas phalagis distalis) la falanga distala.
(lat. phaianx-gis = formatie de lupta la spartani si macedoneni, trupa in giruri stranse)

Oasele sesamoide (Ossa sesamoidea) (eng. sesamoid bone, fr. os

sésamoides, germ. Sesambein, mag. lencsecsontok) sunt oase care se dez-
volta la nivelul unor tendoane, in apropierea unei articulatii. Cele mai cunos-
cute si mai constante oase sesamoide sunt legate de tendoanele muschilor
flexori ai halucelui si sunt situate in apropierea articulatiei metatarsofalangie-
ne |. Un alt os sesamoid, inconstant insa, este fabella. Acesta se afla in ten-
donul capului lateral al muschiului gastrocnemian, in dreptul condilului lateral
al femurului.
(gr. sesame = susan, eides = forma)
(fabella dim. lat. faba = bob (fasole))

145
 JONCTIUNILE MEMBRULUI INFERIOR
(Juncturae membri inferioris)

Notiunea de jonctiune cuprinde atat sinartrozele (articulatiile fixe), cat

si diartrozele (articulatiile mobile). La nivelul membrelor, articulatiile sunt, de
departe, majoritare. Pe langa articulatiile mobile se mai gasesc sindezmoze.
Sindezmozele sunt reprezentate de membrana interosoasa si de cateva
ligamente. La fel ca si in cazul oaselor, jonctiunile membrului inferior se
impart in jonctiunile centurii pelviene si cele ale membrului inferior liber.

JONCTIUNILE CENTURII PELVIENE

(Juncturae cinguli pelvici)

Cuprind articulatiile dintre oasele centurii pelviene si o sindezmoza.

Sindezmozele centurii pelviene (Syndesmoses cinguli pelvici) con-

tripuie la intarirea bazinului. Ele sunt urmatoarele:
- membrana obturatorie (Membrana obturatoria) este o lama fibro-
conjunctiva, care inchide gaura obturataé. Este strans atasata de cadrul osos,
cu exceptia marginii anterosuperioare libere, care participa la delimitatea ca-
nalului obturator (Canalis obturatorius). Pe membrana obturatorie se insera
muschii obturatori.
Termenul de sindezmoze este mentionat in Terminologia anatomica in plural definind
doua entitati $i anume membrana si canalul obturator.

Simfiza pubiana (Symphysis pubica) (eng. pubic symphysis, fr. sym-

physe pubienne, germ. Schambeinfuge, mag. szeméremiziilet) este situata
anterior, pe linia mediana, intre cele doua suprafete ovalare, simfiziale, ale
oaselor pubiene. Acestea sunt mai apropiate prin marginea lor posterioara
decat prin cea anterioara, delimitand un spatiu cuneiform cu baza anterior.

147
Suprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin subtire, intre care exista
un disc interpubian (Discus interpubicus/Fibrocartilago interpubica), un fibro-
cartilaj triunghiular, care umple spatiul cuneiform interosos liber.
in unele cazuri exista si o mica cavitate intraarticulara.
Simfiza pubiana este intarita de ligamente:
- ligamentul pubian superior (Lig. pubicum superius) este o lama
fibroasa fntinsa transversal intre cei doi tuberculi pubieni, pe fata superioara a
simfizei.
- ligamentul pubian inferior sau arcuat (Lig. pubicum inferius) se in-
tinde intre ramurile pubiene inferioare. Rotunjeste unghiul subpubian (An-
gulus subpubicus) formand astfel arcada pubiana (Arcus pubicus), care este
un reper obsietrical important, in masurarea diametrului sagital al bazinului
mic.

Articulatia sacroiliaca (Articulatio sacroiliaca) (eng. sacroiliac joint,

fr. articulation sacro-iliaque, germ. lliosakralgelenk, Kreuzbein-Darmbein-Gelenk,
mag. kereszt-csipdizilet) se realizeaza intre fefele auriculare (Facies auricu-
laris) aie coxalului si sacrului. Acestea sunt rugoase si usor neregulate, fapt
care contribuie la solidarizarea articulatiei si la stabilitatea pelvisului. Suprafe-
tele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin, intre care se afla o lama
fibrocartilaginoasa intraarticulara. Capsula articularaé este stransd, se insera
pe marginea suprafetelor articulare si este intarita de o serie de ligamente:
- ligamentul sacroiliac anterior (Lig. sacroiliacum anterius) este format
din fibre conjunctive groase, ce intaresc anterior capsula articulara.
- ligamentul sacroiliac posterior (Lig. sacroiliacum posterius) intins
intre rugozitatile sacrului si ilionului este alcatuit din fibre scurte, orizontale,
asezate superficial si fascicule lungi, oblice sau verticale, situate profund.

148
 - ligamentul sacroiliac interosos (Lig. sacroiliacum interosseum) este
un ligament puternic, scurt, dispus sub ligamentul sacroiliac posterior, intre
tuberozitatea iliaca si cea sacrala.
Articulatia mai prezinta si doua ligamente extracapsulare:
- ligamentul sacrospinal (Lig. sacrospinale) este un ligament care
uneste partea anteromijlocie a marginii laterale a sacrului, cu spina ischiadica.
Acest ligament are o directie oblica, dinspre posteromedial spre anterolateral.
Contribuie la delimitarea orificiului ischiadic mare (Foramen ischiadicum
majus), impreuna cu ischionul.
- ligamentul sacrotuberal (Lig. sacrotuberale) este un ligament
puternic, care pornesie de pe partile laterale ale sacruiui, pe cale le uneste cu
tuberozitatea ischionului. Este situat posterior de ligamentul sacrospinal si are
o directie dinspre superomedial spre inferolateral. Participa impreuna cu
ligamentul sacrospinal gi ischionul la delimitarea orificiului ischiadic mic
(Foramen ischiadicum minus).
Ligamentul sacrotuberal are o prelungire anterioara, pe marginea in-
terna a ramurilor ischiopubiene, numita proces falciform (Processus falci-
formis), care se continua cu ligamentul pubian inferior (arcuat).
(lat. falx-cis = secera, coasa)

Articulatia lombosacrala (Articulatio lumbosacralis) (eng. iumbosa-

cral joint, fr. articulation lombo sacrée, germ. Lumbosacral Gelenk, mag. agyéki
kereszt-iziilet) se realizeaza intre ultima vertebra lombarad si baza sacrului,
avand toate elementele celorlalte articulatii intervertbrale. Pe fata anterioara a
acestei articulatii se observa promontoriul (Promontorium) sau unghiul lombo-
sacral. Articulatia este intaritaé de ligamentele longitudinale anterior si posterior,
dar si de un ligament la distanta si anume ligamentul iliolombar (Lig. iliolum-
bale). Acest ligament uneste partea posterioara a crestei iliace cu apofizele
transverse ale vertebrelor Las.

149
 Articulatia sacrococcigiana (Articulatio sacrococcygea) (eng. sacro-
coccygeal symphysis, sacrococcygeal articulation, fr. articulation sacra-coccy-
gienne, germ. Sakrokokzygealgelenk, mag. kereszt- farkcsont iztilet) se realli-
zeaza intre coarnele sacrului, aflate pe varful acestuia si coarnele coccisului,
aflate pe partea superioara a acestuia. Capsula articulara este stransa, se in-
sera pe marginea suprafetelor articulare si este intarita de o serie de ligamente.

JONCTIUNILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER

(Juncturae membri inferioris liberi)

Sindezmoza tibiofibulara (Syndesmosis tibiofibularis) este formata

din:
- membrana interosoasa a gambej (Membrana interossea cruris)
este o membrana fibroasa care uneste marginile interosoase ale tibiei si fibu-
lei. Aceasta membrana ocupa intreaga inaltime a intervalului dintre aceste
oase. Directia fibrelor este oblica, intricata. Membrana prezinta si unele mici
orificii.
- ligamentul tibiofibular anterior (Lig. tibiofibularis anterius) este un
ligament care pleaca de pe marginea anterioara a incizurii fibulare a tibiei, fa
maleola laterala.
- ligamentul tibiofibular posterior (Lig. tibiofibularis posterius) este
un ligament mai extins decat cel anterior, care pleaca de pe marginea poste-
rioara a incizurii fibulare a tibiei si de pe marginea infericara a tibiei, la maleo-
la laterala.

150
 ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER
(Articulationes membri inferioris liberi)

Sunt reprezentate de articulatia soldului, articulatia genunchiului, arti-

culatia tibiofibulara si articulatiile piciorului.

Articulatia soldului (Articulatio coxae/coxofemoralis) (eng. hip joint,

acetabulofemoral joint, fr. hanche, articulation coxo-fémorale, germ. Hiiftgelenk,
mag. csip6izulet) este o enartroza realizata intre fafa semilunara (Facies Iu-
nata) a cavitatii acetabulare a coxalului, completata de figamentul acetabu-
lar transvers (Lig. transversum acetabuli} si de marginea acetabulara (La-
brum acetabuli), pe de o parte si fata articulara de pe capul femurului. Aceta-
bulul se mai numeste si cavitatea cotiloida, iar marginea acetabulara se mai
numeste ligamentul cotiloid si prin urmare articulatia soldului se mai numeste
articulatie cotilica.
Capsula articulara este relativ laxa, ea cuprinzand si mare parte din
colul femurului. Capsula articulara este formata din fibre superficiale, dispuse
longitudinal, grupate in ligamente si fibre circulare profunde. Fibrele profunde,
care inconjoara colul femurului, poarta numele de zona orbiculara (Zona orbi-
cularis). Zona orbiculara este mai vizibilA pe partea posterioara a colului. Cap-
sula articulara este intarita de trei ligamentele capsulare:
- ligamentul iliofemural (Lig. iliofemorale) al lui Bertin ' — Bigelow 2
are forma unui evantai, care porneste de pe spina iliaca anterosuperioara si
se insera pe linia intertrohanterica. Acest ligament este format din doua parti:
- partea transversa (Pars transversa) se confunda cu capsula
articulara,
- partea descendenta (Pars descendens) este mai dezvoltata.

! BERTIN Exupere-Joseph (1712-1781) anatomist francez.

? BIGELOW Henry Jacob (1818-1890) chirurg american.

151
 - ligamentul pubofemural (Lig. pUbofemorale) porneste de pe ramura
superioara a pubisului, la linia intertrohanterica,
- ligamentul ischiofemural (Lig. ischiofemorale) porneste de la corpul
ischionului, la partea posterioara a colului $i participa la formarea zonei orbi-
culare.
Exisia si un ligament intracapsular si anume figamentul capului fe-
mural (Lig. capitis femoris). Acest ligament porneste de la nivelul fosetei ca-
pului femural, la incizura acetabulara.
In perioada fetal si postnatal, ligamentul capului femural contine o artera, care poate
persista si in perioada adulta.

Articulatia genunchiului (Articulatio genus) (eng. knee, fr. genau,

germ. Kniegelenk, mag. térd, térdizuilet) este o articulatie complexa, formata
din trei oase: femur, tibie si rotulé. Fibula nu participa la aceasta articulatie,
decat prin ligameniul colateral fibular. Se realizeaza doua articulatii, una prin-
cipala femurotibiala si alta secundara femurorotuliana. Articulatia genunchiu-
lui este o articulatie bicondilara, pe care multi anatomisti o trateaz4 ca pe o
trohleartroza.
La formarea acestei articulatii participa:
- condilii femurali (medial si lateral) separati de fosa intercondilara. Con-
dilul medial este mai voluminos si mai iung cu circa 4 mm. decat cel lateral.
- condilii tibiali (medial si lateral) separati de ariile si eminenta inter-
condilare. Condilii tibiali sunt acoperiti de fata articulara superioara.
- meniscurile articulare (Meniscus articularis) sunt fibrocartilaje ata-
sate fetei articulare superioare a tibiei, pe care o completeaza. Pe sectiune au
o forma triunghiulara, cu baza aderenta de capsula articulara si varful liber
spre centrul articulatiei. Baza sau partea perifericd (Pars peripherica) a
meniscului este formata din faseicule de colagen circulare (Fasciculi circu-
lares collageni). Varful meniscului sau partea centrala (Pars centralis) este
formata din fascicule de colagen radiale (Fasciculi radiales collageni). Me-

152
niscurile au o mare elasticitate si deformabilitate. Ele posedd o buna vascu-
larizatie in partea periferica si nu contin vase in partea centrald. Meniscul
medial (Meniscus medialis) are forma semilunara, este ceva mai mare si mai
ingust. Meniscul lateral (Meniscus lateralis) are o forma mai apropiataé de
cerc, este mai mic gsi mai lat. Meniscurile sunt unite anterior de ligamentul
transvers al genunchiului (Lig. transversum genus).
Meniscurile impart articulatia femurotibiala in douad etaje: femuro-
meniscal, care este etajul principal si meniscotibiai.
(gr. meniskos = semiluna, lund noua)
- ligamentele incrucigate unesc platoul tibial cu condilii femurului. Li-
gamentul incrucisat anterior (Lig. cruciatum anterius) porneste din aria in-
tercondilara anterioara, spre partea posterioara a condilului medial al femu-
rului. Ligamentul incrucigat posterior (Lig. cruciatum posterius) porneste
din aria intercondilara posterioara, spre partea anterioara a condilului lateral
al femurului. Ligamentele incrucisate nu sunt cuprinse in cavitatea articulara
a genunchiului. intre meniscul lateral si ligamentele incrucisate se afla liga-
mentele meniscofemurale:
- ligamentul meniscofemural anterior (Lig. meniscofemoralis
anterius) al lui Humphry ‘ uneste partea superioara a ligamentului
incrucisat anterior, cu cornul posterior al meniscului lateral, trecand
anterior de ligamentul incrucisat posterior.
- ligamentul meniscofemural posterior (Lig. meniscofemora-
lis posterius) al lui Wrisberg ? uneste condilul medial al femurului, cu
cornul posterior al meniscului lateral, trecand posterior de ligamentul
incrucisat posterior.
- capsula articulara (Capsula articularis) este relativ laxa si este
intarita de urmatoarele ligamente:

' HUMPHRY sit George Murray (1820-1896) anatomist, fiziolog si chirurg englez.
2 WRISBERG Heinrich August. (1739-1808) anatomist si ginecolog german.

153
 - ligamentul rotulian (Lig. patellae) porneste de pe marginile
gi varful rotulei, la tuberozitatea tibiei. Ligamentul rotulian face parte
din tendonul de insertie al mugchiului cvadriceps femural. De la acest
ligament spre condilii femurului pornesc retinaculele rotuliene. Retina-
culul medial al rotulei (Retinaculurm patellae mediale) uneste liga-
mentul rotulian cu condilul medial al femurului, iar retinaculul lateral
al rotulei (Retinaculm patellae laterale) cu condilul lateral.
- ligamentul colateral tibial (Lig. collaterale tibiale) uneste
condilii mediali ai femurului si tibiei.
- ligamentul colateral fibular (Lig. collaterale tibiale) uneste
condilul lateral al femurului cu capul fibulei. Este singura leg&tura a fibulei
cu articulatia genunchiului.
- ligamentul popliteu oblic (Lig. popliteum obliquum) al lui
Winslow ' si Bourgery ? este situat posterior si uneste condilul medial
al tibiei cu condilul lateral al femurului. Acest ligament este un tendon
reflectat al muschiului semimembranos.
- ligamentul popliteu arcuat (Lig. popliteum arcuatum) por-
neste de la condilul lateral al femurului, arcuieste peste tendonul mus-
chiului popliteu si se pierde in capsula articulara.
Capsula articulara mai cuprinde membrana sinoviala, care delimiteaza
cavitatea articulara si corpul adipos infrapatelar.
- plica sinoviala infrarotuliana (Plica synovialis infrapatellaris) este o
plica verticala a membranei sinoviale, care se fntinde de la varful rotulei la
platoul tibial. Aceasta plica face o separare fnire articulatia condililor mediali
si cea a condililor laterali. De la aceasta plica spre medial, respectiv lateral,
pornesc plicile alare (Plicae alares). Plicile alare sunt expansiuni adipoase
ale membranei sinoviale. (lat. ala-ae = aripa)

' WINSLOW Jakob Benignus (Jacques-Bénigne) (1669-1760) anatomist francez de

origine daneza.
2 BOURGERY Marc Jean (1797-1849) anatomist gi chirurg francez.

154
 - corpul adipos infrarotulian (Corpus adiposum infrapatellare) este
un tesut grasos, incapsulat, aflat intre capsula fibroasa si plicile alare ale mem-
branei sinoviale.

Articulatia tibiofibulara (Articulatio tibiofibularis) (eng. proximal tibio-

fibular articulation, superior tibiofibular joint, fr. articulation tibio-fibulaire proxi-
male, germ. Articulatio tibiofibularis, Schienbein-Wadenbein-Gelenk, mag. arti-
culatio tibiofibularis, tibiofibularis izilet) se realizeaza intre condilul lateral al
tibiei si capul fibulei. Este o articulatie plana, cu o capsula articulara stransa.
Capsula articulara este intarita de doua ligamente transversale:
- ligamentul anterior al capului fibular (Lig. capitis fibulae anterius),
- ligamentul posterior al capului fibular (Lig. capitis fibulae posterius).

ARTICULATIILE PICIORULUI
(Articulationes pedis)

Piciorul este alcatuit din 28 de oase, care realizeaza intre ele nume-
roase articulatii. Acestea cuprind articulatia talocrurala, articulatia subtalard,
articulatia transversa a tarsului, articulatia cuneonaviculara si articulatiile in-
tercuneiforme, tarsometacarpiene, intermetatarsiene, metatarsofalangiene si
interfalangiene.

Articulatia talocrurala (Articulatio talocruralis) (eng. ankle, ankle

joint proper, talocrural joint, fr. cheville, cou-de-pied, germ. Oberen Sprungge-
lenk, Articulatio talocruralis, Knéchelgelenk, mag. bokaizilet, felsé ugréiziilet)
este principala articulatie a piciorului. Ea este situara la nivelul gleznei. Este o
trohleartroz4 formata din extremitatile inferioare ale tibiei si fioulei, pe de o par-
te si talus. Fata articulara talara este reprezentata de trohlea talusului si de
fetele articulare maleolare. Fata articulara crurala este reprezentata de fata

(lat. crus-ris pl. crura = gamba)

155
 Capsula articulara este intarité de doua ligamenie colaterale:
- ligamentul colateral medial sau deltoid (Lig. collaterale mediale/
deltoideum) uneste maleola mediala a tibiei cu navicularul, talusul si calca-
neul. Acest ligament, in forma de evantai are mai multe parti:
- partea tibionaviculara (Pars tibionavicularis) este cea mai
anterioara,

- partea tibiotalara anterioara (Pars tibiotalaris anterior),

- partea tibiocalcaneana (Pars tibiocalcanea) este un fascicul
mai gros si mai superfical al ligamentului deltoid, care uneste maleola
mediala cu sustinaiorul talusului.
- partea tibiotalara posterioara (Pars tibiotalaris posterior)
este situat posterior de partea tibiocalcaneanda, dar in acelasi plan cu
partea tibiotalara anterioara. Uneste maleola mediala cu tuberculul me-
dial al apofizei posterioare a talusului.
- ligamentul colateral lateral (Lig. collaterale laterale) uneste talusul
si calcaneul cu maleola laterala a fibulei. Este format din trei ligamente distincte:
- ligameniul talofibular anterior (Lig. talofibularis anterius)
este un fascicul de fibre orizontale, care unesc corpul talusului cu ma-
leola laterala.
- ligamentul calcaneofibular (Lig. calcaneofibulare) este un
fascicul de fibre verticale, care unesc fata lateral4 a calcaneului cu
maleola laterala.
- ligamentul talofibular posterior (Lig. talofibularis posterius)
este un fascicul de fibre orizontale, care unesc tuberculul lateral al
apofizei posterioare a talusului cu maleola laterala.

156
 Articulatia subtalara (Articulationes subtalaris/talocalcanea) (eng.
ankle, ankle joint proper, talocrural joint, fr. cheville, cou-de-pied, germ. Untere
Sprunggelenk, Articulatio talocruralis, mag. als6 ugrdiziilet, articulatio talocal-
canea) se reaiizeaza intre fetele articulare posterioare ale talusului si calca-
neului. Este o articulatie plana, cu o capsula articulara relativ stransa si care
este intarita de mai multe ligamente talocalcaneene:
- ligamentul talocalcanean medial (Lig. talocalcaneum mediale) u-
neste tuberculul medial al apofizei posterioare a talusului, cu sustindtorul talu-
sului de pe calcaneu.
- ligamentul talocalcanean posterior (Lig. talocalcaneum posterius)
este situat posterolateral de ligamentul talocalcanean interosos.
- ligamentul talocalcanean lateral (Lig. talocaicaneum laterale) este
situat intre apofiza laterala a talusului si fata laterala a calcaneului.
- ligamentul talocalcanean interosos (Lig. talocalcaneum interosse-
um) este un ligament voluminos, care ocupa sinusul tarsului.
Denumirile in limbile germana si maghiara ale acestei articulatii se refera si la cea
talocalcaneonaviculara.
Aceasta articulatie este separata de articulatia talocalcaneonaviculara
de un spatiu numit sinusul tarsului. La randul lui sinusul tarsului este format
prin suprapunerea santului talar de pe talus cu santul calcanean de pe cal-
caneu.
Articulatia transversala a tarsului (Articulatio tarsi transversa) sau
mediotarsiana a lui Chopart ' (eng. transverse tarsal joint, midtarsal joint,
Chopart's joint, fr. articulation de Chopart, germ. Chopart-Gelenklinie, mag.
articulatio tarsi transversa) se realizeaza inire tarsul posterior si tarsul anterior.
Singurul ligament comun al acestei articulatii este figamentul bifurcat (Lig.
bifurcatum). Acest ligament este format din doua parti corespunzatoare arti-
culatiilor componente. Aceasta articulatie este formata din:

| CHOPART Francois (1743-1795) anatomist si chirurg francez.

157
 - articulatia talocalcaneonaviculara (Articulatio talocalcaneo-
navicularis) este formata de fetele articulare anterioare si mijlocii ale talusului si
calcaneului si din capul talusului si fata articulara posterioara a navicularului.
Este o enartroza imperfecta, care participa la miscarile de inversiune si de
eversiune ale piciorului. Capsula articulara, ceva mai laxd, este intaritA de
urmatoarele ligamente.

- ligamentul calcaneonavicular (Lig. calcaneonaviculare) este

un ligament dorsal, care face parte din ligamentul bifurcat.
- ligamentul talonavicular (Lig. talonavicularis) este tot un
ligament dorsal.
- ligamentul calcaneonavicular plantar (Lig. calcaneonavi-
culare plantare) este principalul ligament al acestei articulatii. El com-
pleteaza inferior fata articulara talara a navicularului si joaca rolul unei
semimargini glenoidale. Participa si la sustinerea boltii plantare.

- articulatia caleaneocuboidala (Articulatia calcaneocuboidea) este

0 articulatie de tip selar, intre fata posterioara a cuboidului si fata anterioara a
calcaneului. Aceasta este intarita de urmatoarele ligamente:
- ligamentul calcaneocuboidian (Lig. calcaneocuboideum) este
un ligament dorsal, care face parte din ligamentul bifurcat.
- ligamentul calcaneocuboidian dorsal (Lig. calcaneocubo-
ideum dorsale) este un fascicul desprins din ligamentul cuneonavicu-
lar dorsal.
- ligamentul calcaneocuboidian plantar (Lig. calcaneocuboi-
deum plantare) este un ligament puternic, situat intre apofiza mediala
a tuberozitatii calcaneului si tuberozitatea cuboidului.
- ligamentul plantar lung (Lig. plantare longum) este unul din
cele mai puternice ligamente. Este situat superficial de ligamentul cal-
caneocuboidian plantar, pe care il dubleaza. El este mai lung anterior,

158
 unde se insera pe partile anterioare ale cuboidului si a metatarsiene-
lor IV si V. Participa si el la sustinerea boltii plantare.

Articulatia cuneonaviculara (Articulatio cuneonavicularis) este o

articulatie plana formata de semifetele articulare anterioare ale navicularului
si fetele articulare posterioare ale cuneiformelor. Articulatia este intarita de
urmatoarele ligamente:
- ligamentul cuneonavicular dorsal (Lig. cuneonavicular dorsale),
- ligamentul cuneonavicular plantar(Lig. cuneonavicular plantare).

Articulatiile intercuneiforme (Articulationes intercuneiformes) sunt

doua articulatii plane, homomerfe, situate intre oasele cuneiforme. Cuneifor-
mele fac parte din tarsul anterior. Sila acest nivel se gasesc ligamentele tar-
sale interosoase (Ligg. tarsi interossea), ligamentele tarsale dorsale (Ligg.
tarsi dorsalia) si ligamentele tarsale plantare (Ligg. tarsi plantaria). Dintre
aceste ligamente la nivelul acestor articulatii se gasesc urmatoarele ligamen-
te: ligamentele intercuneiforme interosoase (Ligg. intercuneiformia inter-
ossea), ligamentele intercuneiforme dorsale (Ligg. intercuneiformia dor-
salia), ligamentele intercuneiforme plantare (Ligg. intercuneiformia plan-
taria),
Articulatia cuneocuboidiana nu este nominalizataé, dar ligamentele
care o sustin sunt mentionate:
- ligamentul cuneocuboid interosos (Lig. cuneocuboideum interos-
seus) uneste cuneiformul lateral cu cuboidul,
- ligamentul cuneocuboid dorsal (Lig. cuneocuboideum dorsale) u-
neste cuneiformul lateral cu cuboidul, pe partea dorsala.
- ligamentul cuneocuboid plantar (Lig. cuneocuboideum plantare)
uneste cuneiformul lateral cu cuboidul pe partea plantara.

159
 Articulatiile tarsometatarsiene (Articulationes tarsometatarsales)
sau articulatia lui Lisfrane ’ (eng. tarsometatarsal joints, Lisfranc joints, fr. ar-
ticulations tarso-métatarsiennes, germ. TarsSometatarsaigelenke, Lisfranc-Ge-

ienklinie, mag. articulationes tarsometatarsales) se realizeaza intre cele trei

cuneiforme gi cuboidul pe de o parte si bazeie metacarpienelor pe de alta par-
te. Sunt_articulatii_plane. In general, fiecare cuneiform se articuleaz’ cu un
metatarsian, iar cuboidul cu ultimele doua metatarsiene. Mai precis, metatar-
sianul Il se articuleaza cu toate cele trei cuneiforme, iar metatarsianul IV se
articuleaza si cu cuneiformul lateral.
- ligamentele tarsometatarsiene dorsale (Ligg. tarsometatarsalia
dorsalia),
- ligamentele tarsometatarsiene palmare (Ligg. tarsometatarsalia
paimaria).
- ligamentele cuneometatarsale interosoase (Lig. cuneometatarsa-
lia interossea) ale \ui Lisfrane, unesc cuneiformele cu baza metatarsienelor
I-IIKIV). Cel mai important si mai puternic dintre aceste ligamente uneste
cuneiformul medial cu metatarsianul Hl.

Articulatiile intermetatarsiene (Articulationes intermetatarsales)

se realizeaza intre bazele metacarpienelor. Capsulele articulare sunt comune
cu cele tarsometatarsiene. Ligamentele acestor articulatii sunt:
- ligamentele metatarsiene dorsafe (Ligg. metatarsalia dorsalia),
- ligamentele metatarsiene plantare (Ligg. metatarsalia plantaria)
- ligamentele metatarsiene interosoase (Ligg. metatarsalia inter-
ossea).
Distal de aceste articulatii, intre corpurile metacarpienelor se formeaza
spatiile interosoase metatarsiene (Spatia interossea metatarsi), care sunt
ocupate de muschii interososi.

' LISFRANC Jaques De Saint Martin (1790-1847) chirurg francez.

160
 Articulatiile metatarsofalangiene (Articulationes metatarsopha-
langeales) sunt situate intre capul metacarpienelor si baza falangei proxima-
le. Sunt articulatii elipsoidale intarite de urmatoarele ligamente:
- ligamentele colaterale (Ligg. collateralia),
- ligamentele plantare (Ligg. plantaria),
- ligameniul transvers metatarsian profund (Lig. metatarsale trans-
versum profundum) uneste pe fata plantara, capul metatarsienelor II-V.

Articulatiile interfalangiene (Articulationes interohalangeae pedis)

se realizeaza intre falanga proximala gi cea mijlocie si intre falanga mijlocie si
cea distaléa. Halucele are o singura articulatie intre falanga proximala si cea
distala. Aceste articulatii sunt niste trohleartroze, care prezinté urmatoarele liga-
mente:
- ligamentele colaterale (Ligg. collateralia),
- ligamentefe plantare (Ligg. plantaria).

161
 MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR
(Musculi membri inferioris)

Muschii membrului inferior se pot clasifica in musgchii coxali, muschii

coapsei, muschii gambeii si muschii piciorului.

Muschii coxali sunt asezati in jurul articulatiei soldului. Cei mai

multi dintre ei sunt situati posterolateral, dar exista si muschi anteromediali.
Ultimii sunt numiti si coxali interni si sunt reprezentati de muschiul iliopsoas.
Muschii posterolaterali sau coxali_externi sunt reprezentati de muschii fesieri
(mare, mijlociu si mic), muschiul tensor al fasciei late, muschiul piriform, mus-
chiul obturator intern, muschii gemeni (superior si inferior) si muschiul patrat
femural.

Muschiul iliopsoas (M. iliopsoas) al lui Hyrt! ’ (eng. iliopsoas, fr.

muscle ilio-psoas, germ. Lenden-Darmbeinmuskel, mag. csip6horpasz izom)
este un muschi situat anterior de articulatia soldului si este format din:
- muschiul iliac (M. iliacus) este situat lateral, fiind un muschi lat, des-
tul de gros, de forma triunghiulara, cu originea pe fosa iliaca si insertia printr-
un tendon comun cu muschiul psoas mare, pe trohanterul mic al femurului,
dar si pe capsula articulatiei soldului. Este acoperit de partea iliaca (Pars
iliaca) a fasciei iliace (Fascia iliaca/iliopsoas). Intre tendonul de insertie si
trohanterul mic se interpune bursa iliaca subtendinoasa (Bursa subtendi-
nea iliaca). Este inervat de nervul femural si are ca si actiune flexia coapsei
pe bazin si o usoara rotatie interna.
Muschiul iliac mic sau iliocapsular este un fascicul distinct de fibre apartinand muschiului
iliac, care pornesc de pe spina iliaca anterosuperioara si se insera pe capsula articulara a soldului.

- muschiul psoas mare (MM. psoas major} este situat medial, fiind un
muschi fuziform, cu originea pe corpurile vertebrelor Th2-L4, pe discurile inter-

' HYRTL Joseph (1811-1894) anatomist austriac.

163
vertebrale corespunzatoare si pe apofizele transversale ale vertebrelor lom-
bare. Insertia, inervatia si actiunea sunt comune cu ale muschiului iliac. Este
acoperit de partea psoica (Pars psoatica) a fasciei iliace (Fascia iliaca/ilio-
psoas).
- muschiul psoas mic (M. psoas minor) este un muschi inconstant,
filiform, situat anterior de psoasul mare. Are originea pe corpurile vertebrelor
Thi2-L; si pe discul intervertebral corespunzaitor si insertia pe eminenta ilio-
pubica. Are aceeasi inervatie ca si psoasul mare.
(gr. psoa = muschiul salelor, al spatei la pore, vita)

Muschiul fesier mare (M. gluteus maximus) (eng. gluteus maximus,

fr. muscle grand giutéal (fessier), germ. Musculus gluteus maximus, gréRen
Gesafimuskel, mag. nagy farizom) este un muschi lat, triunghiular, superficial,
care da forma feselor. Muschiul trece peste trohanterul mare. Intre muschi si
trohanterul mare se afla bursa trohanterica a muschiului fesier mare (Bur-
sa trochanterica musculi glutei maximi). Originea este situaté pe coxal, medial
de linia fesiera posterioara, pe fascia toracodorsala, pe fata posterioara a sa-
crului si pe ligamentul sacrotuberal. Insertia majoritatii fibrelor (cca 4) se fa-
ce pe tractul iliotibial al ui Maissiat ' si prin intermediul acestuia, pe condilul
lateral al tibiei. Intre aceste fibre gi linia asprA se interpun douad sau trei burse
intermusculare gluteale (Bursae intermusculares musculorum gluteorum).
Tot intre muschiul fesier mare si tuberozitatea ischiadica se interpune bursa
ischiadica a muschiului fesier mare (Bursa ischiadica musculi glutei maxi-
mi). Fibrele profunde (cca 7) se insera pe tuberozitatea gluteala a femurului.
Inervatia este data de nervul fesier inferior.
Actiunea este de extensie a coapsei si usoara rotatie externa.
Muschiul fesier mare face parte din lantul triplei extensii, care asigura
pozitia de ortostatism.

! MAISSIAT Jacques Henri. (1805-1878) anatomist francez.

164
 Aponevroza fesiera (Aponeurosis glutea) este o formatiune fasciald
situataé anterosuperior de muschiul fesier mare. Ea porneste de pe creasta
iliacA si marginea superolaterala a fesierului mare si acopera muschiul fesier
mijlociu. Serveste pentru originea fibrelor superficiale ale muschiului fesier
mijlociu.

Muschiul fesier mijlociu (M. gluteus medius) (eng. gluteus medius,

fr. muscle moyen glutéal, germ. Musculus glut(ajeus medius, mittlerer GesaR-
muskel, mag. k6zéps6 farizom) este un muschi lat, triunghiular, ceva mai mic
si situat partial sub fesierul mare. Si acest muschi trece peste trohanterul ma-
re. Intre trohanterul mare si muschi se interpune bursa trohanterica a mus-
chiului fesier mijlociu (Bursa trochanterica musculi glutei medii).
Originea este situata pe aripa iliaca, intre linia fesiera posterioara si
cea anterioara, dar si pe aponevroza fesiera.
Insertia este pe partea laterala a trohanterului mare al femurului.
Inervatia este data de nervul fesier superior.
Actiunea este de abductie a coapsei. Fibrele anterioare au si o acti-
une de rotatie interna, iar fibrele posterioare de rotatie externa. Rotatia inter-
na este mai puternica decat cea externa.

Muschiul fesier mic (M. gluteus minimus) (eng. gluteus minimus,

fr. muscle petit glutéal, germ. Musculus gluteus minimus, kleiner Gesaf&mus-
kel, mag. musculus giuteus minimus) este cel mai profund si mai mic dintre
muschii fesieri. Este un muschi lat, de forma triunghiulara, complet acoperit
de fesierul mijlociu. Si acest muschi trece peste trohanterul mare, intre tro-
hanterul mare si muschi se interpune bursa trohanterica a muschiului fe-
sier mic (Bursa trochanterica musculi glutei minimi).
Originea este situata pe aripa iliaca, intre linia fesiera anterioara si cea
inferioara.

165
 Insertia este pe partea anterioara a trohanterului mare.
Inervatia este data de nervul fesier inferior.
Actiunea este de abductie si rotatie interna a coapsei.

Muschiul tensor al fasciei late (NM. tensor fasciae latae) (eng. ten-
sor fasciae latae, fr. muscle tenseur du fascia lata, germ. Musculus tensor
fasciae latae, mag. combpolya feszit6 izom) este un muschi superficial, care
are originea pe spina iliaca anterosuperioara gi insertia pe tractul iliotibial al
lui Maissiat' si pe fascia lata. Inervatia este asigurata de nervul fesier superi-
or. Actiunea este de punere fn tensiune a fasciei coapsei (lata). Acest muschi
are si o usoara actiune de flexie, abductie si rotatie interna a coapsei.

Muschiul piriform (M. piriformis) (eng. piriformis, fr. muscle pirifor-

me, germ. Musculus piriformis, Birnenférmiger Muskel, mag. musculus piri-
formis, kérteképti izom) este un muschi triunghiular, care are o parte pelvina
gi una coxala. Trece peste orificiul ischiadic mare, cu care determina douad
orificii: orificiul suprapiriform si orificiul infrapiriform.
Originea este situaté pe fata pelvina a sacrului, lateral de orificiile
sacrale anterioare.
Insertia este pe partea superioara a trohanterului mare al femurului.
Intre tendonul de insertie si femur se interpune bursa muschiului piriform
(Bursa muscull piriformis).
Inervatia este data de nervul muschiului piriform din plexul sacral S;.
Actiunea este de rotatie externa si usoara abductie a coapsei.
(lat. pirum-i = para)

' MAISSIAT Jacques Henri. (1805-1878) anatomist francez.

166
 Miuschiul triceps coxal — M. triceps coxae - nu este incd nomina-
lizat, dar este din ce in ce mai utilizat. Este format din muschiul obturator in-
tern si cei doi muschi gemeni. Acestia au origini diferite, dar o insertie comuna.

Muschiul obturator intern (M. obturaiorius internus) (eng. internal

obturator muscle, fr. muscle obturateur interne, germ. Musculus obturator inter-
nus, innerer Verstopfermuskel, mag. bels6 elfed6é izom) este un muschi lat,
triunghiular, cu o parte pelvina si una coxala.
Originea esie situata pe fata interna a membranei obturatorii si pe
marginile care o marginesc. Muschiul paraseste bazinul prin orificiul ischiadic
mic, se anguleaza in unghi drept, spre anterior si se indreapta spre extremitatea
superioara a femurului. La trecerea prin orificiul ischiadic mic se interpune
bursa ischiadica a muschiului obturator intern (Busa ischiadica musculi
obturatorii interni)
Insertia este printr-un tendon comun cu al muschilor gemeni in fosa tro-
hanterica. Intre acest tendon si capsula articulara a soldului se interpune bursa
subtendinoasa a muschiului obturator intern (Busa subtendinea musculi
obturatori interni).
Inervatia este data de nervul muschiului obturator intern din plexul sacral
Ls -Sz. Actiunea este de rotatie externa si usoara abductie a coapsei.

Muschiul geaman superior (MM. gemellus superior) (eng. superior

gemellus muscle, fr. muscle jumeau supérieur, germ. Musculus gemellus su-
perior, oberer Zwillingsmuskel, mag. felsé ikerizom) este un muschi ingust, si-
tuat superior de partea coxala a muschiului obturator intern.
Originea este pe spina ischiadica.
Insertia este comuna cu a muschiului obturator intern.
Inervatia este data de nervul muschiului obturator intern din plexul sacral
Ls-S2. Actiunea este de rotatie externa.

167
 Muschiul geaman inferior (M. gemelius inferior) (eng. inferior ge-
mellus muscle, fr. muscle jumeau inférieur, germ. Musculus gemellus inferior,
unterer Zwillingsmuskel, mag. also ikerizom) este un muschi ingust, situat in-
ferior de partea coxala a muschiului obturator intern.
Originea este pe tuberozitatea ischiadica.
Insertia este comuna cu a muschiului obturator intern.
Inervatia este data de nervul muschiului patrat femural din plexul sacral
L4—-S,. Actiunea este de rotatie exierna.

NMiuschiul patrat femural (M. quadratus femoris) (eng. quadratus

femoris muscie, fr. muscle carré femoral, germ. Musculus quadratus femoris,
viereckiger Schenkelmuskel, mag. négyszdgli combizom) este un muschi
drepunghiular, situat cel mai distal, dintre muschii coxali externi.
Originea este pe tuberozitatea ischiadica.
Insertia este pe tuberculul patrat al creastei intertrohanterice.
inervatia este daté de nervul muschiului patrat femural din plexul sacral
L4-S). Actiunea este de rotatie externa.

Muschii coapsei sunt asezati in jurul femurului si sunt grupati,

dupa actiune, in trei compartimente. In compartimentul anterior sau extensor
se gasesc muschii croitor, cvadriceps femural si articular al genunchiului.
Compartimentul medial sau adductor cuprinde muschiul pectineu, muschii
adductori (lung, scurt, mare si minim), muschiul gracilis si muschiul obturator
extern. Compartimentul posterior sau flexor cuprinde muschiul biceps fernural
si muschii semitendinos si semimembranos.

168
 COMPARTIMENTUL FEMURAL ANTERIOR
(Compartimentum femoris anterius/extensorum)

Muschiul croitor (M. sartorius) (eng. sartorius muscle, fr. muscle

sartorius, muscle couturier, germ. Musculus Sartorius, Schneidermuskel, mag.
szabdizom) este un muschi lung (cel mai lung din corp), usor aplatizat, care
strabate oblic coapsa dinspre superoextern spre inferointern. Este un muschi
flexor, aflat in compartimentul extensorilor gambei.
(lat. sartus participiu perfect pasiv al verb. sarcio = reparat, carpit)

Originea este pe spina iliaca anterosuperioara

Insertia este pe condilul medial al tibiei, printr-o formatiune tendinoasa
numita laba de gésca (Pes anserinus). Intre tendonul de insertie al muschiului
croitor si muschii semitendinos si gacilis se interpune bursa subtendinoasa
a muschiului croitor (Bursa subtendinea musculi sartoril), iar intre ligamentul
colateral tibial si tendoanele de insertie ale muschilor croitor, semitendinos si
gracilis se interpune bursa anserina (Bursa anserina).
(lat. pes-dis = picior: anser-eris = gasca, gascan)
Inervatia este data de nervul femural.
Actiunea este de flexie si usoara rotatie externa a coapsei si de flexie
a gambei pe coapsa.

Muschiul cvadriceps femural (M. quadriceps femoris) (eng. qua-

driceps femoris muscle, fr. muscle quadriceps fémoral, germ. Musculus qua-
driceps femoris, vierképfiger Oberschenkelmuskel, mag. négyfeji combizom)
este cel mai voluminos muschi, care ocupa intreg compartimentul anterior al
coapsei. Are patru (cinci) capete de origine:
- muschiul drept femural (M. rectus femoris) este singurul care trece
peste articulatia soldului. Are o pozitie superficiala, in axul coapsei si are la
randul lui, doua capete de origine:

169
 - capul drept (Caput rectur) are originea pe spina iliaca ante-
roinferioara.
- capul reflex (Caput reflexum) isi are originea pe spranceana
(portiunea aflata imediat deasupra marginii) acetabulului.
- muschiul vast lateral (M. vastus lateralis) este partea cea mai volu-
minoasa a cvadicepsului. Are originea pe intreaga lungime a buzei laterale a
liniei aspre, pe linia intertrohanterica si partea anterioard a trohanterului mare.

- muschiul vast medial (M. vastus medialis) are originea pe jumata-

tea superioara a buzei mediale a liniei aspre, pe linia supracondilar4 mediala
si pe epicondilul medial al femurului.
- muschiul vast intermediar (M. vastus intermedius) este situat intre
vastul lateral gi cel medial si sub drepul femural. Are originea pe % superio-
are ale fetei anterioare a corpului femural.
Insertia este pe tuberozitatea tibiei, printr-un tendon comun celor patru
capeie, tendon care cuprinde in interiorul sau rotula. Partea infrapatelara a
acestui tendon se numeste ligament patelar. In jurul tendonului de insertie a
muschiului cvadriceps femural se afla mai multe burse:
- bursa subcutanata prerotuliané (Bursa subcutanea prepatellaris)
este situata anterior de rotula, fntre subcutis si fascia lata.
- bursa subfasciala prerotuliana (Bursa subfascialis prepatellaris)
este situata anterior de rotula, fntre fascia lata si retinaculele rotulei.
- bursa subtendinoasa prerotuliana (Bursa subiendinea prepatellaris)
este situata intre tendonul cvadricepsului si baza rotulei si este inconstanta.
- bursa suprarotuliana (Bursa suprapatellaris) este o bursa profunda,
care uneori comunica cu capsula articulara a genunchiului, situata intre femur si
tendonul cvadricepsului. In conditii patologice, se destinde prin acumulare de
lichid sinovial sau sange, constituindu-se asa numita ,apa la genunchi".
- bursa subcutanata infrarotuliana (Bursa subcutanea infrapatellaris)
este situata inferior de rotula, intre subcutis $i ligamentul rotulian.

170
 - bursa infrarotuliana profunda (Bursa infrapatellaris profunda) este
situata intre tibie si ligamentul rotulian.
Inervatia este data de nervul femural din plexul lombar L2—La.
Actiunea este de extensie a gambei. Muschiul drept femural ajuta
flexia coapsei pe trunchi si rotatia externa a coapsei.

Muschiul articular al genunchiului (M. articularis genus) al lui Dupré |

este un muschi profund, desprins din vastul intermediar.
Originea este pe ”% inferior al fetei anterioare a corpului femural.
Insertia este pe bursa suprapatelara si capsula articulara a genun-
chiului.
Inervatia este data de nervul femural din plexul lombar L2—La.
Actiunea este de ridicare a bursei si a capsulei in extensia gambei.

COMPARTIMENTUL FEMURAL MEDIAL

(Compartimentum femoris mediale/adductorum)}

Muschiul pectineu (M. pectineus) (eng. pectineus muscle, fr. muscle

pectiné, germ. Musculus pectineus, Kammmuskel, mag. féstiizom) este un
muschi superficial, relativ scurt, situat medial de muschiul iliopsoas.
Originea este pe creasta pectineala a pubisului.
Insertia este pe linia pectineala de pe extremitatea superioard a femu-
rului.
Inervatia este data de nervul femura! si uneori de nervul obturator.
Actiunea este de adductie si usoara flexie a coapsei.
(lat. pecten-inis = pieptene)

' DUPRE anatomist si chirurg francez din sec XVIL

171
 Muschiul adductor lung (M. adductor longus) (eng. adductor lon-
gus muscle, fr. muscle jong adducteur, MUScle moyen adducteur, germ. Mus-
culus adductor longus, langer Adduktor, mag. hosszui combkézelit6 izom) este
un muschi superficial, situat medioinferior de muschiul pectineu.
Originea este pe corpul pubisului.
Insertia este pe ‘/3 mijocie a buzei mediate a liniei aspre a fernurului.
Inervatia este data de ramura anterioara a nervului obturator.
Actiunea este de adductie a coapsei.

Muschiul adductor scurt (M. adductor brevis) (eng. adductor brevis

muscle, fr. muscle court adducteur, muscle petit adducteur, germ. Musculus
adductor brevis, kurzer Adduktor, mag. m. adductor brevis) este situat mai pro-
fund decat adductorul lung.
Originea este pe ramura inferioara a pubisului, in apropierea originii
adductorului lung, dar mai profund decat acesta din urma.
Insertia este pe "/3 superioara a buzei mediale a liniei aspre a femu-
rului. Inervatia este data de ramura anterioara a nervului obturator.
Actiunea este de adductie a coapsei.

Muschiul adductor mare (M. adductor magnus) (eng. adductor

magnus muscle, fr. muscle grand adducteur, muscle troisiéme adducteur, germ.
Musculus adductor magnus, groRer Adduktor, mag. musculus adductor mag-
nus) este cel mai mare, mai medial si mai profund dintre adductori. Fibrele
acestui muschi se rasfira in evantai si se insera pe o distanta foarte mare.
Originea este pe ramura ischiopubiana.
insertia este pe */3 superioare ale buzei mediale a liniei aspre a femu-
rului, lateral de insertia adductorilor scurt si lung, dar si pe tuberculu! adductor
de pe extremitatea inferioaré a femurului. Intre insertia pe linia aspra gi ten-

172
donul lung si suptire care se insera pe tuberculul adductor se afla deschide-
rea adductorului (Hiatus adductorius).
Inervatia este data de ramura posterioara a nervului obturator.
Actiunea este de adductie a coapsei.
(lat. hiatus-i = deschidere)

Muschiul adductor minim (M. adductor minimus) (eng. adductor

minimus muscle, adductor femoris minimus, adductor quartus, fr. muscle
muscle grand adducteur - faisceau supérieur, germ. Musculus adductor mini-
mus, mag. musculus adductor minimus) este denumirea fasciculului superior
al adductorului mare, care are o directie orizontala.
Originea este pe ramura ischiopubiana.
Insertia este pe partea superioara a buzei mediale a liniei aspre a
femurului.
Inervatia este data de ramura posterioara a nervului obturator.
Actiunea este de rotatie externa a coapsei.

Muschiul gracil (M. gracilis) (eng. gracilis muscle, fr. muscle gracile,
muscle droit interne de la cuisse, germ. Musculus gracilis, schlanker Muskel,
mag. karcsuizom) este un muschi superficial, subtire, aflat pe fata medial a
coapsei.
Originea este pe ramura inferioara a pubisului.
Insertia este pe condilul medial al tibiei, intre insertia croitorului si in-
sertia semitendinosului. Cele trei tendoane de insertie formeaza laba de gas-
ca (Pes anserinus).
Inervatia este data de ramura anterioara a nervului obturator.
Actiunea este de adductie a coapsei.
(lat. gracilis = subtire, svelt, delicat)

173
 Muschiul obturator extern (M. Obturatorius externus) (eng. external

obturator muscle, fr. muscle obturateur externe, germ. Musculus obturator ex-
ternus, 4uRerer Hiftlochmuskel, mag. kils6 elfedé izom) este un muschi lat,
triunghiular.
Originea este situata pe fata extern& a membranei obturatorii si pe ju-
matatea inferioara a marginii osoase ischiopubiene.
Insertia este in fosa trohanterica.
Inervatia este data de ramura anterioara a nervului obturator.
Actiunea este de rotatie externa a coapsei.

COMPARTIMENTUL FEMURAL POSTERIOR

(Compartimentum femoris posterius/flexorum)

Cuprinde muschii ischiogambieri.

Muschiul biceps femural (M. biceps femoris) (eng. biceps femoris

muscle, fr. muscle biceps fémoral, germ. Musculus biceps femoris, zweikdpfiger
Muskel des Oberschenkels, mag. kétfejti combizom) este situat lateral, in
partea posterioara a coapsei. Are doua capete de origine: capul lung (Caput
longum) cu originea pe tuberozitatea ischiadica, printr-un tendon comun cu
muschiul semitendinos si capul scurt (Caput breve) cu originea pe '/2 infe-
rioara a buzei laterale a liniei aspre. Capul lung reprezinté partea ischiogam-
biera a muschiului.
Insertia este pe capul fibulei. Intre tendonul de insertie si ligamentul
colateral fibular se interpune bursa inferioaré a muschiului biceps femural
(Busa subtendinea musculi bicipitis femoris inferior).
Inervatia capului lung este data de nervul tibial, iar a capului scurt de
nervul fibular comun.
Actiunea este de flexie a gambei pe coapsa. Capul lung extinde coapsa.

174
 Muschiul semitendinos (M. semitendinosus) (eng. semitendinosus
muscle, fr. muscle semi-tendineux, muscle demi-tendineux, germ. Musculus
semitendinosus, Halbsehnenmuskel, mag. féliginas izom) este situat superficial,
in partea mediala a compartimentului posterior al coapsei.
Originea este comuna cu a capului lung al bicepsului femurai si este pe
tuberozitatea ischiadica.
Insertia este pe condilul medial al tibiei, posteroinferior de gracilis, prin
laba de gasca (Pes anserinus). Inervatia este data de nervul tibial.
Actiunea este de flexie a gambei pe coapsa si de rotate interna termi-
nala (la sfargitul flexiei) a gambei. Muschiul face si o extensie a coapsei in arti-
culatia soldului.

Muschiul semimembranos (M. semimembranosus) (eng. semi-

membranosus muscle, fr. muscle semi-membraneux, germ. Musculus semi-
membranosus, halbmembranéser Muskel, mag. félighartyas izom) este situat
mai profund, sub muschiul semitendinos.
Originea esie pe tuberozitatea ischiadica.
Insertia este pe condilul medial al tibiei si pe ligamentul colateral tibial
si printr-un tendon reflectat (lig. popliteu oblic) pe condilul lateral al femurului.
Intre tendonul de insertie, capul medial al gastrocnemianului si articulatia ge-
nunchiului se interpune bursa muschiului semimembranos (Bursa musculi
semimembranosi) a lui Brodie *.
Inervatia si actiunea sunt la fel cu ale muschiului semitendinos.

' sir BRODIE Benjamin Collins (1783-1862) fiziolog si chirurg englez.

175
 Muschii gambei sunt asezati in trei compartimente. In cel anterior
sau extensor se gaésesc muschii tibial anterior, extensor lung al degetelor si
extensor al halucelui. Compartimentul lateral sau peronier cuprinde muschii pe-
ronieri lung si scurt. Compartimentul posterior sau flexor cuprinde ta randul lui
doua parti, una superficialé si alta profund&. Partea superficiala cuprinde mus-
chii triceps surai si plantar, iar partea profunda cuprinde muschii popliteu, tibial
posterior, flexor lung al degetelor si flexor lung al halucelui.

COMPARTIMENTUL GAMBIER ANTERIOR

(Compartimentum cruris anterius/extensorum)

fMuschiul tibial anterior (M. tibialis anterior) (eng. tibialis anterior

muscle, fr. muscle tibial antérieur, muscle jambier antérieur, germ. Musculus
tibialis anterior, vorderer Schienbeinmuskel, mag. eliilsé sipcsonti izom) este
un muschi fuziform, situat cel mai medial in compartimentul anterior al gam-
bei. Tendonul de insertie este situat sub retinaculele extensorilor.
Originea este pe condilul lateral si pe 7/3 superioare ale fetei laterale a
tibiei si pe membrana interosoasa adiacenta.
Insertia este pe cuneiformul medial si pe baza primului metatarsian.
Intre cuneiformul medial si tendonul de insertie se interpune bursa subten-
dinoasa a muschiului tibial anterior (Bursa subtendinea musculi tibialis
anterior).
Inervatia este data de nervul fibular profund.
Actiunea este de extensie (flexie dorsala) a piciorului. Muschiul actio-
neaza ca supinator al piciorului si participa la sustinerea arcului transversal al
boltii plantare, impreuna cu tendonul mugchiului peronier lung.

176
 Mugchiul extensor lung al degetelor (M. extensor digitorum lon-

gus) (eng. extensor digitorum longus muscle, fr. muscle long extenseur des
orteiis, germ. Musculus extensor digitorum longus, langer Zehenstrecker, mag.
hosszu labujjakat feszit6 izom) este un muschi semipenat, avand tendonul
anterior. Tendonul de insertie este situat sub retinaculele extensorilor.
Originea este pe condilul lateral al tibiei gi pe 7/s superioare ale margi-
nii anterioare a fibulei.
Insertia este prin patru tendoane pe baza fetei dorsale a falangelor pro-
ximale, mijlocii si distale ale degetelor II-V.
Inervatia este data de nervul fibular profund.
Actiunea este de extensie (flexie dorsala) a degetelor si piciorului.

Muschiul peronier al treilea (M. fibularis/peroneus tertius) (eng.

peroneus tertius, fibularis tertius muscle, fr. muscle troisiéme fibulaire, muscle
péronier antérieur, germ. Musculus peron(a)eus tertius, dritter Wadenbein-
muskel, Musculus fibularis tertius, mag. musculus peroneus tertius) este un
fascicul desprins din muschiul extensor lung al degetelor, la nivetul extremita-
tii inferioare a gambei. Insertia se face pe baza metatarsianului V. Inervatia
este data de nervul fibular profund. Actiunea este de extensie (flexie dorsal)
a piciorului. Are si o slaba actiune de pronatie a piciorului.

Muschiul extensor lung al halucelui (M. extensor hallucis longus)

(eng. extensor hallucis longus muscle, fr. muscle long extenseur de I'hallux,
muscle extenseur propre du gros orteil, germ. Musculus extensor hailucis lon-
gus, langer Grof&zehenstrecker Muskel, mag. musculus extensor hallucis lon-
gus) este un muschi semipenat, avand tendonul anterior. Mugchiul este situat
intre tibialul anterior si extensorul degetelor. Tendonul de insertie este situat
sub retinaculele extensorilor. Originea este pe % mijlocie a fetei mediale a fi-

177
bulei si pe membrana interosoasa adiacenta. Insertia este pe baza fetei dor-
sale a falangelor proximale, mijlocii si distale ale halucelui.
Inervatia este data de nervul fibular profund.
Actiunea este de extensie (flexie dorsala) a halucelui.

COMPARTIMENTUL GAMBIER LATERAL

(Compartimentum cruris laterale/fibularium/peroneorum)

Muschiul peronier lung (M. fibularis/peroneus longus) (eng. pero-

neus longus muscle, fibularis longus muscle, fr. muscle long fibulaire, muscle
long péronier latéral, germ. Musculus peron(a)eus longus, langer Wadenbein-
muskel, Musculus fibularis longus, mag. musculus peroneus/fibularis longus)
este un muschi alungit, cu un tendon care reprezinta 7/3 din lungimea mus-
chiului, situat superficial, in compartimentul lateral al gambei. Tendonul oco-
leste posterior maleola laterala si apoi traverseaza bolta plantara, dinspre la-
teral spre medial.
Originea este pe capul fibulei si pe 7/3 superioare ale fetei laterale a
fibulei, dar si pe condilul lateral al tibiei.
Insertia se face pe cuneiformul medial si pe baza metatarsianului |.
Inervatia este data de nervul fibular superficial.
Actiunea este de pronatie (abductie) a piciorului. Are si o slaba actiu-
ne de flexie (plantara) a piciorului. Sustine arcul transversal al boltii plantare,
impreuna cu muschiul tibial anterior.

Wuschiul peronier scurt (M. fibularis/peroneus brevis) (eng. pero-

neus brevis muscle, fibularis brevis muscle, fr. muscle court fibulaire, muscle
court péronier latéral, germ. Musculus peron(a)eus brevis, kurzer Wadenbein-
muskel, Musculus fibularis brevis, mag. musculus peroneus/fibularis brevis)
este situat profund de peronierul lung si este mai scurt decit acesta, atat cor-
pul cat mai ales tendonul de insertie.

178
 Originea este pe 7/3 inferioare ale fetei laterale a fibulei.
Insertia se face pe tuberozitatea metatarsianului V.
Inervatia este data de nervul fibular superficial.
Actiunea este de pronatie (abductie) a piciorului.

COMPARTIMENTUL GAMBIER POSTERIOR

(Compartimentum cruris posterius/flexorum)

PARTEA SUPERFICIALA SAU GASTROCNEMIANA

(Pars superficialis/gastrocnemialis/tricipitalis)

Muschiul triceps sural (M. triceps surae) (eng. triceps surae muscle,
calf muscle. fr. muscle triceps sural, germ. Musculus triceps surae dreikdpfi-
ger Wadenmuskel, mag. haromfejii labszarizom) este un muschi voluminos,
superficial, care da forma regiunii posterioare a gambei (sura). Este format
din muschiul gastrocnemian si muschiul solear.

Muschiul gastrocnemian (M. gastrocnemius) (eng. gastrocnemius

muscle, fr. muscle gastrocnémien, muscles jumeaux du triceps sural, germ.
Musculus gastrocnemius, Zweibauchiger Wadenmuskel, mag. ikerizom) este
situat superficial si are doua capete de origine:
- capul lateral (Caput laterale) are originea pe epicondilul lateral al
femurului. Intre el si articulatia genunchiului se interpune bursa subtendinoasa
a muschiului gasirocnemian lateral (Bursa subtendinea musculi gastro-
cnemii lateralis).
- capul medial (Caput mediale) are originea pe epicondilul medial al
femurului. Intre el si articulatia genunchiului se interpune bursa subtendinoasa
muschiului gastrocnemian medial (Bursa subtendinea musculi gastrocne-
mii medialis) a \ui Brodie '. (gr. gaster = abdomen, kneme = picior)

' sir BRODIE Benjamin Collins (1783-1862) fiziolog si chirurg englez.

179
 Mugschiul solear (M. soleus) (eng. soleus muscle, fr. muscle soléaire,
germ. Musculus soleus Schollenmuskel, mag. musculus soleus) este situat
mai profund gi are originea pe capul fibulei, pe arcul tendinos al muschiului
solear, arcuit intre capul fibu-lei si tibie si pe linia muschiului sclear de pe fata
posterioara a tibiei.
(lat. solea-ae = sandala)

Insertia mugchiului triceps sural se face pe tuberozitatea calcaneului

printr-un tendon comun al gasirocnemianului si al solearului numit tendonul
caledaiului (Tendo calcaneus) al tui Achilles. Intre tendonul lui Achilles si cal-
caneu se interpune bursa tendonului cafcanean (Bursa tendinis calcanei).
Cele doua capete ale gastrocnemianului se continua cu cate o portiune apo-
nevrotica, care in % inferioara a gambei sunt unite pe linia mediana. Portiunea
aponevrotica a gastrocnemianului este situata superficial de portiunea apone-
vrotica a solearului si impreuna formeaza tendonul lui Achilles.
Inervatia este data de nervul tibial.
Actiunea este de flexie (plantara) a piciorului.

Muschiul plantar (M. plantaris) (eng. plantaris muscle, fr. muscle

plantaire, muscle plantaire gréle, germ. Musculus plantaris, Fu&sohlenmuskel,
mag. musculus plantaris) este un muschi rudimentar, cu un tendon foarte lung
si subtire, atasat partii mediale a tendonului lui Achilles.
Originea este pe epicondilul lateral al femurului. Corpul muscular este
situat in fosa poplitee.
Insertia se face pe tuberozitatea calcaneului impreuna cu tendonul lui
Achilles.
Inervatia este data de nervul tibial.
Actiunea este comuna cu a tricepsului sural.

180
 PARTEA PROFUNDA SAU SOLEALA
(Pars profunda/solealis)

Denumirea de soleala a partii profunde este putin improprie. Partea

superficiala mai este numita si tricipitala, adica contine si muschiul solear. Partea
profunda este situata sub muschiul solear, dar nu-| contine si pe acesta.

Muschiul popliteu (M. popliteus) (eng. popliteus muscle, fr. muscle

poplité, germ. Musculus popliteus, Kniekehlenmuskel, mag. musculus poplite-
us) este un muschi profund, cu o directie oblica, dinspre laterosuperior spre
medioinferior, corespunzator fosei poplitee.
Originea este printr-un tendon subtire pe epicondilul lateral al femu-
rului. Acest tendon trece uneori pe sub ligamentul popliteu arcuat. intre con-
dilul lateral al femurului si mugchiu! popliteu se gaseste o extensie a cavitatii
articulare a genunchiului numita bursa sau recesul subpopliteu (Recessus
subpopliteus).
Insertia se face pe fata posterioara a tibiei, deasupre liniei muschiului
solear.
Inervatia este data de nervul tibial.
Actiunea este de usoara flexie si rotatie interna a gambei.

Muschiul flexor lung al degetelor (M. flexor digitorum longus) (eng.

flexor digitorum longus muscle, fr. muscle fléchisseur commun des orteils,
muscle long fiéchisseur des orteils, germ. Musculus flexor digitorum longus,
langer Zehenbeuger, mag. hosszu labujjakat-hajlit6 izom) este un muschi pro-
fund si medial al gambei.
Originea este pe fata posterioara a tibiei, sub linia mugchiului solear.
Originea este mai extinsa in ‘/; mijlocie a tibiei gi liniard in '/3 inferioara. In
portiunea inferioara originea lasa loc de pasaj pentru mugchiul tibial posterior.

18]
 Insertia se face prin patru tendoane care perforeazA muschiul flexor
scurt al degetelor si se insera pe baza falangelor distale II-V.
Inervatia este data de nervul tibial.
Actiunea este de flexie (plantara) a degetelor piciorului.

Muschiul tibial posterior (M. tibialis posterior) (eng. tibialis poste-

rior muscle, fr. muscle tibial postérieur, muscle jambier postérieur, germ. Mus-
culus tibialis posterior, hinterer Schienbeinmuskel, mag. musculus tibialis pos-
terior) este un mugchi penat, profund $i intermediar (aflat intre flexorul lung al
degetelor si flexorul lung al halucelui) al gambei.
Originea este pe fafa posterioara a membranei interosoase si pe fata
posterioara a fibulei, medial de creasta mediala. Tendonul trece pe sub mus-
chiul flexor lung al degetelor.
Insertia se face in evantai, pe tuberculul navicularului, pe fata inferioara a
celor trei cuneiforme, dar si pe fata plantara a cuboidului si pe bazele meta-
carpienelor ll-IV.
Inervatia este daia de nervul tibial.
Actiunea este de flexie (plantara) si supinatie (inversiune).

Muschiul flexor lung al halucelui (M. flexor hallucis longus) (eng.

flexor hallucis longus muscle (FHL), fr. muscle long fléchisseur de I'hallux,
muscle long fléchisseur propre du gros orteil, germ. Musculus flexor hailucis
longus, langer GroRzehenbeuger, mag. musculus flexor hallucis longus) este
un muschi profund si lateral al gambei.
Originea este pe 7/; inferioare ale fatei posterioare a fibulei, lateral de
creasta mediala.
Insertia se face pe baza falangei distale I.
Inervatia este data de nervul tibial.
Actiunea este de flexie (plantara) a halucelui.

182
 Muschif piciorului sunt muschi scurti, care se clasifica in muschii
dosului piciorului si mugschii plantari.

Muschii dosului piciorului

Muschiul extensor scurt al degetelor (M. extensor digitorum

brevis) (eng. extensor digitorum brevis muscle (EDB), fr. muscle court exten-
seur des orteils, muscle pédieux, germ. Musculus extensor digitorum brevis,
kurzer Zehenstrecker, mag. musculus extensor digitorum brevis)
Originea este pe partea laterala a fatei superioare a calcaneului.
Insertia este prin patru tendoane, care fuzioneaza ca tendoanele exten-
sorului lung, pe baza fejei dorsale a falangelor proximale, mijlocii si distale ale
degetelor II-V.
Inervatia este data de nervul fibular profund.
Actiunea este de extensie (flexie dorsala) a degetelor piciorului.

Muschiul extensor scurt al halucelui (M. extensor hallucis brevis)

(eng. extensor hallucis brevis muscle, fr. muscle court extenseur de I'hallux,
germ. Musculus extensor hallucis brevis, kurzer Grof&zehenstrecker, mag.
musculus extensor hallucis brevis) este considerat si partea mediala a exten-
sorului scurt al degetelor.
Originea este pe partea laterala a fatei superioare a calcaneului.
Insertia este printr-un tendon, care fuzioneaza ca tendonul extensorului
lung, pe baza fetei dorsale a falangei proximale si distale ale halucelui.
Inervatia este data de nervul fibular profund.
Actiunea este de extensie (flexie dorsala) a halucelui.

183
 Muschii plantari
Sunt clasificati in mugchii halucelui, mugchii degetului mic si muschii
centrali ai plantei.

Muschii halucelui

Muschiul abductor al halucelui (M. abductor hallucis) (eng. ab-

ductor hallucis muscle, fr. muscle abducteur de I'hallux, muscle abducteur du
gros orteil, germ. Musculus abductor hallucis, GroRzehenspreizer, mag. mus-
culus abductor hallucis) este un muschi superficial si medial. El face parte din
stratul | al muschilor plantei.
Originea este pe apofiza mediala a tuberozitatii calcaneului si pe apo-
nevroza plantara.
Insertia este pe partea mediala a falangei proximale a halucelui.
Inervatia — nervul plantar medial.
Actiunea este de abductie a policelui. Sustine arcul medial al boltii
planiare.

Muschiul flexor scurt al halucelui (M. flexor hallucis brevis) (eng.

flexor hallucis brevis muscle, fr. muscle court fléchisseur de I'hallux, muscle
court fléchisseur du gros orteil, germ. Musculus flexor hallucis brevis, kurzer
GroRBzehenbeuger, mag. musculus flexor hailucis brevis) este situat sub mus-
chiul abductor al halucelui, in stratul [Il muscular. Are doua capete de origine,
printre care trece tendonul flexorului lung al halucelui.
- capul medial (Caput mediale) are originea pe fata inferioara a cunei-
formului lateral.
- capul lateral (Caput laterale) are originea pe fata inferioara a cuboi-
dului.
insertia este pe baza falangei proximale a halucelui.

184
 Inervatia — capul medial — nervul plantar medial.
— capul lateral — nervul plantar lateral.
Actiunea este ce flexie (plantara) a halucelui.

Muschiul adductor al halucelui (M. adductor hallucis) (eng. ad-

ductor hallucis (adductor obliquus hallucis) muscle, fr. muscle adducteur de
hallux, muscle adducteur du gros orteil, germ. Musculus adductor hallucis
GroRzehenheranfiihrer, mag. musculus adductor hallucis) este situat profund,
in stratul Ill al muschilor plantei. Are doua capete de origine:
- capul oblic (Caput obliquum) isi are originea pe cuneiformul lateral
si pe bazele metatarsienelor III si IV.
- capul transvers (Caput transversum) isi are originea pe capsulele
articulatiilor metatarsofalangiene Il-V.
Insertia se face pe pariea laterala a bazei falangei proximale a haluce-
lui. Inervatia — nervul plantar lateral. Actiunea este de adductie a policelui. Par-
ticipa la sustinerea boltii plantare.

Nuschii degetului mic

Miuschiul abductor al degetului mic (M. abductor digiti minimi)

(eng. abductor digiti minimi (abductor digiti quinti) muscle of foot, fr. muscle
abducteur du petit orteil, germ. Musculus abductor digiti minimi (Ful), Klein-
zehenabzieher, mag. musculus abductor digiti minimi) este un muschi super-
ficial si lateral. Face parte din stratul | muscular.
Originea este pe apofiza laterala, dar si pe cea mediala a tuberozitatii
calcaneului. Insertia este pe partea laterala a falangei proximale a degetului
mic. Inervatia — nervul plantar lateral. Actiunea este de abductie a degetului
mic. Sustine arcul lateral al boltii plantare.

185
 Mugschiul abductor al metatarsianului V (1. abductor metatarsi quinti) este un
fascicul inconstant al muschiului abductor al degetului mic, care se insera pe partea laterala a
metatarsului V.

Muschiul flexor scurt al degetufui mic (WM. flexor digiti minimi bre-
vis) (eng. flexor digiti minimi brevis (flexor digiti quinti brevis) muscle of foot,
fr. muscle court fléchisseur du petit orteil, muscle court flechisseur du cinqui-
eme orteil, germ. Musculus flexor digiti minimi brevis (Fu&), kurzer Kleinzehen-
beuger, mag. musculus flexor digiti minimi brevis) este situat sub muschiul
abductor al degetului mic, in strat! III muscular.
Originea este pe fata plantara a bazei metatarsianului V si pe teaca
fibroasé a muschiului fibular lung. Insertia este pe fata inferioara a bazei
falangei proximale a degetului mic.
Inervatia — nervul plantar lateral.
Actiunea este de flexie a degetului mic.

Muschiul opozant al degetului mic (M. opponens digiti minimi) este

un fascicul inconstant al muschiului flexor scurt al degetului mic. Este ceva
mai scurt si mai lateral de flexorul scurt. Denumirea acestui muschi este
improprie, dar s-a facut prin similitudine cu muschii hipotenarului.
Originea este pe '/; proximala a metatarsianului V.
Insertia este pe partea laterala a bazei falangei proximale a degetului V.
Inervatia — nervul plantar lateral
Actiunea este de flexie si usoara abductie a degetului mic.

186
 Muschii lojei centrale a plantei

Muschiul flexor scurt al degetelor (M. flexor digitorum brevis)

(eng. flexor digitorum brevis muscle, fr. muscle court fléchisseur des orteils,
germ. Musculus flexor digitorum brevis, kurzer Zehenbeuger, mag. musculus
flexor digitorum brevis) este situat superficial, in stratul |, sub aponevroza
plantara, in loja centrala a plantei. Originea este pe fata plantara a apofizei
mediale a tuberozitatii calcaneului. Insertia se face prin patru tendoane, pe
fata inferioara a falangei mijlocii a degetelor Il-V. Printre capetele bifurcate de
insertie trec tendoanele muschiului flexor lung al degetelor.
Inervatia — nervul plantar medial.
Actiunea este de flexie (plantara) a degetelor II-V.

Muschiul patrat al plantei sau flexorul accesor (M. quadratus

plantae/lexor accesorius) (eng. quadratus plantae (flexor accessorius) muscle,
fr. muscle carré plantaire, chair carrée de Sylvius ', muscle fléchisseur acces-
soire des orteils, germ. Musculus quadratus plantae, Sohlenviereckmuskel,
mag. musculus quadratus plantae) este situat sub flexorul scurt al degetelor
(stratul Il). Este format din doua fascicule dreptunghiulare.
Originea se face prin doud capete (medial si lateral), nenominalizate
insd, pe marginea mediala, respectiv pe marginea laterala a fetei inferioare a
calcaneului.
Insertia se face pe partea laterala a tendonului (inca nebifurcat) al
flexorului lung ai degetelor.
Inervatia — nervul plantar lateral.
Actiunea este de flexie (plantara) a degetelor II-V. Ajuta actiunea flexo-
rului lung al degetelor.

' DUBOIS Jacques (1478-1555) anatomist francez (lat. Splvius Jacobus)

187
 Muschii lombricali (Mm. lumbricales) sunt muschi fuziformi, in nu-
mar de patru, care se insera pe alte tendoane. Primul are un singur cap de
origine, iar ceilalfi au cate doua capete de origine. Sunt situati in stratul fl al
muschilor plantei.
Originea muschiului lombrical | este pe partea mediala a tendonului II
al flexorului lung al degetelor.
Qriginea muschiului lombrical I] este pe partea laterala a tendonului II
si pe partea mediala a tendonului lil. Muschiul este situat intre tendoanele II
si II ale flexorului lung al degetelor.
Originea mugchiului lombricai Ill este pe partea laterala a tendonului
lll si pe partea mediala a tendonului IV. Muschiul este situat intre tendoanele
Ill si lV ale flexorului lung al degetelor.
Originea muschiului lombrical IV este pe partea laterala a tendonului
IV si pe partea mediala a tendonului V. Muschiul este situat fntre tendoanele
IV si V ale flexorului lung al degetelor.
Insertia se face prin expansiuni tendinoase aflate pe partea mediala a
degetelor si care se termina la nivelul tendoanelor II - V ale extensorului lung
al degetelor.
Inervatia — muschilor lombricali | — nervul plantar medial.
— muschilor lombricali I] — VW ~— nervul plantar lateral.
Actiunea este de flexie a falangei proximale si de extensie a falangelor
mijlocie si distala ale degetelor II-V.
(iat lumbricus-i = rama)

Muschii interososi plantari (Mm. interossei plantares) sunt in nu-

mar de trei si ocupa spatiile interosoase metatarsiene II, Ili si IV. Sunt situati
in stratul IV al muschilor plantari. Sunt muschi adductori ai degetelor Ill, IV si
V si sunt inervati de nervul plantar lateral.
Trebuie sa mentionam faptul ca _axul de referinté_al piciorului, pentru
actiunea de abductie — adductie este reprezentat de deqetul Il.

188
 Au originea pe partea mediala a corpurilor metatarsienelor Ill, IV si V
si insertia pe partea mediala a extremitatii distale a falangei proximale a
degetelor Ill-V.

Muschii interososi dorsali (Mm. interossei dorsales) sunt in nu-

mar de patru si ocupa toate spatiile interosoase metatarsiene. Fac parte tot din
stratul IV muscular. Au cate doué capete de origine, care se prind pe fetele
care marginesc respectivul spatiu interosos. Insertia primilor doi se face de o
parte si de alta a falangei proximale a degeiului Il. Insertia ultimilor doi se face
pe partea laterala a falangelor proximale ale degetelor Ill si IV. Remarcam ca
primii doi interososi dorsali se insera pe aceeasi falaga proximala a degetului II
gi au o actiune contrara. Sunt muschi abductori ai degetelor (II), I si IV si
sunt inervati de nervul plantar lateral.

189
 FASCIILE MEMBRULUI INFERIOR
(Fasciae membri inferioris)

Fasciile membrului inferior invelesc muschii, formeaza septuri intermus-

culare, delimiteaza canale si orificii, formeaza arcuri tendinoase si retinacule

La nivelul coapsei se gasesc urmatoarele formatiuni fasciale:

- arcul iliopectineu (Arcus iliopectineus) este o expansiune a fasciei
iliopsoice (Fascia iliopsoas/iliaca), care uneste eminenta iliopubica si creasta
pectineala cu ligamentul inghinal. Fascia iliopsoica sau fascia iliaca este o par-
te a fasciei endoabdominale care acopera muschii iliac si psoas mare. Arcul
iliopectineu separa spatiul dintre osul coxal si ligamentul inghinal in doua la-
cune, lacuna muschilor (Lacuna musculorum) situata lateral si lacuna vase-
lor (Lacuna vasorum) situata medial. Medial de lacuna vaselor se gaseste
canalul femural (Canalis femoralis).
(lat. lacuna-ae = groapa, sant, caverna)
- fascia lata (Fascia lata) este fascia de invelis extern a coarsei. Por-
neste de pe ligamentul inghinal si creasta iliaca $i se continua inferior cu fas-
cia gambei. Este mai groasa lateral si mai subtire medial. Pe partea laterala
contine o condensare de fibre numita tractul ifiotibial (Tractus iliotibial) al \ui
Maissiat '. Tractul iliotibial porneste de pe spina iliacé anterosuperioara si se
prinde pe condilul lateral al tibiei, pe tuberculul lui Géraly *. Acest tubercul, ne-
nominalizat, este a arie anterolaterala a condilului lateral, unde pe langa
tractul iliotibial isi au originea si unele fibre ale muschiului tibial anterior. Pe a-
cest tract isi are insertia muschiul fesier mare, dar si muschiul tensor al fas-
ciei late.
- hiatul safen (Hiatus saphenus) sau fossa ovalis este un orificiu ova-
lar, situat la nivelul fasciei late, inferior de ‘/3 mediala a ligamentului inghinal.

MAISSIAT
1 Jacques Henri. (1805-1878) anatomist francez.
? GERDY Pierre Nicolas. (1797-1856) chirurg si anatomist francez.

191
Pe aici patrunde in profunzime crosa venei safene mari, pentru a se varsa in
vena femurala. Marginea laterala a hiatului safen este mai bine reprezentata
si se numeste marginea falciforma sau @rcuata (Margo falciformis/arcuatus)
sau ligamentul lui Hey ' si Burns ’. Extremitatea superioard a marginii arcuate
se numeste cornul sau stalpul superior (Conu/Crus superius). Extremitatea
inferioara a marginii arcuate se numeste Cornul sau stalpul inferior (Conu/
Crus inferius). Hiatul safen este acoperit de o fascie subtire, cu numeroase
orificii, numita fascia ciuruita (Fascia cribrosa) a lui Hesselbach *. Prin orifi-
ciile fasciei ciuruite trec afluentii venei safene mari.
- septul intermuscular lateral al coapsei (Septum intermusculare fe-
moris laterale) separa compartimentul muscular anterior al coapsei, mai exact
muschiul vast lateral, de compartimentul muscular posterior, mai exact mus-
chiul biceps femural. Septul lateral se fixeaza& pe buza laterala a liniei aspre.
- septul intermuscular medial af coapsei (Septum intermusculare
femoris mediale) separa compartimentul muscular anterior al coapsei, mai
exact muschiul vast medial, de compartimentul muscular medial (grupa ad-
ductorilor) si de canalul adductor (Canalis adductorius) al lui Hunter *. Sep-
tul medial se fixeaza pe buza mediala a liniei aspre.
- septul intermuscular vastoadductor (Septum intermusculare vasto-
adductorium) numit si membrana vastoadductoare, septul intermuscular antero-
medial sau fascia subsartoriala este de forma triunghiulard si uneste muschiul
adductor mare cu muschiul vast medial, acoperit de septul intermuscular me-
dial. Acest sept participa la formarea canalului adductor si poate fi considerat
si o dependenta a septului intermuscular medial.
La nivelul gambei se gasesc urmatoarele formatiuni fasciale:
- fascia gambei (Fascia cruris) este fascia de invelis extern a gambei.
Este continuarea inferioara a fasciei late.

' HEY William (1736-1819) anatomist si chirurg englez.

> BURNS Allan (1781-1813) anatomist $i chirurg scotian.
* HESSELBACH Franz Kaspar (1759-1816) anatomist si chirurg german.
4 HUNTER John (1728-1793) chirurg scotian.

192
 - septul intermuscular anterior al gambei (Septum intermusculare
cruris anterius) separa compartimentul muscular anterior al gambei, mai exact
muschiul extensor lung al degetelor, de compartimentui muscular lateral sau
peronier. Septul anterior se fixeaza pe marginea anierioara a fibulei.
- septul intermuscular posterior al gambei (Septum intermusculare
cruris posierius) separa compartimentul muscular lateral al gambei, de compar-
timentul muscular posterior. Septul posterior se fixeaza pe marginea posteri-
oara a fibulei.

La nivelul gleznei se gasesc urmatoarele retinacule:

- retinaculul superior al muschilor extensori (Retinaculum muscu-
lorum extensorum superius) este o bandeleta transversala anterioara, situata
proximal de articulatia talocrurala, care trece peste tendoanele muschilor ex-
tensori ai piciorului. Aceasta bandeleta uneste portiunile dstale ale tibiei si
fibulei.
- retinaculul inferior al muschilor extensori (Retinaculum muscu-
forum extensorum inferius) este o bandeleta transversala anterioara in forma
de Y, situata distal de articulatia talocrurala, care trece peste tendoanele
muschilor externsori ai piciorului. Acest retinacul uneste partea laterala a
caicaneului cu maleola mediala si partea mediala a calcaneului.
- retinaculul muschilor flexori (Relinaculum musculorum flexorum)
sau ligamentum laciniatum este o bandeleta fibroasa oblica, situata medial,
intre partea mediala a tuberozitatii calcaneului si maleola medial. Participa la
formarea canalului calcanean al lui Richet '. Trece peste tendoanele muschi-
lor flexori ai piciorului. Acest retinacul uneste maleola mediala cu apofiza
mediala a tuberozitatii calcaneului. (lat. lacinia-ae = ciucure, fimbrie, poala hainei)
- retinaculul superior al muschilor peronieri (Retinaculum musculo-
rum fibularium/peroneorum superius) este o bandeleta sagitala laterala, intre

' RICHET Didier Dominique Alfred (1816-1891) chirurg francez.

193
partea laterala a tuberozitatii calcaneului si majleola laterala. Participa ta for-
marea canaiului peronierilor. Trece peste tendoanele muschilor peronieri lung
si scurt. Aceasta bandeleta uneste maleola lateralA cu apofiza laterala a

tuberozitatii calcaneului.
- retinaculul inferior al muschilor peronieri (Retinaculum musculo-
rum fibularium/peroneorum inferius) este o bandeleta sagitala lateral, aflat& in
continuarea retinaculului inferior al extensorilor (a piciorului Y- lui). Acest reti-
nacul fixeaza tendoanele muschilor peronieri la marginea laterala a piciorului.

La nivelul piciorului se gasesc urmatoarele formatiuni fasciale:

- fascia dosului piciorului (Fascia dorsalis pedis) este fascia de in-
velis extern a dosului piciorului. Este continuarea inferioara a fasciei gambei.
- aponevroza plantara (Aponeurosis plantaris) este portiunea intarita
a fasciei piciorului, care acopera muschii plantari. Porneste de pe apofiza medi-
ala a tuberozitatii calcaneului, prezintaé o densificare centrala si apoi se impar-
te in fascicule pentru fiecare deget. Aceste fascicule sunt unite intre ele de
fascicule transversale (Fasciculi transversi) situate proximal si de ligamen-
tul metatarsian transvers superficial (Lig. metatarsale transversum superfi-
ciale) situat distal.

194
 TECILE TENDINOASE ALE MEMBRULUI INFERIOR
(Vaginae tendinum membri inferioris)

O mare parte din tendoanele mugschilor membrului inferior sunt inveli-

te in teci tendinoase, pentru a fi protejate. Tecile, de farma unui manson, in-
velesc portiunile paraarticulare ale tendoanelor sau cele cu tendinta la frecare
mare. Tecile tendinoase, din punct de vedere structural, seamana cu septurile
intermusculare. In interiorul lor se gasesc teci sinoviale. Mai exista si tecile fi-
broase care si ele cuprind teci sinoviale. intre tendon si teaca sinoviala se in-
terpune o cantitate redusa de lichid sinovial. Tecile tendinoase sunt anexe ale
muschilor. Totodata, tecile tendinoase, impreuna cu structurile osteoarticulare
pe langa care se afla, formeaza niste compartimente osteofibroase. Toate te-
cile tendinoase ale membrului inferior se gasesc in regiunile maleolare si ale
piciorului.

Tecile tendinoase tarsale (Vaginae tendinum tarsales) se gasesc

atat in partea anterioara a gleznei, cat si posterior de ambele maleole.

Tecile tendinoase tarsale anterioare (Vaginae tendinum tarsales

anteriores) se gasesc anterior de articulatia talocrurala, intre aceasta si retina-
culul inferior al extensorilor. impart acest spatiu in trei compartimente si pro-
tejeazA tendoanele extensorilor piciorului:
- teaca tendinoasa a muschiului tibial anterior (Vagina tendinea
musculi tibialis anterioris) este situata cel mai medial.
- teaca tendinoasa a muschiului extensor lung al halucelui (Vagi-
na tendinea musculi extensoris hailucis longi) este situata central, lateral de
teaca tibialului anterior.
- teaca tendinoasa a muschiului extensor lung al degetelor (Vagina
tendinum musculi extensoris digitorum longi) este situata cel mai lateral.

195
 Tecile tendinoase tarsale tibiale (Vaginae tendinum tarsales tibiales)
se gasesc intre fata mediala a calcaneului, maleola mediala si retinaculul fle-
xorilor. impart canalul calcanean in trei compartimente si protejeaz4a tendoa-
nele flexorilor piciorului:
- teaca tendinoasa a muschiului tibial posterior (Vagina tendinea
musculi tibialis posterioris) este situata cel mai anterior.
- teaca tendinoasa a muschiului flexor lung al degetelor (Vagina
tendinum musculi flexoris digitorum longi) este situaté la mijloc si inveleste
tendoanele flexorului lung al degetelor.
- teaca tendinoasa a mugchiului flexor lung al halucelui (Vagina ten-
dinum musculi flexoris hallucis longi) este situata posterior si inveleste tendoa-
nele flexorului lung al halucelui.

Tecile tendinoase tarsale fibulare (Vaginae tendinum tarsales

fibulares) se gasesc intre fata laterala a calcaneului, maleola laterala si reti-
naculul peronierilor. Tendoanele mugchilor peronieri, care trec pe aici, pre-
zinta doua teci suprapuse:
- teaca tendinoasé comuna a muschilor fibulari (Vagina communis
tendinum musculorum fibularium/peroneorum) este situata retromaleolar si
cuprinde tendoanele muschilor peronieri lung si scurt.
- feaca ftendinoasa plantara a muschiului fibular lung (Vagina
plantaris tendinum musculi fibularis longi) este situata la nivelul boltii piantare si
inveleste tendonul fibularului lung.

196
 Tecile fibroase ale degetelor piciorului (Vaginae fibrose digitorum
pedis) sunt mangoane fibroase care invelesc tendoanele flexorilor lung si
scurt, respectiv tendonul flexorului lung al halucelui. Fibrele care alcdtuiesc
aceasta teaca alcatuiesc doua structuri:
- partea inelara a tecii fibroase (Pars anularis vaginae fibrosae) sau
ligamentul_inelar_al degetelor este formata din fibre circulare care acoperA
tendoanele flexorilor degetelor, in dreptul articulatiilor metatarsofalangiene si
interfalangiene.
- partea incrucisata a tecii fibroase (Pars cruciformis vaginae fibro-
sae) sau ligamentul incrucisat al degetelor este formata din fibre oblice care
se incruciseaza in forma de X si acopera tendoanele flexorilor degetelor, in
dreptul corpurilor falangelor proximale $i mijlocii.

Tecile sinoviale ale degetelor piciorului (Vaginae synoviales di-

gitorum pedis) sunt mansoane sinoviale care tnvelesc tendoanele flexorilor
lung si scurt, respectiv tendonul flexorului lung al halucelui. Aceste teci sinovi-
ale invelesc complet tendonul cu exceptia mezotendonului. Mezotendonul
face legatura intre periost si tendonul aflat in teaca sinoviala. La acest nivel
mezotendoanele sunt reprezentate de legaturi tendinoase (Vincula tendi-
num) sau frauri — frenulum — sinoviale.
Leg€turile tendinoase sunt de doua feluri:
- legatura lunga (Vinculum longum),
- legatura scurta (Vinculum breve),
(lat. vinc(u)lum-i = legaturd, lant)

197
 ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR
(Arteriae membri inferioris)

Sunt reprezentate de artera iliaca interna, artera femurala, artera po-

plitee, artera tibiala anterioara, artera tibiala posterioara gi artera fibulara.

Artera iliaca interna (A. iliaca interna) (eng. internal iliac artery, hy-
pogastric artery, fr. artére iliaque interne, artére hypogastriques, germ. Arteria
iliaca interna, innere Beckenarterie, mag. arteria iliaca interna) este ramura de
bifurcatie mediala a arterei iliace comune. Este principala artera a bazinului.
Emite insa si trei ramuri importante pentru membrul inferior:
- artera obturatorie (A obturatoria) (eng. obturator artery, fr. artére
obturatrice, germ. Arteria obturatoria, Hiftlocharterie, mag. arteria obturatoria)
paraseste bazinul prin canalul obturator, trece pe langa articulatia soldului,
unde emite ramura acetabulara (R. acetabularis) $i ajunge in partea mediala a
regiunii femurale unde se divide in doua ramuri:
- ramura anterioara (R anterior) se distribuie muschilor adductori.
- ramura posterioara (R. posterior) se distribuie muschilor pos-
teriori ai coapsei. Uneori da nastere ramurii acetabulare.
- artera fesierd superioara (A. glutea superior) (eng. superior gluteal
artery, fr. artére glutéale supérieure, artére fessiére supérieure, germ. Arteria
glutaea superior, obere Gesdfarterie, mag. arteria glutea superior) este o ar-
tera de calibru important, care trece printre radacinile plexului sacral si para-
seste bazinul prin orificiul suprapiriform, trecand in regiunea fesiera, unde se
ramifica:
- ramura superficiala (R. superficialis) pentru partea superioara
a muschiului fesier mare.
- ramura profunda (R. profundus) insoteste nervul fesier su-
perior si se indreapta spre lateral, patrunde intre muschii fesieri mijlo-
ciu si mic, pe care fi vascularizeaza si se termina fa nivelul muschiului

199
 tensor al fasciei late. Se bifurca intr-o ramurad superioara (R. supe-
rior) si o ramura inferioara (R. inferior).
- artera fesiera inferioara (A. glutea inferior) (eng. superior gluteal
artery, fr. artére glutéale supérieure, artére fessiére supérieure, germ. Arteria
glutaea superior, obere GesaRarterie, mag. arteria glutea superior) este si ea
o artera de calibru important, care trece printre radacinile plexului sacral si
paraseste bazinul prin orificiul infrapiriform, trecdnd in regiunea fesierd. Se
distribuie parti inferioare a muschiului fesier mare si articulatiei solduiui. Din
aceasta artera se desprinde artera insofitoare a nervului ischiadic (A.
commitans nervi ischiadici):
(lat. committo-misi = a pune impreund, a intruni)

Artera femurala (A. femoralis) (eng. femoral artery, fr. artére femo-
rale, germ. Arteria femoralis, Oberschenkelarterie, mag. arteria femoralis,
combveréér) este principala artera a coapsei. Continua artera iliacd externa,
de care este delimitata de ligamentul inghinal. Are un traiect descendent,
usor oblic spre medioposterior. Trece prin lacuna vaselor, strabate triunghiul
lui Scarpa ', strAbate canalul lui Hunter *, trece posterior si se termina la
nivelul hiatului adductor, unde se continua cu artera poplitee. Este insotita de
vena femurala si nervul safen. Emite urmatoarele ramuri:
- artera epigastrica superficiala (A. epigastrica superficialis) se
desprinde imediat sub ligamentul inghinal, perforeaza fascia lata si are un
traiect superficial, ascendent. Participa la vascularizarea nodurilor inghinale gi
a peretelui abdominal inferolateral.
- artera circumflexa iliaca superficiala (A. circumflexa ilium superti-
cialis) se desprinde imediat inferior de precedenta, strabate fascia lata si are
un traiect superficial trasversal, spre creasta iliacd. Se distribuie nodurilor

'SCARPA Antonio (1747-1832) anatomist $i chirurg italian.

? HUNTER John (1728-1793) chirurg, anatomist si patolog scotian.

200
inghinale si tegumentului peretelui abdominal lateroinferior. Participa la vascu-
larizarea muschilor croitor si tensor al fasciei late.
- artera rusinoasa externa supertficiala (A. pudenda externa super-
ficialis) se desprinde la 1-2 cm sub ligamentul inghinal, deasupra crosei venei
safene mari. Are o directie transversala. Strabate fascia ciuruita si se distribuie
tegumentului regiunii femurale din vecinatetea organelor genitale.
- artera rusinoasa externa profunda (A. pudenda externa profunda)
se desprinde la 2 cm sub ligamentul inghinal, sub crosa venei safene mari.
Are o directie transversala. Strabate fascia ciuruita si se imparte in urmatoa-
rele ramuri:
- ramuri labiale/scrotale anterioare (Rr. labiales/scrotales an-
teriores),
- ramuri inghinale (Rr. inguinales) se distribuie nodurilor inghi-
nale si tegumentului adiacent ligamentului inghinal.
- artera descendenta a genunchiului (A. descendens genus) se des-
prinde din artera femurala in canalul adductorilor. Strabate membrana vastoad-
ductorie, impreund cu nervul safen gi se bifurca in:
- ramura safena (R. saphenus) se distribuie parti inferioare a
muschiului croitor.
- ramuri articulare (Rr. articulares) se distribuie articulatiei ge-
nunchiului.

Artera femurala profunda (A. profunda femoris) este principala ra-

mura a arterei femurale. Ea se desprinde din portiunea superioara a arterei fe-
murale si are o directie oblic inferioara si spre profunzime. Emite arterele nu-
tritive ale femurului (Aa nutriciae/nutrientes femoris) si urmatoarele ramutri:
- artera circumflexa femurala mediala (A. circumflexa femoris medi-
alis) se desprinde din portiunea initiala a arterei, are o directie orizontala si se
imparte in mai multe ramuri:

201
 - ramura superficiala (R. Superficialis) este de calibru mic si
iriga tegumentul superomedial al coapsei.

- ramura profunda (R. profundus) este de calibru mic si vascula-

rizeaza partea posterioara a capului si gatului femurului.
- ramura acetabulara (R. acetabularis) este o ramura profunda,
de calibru mic si vascularizeaza articulatia soldului.
- ramura ascendenta (R. ascendens) este o ramura terminala,
profunda, ascendenta si de calibru mic, care se anastomozeaza cu ra-
mura ascendenta a arterei circumflexe laterale.
- ramura descendenta (R. descendens) este ramura terminala a
arterei circumflexe femurale mediale. Este de calibru mic.
- artera circumilexa femurala laterafa (A. circumflexa femoris lateralis)
se desprinde din portiunea initiala a arterei, putin mai jos decdt cea mediala, are
o directie orizontala si se imparte in urmatoarele ramuri:
- ramura ascendenta (R. ascendens) inconjoara colul femurului si
se anastomozeaza cu ramura ascendenta a arterei circumflexe mediale,
apoi se indeapta ascendent spre muschiul iliac, pe care 7! iriga.
- ramura descendenta (R. descendens) este o ramura princi-
pala a arterei circumflexe femurale laterale. Trece pe sub muschiul
drept femural si ajunge la vastul lateral, vascularizandu-i pe amandoi.
Participa la formarea retelei articulare a genunchiului.
- ramura transversala (R. transversus) se distribuie muschiului
vast lateral.
- arterele perforante (Aa. perforantes) sunt in numér de trei sau patru,
se desprind pe toata lungimea arterei femurale profunde si trec imediat in
compartimentul posterior al coapsei, prin orificiile aponevrozei de insertie a
muschiului adductor mare. Posterior formeaza mai multe anastomoze inire ele.

202
 Artera poplitee (A. poplitea) (eng. popliteal artery, fr. artére poplitée,
germ. Arteria poplitea, Kniekehlarterie, mag. arteria poplitea) continua artera
femurala de la hiatul tendinos si pana la arcul tendinos al muschiului solear.
Are o directie oblica descendenta, fiind situata profund la nivelul fosei poplitee.
Este insotité de vena poplitee si nervul tibial. Emite urmatoarele ramuri:
- artera superioara laterala a genunchiului (A. superior lateralis
genus) se distribuie articulatiei genunchiului si participa la formarea retelei
articulare a genunchiului.
- artera superioara mediala a genunchiului (A. superior medialis
genus) se distribuie articulatiei genunchiului si participa la formarea retelei
articulare a genunchiului.
- artera mijlocie a genunchiului (A. media genus) se distribuie cap-
sulei articulare si ligamentelor incrucisate.
- arterele surale (Aa. surales) sunt in numar de 2-5 si vascularizeaza
tegumentul si muschii surei (moletului).
- artera inferioara laterala a genunchiului (A. inferior lateralis genus)
se distribuie articulatiei genunchiului si participa la formarea retelei articulare
a genunchiului.
- artera inferioara mediala a genunchiului (A. inferior medialis ge-
nus) se distribuie articulatiei genunchiului si participa la formarea retelei arti-
culare a genunchiului.

Refeaua articulara a genunchiului (Rete articulare genus) este o

anastomoza realizata anterior de articulatia genunchiului si formata din: artera
descendenia a genunchiului (A. descendens genus) ramura a arterei femura-
le, ramurile descendente (R. descendens) ale arterelor circumflexe mediala si
lateral din artera femurala profunda, artera superioara laterala a genun-
chiului (A. superior lateralis genus) din artera poplitee, la fel ca si urmatoa-
rele patru ramuri, arfera superioara mediala a genunchiului (A. superior

203
medialis genus), artera mijlocie a genurchiului (A. media genus), artera
inferioara laterala a genunchiului (A. inferior lateralis genus), artera infe-
rioara mediala a genunchiului (A. inferior medialis genus), artera recurenta
tibiala anterioara (A. recurrens tibialis anterior). Uneori ramura recurenta pentru
reteaua genunchiului se poate desprinde din artera tibialé posterioara (A. re-
currens tibialis posterior), ramura circumflexé fibulara (R. circumflexus fibu-
laris/peronealis) din artera tibiala posterioara.

Reteaua rotuliana (Rete patellare) este portiunea superficial, pre-

rotuliana, a retelei articulare a genunchiului.

Artera tibiala posterioara (A. tibialis posterior) (eng. posterior tibial

artery, fr. artére tibiale postérieure, germ. Arteria tibialis posterior, hintere
Schienbeinarterie, mag. arteria tibialis posterior) continua artera poplitee de la
arcul tendinos al muschiului solear si pana se imparte in ramurile terminale
plantare. Portiunea dintre desprinderea arterei tibiale anterioare si desprinde-
rea arterei fibulare se numeste trunchi tibiofibular. Este insotita de venele tibi-
ale posterioare si nervul tibial. Emite artera nutritiva a tibiei (A. nutricia/nutri-
ens tibiae) si alte cateva ramuri:
- ramura circumflexa fibulara (R. circumflexus fibularis/peronealis) se
desprinde din portiunea superioara a arterei si se indreapta lateral, ocolind
gatul fibulei. Participa la formarea retelei arteriale a genunchiului.
- artera recurenta tibiala posterioara (A. recurrens tibialis posterior) este o ramura
inconstanta, care poate inlocui artera recurenta tibiala anterioara

- ramurile maleolare mediale (Rr. malleolares mediales) sunt ramuri

scurte, care se desprind din portiunea distala a arterei, inainte de patrunderea
acesteia in canalul calcanean. Aceste ramuri se anastomozeaza cu ramurile
maleolare mediale ale arterei tibiale anterioare si formeaza refeaua maleolara
mediala (Rete malleolare mediale).

204
 - ramurile calcaneene (Rr. calcanei) se desprind si ele din portiunea
distalA a arterei si se anastomozeaza cu ramurile calcaneene din artera
fibulara, formand refeaua calcaneana (Rete calcaneum).

Artera plantara laterala (A. plantaris lateralis) (eng. lateral plantar

artery, external plantar artery, fr. artere plantaire latérale, germ. Arteria plan-
taris lateralis, AuRere Fuf&sohlenarterie, mag. arteria plantaris lateralis) este
ramura laterala de bifurcatie a arterei tibiale posterioare. Se desprinde in ca-
nalul calcanean sau putin deasupra lui. Este principala artera a plantei. Par-
ticipa la formarea a doua arcade:
- arcada plantara profunda (Arcus plantaris profundus) se formeaza
din portiunea distala, arcuita, a arterei plantare laterale si artera plantara pro-
funda din artera dorsala a piciorului. Portiunea arcuita a arterei piantare late-
rale se situeaza la nivelul bazei metatarsienelor. Din arcada plantara profun-
da se desprind ramuri perforante (Rr. perforantes) si circa patru artere me-
tatarsale plantare (Aa. metatarsales plantares), care se continua cu arterele
digitale plantare comune (Aa. digitales plantares communes). Acestea din
urma se impart in artere digitale plantare proprii (Aa digitales plantares
propriae).
- arcada plantara superficiala (Arcus plantaris superficialis) se formeaza intre
muschiul flexor scurt al degetelor si aponevroza plantara, dar este inconstanta. La formarea ei
participa artera plantara laterala si ramura superficiala a arterei plantare mediale.

Artera plantara mediala (A. plantaris medialis) (eng. medial plantar

artery, internal plantar artery, fr. artere plantaire médiale, germ. Arteria planta-
ris medialis, innere FuRsohlenarterie, mag. arteria plantaris medialis) este ra-
mura secundara de bifurcatie a arterei tibiale posterioare. Se desprinde in ca-
nalul calcanean sau putin deasupra lui. Emite doua ramuri:
- ramura profunda (R. profundus) se situeaza intre muschii abductor
al halucelui si flexorul scurt al halucelui pe care fi vascularizeaza.

205
 - ramura superficiala (R. superficialis) participa la formarea arcadei
plantare superficiale, atunci cand aceast€ arcada existA si cand ramura su-
perficiala este de un calibru mai mare.

Artera fibulara (A. fibularis/peronea) (eng. fibular artery, peroneal

artery, fr. ariére fibulaire, artére péroniére, germ. Arteria fibularis/peronea
Wadenbeinarterie, mag. arteria fibularis) se desprinde din trunchiui tibiofibular
si se indreapia spre lateral, in compartimentul posterior al gambei. Trece prin-
tre muschiul tibial posterior, situat profund si muschiul flexor lung al halucelui
$i apoi se indreapta posterior de maleola laterala. Este insotita de venele fi-
bulare. Emite artera nutritiva a fibulei (A. nutricia/nutriens fibulae) si alte
cateva ramuri:
- ramura perforanta (R. perforans) este o ramura distald, care strabate
membrana interosoasa si patrunde in compartimentul anterior al gambei.
- ramura comunicanta (R. communicans) este tot o ramura distala,
care se uneste cu artera tibiala posterioara.
- ramurile maleolara laterale (Rr. malleolares laterales) sunt ramuri
terminale, care participa la formarea refelei maleolare laterale (Rete malie-
olare faterale). Din ramurile maleolare laterale se desprind si ramuri calca-
neare (Rr. caicanei), care participa la formarea retelei calcaneene (Rete
calcaneum).

Artera tibiala anterioara (A. tibialis anterior) (eng. anterior tibial ar-
tery, fr. artere tibiale antérieure, germ. Arteria tibialis anterior vordere Schien-
beinarterie, mag. arteria tibialis anterior) se desprinde din artera tibial poste-
rioara, trece pe deasupra marginii superioare a membranei interosoase a
gambei si patrunde in compartimentul gambier anterior. Parcurge un traiect
descendent, fiind tnsotita de venele tibiale anterioare si nervul fibular profund
si se continua cu artera dorsala a piciorului. Emite urmatoarele ramuri:

206
 - artera recurenta tibiala anterioara (A. recurrens tibialis anterior)
este 0 ramura recurenta care se desprinde din portiunea proximala a arterei si
care participa la formarea retelei genunchiului.
- artera maleolara anterioara laterala (A. malleolaris anterior latera-
lis) este o ramura distala, care participa la formarea refelei maleolare latera-
le (Rete malleolare laterale) impreuna cu ramurile maleolare laterale ale arte-
rei fibulare.
' - artera maleolara anterioara mediala (A. malleolaris anterior latera-
lis) este o ramura distala, care participa la formarea retelei maleolare mediale
(Rete malleolare mediale) impreuna cu ramurile maleolare mediale ale arterei
tibiale posterioare.

Artera dorsala a piciorului (A. dorsalis pedis) sau pedioasa (eng.

dorsalis pedis artery, dorsal artery of foot, fr. artére dorsale du pied, artére
pédieuse, germ. Arteria dorsalis pedis, FuRruckenarterie, mag. arteria dorsa-
lis pedis) este ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Limita dintre artera
tibiala anterioara si artera pedioasa este reprezentata de marginea inferioara
a retinaculului inferior al extensorilor. Artera dorsala a piciorului este o artera
superficiala, o artera la care se poate lua pulsul, putand sa fie comprimata de
planul osos tarsian. Este insotita de nervul fibular profund. Emite urmatoarele
ramuri:
- artera tarsala laterala (A. tarsalis lateralis) este principala artera
colaterala a pedioasei. Participa la formarea unui fel de arcada, impreuna cu
artera arcuata.
- arterele tarsale mediale (Aa. tarsales mediales) sunt ramuri scurte
care se indreaptaé spre marginea mediala a piciorului.
- artera arcuata (A. arcuata) este o ramura inconstanta, arcuita spre
lateral, desprinsa la nivelul articulatiei tarsometatarsiene.

207
 - arterele metatarsele dorsale (Aa. metatarsales dorsales) se desprind
din artera dorsala a piciorului (prima) si din artera arcuata (celelalte). Se gasesc
in spatiile intermetatarsiene gsi se bifurca in arterele digitale dorsale (Aa. digi-
tales dorsales) pentru marginile de deget corespunzatoare.

- artera plantara profunda (A. plantaris profunda) este ramura ter-

minala a arterei dorsale a piciorului. Patrunde in profunzimea spatiului inter-
metatarsian, trece pe planta si participa la formarea arcadei plantare profunde
impreuna cu artera plantara laterala.

208
 VENELE MEMBRULUI INFERIOR
(Venae membri inferioris)

Venele membrului inferior sunt reprezentate de sistemul venos su-

perficial si de sistemul nervos profund. Venele superficiale sunt vizibile fa
suprafata pielii. Ele nu sunt insotite de artere, dar uneori sunt insotite de nervi
cutanati. Venele superficiale constitue un sistem colateral, care functioneaza
in stransa legdtura cu sistemul profund. Sistemul venos profund insoteste
arterele.

Venele superficiale ale membrului inferior (Venae superfi-

ciales membri inferioris) isi au originea in arcada venoasa dorsala a picio-
rului (Arcus venosus dorsalis pedis). Aceasta arcad4 se formeaza in ‘/3 ante-
rioara a dosului piciorului. La nivelul dosului piciorului se formeaza, pe de o
parte refea venoasd dorsala (Rete venosum dorsale pedis), iar pe de alta
parte venele metatarsale dorsale (Vv. metatarsales dorsales). Atat reteaua
venoasa dorsala, cat si venele metatarsale se dreneaza in arcada venoasa
dorsala. Sangele venos de la nivelul degetelor este colectat de venele digi-
tale dorsale ale piciorului (Vv. digitales dorsales pedis), care conflueaza in
venele metatarsale dorsale. Aceasia arcada se continua cu:
- vena marginala mediala (V. marginalis medialis) care se indreapta
posterior, pe marginea mediala a piciorului $i apoi se continua cu vena safena
mare.
- vena marginala laterala (V. marginalis lateralis) care se indreapta
posterior, pe marginea laterala a piciorului $i apoi se continua cu vena safe-
na mica.
La nivelul plantei se formeaza pe de o partie refea venoasa plantara
(Rete venosum plantare), iar pe de alta parte venele metatarsale plantare
(Vv. metatarsales plantares). Atat reteaua venoasa plantara, cat si venele
metatarsale se dreneaza in arcada venoasa plantara. Sadngele venos de la

209
nivelul degetelor este colectat de venefe digitale plantare (VW. digitales
plantares), care conflueaza in venele metatarsale plantare. Venele metatar-
siene plantare se unesc cu cele dorsale prin venele perforante sau inter-
capitulare (Vv. intercapitulares).
Venele perforante sunt situate interdigital, intre Capetele metatarsienelor
(lat capitulum-i = cap).

Vena safena mare (V. saphena magna), safena interna sau safena
lunga (eng. great saphenous vein, GSV, long saphenous vein, fr. veine grande
saphéne, veine saphéne interne, germ. Vena saphena magna, VSM; groRe
Rosenader, mag. Vena saphena magna) fsi are originea in vena marginala
mediala si se continua apoi anterior de maleola mediala. Urca pe fata mediala
a gambei, insotita de nervul safen, ocoleste posterior condilul medial a! femu-
rului si apoi urca pe fata mediala a coapsei, insotita de ramura cutanata ante-
rioara a nervului femural. La circa 3-4 cm inferior de ligamentul inghinal vena
safena mare face o crosa, strabate fascia lata prin hiatul safen si se varsa in
vena femurala. In portiunea terminala, la nivelul crosei, vena safena mare
primeste mai multi afluenti, care formeaza ,,steaua venoasa“ a lui Paturet ':
- venele rusinoase externe (Vv. pudendae externae) insotesc arterele
rusinoase externe. Vena rusinoasa externa superticiala aduna sangele din re-
giunea femurala, iar vena rusinoasa externa profunda are drept afluenti vene-
le labiale/scrotale anterioare (Vv. lébiales/scrotales anteriores) si venele dor-
sale superficiale ale penisului/clitorisului (Vv. dorsales superficiales penis/
clitoridis).
- vena circumflexd iliaca superficiala (V. circumflexa ilium superfi-
cialis) aduna sangele peretelui abdominal lateroinferior. Ea se formeaza la
nivelul crestei iliace si se varsa in vena safena mare.
- vena epigastrica superficiala (V. epigasirica superficialis) are un
traiect descendent, dinspre regiunea hipogastrica spre vena safena mare.

! PATURET Georges (1889-1959) anatomist francez.

210
 - vena safena accesorie (V. saphena accesoria) are un traiect ascen-
dent pe partea anterioara a coapsei, fiind situata lateral de vena safena mare.
Este cel mai mare afluent al venei safene mari.
(gr. saphenes = limpede, vizibil)

Vena safena mica (V. saphena parva), safena externa sau safena
scurta (eng. small saphenous vein, short saphenous vein, fr. veine petite sa-
phéne, veine saphéne externe, germ. Vena saphena parva, mag. vena saphe-
na parva) isi are originea in vena marginala laterala si se continua apoi pos-
terior de maleola laterala. Urca pe fata posterioara a gambei, insotita de ner-
vul sural si de nervul cutanat sural medial, apoi perforeaza fascia si se varsa
in vena poplitee. in '/; superioara a gambei se afla in santul dintre cele doud
capete ale gastrocnemianului, intr-o dedublare a fasciei gambei.
De multe ori vena safena mica nu se varsa Tn vena poplitee, ci are un
traiect ascendet pe coapsa, varsadu-se in vena femurala sau in vena safena
mare. Portiunea femurala a venei safene mici se numeste vena Giacomini’.
in unele tratate de anatomie se vorbeste de vena anastomotica a lui Giacomini, ca
despre o vena care face legatura dintre crosa venei safene mici si crosa venei safene mari. O
astfel de vena, relativ importanta, nu apare in Terminologia anatomica. De altfel nici Giacomini
nu apare in indexul de eponime al Terminologiei anaiomice.

Venele profunde ale membrului superior (Venae profundae

membri superioris) sunt reprezentate de:
Venele fibulare (W. fibulares/peroneae) sunt in numar de doua, in-

sotesc artera fibulara si se varsa in vena tibiala posterioara.

Venele tibiale posterioare (Vv. tibiales posteriores) sunt si ele in
numar de doua si insojesc artera tibiala posterioara. Cele doud vene tibiale
posterioare se unesc si formeaza vena poplitee.

! GIACOMINI Carlo (1840-1898) anatomist italian.

211
 Venele tibiale anterioare (Vv. tibiales anteriores) sunt in numar de
doua si insotesc artera tibialé anterioara. Se varsa in venele tibiale posterioare.
Venele surale (Vv. surales) insotesc arterele surale si se vars in
vena poplitee.

Venele geniculare (Vv. geniculares) insotesc arterele genunchiului si

se varsa in vena poplitee.

Vena poplitee (V. poplitea) este vena profundaé a fosei poplitee.

insoteste artera poplitee, fiind situaté superficial de artera. Aduna venele tibiale,
surale si geniculare si se continua cu vena femurala.

Vena femurala (V. femoralis) (eng. femoral vein, fr. veine fémorale,
germ. Vena femoralis, Oberschenkelvene, mag. vena femoralis) este princi-
pala vena profunda a membrului inferior. Continua vena poplitee, de la nivelul
hiatului tendinos si pana ja nivelul ligamentului inghinal, unde se continua cu
vena iliaca externa. Are un traiect usor ascendent, usor oblic, dinspre poste-
rior spre anterior. Trece prin canalul adductor gsi lateral de canalul femural.
Trece prin lacuna vaselor. Insoteste artera femurala. Vena femurala primeste
doi afluenti importanti si anume vena profunda femurala si vena safena mare.

Vena femurala profunda (V. profiunda femoris) insoteste artera

femurala profunda si are ca afluenti:
- venele circumflexe femurale mediale (Vv. circumflexae femoris
mediales),
- venele circumflexe femurale faterale (Vv. circumflexae femoris
laterales),
- venele perforante (Vv. perforante) insotesc arterele perforante si au
originea pe fata posterioara a coapsei, strabat muschiul adductor mare si se
varsa tn vena profunda femurala.

212
 Vena iliaca interna (V. iliaca interna) (eng. internal iliac vein, hypo-
gastric vein, fr. veine iliaque interne, veine hypogastrique, germ. Vena iliaca
interna, Vena hypogastrica, mag. vena iliaca interna) este principala vena a
bazinului. Primeste insa si afluenti de la membrul inferior:
- venele fesiere superioare (Vv. gluteae superiores) insotesc artera
fesiera superioara, trec prin orificiul suprapiriform si se varsa in vena iliacd
interna.
- venele fesiere inferioare (Vv. gluteae inferiores) insotesc artera fe-
siera inferioara, trec prin orificiul infrapiriform si se varsa fn vena iliaca interna.
- venele obturatorii (Vv. obturatoriae) insotesc artera obturatorie, par-
curg canalul obturator si se varsa in vena iliaca interna.
 LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR
(Nodi lymfoidei membri inferioris)

Limfaticele membrului superior sunt reprezentate in primul rand de

nodurile limfatice inghinale si poplitee, dar si de mici vase limfatice, care fac
legdtura intre aceste noduri. La acestea se mai adauga nodurtile limfatice
inconstante de la nivelul gambei.

Nodurile limfatice inghinale (Nodi lymphoidei inguinales) (eng.

inguinal lymph nodes, fr. ganglions lymphatiques inguinaux, germ. Leisten-
lymphknoten, mag. nodi lymphoidei inguinales) sunt cele mai importante lim-
fatice ale membrului inferior, dar joaca si un rol foarte important in drenajul
limfatic al peretelui abdominal si al perineului (in special a regiunii urogenita-
le). Nodurile inghinale sunt clasificate in superficiale si profunde:

Nodurile inghinale superticiale (Nodi inguinales superficiales) sunt

un grup numeros de pana la 20 de noduri, situate superficial de fascia lata, sub
ligamentul inghinal si care la randul lor se impart in doua grupuri, orizontal si
vertical:
- nodurile superomediale (Nodi superomediales) fac parte din grupul
orizontal si sunt situate medial de hiatul safen. Dreneaza limfa perineului
anterior.
- nodurile superolaterale (Nodi superolaterales) fac parte tot din
grupul orizontal si sunt situate lateral de hiatul safen. Dreneaza limfa regiunii
coxale si a peretelui abdominal.
- nodurile inferioare (Nodi inferiores) fac parte din grupul vertical,
sunt situate de-a lungul portiunii terminale a venei safene interne si se gdsesc
sub hiatul safen. Dreneaza limfa membrului inferior, fiind cele mai importante
noduri limfatice ale membrului inferior.
 Nodurile inghinale profunde (Nodi inguinales profundi) sunt un
grup mai putin numeros decat grupurile Superficiale. Sunt situate sub fascia
lata si medial de vena femurala, dar adesea sunt inconstante. Se impart in:
- nodul proximal (Nodus proximalis) al |ui RosenmUller ‘ este situat
cel mai profund, in canalul femural, dar este inconstant.
- nodul intermediar (Nodus intermedius) al lui Cloquet? este situat
ceva mai superficial in canalul femural, dar este si el inconstant.
- nodul distal (Nodus distalis) este situat cel mai superficial.

Nodurile poplitee (Nodi poplitei) sunt alcdtuite din doua grupuri,

unul superficial si altul profund, situate in fosa poplitee:
- nodurile superficiale (Nodi superficiales) sunt situate in juru! porti-
unii terminale a venei safene mici. Dreneaza limfa din teritoriul safenei mici.
- nodurile profunde (Nodi profundi) sunt situate in jurul venei popli-
tee. Dreneaza limfa din zonele profunde ale gambei, de la articulatia genun-
chiului, dar si de la nodurile superficiale.

La nivelul gambei se mai gasesc urmatoarele noduri inconstante, de

mici dimensiuni:
- nodul tibial anterior (Nodus tibialis anterior) este situat profund,
anterior de membrana interosoasa a gambei, langa vasele tibiale anterioare.
- nodul tibial posterior (Nodus tibialis posterior) este situat profund,
posterior de membrana interosoasa a gambei, langa vasele tibiale posterioare.
- nodul fibular (Nodus fibularis) este situat mai superficial |angé va-
sele fibulare.

' ROSENMULLER Johann Christian (1771-1820) anatomist german.

2 CLOQUET Hippolyte (1787-1840) medic, anatomist si chirurg francez.

216
 NERVII MEMBRULUI INFERIOR

Membrul Inferior este inervat in primul rand, de plexul lombosacral,

care este format din anastomozarea ramurilor ventrale ale nervilor spinali co-
respunzatori. Sunt insa si ramuri dorsale ale nervilor spinali, care participa la
inervarea membrului inferior.
Nervii cutanati fesieri superiori (Nn clunium superiores) (eng. supe-
rior cluneal nerves, fr. nerfs cluniaux (nerfs fessiers cutanés) supérieurs, germ.
Nervi clunium superiores, obere Gesafinerven, mag. nervi clunium superio-
res) sunt ramurile terminale ale ramurilor dorsale ale nervilor lombari. Sunt
nervi cutanati destinati pielii regiunii coxale. Acesti nervi se anastomozeaza si
formeaza plexul posterior (Plexus posterior).
(lat. clunis-is = gold)

Nervii cutanati fesieri mijlocii (Nn clunium medii) (eng. medial clu-
neal nerves, fr. nerfs cluniaux (nerfs fessiers cutanés) moyens, germ. Nervi
clunium medii, mittlere GesaRnerven, mag. nervi clunium medii) sunt ramurile
terminale ale ramurilor dorsale ale nervilor sacrali. Sunt nervi cutanati destinati
regiunii fesiere.

PLEXUL LOMBOSACRAL
(Plexus lumbosacralis).

Plexul lombosacral (eng. lumbosacral plexus, fr. plexus lombo-sacral,

germ. Plexus lumbosacralis, Lenden-Kreuz-Geflecht, mag. Plexus lumbosa-
cralis) este o formatiune nervoasa complexa formata din plexul lombar, trun-
chiul lombosacral, plexul sacral si plexul coccigian, la care se adauga fibre
vegetative din trunchiul simpatic lombar si sacral. De regula plexul lombar
este destinat partii anterioare a membrului inferior, iar cel sacral partii poste-
rioare.

217
 Plexul lombar (Plexus lumbalis) (eng. lumbar plexus, fr. plexus
lombal, germ. Plexus lumbalis, Lendenteils, mag. agyéki fonat) este format
din anastomozarea ramurilor ventrale ale mervilor lombari (Nervi lumbales)
Li.4, la care se adauga ramuri anastomotice din nervul toracic T12 si nervul
lombar Ls. Plexul lombar are stranse legaturi cu plexul sacral. Ramurile plexu-
lui lombar care participa la inervatia membrului inferior sunt urmatoarele:

Nervul iliohipogastric (N. iliohypogastricus/iliopubicus) (eng. iliohy-

pogastric nerve, fr. nerf ilio-hypogastrique, nerf grand abdomino-génital, germ.
Nervus iliohypogastricus, mag. nervus iliohypogastricus) sau marele nerv ab-
domenogenital, ia nastere din nervul ljombar L,; si o ramura anastomotica din
nervul subcostal. Traverseaza peretele abdominal deasupra crestei iliace si
se imparte in doua ramuri cutanate, dintre care ramura cutanata laterala (R.
cutaneus lateralis) este pentru regiunea coxala si ramura cutanata anterioa-
ra (R. cutaneus anterior) pentru regiunea pubiana.

Nervul genitofemural (N. genitofemoralis) (eng. genitofemoral nerve,

fr. nerf génito-fémoral, nerf genito-crural, nerf honteux externe, germ. Nervus
genitofemoralis, mag. nervus genitofemoralis) porneste din nervul lambar Lo,
dar are conexiuni si cu L;. Strabate mugchiul psoas mare si coboara pe
acesta spre fosa iliacd. Se divide pe fata anterioara a psoasului in ramura
genital4 $i ramura femurala. Ramura femurala (R. femoralis) se indreapta
spre coapsa, trece prin lacuna vaselor, anterior de artera femurald, dupa care
devine superficiala, strabate fascia ciuruité si inerveazd pielea triunghiului
femural.

218
 Nervul femurocutanat (N. cutaneus femoris lateralis) (eng. lateral
cutaneous nerve of the thigh, lateral femoral cutaneous nerve, fr. nerf cutané
latéral de la cuisse, nerf fémoro-cutané, germ. Nervus cutaneus femoris late-
ralis, mag. nervus cutaneus femoris lateralis) ia nastere din nervul lombar Lo,
dar are conexiuni si cu Ls. Apare lateral de muschiul psoas mare si are un
traiect oblic descendent pe peretele abdominal posterolateral. Traverseaza
muschii lati ai abdomenului si trece prin lacuna muschilor, intre spinele iliace
anterioare superioara si inferioara. Se distribuie pielii jumatatii lateroinferioare
a coapsei.

Nervul obturator (N. obturatorius) (eng. obturator nerve, fr. nerf

obturateur, germ. Nervus obturatorius, mag. nervus obturatorius) provine tot
din nervii lombari Lo4, dar are o pozitie anterioara faté de nervul femural.
Coboara medial de muschiul psoas mare si lateral de trunchiul lombosacral.
Patrunde in bazin pe sub vasele iliace comune, dupa care are un traiect oblic
descendent. Este incrucisat anterior de ureter si se ataseaza fetei interne a
muschiului obturator intern, indreptandu-se spre canalul obturator, pe care il
strabate superior de vasele obturatorii. In canalul obturator sau putin inainte,
nervul se imparte in doua ramuri:
- ramura anterioara (R. anterior) are un traiect anterior pe fa-
ta mediala a coapsei si se divide in ramuri musculare (Rr. muscula-
res) pentru muschii obturator extern, pectineu, adductorii scurt si lung si
gracilis si ramura cutanata (R. cutaneus) pentru partea inferomediala a
coapsei.
- ramura posterioaraé (R. posterior) se situeazd tot pe fata
medial4 a coapsei, dar posterior de prima si se divide si ea in ramuri
musculare (Rr. musculares) pentru muschiul adductor mare si ramura
articulara (R. articularis) pentru capsula articulatiei soldului.

219
 Nervul obturator accesor (Nervus obturatorius accesorius)) por-
neste din nervii lombari Ls4, are un traiect comun cu nervul obturator si par-
ticipa la inervarea muschiului pectineu si a Capsulei articuare a soldului.

Nervul femural (N. femoralis) (eng. femoral nerve, fr. nerf femoral,
nerf crural, germ. Nervus femoralis, Oberschenkelnerv, mag. nervus femoralis)
provine din nervii lombari L24. Este principalul nerv_al plexului lombar. Apare
in fosa iliaca sub forma unui trunchi nervos gros, lateral de muschiul psoas
mare si imediat inferior de nervul cutanat femural lateral. Se aseaza jn jghea-
bul format de muschiul iliopsoas, pe care fl inerveaza si sub forma unui ma-
nunchi de ramuri trece prin lacuna muschilor in regiunea anterioara a coapsei
si apoi in triunghiul femural se distribuie in:
- ramuri musculare (Rr. musculares) pentru muschii pectineu,
croitor si cvadriceps femural.
- ramuri cutanate anterioare (Rr. cutanei anteriores) pentru
pielea regiunii anteromediale a coapsei. Aceste ramuri apar la radacina
coapsei, medial de nervul cutanat femural lateral si lateral de ramura
femurala a nervului genitofemural. Cea mai groasa dintre ramurile
cutanate anierioare insojeste vena safend mare.
Nervul safen (N. saphenus) este ramura terminala a nervului
femural. Se indreapta spre fosa iliopectinee, se alatura vaselor femu-
rale, strabate partial canalul adductor, pe care il paraseste prin perfora-
rea septului intermuscular vastoadductor, deasupra genunchiului. De-
vine superficial si se alatura venei safene mari, dupa care se continua
cu doud ramuri cutanate: ramura infrapatelara (R. infrapaiellaris),
care inerveaza pielea regiunii anteromediale a genunchiului si ramu-
rile cutanate gambiere mediale (Rr. cutanei cruris mediales), care
inerveza pielea regiunii mediale anterioare a gambei. Ultimele ramuri
insotesc vena safena mare. (arab safin = ascuns, neobservat)

220
 Plexul sacral (Plexus sacralis) (eng. sacral plexus, fr. plexus sacral,
germ. Plexus sacralis, mag. keresztcsonti fonat) se formeaza prin unirea trun-
chiului lombosacral cu ramurile anterioare ale nervilor sacrali (Nervi sacrales)
Si-3, la care se adauga ramuri anastomotice din nervul sacral S4. Rezulta o
structura nervoasa de forma triunghiularaé, cu baza spre sacru si varful spre
marea incizura ischiadica. Din plexul sacral se desprind ramuri musculare,
cutanate, nervul rusinos si nervul sciatic.
Nervul muschiului obturator intern (N. musculi obturatorii intemi) pro-
vine din nervii Ls-Sz si inerveaz& mugchiul omonim si muschiul geaman supe-
rior.
Nervul muschiului piriform (N. musculi piriformis) provine din nervii
S:.2 si inerveaza muschiul omonim.
Nervul muschiului patrat femural (N. musculi quadratus femoris)
provine din nervii La-S; si inerveaza muschiul omonim si muschiul geaman
inferior.
Nervul fesier superior (N. gluteus superior) provine din nervii L4-S1, apoi
paraseste bazinul prin orificiul suprapiriform si inerveaza muschii fesier mijlo-
ciu, fesier mic si tensor al fasciei late.
Nervul fesier inferior (N. gluteus inferior) isi are originea jn nervii Ls-
Se si apoi pardseste bazinul prin orificiul infrapiriform si inerveaz4 muschiul
fesier mare.

Nervul micul sciatic (N. cutaneus femoris posterior) (eng. posterior

cutaneous nerve of the thigh, posterior femoral cutaneous nerve, fr. nerf cuta-
né postérieur de la cuisse, germ. Nervus cutaneus femoris posterior, hinterer
Oberschenkelhautnerv, mag. nervus cutaneus femoris posterior) provine din
nervii S1-3 si paraseste bazinul prin orificiul infrapiriform, este atasat fetei inter-
ne a muschiului fesier mare si devine superficial la marginea inferioaraé a aces-
tuia. Aici emite nervii cutanati fesieri inferiori (Nn clunium inferiores), nervi

221
recurenti pentru pielea regiunii fesiere inferioare si ramuri perineale (Rr. pe-
rineales) pentru pielea regiunii perineale, a scrotului si a labiilor mari.

Micul sciatic coboara superficial, Sub fascia lata, in interstitiul dintre

mugchii semitendinos si biceps femural, perforeaza fascia lata in jumatatea
pasterosuperioara a coapsei si inerveaza pielea regiunii posterioare a coapsei.
Nervul cutanat perforant (N. cutaneus perforans) perforeaza ligamen-
tul sacrotuberal si se distribuie pielii portiunii medioinferioare a fesei.

Nervul rusinos (N. pudendus) (eng. pudendal nerve, fr. nerf puden-
dal, nerf honteux, germ. Nervus pudendus, Schamnerv, mag. nervus puden-
dus) provine din nervii S24, dar si din S;. lese din bazin prin orificiul infrapiri-
form, dupa care ocoleste ligamentul sacrotuberal, patrunde intre acesta si
ligamentul sacrospinos si se indreapta spre perineul posterior prin orificiul
ischiadic mic. Ajunge in fosa ischioanala si se indreapta spre peretele lateral
al acesteia, unde patrunde in canalul pudendal.

Nervul sciatic (N. ischiadicus) sau marele sciatic (eng. sciatic nerve,
fr. nerf sciatique, nerf ischiatique, nerf grand sciatique, germ. Ischiasnerv, Ner-
vus ischiadicus, Sitzbeinnerv, mag. nervus ischiadicus) este ramura terminala
a plexului sacral. Este nervul cel mai voluminos gi mai lung al corpului. [si are
originea din trunchiul lombosacral si din toti nervii care alcdtuiesc plexul sa-
cral (L4-S3). Este format prin alaturarea a doi nervi (tidialul si fibularul comun),
care reprezinta si ramurile terminale ale nervului. Paraseste bazinul prin par-
tea laterala a orificiului infrapiriform, coboara pe muschii pelvitrohanterieni,
unde este incrucisat de artera fesiera inferioara, care emite o ramura pentru
acest nerv. Patrunde fn compartimentul posterior al coapsei, pe sub capul
lung al bicepsului femural si coboara pe partea posterioara a coapsei in san-
ful dintre capul scurt al bicepsului femural si muschii semitendinos si semi-
membranos.

222
 Tibialul gi fioularul comun se separa, de regula, la nivelul unghiului su-
perior al fosei poplitee. Diviziunea se poate produce si mai sus, la orice nivel.

Nervul fibular comun (N. fibularis/peroneus communis) numit si

sciatic popliteu_extern (eng. common peroneal nerve, common fibular nerve;
external popliteal nerve; lateral popliteal nerve, fr. nerf fibulaire commun, nerf
péronier commun, nerf sciatique poplité externe, germ. Nervus fibularis com-
munis, gemeinsamer Wadenbeinnerv, Nervus peron(a)eus communis, mag.
nervus peroneus communis) este ramura terminala lateral a nervului sciatic
si igi are originea in nervii spinali L4-S2z. Este situat sub marginea mediala a
muschiului biceps femural, traverseaza septul intermuscular posterior al gam-
bei. Emite o ramura cutanata si doua ramuri terminale.
- nervul cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis) este emis
in partea superioara a fosei poplitee, devine rapid superficial si se distribuie tegu-
mentului regiunii posterolaterale a gambei. Acest nerv emite 0 ramura comuni-
canta (R. communicans fibularis/peroneus), care se va uni cu nervul cutanat
sural medial.
- nervul fibular superficial (N. fibularis/oeroneus superficialis) se mai
numeste si nerv musculocutanat (inerveaza putina musculatura si multa piele)
si este ramura terminala a nervului fibular comun. la nastere in compartimen-
tul lateral al gambei, unde se situeaza mai intai intre fibula si muschiul pero-
nier lung. Apoi este situat intre muschii peronieri lung si scurt, pe care fi iner-
veaza prin ramuri musculare (Rr. musculares) si in ‘/3 inferioaré a gambei
traverseaza septul intermuscular anterior al gambei pentru a ajunge intre mus-
chii peronieri si extensorul lung al degetelor, dupa care devine superficial,
perforeaza fascia gambei trece peste retinaculul inferior al muschilor exten-
sori si se termina cu ramurile cutanate:
- nervul cutanat dorsal medial (N. cutaneus dorsalis medialis),
care se distribuie partii mediale a dosului piciorului .

223
 - nervul cutanat dorsal intermediar sau mijlociu (N. cutaneus
dorsalis intermedius), care se distribuie tegumentului partii laterale a do-
sului piciorului, dar nu ajunge pana la marginea laterala a acestuia, un-
de mai exista nervul cutanat dorsal lateral (N. cutaneus dorsalis late-
ralis) din nervul sural. Atat nervul Cutanat dorsal medial, cat mai ales
cel intermediar se impart in nervi Cigitali dorsali ai piciorului (Nn.
digitales dorsales pedis). Cei doi nervi cutanati realizeaza anastomo-
ze intre ei.
- nervul fibular profund (N. fibularis/peroneus profundus) se mai nu-
meste si nerv tibial anterior (inerveaza mult musculatura si putind piele) si
este ramura terminala a nervului fibular comun. la nastere tot in comparti-
mentul lateral al gambei, traverseaza septul intermuscular anterior al gambei,
devine profund, coboara lateral de ariera tibiala anterioara, intre muschiul tibi-
al anterior si extensorul lung al halucelui, trece pe sub retinaculul inferior al
extensorilor si ajunge pe dosul piciorului. Aici trece pe sub muschiul extensor
scurt al halucelui si devine superficial in primul spatiu interdigital.
Pe parcurs da ramuri musculare (Rr musculares) pentru muschii
tibial anterior, extensorii lung si scurt al degetelor, extensorii lung si scurt ai
halucelui. In primul spatiu interdigital emite nervii digitali dorsali (Nn. digi-
tales dorsales pedis) pentru pielea laterala a halucelui si mediala a degetului
secund.

Nervul tibial (N. tibialis) numit si sciatic popliteu intern (eng. tibial
nerve, fr. nerf tibial, nerf sciatique poplité interne, germ. Nervus tibialis, Schien-
beinnerv, mag. nervus tibialis) este ramura de bifurcatie mediala a sciaticului.
Are originea in nervii spinali L4-S3. Se gaseste relativ superficial in fosa popli-
tee, pe care o traverseaza vertical, trece pe sub arcada solearului impreuna
cu manunchiul vascular tibial posterior, patrunzand fn partea profunda a com-
partimentului posterior al gambei. Coboara intre muschii flexor lung al dege-

224
telor picioruiui si flexor lung al halucelui, sub mugchiul solear. Se indreapta
spre canalul calcanean, unde trece pe sub retinaculul flexorilor, impreuna cu
vasele tibiale posterioare. in canal calcanean este situat intre muschiul flexor
lung al degetelor piciorului, situat anterior gi muschiul flexor iung al halucelui,
situat posterior. In canal sau ceva mai inainte se divide in ramurile terminale
plantare.
Pe parcurs nervul tibial emite urmatorele ramuri:
- ramuri musculare (Rr. musculares) pentru muschii triceps sural, plan-
tar, popliteu, tibial posterior, flexor lung al degetelor piciorului si flexor lung al ha-
lucelui.
- nervul interosos crural (N. interosseus cruris) pentru periostul tibiei
si fibulei si pentru capsula articulara talocrurala.
- nervul cutanat sural medial (N. cutaneus surae medialis) se des-
prinde in fosa poplitee si insoteste vena safena mica (externa). Se mai nu-
meste nerv safen extern. Se uneste cu ramura comunicanta fibulara (R.
communicans fibularis/peroneus) a nervului cutanat sural lateral (N. cuta-
neus surae lateralis) si se continua in acelasi ax, ca nerv sural. Nervul cutanat
sural medial si nervul sural inerveaza tegumentul jumatatii posteroinferioare a
gambei.
- nervul sural (N. suralis) insoteste vena safena mica si se divide tn:
- nervul cutanat dorsal lateral (N. cutaneus dorsalis lateralis)
continua nervul sural pe marginea laterala a piciorului si a degetului mic.
- ramurile laterale ale calcaneului (Rr. calcanei laterales) pro-
vin din nervul sural si se distribuie pielii zonei laterale a calcaneului.
- ramurile mediale ale calcaneului (Rr. calcanei mediales) provin din
nervul tibial, la iegirea din canalul calcanean si se distribuie tegumentului fetei
plantare a calcaneului.

225
 Nervul plantar medial (N. plantaris medialis) (eng. medial plantar
nerve, internal plantar nerve, fr. nerf plantaire médial, germ. Nervus plantaris
medialis, mag. nervus plantaris medialis) este ramura terminala a nervului
tibial si este in primul rand un nerv cutanat. Se desprinde in canalul calcanean
sau deasupra acestuia. Nervul plantar medial trece pe sub muschiul abductor
al halucelui, ajunge sub aponevroza plantarg si se aseaza inire abductorul
halucelui si mugchiul flexor scurt al degetelor piciorului. Inerveaz& muschii
abductor al halucelui, flexorul scurt al degeielor piciorului, capul medial al
flexorului scurt al halucelui si lombricalul |. Perforezi aponevroza plantara si
se imparte in nervi digitali plantari comuni (Nn. digitales plantares commu-
nes), care se bifurca in nervi digitali plantari proprii (Nn. digitales plantares
proprii) pentru primele 7 margini de deget.

Nervul plantar lateral (N. plantaris lateralis) (eng. lateral plantar

nerve, external plantar nerve, fr. nerf plantaire latéral) este si el ramura ter-
minala a nervului tibial $i este in primul rand _un nerv motor. Trece si el pe sub
muschiul abductor al halucelui, traverseaz@ superficial muschiul patrat al plan-
tei si se indreapta spre muschiul abductor al degetului mic, in loja laterala a
plantei. Inerveaza muschiul patrat al plantei si abductoru! degetului mic. in
dreptul tuberozitatii metatarsianului V se imparte in doua ramuri:
- ramura superficiala (R. supertficialis) inerveaza muschii flexor scurt
gi oponent ai degetului mic si se imparte in nervi digitali plantari comuni
(Nn. digitales plantares communes), care se bifurca in nervi digitali plantari
proprii (Nn. digitales plantares proprii) pentru ultimele 3 margini de deget.
Nervii digitali plantari comuni au ramuri comunicante nenominalizate.
- ramura profunda (R. profundus) trece in loja plantara mijlocie si in-
erveaza muschii interososi plantari si dorsali, mugchii lombricali tI; ll si IV,
capul transvers al adductorului halucelui si capul lateral al flexorului scurt al
haiucelui.

226
 REGIUNILE MEMBRULUI INFERIOR
(Regiones membri inferiores)

Regiunile membrului inferior se impart in regiunile soldului, regiunile

femurale, regiunile genunchiului, regiunile gambei si gleznei si regiunile picio-
rului

REGIUNEA SOLDULUI

Regiunea soldului este asezata pe partea posterioara si laterala a arti-

culatiei coxofemurale. Ea este formata din: regiunea fesiera si regiunea coxala.

REGIUNEA FESIERA
(Regio glutealis)

Este o regiune patrulatera, convexa, aflaté pe partea posterioara a

articulatiei soldului. Acopera posterior bazinul. Relieful acestei regiuni formeazaé
fesele, nates sau clunes.
(lat. nates-ium = fese, clunes pl clunis-is = sold, coapsa, crupa (echivalent fesd la cal))
Limite:
- superolateral - marginea superolaterala a muschiului fesier mare,
care corespunde aproximativ cu linia care uneste spina iliacéa posterosuperi-
oara cu trohanterul mare. Aceasta linie desparte regiunea fesiera de regiu-
nea coxala.
- lateral — limita lateralA a coapsei, mai precis o linie care uneste tro-
hanterul mare cu marginea posteroinferioara a muschiului fesier mare. Limita
lateral a regiunii este trecerea dintre partea carnoasa si tendinoasa a mus-
chiului fesier mare.

227
 - inferior — plica fesiera (Sulcus Qlutealis) corespunde cu marginea
posteroinferioara a mugchiului fesier. Inferior se invecineaza cu regiunea pos-
terioara a coapsei.
- medial — santul interfesier (Crena analis/ani/interglutealis), care
inferior se adanceste gsi formeaza foset@ coccigiand (Foveola coccygea).
Santul interfesier se mai numeste clunium, crena clunium, rima clunium, rima
ani. Mediosuperior se invecineaza cu regiunea sacrala.
(lat. crena-ae = despicatura, crapatura; rima-~ae = crépatura, spartura))
Contiguratia externa. La nivelul regiunii se observa si se palpeaza
spina iliaca posterosuperioara, tuberozitatea ischiadica si trohanterul mare.
Inervatia cutanata a regiunii fesiere este asigurata de:
- nervii cutanati fesieri superiori (Nn. clunium superiores) sunt
ramurile terminale ale ramurilor dorsale ale nervilor jombari. Acesti nervi se
anastomozeaza si formeaza plexul posterior (Plexus posterior). Inerveaza in
primul rand pielea din regiunea coxala.
- nervii cutanati fesieri mijlocii (Nn. clunium medii) sunt ramurile
terminale ale ramurilor dorsale ale nervilor sacraii.
- nervii cutanati fesieri inferiori (Nn. clunium inferiores) sunt ramuri
recurente ale nervului cutanat femural posterior (micul sciatic). Inerveaza
pielea din regiunea inferomediala a fesei.
- nervul cutanat perforant (N. cufaneus perforans) rarmmura a plexului
sacral strabate ligamentul sacrotuberal si se distribuie pielii portiunii medio-
inferioare a fesei. Inerveaza un teritoriu comun cu nervii cutanati fesieri inferiori.
Aceste nerv poate sa provina si din nervul rusinos sau din nervul cutanat
femural posterior.
Planul de _acoperire contine o piele groasa, un subcutis bine repre-
zentat si fascia muschiului fesier, parte a fasciei late. In dreptul trohanterului
mare, deasupra fasciei fesiere se afla bursa subcutanata trohanterica.
 Continutul regiunii este reprezentat de doua straturi musculare, intre
care se afla un tesut celuloadipos bogat:
- stratul superficial, care da forma regiunii, este format din muschiul fesier
mare.
- stratul profund este format din mai multi muschi, care de sus in jos
sunt: muschiul fesier mijlociu (partial — partea posterioara), muschiul piriform,
muschiul triceps coxal si muschiul patrat femural.
Originea muschilor ischiogambieri se afla si ea in regiune, intre fesie-
rul mare si patratul fernural.
in profunzime gAsim doua orificii osteotendinoase:
- orificiul ischiadic mare (Foramen ischidicum majus) format de inci-
zura ischiadica mare a coxalului si ligamentul sacrosciatic. Acest orificiu face
legdtura intre bazin si membrul inferior. Totodata acest orificiu este acoperit
in cea mai mare parte de muschiul piriform. Dedesubtul muschiului piriform,
intre acesta si muschiul triceps coxal, se afl un interstitiu numit si foramen
infrapiriforme, prin care trec, dinspre bazin spre membrul inferior, manunchiul
rusinos intern, cel fesier inferior si manunchiul ischiadic (sciatic). Nu tot orifi-
ciul ischiadic mare apartine regiunii. Partea de deasupra muschiului piriform
apartine regiunii coxale.
Pentru Terminologia anatomica, orificiile sunt os0ase sau osteotendinoase. Un orificiu
intre un muschi si un os nu poate fi nominalizat, datorita inconsistentei formei acestui orificiu.
- orificiul ischiadic mie (Foramen ischidicum minus) format de inci-
zura ischiadica mica a coxalului si ligamentele sacrosciatic si sacrotuberal.
Acest orificiu face legatura intre membrul inferior si perineul posterior (fosa
ischioanala). Prin acest orificiu trece dinspre regiunea fesiera spre perineu,
manunchiul rusinos intern.
Intre muschii regiunii si planul osos se interpun mai multe burse: bursa
trohanterica a muschiului fesier mare se interpune intre muschi si trohanterul
mare, bursele intermusculare fesiere in numar de doua sau trei, se interpun
intre fibrele superficiale ale fesierului mare si linia aspra, bursa ischiadica a

229
muschiului fesier mare se interpune intre filbrele profunde si tuberozitatea ischi-
adica, bursa muschiului piriform se interpune intre tendonul de insertie al mus-
chiului si femur, bursa ischiadica a muschiului obturator intern este situata la
trecerea prin orificiul ischiadic mic a muschiului interpunandu-se intre acesta
si ischion si bursa subtendinoasa a muschiului obturator intern se interpune
intre muschi si capsula articulara a soldului.
Manunchiurile vasculonervoase ale regiunii sunt in numar de trei:
- manunchiul ischiadic (sciatic) patrunde in regiune prin partea laterala
a interstitiuiui infrapiriform. Este format din nervul ischiadic (sciatic mare) din
plexul sacral. Nervul sciatic mare este cel mai lung si mai gros nerv din orga-
nism. El este insotit de nervul cutanat femural posterior (sciatic mic) si de arte-
ra si vena insotitoare a nervului ischiadic.
- manunchiul fesier inferior patrunde in regiune prin partea centrala a
interstitiului infrapiriform si este format din artera fesiera inferioara, ramura a
arterei iliace interne, din venele fesiere inferioare si din nervul fesier inferior,
ramura a plexului sacral.
- manunchiul rusinos intern patrunde jn regiune prin partea mediala a in-
terstitiului infrapiriform si dupa un scurt traiect fn regiune o pardseste prin ori-
ficiul ischiadic mic. Este format din artera rusinoasa interna, ramura a arterei
iliace interne, din venele rusinoase interne si din nervul rusinos, ramurd a
plexului sacral.
La vascularizarea regiunii mai participa si arterele circumflexe femurale
mediala si laterala prin ramurile lor ascendente, acetabulara (artera circum-
flexa mediala) si transversa (artera circumflexa laterala).
La limita dintre regiunea fesiera si regiunea femurala posterioara se
descrie o anastomoza cruciata (cruciala), nenominalizata, formata din artera
fesiera inferioara, cele doua artere circumflexe femurale (laterala si mediala) si
prima perforanta, ultimele trei, ramuri ale arterei femurale profunde.
 Referiri practice:
Desi prin volumul muscular si accesibilitate, pare cea mai potrivité regiune pentru
injectii, de fapt regiunea gluteala_nu este locul potrivit_ pentru _injectii_intramusculare, datorita
bogatei retele arteriovenoase gi mai ales datorita prezentei in regiune a nervului sciatic.

REGIUNEA COXALA
(Regio coxalis)

Este o regiune triunghiulara, usor convexa, aflataé pe partea laterala a

articulatiei soldului. Este regiunea membrului inferior situata cel mai sus.
Limite:
- superior — creasta iliacd separa regiunea coxala de regiunile abdo-
minale (flancuri).
- anteroinferior — portiunea iliotrohanterica a liniei Roser '‘— Nélaton ”.
care uneste spina iliacaé anterosuperioara cu tuberozitatea ischiadica, trecand
peste varful trohanterului mare. Linia iliotrohanterica separa regiunea coxala, de
regiunea femurala anterioara.
- posteroinferior — o linie care uneste spina iliaca posterosuperioara cu
trohanterul mare. Aceasta linie separa regiunea coxala de regiunea fesiera.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa si se palpeaza
spina iliaca anterosuperioara, cea posterosuperioara si trohanterul mare.
Inervatia cutanata a regiunii coxale este asigurata de:
- nervul subcostal (N. subcosialis) ramura ventrala a nervului spinal
Ti, care se distribuie partii superoanterioare a regiunii coxale si ajunge si in
regiunea femurala anterioara.
- nervii cutanati fesieri superiori (Nn. cluniurm superiores) amintiti si
la regiunea fesiera sunt principalii nervi cutanati ai regiunii.
- nervii cutanati fesieri mijlocii (Nn. clunium medii) participa in mica
masurd la inervatia cutanata a acestei regiuni.

' ROSER Wilhelm (1817-1888) chirurg german.

? NELATON Auguste (1807-1873) chirurg francez.

231
 - ramura cutanata laterala (R. cutaneus lateralis) a nervului ilichipo-
gastric este destinata partii laterale a regiunii coxale.
Planul de acoperire contine o piele groasa, un subcutis bine repre-
zentat, mugchiui tensor al fasciei late si partea superioara a tractului iliotibial,
fascia muschiului fesier mijlociu, parte a fasciei late, si aponevroza gluteala.
In dreptul trohanterului mare, deasupra fasciei fesiere se aflA bursa subcuta-
nata trohanterica, care partial apartine si regiunii fesiere.
Continutul regiunii este reprezentat de doua straturi musculare, intre
care se afla un jesut celuloadipos:
- stratul superficial este format din muschiul fesier mijlociu gi originea
muschilor croitor si drept femural (capul drept)
- stratul profund este format din musgchiul fesier mic si originea
muschiului drept femural (capul reflex).
in profunzime gdsim partea superioard a orificiului ischiadic mare format
de incizura ischiadica mare a coxalului si ligamentul sacrospinos. Aceasta
parte se afla deasupra muschiului piriform, intre acesta si muschiu! fesier
mijlociu. Aici se afla un interstitiu numit si foramen suprapiriforme, prin care
trece, dinspre bazin spre membrul inferior, mAnunchiul fesier superior
Manunchiul fesier superior patrunde in regiune prin interstitiul supra-
piriform si este format din artera fesiera superioara, ramura a arterei iliace
interne, din venele fesiere superioare si din nervul fesier superior, ramurd a
plexului sacral.
Referiri practice:
Este regiunea recomandata pentru injectii intramusculare. Manunchiul fesier superior
este la limita cu regiunea fesiera. Pemiru a proteja acest manunchi injectiile intramusculare se
fac in partea anterosuperioara a regiunit.
Unghiul dintre colul si corpul femurului este de circa 125° la adult. Coxa vara repre-
zinta o descrestere a acestui unghi. Acest lucru se intampla la batrani sau in cazuri patologice.
Coxa vara duce la scdderea indiltimii individului. Coxa valga este cresterea acestui unghi si
este fiziologica la copil.
 REGIUNEA COAPSEI

Regiunea femurala sau coapsa este regiunea situata in jurul femurului.

Exist o regiune femurala anterioara si una posterioara.

REGIUNEA FEMURALA ANTERIOARA

(Regio femuralis anterior)

Este una dintre cele mai mari regiuni ale corpului. Este o regiune con-
vex4 situata in partea anterioara a coapsei.
Limite:
- superomedial — ligamentul inghinal al lui Faflopio ', Poupart ? sau
Vesalius * uneste spina iliacé anterosuperioara cu tuberculul pubian.
- superolateral — linia care uneste trohanterul mare cu spina iliaca an-
terosuperioara.
- lateral — marginea laterala a coapsei si septul intermuscular lateral.
- medial — marginea mediala a coapsei si marginea posterioara a mus-
chiului adductor mare. Septul intermuscular medial este parte componenta a
regiunii. El desparte compartimentul anterior al coapsei de cel medial.
- inferior — 0 linie conventionala care uneste cei doi epicondili ai femu-
rului si care trece la circa 1-2 cm superior de baza paitelei.
Este o regiune extinsa, in cadrul careia_unii anatomisti au mai descris
douad_regiuni, care insa_nu sunt recunoscute de Terminologia anatomica.
Aceste regiuni sunt: regiunea subinghinala si regqiunea obturatorie.

' FALLOPIO Gabriel (1523-1562) anatomist si chirurg italian.

> POUPART Francois (1661-1709) anaomist si chirurg francez.
3 yan WESEL Andries Wytinck (lat. Vesalius Andreas - Bruxellensis) sau Vesal (1514-
1564).celebru anatomist flamand.

233
 Limitele regiunii subinghinale:

- superomedial gi superolateral limitele regiunii femurate anterioare.

- inferior — 0 linie conventionala care prelungeste anterior plica fesiera.
- medial — marginea anterioara a mugchiului gracilis.
Elementele principale ale acestei regiuni sunt: lacuna muschilor, lacu-
na vaselor, canalul femural, hiatui safen si nedurile limfatice inghinale.
Limitele regiunii obturatorii:
- superior — plica genitofemurala.
- inferior — 0 linie conventionala care prelungeste anterior plica fesiera.
- anterior — marginea anterioara a muschiului gracilis.
- posterior — marginea mediala a muschiului adductor mare.
Regiunea obturatorie se invecineaza anterior cu regiunea subinghinala si
posterior cu regiunea fesiera. Elementul principal al acestei regiuni este: canalul
obturator. Este o regiune ascunsa la radacina mediala a coapsei.

Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa spina iliacd ante-

rosuperioara, ligamentul inghinal, relieful musgchilor vast lateral, drept femu-
ral, vast medial, croitor si adductor lung si steaua venoasa a lui Paturet '.
Inervatia cutanata a regiunii femurale anterioare este asigurata de ra-
muri ale plexului lombar:
- nervul subcostal (N. subcostalis) ramura ventrala a nervului spinal
Tiz care se distribuie partii superolaterale a regiunii femurale anterioare, dar si
regiunii coxale.
- ramura cutanata laterala (R cutaneus lateralis) este ramura nervu-
lui iliohipogastric, traverseaza peretele abdominal deasupra crestei iliace si se
distribuie pielii regiunii superolaterala a coapsei.

' PATURET Georges (1889-1959) anatomist francez.

234
 - ramura femurala (R. femoralis) este ramura nervului genitofemural.
Se desprinde pe fata anterioara a psoasului mare, trece prin lacuna vaselor,
anterior de artera femurala, stradbate apoi fascia ciuruité si inerveaza cutanat
triunghiul femural.
- nervul femurocutanat (N. cutaneus femoris lateralis) coboara late-
ral de muschiul psoas mare, traverseaza lacuna muschilor si se distribuie pie-
lii jumatatii lateroinferioare a coapsei.
- ramura cutanatda (R. cutaneus) provine din ramura anterioara a ner-
vului obturator. Se distribuie cutisului partii inferomediale a coapsei.
- ramurile cutanate anterioare (Rr. cutanei anteriores) din nervul fe-
mural. Aceste ramuri sunt destinate pielii regiunii anteromediale a coapsei.
Ele apar la radacina coapsei, medial de nervul cutanat femural lateral si late-
ral de ramura femurala a nervului genitofemural.
Nodurile limfatice inghinale sunt cele mai importante limfatice ale
membrului inferior, dar joaca si un rol foarte important in drenajul limfatic al
peretelui abdominal si al perineului (in special a regiunii urogenitale). Nodurile
inghinale sunt clasificate in superficiale si profunde:
Nodurile inghinale superficiale sunt un grup numeros de pana la 20 de
noduri situate superficial de fascia lata, sub ligamentul inghinal si care la randul
lor se impart in doud grupuri, orizontal si vertical:
- nodurile superomediale fac parte din grupul orizontal si sunt situate
medial de hiatul safen. Dreneaza limfa perineului anterior.
- nodurile superolaterale fac parte tot din grupul orizontal si sunt situ-
ate lateral de hiatul safen. Dreneaza limfa regiunii coxale si a peretelui abdo-
minal.
- nodurile inferioare fac parte din grupul vertical, sunt situate de-a lun-
gul portiunii terminale a venei safene interne si se gasesc sub hiatul safen.
Dreneaza limfa membrului inferior, fiind cele mai importante noduri limfatice
ale membrului inferior.

235
 Nodurile_inghinale profunde sunt Un grup mai putin numeros decat
grupurile superficiale. Sunt situate sub fascia lata si medial de vena femurald,
dar adesea sunt inconstante. Se impart in:
- nodul proximal al lui RosenmUier ' este situat cel mai profund, in
canalul femural, dar este inconstani.
- nodul intermediar al lui Cloquet ? este situat ceva mai superficial, in
canalul femural, dar este si el inconstant.
- nodul distal este situat cel mai superficial.
Planul de acoperire contine o piele mai groasa lateral si mai subtire
medial, un subcutis variabil, fascia lata si tractul iliotibial al lui Maissiat °. Fas-
cia lata este perforata de hiatul safen, care va fi prezentat la canalul femural.
in subcutis se gaseste si vena safena mare si afluentii ei. La circa 3-4
cm inferior de ligamentui inghinal vena safena mare face o crosa@, strabate
fascia lata prin hiatul safen si se vars in vena femurala. in portiunea termina-
la, la nivelul crosei, vena safena mare primeste mai multi afluenti, care formea-
a
z4 ,steaua venoas&" a lui Paturet *: Afluentii venei safene mari sunt: venele
ruginoase externe, vena circumflexa iliacA superficiala, vena epigastricA su-
perficiala si vena safena accesorie.
Continutul regiunii este reprezentat de mai multi muschi asezati in
doud compartimente, de manunchiurile vasculonervose femural si obturator si o
serie de formatiuni anatomice specifice: lacuna muschilor, lacuna vaselor, ca-
nalul femural, triunghiul femural, canalu! adductor si canalul obturator.

' ROSENMULLER Johann Christian (1771-1820) anatomist german.

? CLOQUET Hippolyte (1787-1840) medic, anatomist si chirurg francez.
3 MAISSIAT Jacques Henri. (1805-1878) anatomist francez.
4 PATURET Georges (1889-1959) anatomist francez.

236
 Compartimentul femural anterior contine :
- muschiul croitor este un mugchi lung (cel mai lung din corp), usor apla-
tizat, care strabate oblic coapsa, dinspre superoextern spre inferointern. Este
un muschi flexor, aflat in compartimentul extensorilor gambei.
(lat. sartus participiu perfect pasiv al verb. sarcio = reparat, cArpit)
- muschiul cvadriceps femural este cel mai voluminos muschi, care ocu-
pa intreg compartimentul anterior al coapsei. Are patru (cinci) capete de ori-
gine:
- muschiul drept femural este singurul care trece peste articu-
latia soldului. Are o pozitie superficiala, in axul coapsei si are la randul
lui, doud capete de origine: capul drept si capul reflex.
- muschiul vast lateral este partea cea mai voluminoasa.
- muschiul vast medial este mai voluminos fn partea inferioara a
coapsei.
- muschiul vast intermediar este situat intre vastul lateral si cel
medial si sub drepul femural.
In jurul tendonului ce insertie al muschiului cvadriceps femural se afla
mai multe burse: bursa subcutanata prerotuliana, bursa subfasciala prerotu-
liana, bursa subtendinoasa prerotuliand, bursa suprarotuliana, bursa subcu-
tanata infrarotuliana si bursa infrarotuliana profunda.
- muschiul articular al genunchiului al lui Dupré ‘1 este un muschi
profund, desprins din vastul intermediar.

Septul intermuscular medial al coapsei separa compartimentul muscular

anterior al coapsei, de compartimentul muscular medial (grupa adductorilor)
si de canalul adductor. Septul medial se fixeaz& pe buza mediala a liniei aspre.

1 DUPRE anatomist si chirurg francez din sec XVI.

237
 Compartimentul femural medial contine :
- muschiul pectineu este un mugchi Superficial, relativ scurt, situat medial

de muschiul iliopsoas, care este situat intre creasta pectinealé a pubelui si linia
pectineala a femurului.
- muschiul adductor lung este un muschi superficial, situat medioinferior
de muschiul pectineu. Porneste de pe corpul pubelui si se inseraé pe buza
mediala a liniei aspre a femurului.
- muschiul adductor scurt este situat mai profund decat adductorul
lung. Porneste de pe ramura inferioara a pubelui, la buza mediala a liniei aspre
a femurului.
- muschiul adductor mare este cel mai mare, mai medial si mai profund
dintre adductori. Fibrele acestui mugschi se rasfira in evantai si se inseraé pe o
distantaé foarte mare. Porneste de pe ramura ischiopubiana gi se inser pe
buza mediala a liniei aspre a femurului.
- muschiul adductor minim este denumirea fasciculului superior al mus-
chiului adductor mare
- muschiul gracil este un muschi superficial, subtire, aflat pe fata mediala
a coapsei. Porneste de pe ramura inferioara a pubisului, la condilul medial a!
tibiei.
- muschiul obturator extern este un muschi lat, triunghiular, care por-
neste de pe fata externa a membranei obturatorii si pe % inferioara a marginii
osoase ischiopubiene, la fosa trohanterica a femurului.

Lacuna muschilor (Lacuna musculorum) (eng. muscular lacuna, fr.

lacune musculaire, germ. Lacuna musculorum, Muskelpforte, mag. lacuna
muscuiorum) este un orificiu osteofibros situat lateral, la radacina coapsei.
Face legatura dintre abdomen si membrul inferior. Este delimitaté de osul ili-
ac, arcul iliopectineu si jumatatea lateralA a ligamentului inghinal. Aceasta
lacuna contine muschiul iliopsoas, acoperit de fascia iliopsoica. in santul for-

238
mat de muschiul iliac, situat lateral si psoas mare, situat medial, se afla ner-
vul femural (de fapt un buchet de ramuri ale nervului femural). Un alt nerv
care trece prin lacuna muschilor este nervul cutanat femural lateral, care
trece prin unghiul lateral al lacunei, sub spina iliacd anterioara.

Lacuna vaselor (Lacuna vasorum) (eng. vascular lacuna, fr. lacune

vasculaire, germ. Lacuna vasorum, Gefaipforte, mag. lacuna vasorum) este
un orificiu osteofibros situat medial, la radacina coapsei, care permite trecerea
vaselor femurale, dinspre abdomen spre membrul inferior. Este delimitataé de
osul pubian, arcul iliopectineu si jumatatea mediala a ligamentului inghinal.
Unghiul medial al lacunei este rotunjit de ligamentul lacunar al lui Gimbernat *.
Creasta pectineala a pubelui este acoperita de ligamentul pectineal al tui
Cooper’ si de muschiul pectineu. Aceasta lacuna contine: lateral artera fe-
murala, central vena femurala si medial canalul femural. Anterior de artera
femurala trece ramura femurala a nervului genitofemural.

Canalul femural (Canalis femoralis) (eng. femoral canal, fr. canal

fémoral, germ. Schenkelspalt, mag. combcsatorna) apartine in mare parte
lacunei vaselor, fiind situat medial de vena femurala. Are o forma prismatic
triunghiulara, infundibulara, cu o directie aproape verticala. Are trei pereti si
doua orificii:
- peretele anterior — fascia lata,
- peretele lateral — vena femurala,
- peretele posterior — muschiul pectineu.
- orificiul profund — este situat superior, la nivelul lacunei vaselor si
este reprezentat de ineful femural (Anulus femoralis), delimitat de ligamentele
inghinal si lacunar, mugchiul pectineu si vena femurala. Orificiul profund este

' GIMBERNAT Antonio de (1734-1816) anatomist si chirurg spaniol

* sir COOPER Astley Paston (1768-1844) chirurg englez.

239
acoperit de septul femural (Septum femoratle), care aparjine fasciei transver-
sale.
- orificiul superficial - este situat anteroinferior si este de forma ovala-
ra. El se numeste deschiderea safena (Hiatus saphenus) si este situat la
nivelul fasciei late, inferior de '/; medial a ligamentului inghinal. Pe aici pa-
trunde in profunzime crosa venei safene mari, pentru a se varsa in vena fe-
muralé. Marginea laterala a hiatului safen este mai bine reprezentata si se
numeste marginea falciforma sau arcuaté (Margo falciformis/arcuatus) sau
ligamentul lui Hey ‘ si Burns ’. Extremitatea superioara a marginii arcuate se
numeste cornul superior (Conu/Crus superius). Extremitatea inferioara a
marginii arcuate se numeste cornul inferior (Conu/Crus inferius). Hiatul sa-
fen este acoperit de o fascie subtire, cu numeroase orificii, numita fascia ciu-
ruitaé (Fascia cribrosa) a lui Hesselbach °. Prin orificille fasciei ciuruite trec
afluentii venei safene mari, dar si unele artere.
Canalul femural contine fesut adipos si inconstant noduri inghinale pro-
funde. Acestea sunt situate sub fascia lata si medial de vena femurala si sunt
reprezentate de:
- nodul proximal al iui Rosenmier * situat profund.
- nodul intermediar al lui Cloquet * situat mai superficial.
Daiorita conformatiei bazinului, canalul femural este mai larg si mai scurt la femeie.
(lat. hiatus-i = deschidere)

Referiri practice:
Canalul femural este sediul herniilor femurale, care sunt mai frecvente la femeie.

' HEY William (1736-1819) anatomist si chirurg englez.

2 BURNS Allan (1781-1813) anatomist si chirurg scotian.
> HESSELBACH Franz. Kaspar (1759-1816) anatomist si chirurg german.
* ROSENMULLER Johann Christian (1771-1820) anatomist german.
> CLOQUET Hippolyte (1787-1840) medic, anatomist si chirurg francez.

240
 Triunghiul femural (Trigonum femoris) al lui Searpa ' (eng. femoral
triangle, Scarpa’s triangle, fr. triangle de Scarpa, trigone fémoral, germ. Schen-
keldreieck, Scarpa-Dreieck, mag. trigonum femoris) este delimitat superior de
ligamentul inghinal, lateral de muschiul croitor si medial de muschiul adductor
lung. Este o zona usor concava, care are baza la radacina coapsei si varful
spre canalul adductor. Pe podeaua triunghiului se formeaza un sant vertical,
delimitat lateral de muschiul iliopsoas si medial de muschiul pectineu. Triun-
ghiul contine superficial deschiderea safena si mai profund, in santul iliopecti-
neal, manunchiu!l vasculonervos femural.

Canalul obturator (Canalis obturatorius) (eng. obturator canal, fr.

canal obturateur, canal ischio-pubien, germ. Canalis obturatorius, mag. cana-
lis obturatorius) sau canalul subpubian face leg&tura intre bazin si membrul
inferior. Este un canal osteofibros, de circa 0,5 cm, format de santul obturator
de pe ramura superioara a pubelui $i membrana obturatorie. Membrana ob-
turatorie este acoperita pe ambele fete de muschiul obturator intern, res-
pectiv de muschiul obturator extern. Canalul contine manunchiul vasculoner-
vos obturator.

Canalul adductor (Canalis adductorius) al ui Hunter ? sau canalul

subsartorial (eng. adductor canal, subsartorial canal Hunter’s canal, fr. canal
des adducteurs, canal de Hunter, germ. Canalis adductorius, Adduktorenka-
nal, mag. canalis adductorius) face legatura intre coapsa si fosa poplitee.
Este un canal musculofibros, prismatic triunghiular, usor infundibular, cu o
directie oblica, dinspre anterior spre posterior, avand circa 10 cm.lungime.
Canalul_continud_triunghiul femural si_contine manunchiul vasculonervos
femural. In partea anterosuperioaré manunchiul vasculonervos este format de

' SCARPA Antonio (1747-1832) anatomist si chirurg italian.

? HUNTER John (1728-1793) chirurg, anatomist $i patolog scotian.

241
artera femurala situata anterior, vena fermurala situaté posterior si nervul
safen. Canalul are trei pereti si doua orificii:
- peretele lateral —- muschiul vast medial,
- peretele medial — muschiul adductor mare,
- peretele anterior — septul intermuscular vastoadductor, dublat superficial
de muschiui croitor.
- orificiul superior, superficial sau anterior este delimitat de marginea
superioara a septului intermuscular vastoadductor.
- orificiul inferior, profund sau posterior este reprezentat de deschi-
derea adductorului (Hiatus adductorius), un orificiu situat in partea apone-
vrotica a musgchiului adductor mare, intre acesta si extremitatea inferomediala
a femurului.
Manunchiurile vasculonervoase ale regiunii:
- manunchiul vasculonervos femural este format din artera femurala,
vena femurala si nervul safen. Artera femurala este continuarea arterei iliace
exierne. La inceput este situata lateral de vena, apoi se situeaz& anterior de
vena, patrunde in canalul adductor si patrunde fn fosa poplitee dinspre supero-
medial. Vena femurala parasesie fosa poplitee, lateral de artera. Nervul safen
este ramura terminalé cutanataé a nervului femural. El se afla intre artera si
vena pe partea laterala a acestora. Nervul safen perforeaza septul intermus-
cular vastoadductor, impreuna cu artera descendentaé a genunchiului.
- m&nunchiul vascular femural profund este paralel cu cel principal.
Acesta este format din artera si doua vene, este mai scurt si este situat in
interstitiul dintre compartimentul muscular anterior si cel medial.
- manunchiul vasculonervos obturator este format din artera obturato-
rie, doua vene obturatorii si nervul obturator. Artera obturatorie este ramura a
arterei iliace interne. Manunchiul trece prin canalul obturator, de sus in jos, in
urmatoarea ordine: nerv, artera, vene. Atat artera cat si nervul se bifurca in ca-
nal sau in preajma lui. Acest manunchi este destinat compartimentului medial
al coapsei.

242
 Referiri practice:
Artera femurala se palpeaza imediat sub ligamentul inghinal, la jumatatea acestuia.
Tot aici se incanuleaz& artera, pentru cateterism. Caieterul introdus prin artera femurala poate
ajunge pana jn ventriculul stang al inimii. Prin cateter se poate introduce tintit, substanta de
contrast pentru efectuarea de angiografii.
(gr. angeion = vas sau cavitate a corpului; grapho = a scrie)

REGIUNEA FEMURALA POSTERIOARA

(Regio femuralis posterior)

Este o regiune usor convexa situata in partea posterioara a coapsei.

Limite:
- superior — plica fesieré sau santul fesier (Sulcus glutealis) desparte
aceasta regiune de cea fesiera.
~ lateral — marginea laterala a coapsei si septul intermuscular lateral.
- medial — marginea mediala a coapsei si marginea medioposterioara
a muschiului adductor mare. Septul intermuscular medial nu apartine regiunil.
- inferior — 0 linie conventionala care uneste cei doi epicondili ai femu-
rului si care trece superior de fosa poplitee.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa doua coloane mus-
culare, intre care se afla un sant destul de sters.
Inervatia_cutanata a regiunii femurale posterioare este asigurata de
nervul micul sciatic (N. cutaneus femoris posterior). Acesta perforeaza fas-
cia lata in jumatatea posterosuperioara a coapsei.
Planul de acoperire contine o piele mai groasa lateral si mai subtire
medial, un subcutis variabil si fascia lata
In subcutis se gasesc vene afluente ale safenei mari. Nu se gasesc
noduri limfatice, iar limfa se dreneaza spre nodurile inghinale si poplitee.
Continutul regiunii este reprezentat de muschii compartimentului
femural posterior asezati in doua coloane si de manunchiul vasculonervos
sciatic.

243
 Compartimentul femural posterior contine muschii ischiogambieri:
- muschiul biceps femural este situat lateral. Capul lung reprezinta
partea ischiogambiera a muschiului. Intre tendonul de insertie si ligamentul
colateral fibular se interpune bursa inferioara a muschiului biceps femural.
- muschiul semitendinos este situat superficial, in partea mediala.
- muschiul_ semimembranos este situat tot in partea mediald, mai
profund, sub muschiul semitendinos. Intre tendonul de insertie, capul medial al
gastrocnemianului gi articulatia genunchiului se interpune bursa muschiului
semimembranos a lui Brodie ’.
Manunchiul vasculonervos ischiadic (sciatic) patrunde fn regiune prin
partea superioara, venind dinspre regiunea fesiera. Manunchiul se situeaza
in interstitiul dintre muschiul biceps femural situat lateral si muschii semimem-
branos si semitendinos situati medial. Acest manunchi este format din nervul!
ischiadic (sciatic mare) din plexul sacral, nervul cutanat femural posterior
(sciatic mic) si de artera si vena insotitoare a nervului ischiadic.
Asociat acestui manunchi gasim si anastomoza cruciata si anastomo-
zele dintre arterele perforante. Anastomoza cruciata se afla la limita dintre re-
giunea fesiera si regiunea femurala posterioara si a fost prezentata la regiu-
nea fesiera. Arterele perforante sunt in numér de trei sau patru, se desprind pe
toata lungimea arterei femurale profunde gsi trec imediat in compartimentul pos-
terior al coapsei prin orificiile aponevrozei de insertie a muschiului adductor
mare. Posterior formeaz& mai multe anastomoze, mai ales intre ele. Aceste
anastomoze insofesc manunchiul ischiadic.

' sir BRODIE Benjamin Collins (1783-1862) fiziolog si chirurg englez.

244
 REGIUNEA GENUNCHIULUI

In jurul articulatiei genunchiului se gaseste regiunea genunchiului. A-

cesta regiune face legatura dintre coapsa si gamba. Se descrie o regiune an-
terioara a genunchiului si una posterioara sau fosa poplitee.

REGIUNEA ANTERIOARA A GENUNCHIULUI

(Regio genus anterior)

Este o regiune care se suprapune practic cu articulatia genunchiului.

Ocupa 7/3 anterioare din regiunea genunchiului.
Limite:
- superior — o linie conventionala care uneste cei doi epicondili ai
femurului si care trece la circa 1-2 cm superior de baza patelei.
- inferior — 0 linie conventionala transversala care trece prin tuberozi-
tatea tibiei.
- medial — marginea posterioara a tractului iliotibial.
- lateral — marginea posterioara a muschiului gracil.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa rotula, santurile
laterorotuliene si suprarotulian, tuberozitatea tibiei, capul fibulei si condilii me-
diali si laterali, mai ales ai femurului. Pielea regiunii este in exces, pentru a
permite flexia gambei.
Inervatia cutanata a regiunii anterioare a genunchiului este asigurata de:
- ramuri cutanate anterioare (Rr. cutanei anteriores) din nervul femural
pentru pielea regiunii superioare a genunchiului.
- ramura infrapatelara (R. infrapatellaris) a nervului safen, care inerve-
aza pielea regiunii mediaie a genunchiului.
- nervul cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis) ramura a
nervului fibular comun este emis in partea superioara a fosei poplitee, devine
rapid superficial si se distriouie unei parti reduse de tegument, din zona late-
rala a regiunii anterioare a genunchiului.

245
 Planul de acoperire contine o piele mai groasa anterior si mai subtire
pe partile laterale, un subcutis variabil si 0 fascie care superior este repre-
zentata de fascia lata, iar inferior de facia gambei. In subcutis se gdsesc trei
burse sinoviale:
~ bursa subcutanata prerotuliana,
- bursa _subcutanata infrarotuliana situata anterior de ligamentul rotu-
lian, mai aproape de tuberozitatea tibiei,
- bursa subcutanata a tuberozitatii tibiei.
Tot in subcutis, medioposterior, se gaseste vena safena mare. In par-
tea inferioara a regiunii, lang&é vena safena mare se gdseste nervul safen, care
perforeaza fascia si devine superficial.
Nu se g&sesc noduri limfatice, iar limfa se dreneaza spre nodurile po-
plitee.
Continutul regiunii este reprezentat de tendoane, burse subfasciale si
reteaua arteriala a genunchiului. In partea anterioarA se gasesc tendonul cva-
dricepsului si ligamentul rotulian, medial laba de gasc, iar lateral este portiunea
terminala a tractului iliotibial. Pe [anga busele subcutanate, in regiune se mai
gasesc urmatoarele burse profunde:
- bursa subfasciala prerotuliana este situata intre fascie si rotula. Poate
depasi limitele rotulei. Aceasta bursa poate lipsi uneori, fiind separata de cea
subcutanata numai de fascie.
- bursa subtendinoasa prerotuliana este de asemenea inconstanta si
este situata intre tendonul de insertie al cvadricepsului si rotula. Este cea mai
profunda dintre bursele prerotuliene.
- bursa suprarotuliana este situata intre femur si tendonul de insertie
al cvadricepsului. De regula comunica cu cavitatea articulara a genunchiului.
- bursa infrarotuliana profunda este situata intre ligamentul rotulian si
tibie. intre ligamentul rotulian si plica sinoviala infrarotuliand se afl corpul
adipos infrarotulian.

246
 ~ bursa_subtendinoasa_a_muschiului croitor este situat& sub tendonul
muschiului, la nivelul labei de gasca. Este o bursa separata de bursa anserina,
cu care poate sa comunice.
- bursa _anserina este situata sub tendoanele care formeaza laba de
gasca.
Refeaua articulara a genunchiului (Rete articulare genus) este o anas-
tomoza realizata anterior de articulatia genunchiului si este formata din:
- artera descendenta a genunchiului, ramurd a arterei femurale,
- ramurile descendente ale arterelor circumflexe mediala si laterala din
artera femurala profunda,
- artera superioara laterala a genunchiului din artera poplitee, la fel ca
si urmatoarele patru ramuri,
- artera superioara mediala a genunchiului,
- artera mijlocie a genunchiului,
- artera inferioara laterala a genunchiului,
- artera inferioara mediala a genunchiului,
- artera recurenta tibiala anterioara.
Uneori artera recurenta se poate desprinde din artera tibial posterioara
- ramura circumflexa fibulara din artera tibiala posterioara.
Reteaua rotuliand (Rete patellare) este portiunea superficiala pre-
rotuliana a retelei articulare a genunchiului.
Referiri practice:
Unghiul Q este folosit in clinica pentru evaluarea inclinarii femuruiui fata de tibie.
Acest unghi are varful la mijlocul bazei rotulei, iar laiurile sunt formate de verticala care trece
prin mijlocul bazei rotulei si linia care uneste mijlocul bazei rotulei cu spina iliaca anterosu-
perioara. Cea de a doua linie corespunde cu directia de actiune a mugchiului cvadriceps fe-
rural. In mod nermal, varful acestui unghi corespunde cu verticala trasata prin centrul capului
femural. Acest unghi are circa 10°.
Genu varum este o angulatie mediala a articulatiei genunchiului, cu scdderea ac-
centuaté a unghiului Q, numita in termeni populari ,picioare in paranteze“ sau in engleza
bowleg (arc-picior).

247
 Genu valgum este o angulatie laterala a articulatiei genunchiului cu cregterea unghi-
ului Q peste 17°, numita gi ,picioare in X* sau knock-Anee (genunchi lovit, ciocanit).
Rotula bipartita este o anomalie de osificare a patelei, care d& impresia de fractura
pe o radiografie. Anomalia este in general bilateral gi trebuiesc verificate radiografic ambele
rotule, pentru a confirma fractura. Mult mai rar se intAineste rotula tripartité (trei piese osoase
unite de fibrocartilaj)
Reflexul rotulian este un reflex miotatic, care const& in extensia reflexa a gambei
provocata de lovirea cu un ciocanel neurologic a tendonului rotulian. Este cel mai cunoscut
reflex miotatic.
(gr. mys = muschi, tasis = Intindere)

REGIUNEA POSTERIOARA A GENUNCHIULUI

(Regio genus posterior)

Este o regiune decliva situataé posterior de articulatia genunchiului.

Ocupa ‘/3 posterioara a regiunii genunchiului. Regiunea corespunde in cea
mai mare parte cu fosa poplitee.
Limite:
- superior — prelungirea posterioara a liniei conventionale care uneste
cei doi epicondili ai femurului si care trece la circa 1-2 cm superior de baza
patelei.
- inferior — prelungirea posterioara a liniei conventionale transversale
care trece prin tuberozitatea tibiei.
- medial — marginea posterioara a tractului iliotibial.
- lateral — marginea posterioara a muschiului gracil.
Inervatia cutanata a regiunii posterioare a genunchiului este asigurata
de nervul micul sciatic (N. cutaneus femoris posterior), care provine din ner-
vii S13 si inerveaza pielea regiunii posterioare a coapsei, dar si a fosei poplitee.
In mod secundar mai participa nervul cutanat sural lateral si nervul safen (me-
dial).

248
 Planul de acoperire contine o piele relativ subtire, semitransparenta. In
subcutis se gasesie vena safena mica, care vine dinspre regiunea posterioara
a gambei, abordeaza unghiul inferior al rombului popliteu si la mijlocul regiunii
face o crosa si se varsd in vena poplitee. Vena safend mica se afla tntr-o
dedublare a fasciei gambei.

Fosa poplitee (Fossa poplitea) este principala componenta a regiunii,

fiind o depresiune de forma rombica, limitata de:
- superomedial — muschii semimembranos gsi semitandinos,
- superolateral — muschiul biceps femural,
- inferomedial — capul medial al muschiului gastrocnemian,
- inferolateral — muschiul plantar si capul lateral al muschiului gastro-
cnemian.
(lat. poples-itis = incheietura genunchiului, partea de dinapoi a genunchiului)
i ntre muschii care delimiteaza fosa poplitee si pianul osos se interpun
urmatorele burse sinoviale:
- bursa inferioara a muschiului biceps femural este situata intre tendo-
nul de insertie si ligamentul colateral fibular.
- bursa muschiului semimembrangs a lui Brodie ' este situata intre
tendonul de insertie, capul medial al gastrocnemianului si articulatia genun-
chiului.
- bursa subtendinoasa a muschiului gastrocnemian lateral este situata
intre capul lateral si articulatia genunchiului.
- bursa subtendinoasa a muschiului gastrocnemian medial a lui Bro-
die.este situata intre capul medial si articulatia genunchiului.
Continutul acestei fose este format de manunchiul vasculonervos po-
pliteu, de nervul fibular comun si de nodurile limfatice poplitee.

' sir BRODIE Benjamin Collins (1783-1862) fiziolog si chirurg englez.

249
 Manunchiul vasculonervos popliteu este format din artera si vena po-
plitee si nervul tibial:
- artera_poplitee continua artera femurala. Patrunde fn regiune prin hi-
atul tendinos, situat superomedial, are o directie oblicA descendenta si parases-
te regiunea prin unghiu! inferior al rombului, pe sub arcul tendinos ai muschiu-
lui solear. La nivelul fosei poplitee are o pozitie profunda. Emite urmatoarele
ramuri:
- artera superioara laterala a genunchiului,
- artera superioara mediala a genunchiului,
- artera mijlocie a genunchiului,
- arterele surale sunt in numar de 2-5 si vascularizeazé tegu-
mentul si muschii surei (moletului).
- artera inferioara laterala a genunchiului,
- artera inferioara mediala a genunchiului.
- vena poplitee este situata lateral de artera poplitee si ceva mai super-
ficial. Este de regula unica, dar pote fi si dubla. Patrunde in regiune pe sub ar-
cul tendinos al solearului si are o directie oblic verticala spre hiatul tendinos. Se
formeaza prin unirea venelor tibiale anterioare si posterioare si primeste drept
afluenti venele surale si geniculare. Se continua cu vena femurala.
- nervul tibial numit si sciatic popliteu_intern este ramura de bifurcatie
mediala a sciaticului. Se gaseste relativ superficial in fosa politee, pe care o
traverseaza vertical si apoi trece pe sub arcada solearului impreund cu ma-
nunchiul vascular tibial posterior, patrunzand in partea profunda a comparti-
mentului posterior al gambei. in fosa poplitee emite nervul cutanat sural medial.
Acesta din urma se uneste cu ramura comunicanta a nervului cutanat sural
lateral si se continua in acelagi ax, ca nerv sural.
Nervul fibular comun numit si sciatic popliteu_extern este ramura ter-
minala laterala a nervului sciatic. In fosa poplitee este situat sub marginea
mediala a muschiului biceps femural si tot aici emite nervul cutanat sural late-
ral, Acesta din urma este emis fn partea superioara a fosei poplitee, devine rapid

250
superficial si se distribuie tegumentului regiunii posterolaterale a gambei. Nervul
cutanat sural lateral emite o ramura comunicanta, care se va uni cu nervul cuta-
nat sural medial.
Nodurile poplitee sunt alcatuite din doua grupuri, unul superficial si al-
tul profund, situate in fosa poplitee:
- nodurile superficiale sunt situate in jurul portiunii terminale a venei
safene mici. Dreneaza limfa din teritoriul safenei mici.
- nodurile profunde sunt situate in jurul venei poplitee. Dreneaza limfa
din zonele profunde ale gambei, de la articulatia genunchiului, dar si de la
nodurile superficiale.

Referiri practice:
Artera poplitee se palpeaza in profunzimea fosei politee, cu gamba usor flectata.
Pentru palpare se folosesc degetele de la ambele maini. Podul palmei se pune pe partile
laterale ale genunchiului, iar degetele, ugor flectate, spre mijlocul fosei poplitee.
Chistul popliteal sau chistul Baker * este o colectie anormala de lichid sinovial
situata in fosa poplitee. Poate fi o herniere a membranei sinoviale a genunchiului sau o
herniere a burselor lui Brodie ?. La copil este mai des intAlnit, dar si este de dimensiuni mai

mici.

' BAKER William Morrant. (1839-1896) chirurg englez.

? sir BRODIE Benjamin Collins (1783-1862) fiziolog si chirurg englez.

251
 REGIUNEA GAMBEI SI A GLEZNEI

Exista o regiune gambiera anterioara, una posterioara gi doua regiuni

talocrurale (anterioara si posterioara).

REGIUNEA ANTERIOARA A GAMBEI

(Regio cruris anterior)

Regiunea anterioara a gambei este o regiune prismatic triunghiuiara,

mai ingusta fn partea inferioara.
Limite:
- superior — linia orizontala care trece prin tuberozitatea tibiei si care
separa regiunea anterioara a gambei de cea anterioara a genunchiului.
- lateral — linia care uneste condilul lateral al tibiei cu varful maleolei
laterale, iar in profunzime septul intermuscular posterior al gambei, care deli-
miteaza aceasta regiune, de regiunea posterioara a gambei.
- medial —- marginea mediala a tibiei, care separa regiunea de cea poste-
rioara.
- inferior — linia care uneste bazele celor doua maleole si care separa
regiunea de cea talocrurala anterioara.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se palpeazA marginea ante-
rioara, tuberozitatea si fata mediala a tibiei. Partile moi sunt situate antero-
lateral.
Inervatia cutanata a regiunii anterioare a gambei este asigurata de:
- ramuri cutanate gambiere mediale (Rr. cutanei cruris mediales) din
nervul safen, care inerveza pielea din 7/3 anteromediale ale regiunii. Nervul
safen este ramura terminala a nervului femural.
- ramura infrapatelard (R. infrapatellaris) tot din nervul safen care
inerveaza o zona restransa, superioara, a portiunii anteromediale a regiunii.
 - nervul cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis) din nervul
fibular comun este emis in partea superiora a fosei poplitee, devine rapid super-
ficial si se distribuie tegumentului regiunii posterolaterale a gambei, dar si '/3 an-
terolaterale a regiunii gambiere anierioare.
Planul de acoperire contine o piele relativ subtire, padroasd, un subcutis
slab dezvoliat si fascia gambei. Pielea adera la fata mediala a tibiei. Bursele
din jurul articulatiei genunchiului au fost prezentate la regiunile genunchiului,
chiar daca unele dintre ele se afla si ceva mai jos. Tot in subcutis, mediopos-
terior se gaseste vena safena mare si nervul safen (ramurile cutanate gambi-
ere mediale). Nu se gasesc noduri limfatice superficiale, iar limfa se dreneaza
spre nodurile poplitee.
Fascia gambei emite septurile intermusculare anterior si posterior.
Continutul regiunii este reprezentat de doud loji:
Compartimentul anterior (al extensorilor) este situat intre marginea an-
terioara a tibiei $i septul intermuscular anterior. Acesta din urma se fixeaza pe
marginea anterioara a fibulei. in aceasta lojé se gasesc muschii tibial anterior,
extensor lung al degetelor, peronier al treilea si extensor lung al halucelui si
manunchiul vasculonervos tibial anterior. Toti muschii acestui compartiment
sunt inervati de nervul fibular profund.
- muschiul tibial anterior este un muschi fuziform, situat cel mai medial
in acest compartiment. Intre cuneiformul medial si tendonul de insertie se
interpune bursa subtendinoasa a muschiului tibial anterior.
- muschiul extensor lung al degetelor este un muschi semipenat, situat
lateral de tibialul anterior. Muschiul peronier al treilea este un fascicul desprins
din muschiul extensor lung al degetelor, la nivelul extremitatii inferioare a
gambei.
- muschiul extensor lung al halucelui este un muschi semipenat, situat
intre tibialul anterior si extensorul lung al degetelor.
 Manunchiu! vasculonervos tibial anterior este situat profund, pe mem-
brana interososasa, intre mugchiul tibial anterior si muschiul extensor lung al
halucelui. Este format din artera tibiala anterioara, venele tibiale anterioare si
nervul fibular profund.
- artera tibiala anterioara se desprinde din artera tibial& posterioara,
trece pe deasupra marginii superioare a membranei interosoase a gambei si
patrunde in compartimentul gambier anterior. Parcurge un traiect descendent,
fiind insotita de venele tibiale anterioare si nervul fibular profund si se continua
cu artera dorsala a piciorului. Emite urmatoarele ramuri:
- artera recurenta tibiala anterioara se desprinde din portiunea
proximala a arterei si care participa la formarea refelei genunchiului.
- artera maleolara anterioara laterala este o ramura distal4, care
participa la formarea retelei_maleolare laterale impreunda cu ramurile
omonime fibulare.
- artera maleolara anterioara medialé este o ramura distala,
care participa la formarea retelei maleolare mediale impreuna cu ra-
murile omonime ale arterei tibiale posterioare.
- venele tibiale anterioare sunt in numar de doua si insotesc artera
tibialé anterioara. Se varsa in venele tibiale posterioare.
- nervul fibular profund este ramura terminala a nervului fibular comun.
la nastere in compartimentul lateral al gambei, traverseaza septul intermuscu-
lar anterior al gambei si devine profund. Coboara lateral de artera tibialA anteri-
oara, intre muschiul tibial anterior si extensorul lung al halucelui, trece pe sub
retinaculul inferior al extensorilor si ajunge pe dosul piciorului.
Compartimentul lateral (al peronierilor) este situat intre septul inter-
muscular anterior al gambei si septul intermuscular posterior. Primul se fixea-
za de marginea anterioara a fibulei, iar cel de al doilea de marginea posteri-
oara a fibulei. in aceasta loja se gasesc muschii peronieri lung si scurt si ner-
vul fibular superficial.

254
 - muschiul peronier lung este un muschi alungit, cu un tendon care re-
prezinta 2/5 din lungimea muschiului, situat superficial. Tendonul ocoleste pos-
terior maleola laterala si apoi traverseaza bolta plantara dinspre lateral spre
medial.
- muschiul peronier scurt este situat profund de peronierul lung si este
mai scurt decit acesta, atat corpul cat mai ales tendonul de insertie.
- nervul fibular superficial se situeaz@ mai fntai intre fibula si muschiul
peronier lung. Apoi este situat intre muschii peronieri lung si scurt, pe care Ti
inerveaza si fn ‘/; inferioara a gambei traverseaza septul intermuscular ante-
rior al gambei pentru a ajunge fntre muschii peronieri si extensorul lung al de-
getelor, dupa care devine superficial, perforeaza fascia gambei, trece peste
retinaculul inferior al muschilor extensori si se termina cu ramurile cutanate.

Referiri practice:
Nervul fibular comun se bifurca in ramurile lui terminate in apropierea gatului fibulei,
unde are o pozitie relativ superficiala. Din aceasta cauza, se pare ca este nervul cel mai
afectat de diverse traumatisme la membrul inferior.

REGIUNEA POSTERIOARA A GAMBEI

(Regio cruris posterior)

Regiunea posterioara a gambei este o regiune convexa cu un relief

proeminent, caracteristic, aflat in partea superioara si cu o parte ingustata si-
tuata inferior.
Regiunea surala (Regio suralis) corespunde lojei superficiale a regiu-
nii.

255
 Limite:
- superior — prelungirea posterioara @ liniei orizontale care trece prin tube-
rozitatea tibiei si care separa regiunea posterioara a gambei de cea poplitee.

- lateral — linia care unegte condilul tateral al tibiei cu varful maleolei

laterale, iar in profunzime septul intermuscular posterior al gambei, care de-
limiteaza aceasta regiune, de regiunea ansterioarA a gambei.
- medial — marginea meciala a tibiei, care separd regiunea de cea ante-
rioara.
- inferior — linia care unegte bazele celor doud maleole si care separa
regiunea de cele talocrurale posterioare.
Configuratia externa. La nivelul regiunii, superior, se observa moletul
(Sura), un relief caracteristic produs de muschiul gastrocnenian. in partea infe-
rioara proemina tendonul muschiului triceps sural.
Inervatia cutanata a regiunii posterioare a gambei este asigurata de:
- nervul cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis) din nervul
fibular camun este emis in partea superioara a fosei poplitee, devine rapid
superficial si se distribuie tegumentului din 7/3 posterolaterale ale regiunii.
- nervul cutanat sural medial (N. cutaneus surae medialis) se des-
prinde in fosa poplitee si inerveaza '/; medialA a tegumentului regiunii. Se
uneste cu ramura comunicantaé a nervului cutanat sural lateral (N. cutaneus
surae lateralis) $i se continua in acelagi ax, ca nervy sural (N. suralis).
Planul de acoperire contine o piele relativ subtire, paroasa, un sub-
cutis slab dezvoltat si fascia gambei. Bursele din jurul articulatiei genunchiului au
fost prezentate la regiunile genunchiului, chiar daca unele dintre ele se afla si
ceva mai jos. Tot in subcutis, in linia mediand a regiunii se gaseste vena
safena mica.

Continutul regiunii este reprezentat de doua loji, una superficiala si

alta profunda:

256
 Loja _superficiala contine mugschiul triceps sural si muschiul plantar.
Acesti muschi sunt inervati de nervul tibial.
- muschiul triceps sural este un muschi voluminos, superficial, care da
forma regiunii posterioare a gambei (sura). Este format din muschiul gastro-
cnemian si muschiul solear. Muschiul gastrocnemian esie situat superficial si
are doua capete de origine. Intre capul lateral al gastrocnemianului si articulatia
genunchiului se interpune bursa subtendinoasa a muschiului gastrocnemian
lateral, iar intre capul medial al gastrocnemianului si articulatia genunchiului
se interpune bursa subtendinoasa a muschiului gastrocnemian medial a lui
Brodie '. Muschiul solear este situat mai profund.
(gr. gaster = abdomen, kneme = picior) (lat. solea-ae = sandala)
- muschiul plantar este un muschi rudimentar, cu un tendon foarte
lung si subtire, atagat partii mediale a tendonului lui Achilles.

Loja profunda (Pars profunda/solealis) contine muschii popliteu, flexor

lung al degetelor, tibial posterior si flexor lung al halucelui si manunchiulile
vasculonervos tibial posterior si vascular fibular. Acesti muschi sunt inervati de
nervul tibial.
- muschiul popliteu este un muschi profund, cu o directie oblica, dinspre
laterosuperior spre medioinferior, corespunzator fosei poplitee. Tendonul mus-
chiului trece uneori pe sub ligamentul popliteu arcuat. Intre condilul lateral al
femurului si muschiul popliteu se gaseste o extensie a cavitatii articulare a
genunchiului numita bursa sau recesul subpopliteu.
- muschiul flexor lung al degetelor este un muschi profund si medial al
gambei.
- muschiul tibial posterior este situat intre flexorul lung al degetelor si
flexorul lung al haluceiui. un mugchi penat, profund si intermediar al gambei.
Tendonul trece pe sub muschiul flexor lung al degetelor.
- muschiul flexor lung al haluceiui este situat lateral.

' sir BRODIE Benjamin Collins (1783-1862) fiziolog si chirurg englez.

257
 Manunchiul vasculonervos tibial posterior se afia intre cele doua loji mus-
culare. Este format din artera si venele tibiale posterioare si nervul tibial.
- artera tibiala posterioara continua artera poplitee de la arcul tendinos
al mugchiului solear si pana se imparte in ramurile terminale plantare. Portiu-
nea Gintre desprinderea arterei tibiale anterioare si desprinderea arterei fibulare
se numeste trunchi tibiofibular. Emite in regiune artera nutritivé a tibiei si ra-
mura circumflexa fibulara, care se indreapta lateral, ocoleste gAtul fibulei si par-
ticipa la formarea retelei arteriale a genunchiului.
- venele libiale posterioare sunt in numéar de doua si insotesc artera
tibial posterioara. Cele doua vene tibiale posterioare se unesc si formeaza
vena poplitee.
- nervul tibial numit gi sciatic popliteu intern este ramura de bifurcatie
mediala a sciaticului. Patrunde in regiune pe sub arcada solearului. Coboara
intre muschii flexorul jung al degetelor piciorului gi flexorul lung al halucetui,
sub muschiul solear. Se indreaptaé spre canalul calcanean. Pe parcurs, nervul
tibial emite urma@torele ramuri:
- ramuri musculare pentru muschii regiunii.
- nervul interosos crural pentru periostul tibiei si fibulei si pentru
capsula articulara talocrurala.

Manunchiul vascular fibular se afl putin mai lateral si mai profund

decat manunchiui tibial posterior. Este format din artera si venele fibulare si
se afla intre mugchiul tibial posterior, situat profund si muschiul flexor lung al
halucelui.
- artera fibularé se desprinde din trunchiul tibiofibular si se indreapta
spre lateral. Emite artera nuiritiva a fibulei, ramura perforanta, care strabate
membrana interosoasa si patrunde in compartimentul anterior al gambei si
ramura comunicanta, care se uneste cu artera tibial posterioara.
- venele fibulare sunt in numar de doua, insotesc artera fibulara si se
varsa In vena tibiala posterioara.

258
 REGIUNEA ANTERIOARA A GLEZNEI
(Regio talocruralis anterior)

Regiunea anterioara a gleznei este formata de partea anterioara a

articulatiei talocrurale. Se mai numeste regiunea maleolara anterioara.
Limite:
- superior — 0 linie care uneste bazele celor doud maleole si care
separa regiunea de cea anterioara a gambei.
- lateral — verticala care trece prin varful maleolei laterale.
- medial - verticala care trece prin varful maleolei mediale.
- inferior — 0 linie arcuité care uneste varfurile celor doud maleole, cu
pliul de flexie dorsala al piciorului. Aceasta linie corespunde in general, cu
articulatia mediotarsiana.
Configuratia externa. La nivelul regiunii se observa cele doud maleole,
cele trei tendoane ale extensorilor piciorului si vena safena mare in subcutisul
premaleolar medial.
Inervatia cutanata a regiunii anterioare a gleznei este comuna cu cea a
regiunii anterioare a gambei si este asigurata de:
- ramuri cutanate gambiere mediale (Rr. cutanei cruris mediales)
din nervul safen, care inerveza pielea din 2/3 mediale ale regiunii.
- nervul cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis) din nervul
fibular comun care inerveaza 1/3 laterala a regiunii.
Pianul de acoperire contine o piele relativ subtire, un subcutis slab
dezvoltat si fascia gambei. in subcutis, in partea mediala, premaleolar se ga-
seste vena safena mare, iar lateral se gasesc ramurile terminale ale nervului
fibular superficial.
Sub fascial se gasesc retinaculele muschilor extensori:
- retinaculul_ superior al muschilor extensori este o bandeleta trans-
versala, situata proximal de articulatia talocrurala.

259
 - retinaculul inferior al muschilor extensori este o bandeleta transver-
sala in forma de Y, situata distal de articulatia talocrurala.
Continutul regiunii este reprezentat de tendoanele muschilor exten-
sori ai piciorului si manunchiul vasculonervos tibial anterior.
- tendonul muschiului tibial anterior, invelit de teaca tendinoasAa a
muschiului tibial anterior este situat cel mai medial. Tibialul anterior are teace
cea mai scurta. Aceasta se termina imediat sub retinaculul inferior.
- tendonul muschiului extensor lung al halucelui, invelit de teaca ten-
dinoasa a muschiului extensor lung al halucelui este situat lateral de prece-
deniul. Extensorul lung al halucelui are teaca cea mai lungd, aceasta extin-
zandu-se pana la baza halucelui.
- tendoanele muschiului extensor lung al degetelor, invelite in teaca ten-

dinoasa a muschiului extensor lung al degetelor sunt situate cel mai lateral.
Aceasta teaca comuna, cea mai larga, se termina la jumatatea dosului picio-
rului.

Manunchiul vasculonervos tibial anterior este format din artera si ve-

nele tibiale anterioare si nervul fibular profund si a fost prezentat la regiunea
gambiera anterioara. Manunchiul se afla intre tendoanele extensorului lung al
halucelui si extensorul lung al degetelor. Nervul fibular profund este situat me-
dial de artera. Artera tibialaé anterioara emite in regiune urmatoarele ramuri:
- artera maleolara anterioara laterala este o ramura distald, care parti-
cipa la formarea retelei maleolare laterale impreuna cu ramurile maleolare late-
rale ale arterei fibulare.
- artera maleolara anterioara mediala este o ramura distala, care par-
ticipa la formarea retelei maleolare medial tmpreuna cu ramurile maleolare me-
diale ale arterei tibiale posterioare.

260
 REGIUNEA POSTERIOARA A GLEZNEI
(Regio talocruralis posterior)

Regiunea talocrurala posterioara se imparte in regiunile retromale-

olare mediala si laterala.

REGIUNEA RETROMALEOLARA MEDIALA

(Regio retromalleolaris medialis)

Este regiunea posteromediala a gleznei. Cuprinde canalul calcanean,

care este un canal de trecere de la partea posterioara a gambei spre planta.
Limite:
- superior — 0 linie care uneste bazele maieolei mediale cu extremitatea
superioara a tuberozitatii calcaneului (locul de insertie al tendonului lui Achilles).
- anterior — maleola mediala.
- posterior — marginea mediala a portiunii terminale a tendonului solearu-
lui gi tuberozitatea calcaneului. Aici regiunea se invecineaza cu cea calcaneana.
- inferior — 0 linie care uneste varful maleolei mediale cu apofiza medi-
ala a tuberozitatii calcaneului
Configuratia externa. Se observa santul retromaleolar medial.
inervatia cutanata a regiunii retromaleolare mediale este asigurata de:
- ramuri cutanate gambiere mediale (Rr. cutanei cruris mediales) din
nervul safen, care inerveza cea mai mare parte a regiunii.
- nervul sural (N. suralis) e posibil sa inerveze o mica zona posterioara a
regiunii.
Planul de_acoperire contine o piele relativ subtire, un subcutis slab
dezvoltat si fascia gambei.

261
 Canalul caleanean al lui Richet ' este format de retinaculul muschilor
flexori, partea mediala a tuberozitatii calcaneului si maleola mediala. Prin acest
canal trec in ordine, dinspre anterior spre posterior, tendoanele muschilor
tibial posterior, flexor lung al degetelor piciorului si flexorul lung al halucelui,
precum si manunchiul vasculonervos tibial posterior.
Richet nu este recunoscut de indexul de eponime al Terminologiei anatomice.
- muschiui tibial posterior este situat cel mai anterior. Tendonul trece
pe sub muschiul flexor lung al degetelor si este invelit de teaca tendinoasa a
muschiului tibial posterior. Aceasta teaca se termina imediat sub retinaculul
flexorilor.

- muschiul flexor lung al degetelor este situat imediat posterior de tibi-

alul anterior. Tendoanele sunt protejate de teaca tendinoasé a muschiului fle-
xor lung al degetelor. Aceasta teaca, ca si Cea care acopera tendonul flexorului
lung al halucelui sunt mai fungi si continua si pe planta.
~ muschiul flexor jung al halucelui este situat cel mai posterior. Tendo-

nul mugchiului este invelit de teaca tendinoasa a muschiului flexor lung al halu-
celui.

Manunchiul vasculonervos tibial posterior se aflé intre muschii flexor

lung al degetelor piciorului si flexorul lung al halucelui. Inferior de canal, aceste
formatiuni vasculonervoase se continua cu manunchiul plantar. Este format
din artera si venele tibiale posterioare si nervul tibial. Atat artera, cat si nervul,
se pot divide in ramurile terminale plantare, atat in canal cAt si deasupra lui.

Referiri practice:
Decusatia tendoanelor Muschiul tibial posterior care pe gamba se afla la mijloc,
inainte de interarea in canal incrucigeazé mugchiul flexor lung al degetelor gi in canal are o
pozitie anterioaré. Muschiul flexor lung al halucelui care in canal are o pozitie posterior de
flexorul lung al degetelor, pe planta se incruciseaza cu acesta si devine medial.

' RICHET Didier Dominique Alfred (1816-1891) chirurg francez.

262
 REGIUNEA RETROMALEOLARA LATERALA
(Regio retromalleolaris lateralis)

Este regiunea posterolaterala a gleznei. Cuprinde canalul peronierilor,

care este un canal de trecere de la partea laterala a gambei spre planta.
Limite:
- superior — 0 linie care uneste bazele maleolei laterale cu extremita-
tea superioara a tuberozitatii calcaneului (locul de insertie al tendonului Jui
Achilles).
- anterior — maleoia laterala.
- posterior — marginea laterala a portiunii terminale a tendonului tui
Achilles si tuberozitatea calcaneului. Aici regiunea se invecineaza cu cea cal-
caneana.
- inferior — 0 linie care uneste varful maleolei mediaie cu apofiza late-
rala a tuberozitatii calcaneului
Configuratia externa. Se observa santul retromaleolar lateral.
Inervatia cutanata a regiunii retromaleolare mediale este asigurata de:
- nervul cutanat sural Jateral (N. cutaneus surae lateralis) inerveaza
cea mai mare parte a pielii regiunii.
- nervul sural (N. suralis) e posibil s4 inerveze a mica zona poste-
rioara a regiunii.
Planul de_acoperire contine o piele relativ subtire, un subcutis slab
dezvoltat si fascia gambei.
Canalul peronierilor este format de retinaculul superior al muschilor
peronieri, o bandeleta fibroasa sagitala, situata intre partea laterala a tubero-
zitatii calcaneului si maleola laterala. Prin acest canal trec tendoanele mus-
chilor peronieri, care sunt inervati de nervul fibular superficial. Aceste tendoa-
ne mai sunt traversate si de retinaculul inferior al muschilor peronieri, o ban-
deleta sagitala laterala, aflata in continuarea retinaculului inferior al exten-

263
sorilor (a piciorului Y-lui). Acest retinacul fixeaz& tendoanele muschilor pero-
nieri la marginea laterala a piciorului.
- muschiul peronier lung este un Muschi alungit, cu un tendon care re-
prezinta */s din lungimea muschiului, situat superficial in compartimentul late-
ral al gambei. Tendonul ocolesie posterior maleola laterala, fiind situat poste-
rior de peronierul scurt si apoi traverseaza bolta plantar dinspre lateral spre
medial.
- muschiul peronier_scurt este situat anterior de peronierul lung in
canalul peronierilor.
- teaca tendinoasa_comuna_a_muschilor fibulari este situata retromale-
olar si cuprinde tendoanele muschilor peronieri lung si scurt.

264
 REGIUNEA PICIORULUI

Regiunea piciorului cuprinde regiunea calcaiului, regiunea dorsala a pi-

ciorului si planta.

REGIUNEA CALCANEANA
(Regio calcanea)

Este regiunea posterioara a piciorului, situata posterior de articulatia

talocrurala. Este o regiune proeminenta, importanta tn sprijin si mers.
Limite:
Este o regiune circularovalara cu raza de circa 3-4 cm. Centrul regiunii
se afla posteroinferior si este partea cea mai proeminenta a regiunii
Configuratia externa. Elementul caracteristic al regiunii este calcaiul
(Calx). Fundamentul osos al caicaiului este dat de tuberozitatea cailcaneului.
(lat calx-cis = calcai, piatra de var, capat — la alergari marcarea liniei de sosire se
facea cu creta)

Inervatia cutanata a regiunii calcaneene este asigurata de:

- ramurile laterale ale calcaneului (Rr. calcanei laterales) provin din
nervul sural si se distribuie pielii zonei laterale a calcaneului.
- ramurile mediale ale calcaneului (Rr. calcanei mediales) provin din
nervul tibial, la iegirea din canalul calcanean si se distribuie tegumentului fetei
plantare a calcaneului.
Planul de _acoperire contine o piele relativ groasa si un subcutis slab
dezvoltat. In subcutis se aflA bursa subcutanata calcaneana Superior de ea si
ceva mai profund se afla bursa tendonului calcanean.
La nivelul regiunii nu avem un manunchi vasculonervos ci doar refea-
ua calcaneana (Rete calcaneum) formata din ramurile calcaneene, care se
desprind din portiunea distala a arterei tibiale posterioare si se anastomozea-

265
za cu ramurile calcaneene desprinse din ramurile maleolare laterale ale ar-
terei fibulare.

REGIUNEA DORSALA A PICIORULUI

(Dorsum pedis/Regio dorsalis pedis)

Este regiunea superioara a piciorului, care se intinde de la pliul de flexie

dorsala a piciorului si pana la varful degetelor. Regiunea cuprinde si o parte a
regiunii tasiene (Regio tarsalis) si pariea dorsal a regiunii metatarsiene
(Regio metatarsals). Regiunea dorsala a degetelor este cuprinsA si ea, dar
nu este nominalizata.
Regiunea tarsiané corespunde oaselor tarsiene si in acelasi timp co-
respunde mai multor regiuni. Regiunea anterioara a gleznei, regiunile retromale-
olare, regiunea dorsala a piciorului si regiunea piantara se suprapun mai mult
sau mai putin cu regiunea tarsiana.
Limite:
- superior — 0 linie arcuita care uneste varfurile celor doud maleole, cu
pliul de flexie dorsala al piciorului. Aceasta linie corespunde in general, cu
articulatia mediotarsiana. Aceasta limita separa regiunea de cea anterioara a
gleznei.
- lateral si medial — marginile corespunzatoare ale piciorului.
- anterior — extremitatea distala a piciorului, cuprinz4nd aici si degetele.
Configuratia externa. Este o regiune convexa, cu relieful osos su-
perficial. Se observa tendoanele mugchilor extensori si desenul venos super-
ficial.
Unghia (Unguis) este o formatiune cornoasa, usor curbata, translucida,
care acopera portiunea distala, dorsala a degetelor.
Pentru amanunte — vezi regiunea dorsala a mainii.

266
 Inervatia cutanata a dosului piciorului este asigurata de:
- nervul cutanat dorsal medial (N. cutaneus dorsalis medialis) este
ramura de bifurcatie mediala a nervului fibular superficial
- nervul cutanat dorsal intermediar sau mijlociu (N. cutaneus dor-
salis intermedius) este ramura de bifurcatie laterala a nervului fibular super-
ficial, care se distribuie tegumentului partii laterale a dosului piciorului, dar nu
ajunge pana la marginea laterala a acestuia.
- nervul cutanat dorsal lateral (N. cutaneus dorsalis lateralis) din
nervul sural inerveaza o zona restransa a marginii laterale a piciorului.
Atat nervul cutanat dorsal medial, cat mai ales cel intermediar se
impart in nervi digitali dorsali ai piciorului (Nn. digitales dorsales pedis).
Cei doi nervi cutanati realizeaz4 anastomoze intre ei.
Nervii digitali dorsali ai piciorului pentru pielea laterala a halucelui si
mediala a degetului secund provin din nervul fibular profund.
Planul de acoperire contine o piele relativ subtire si un subcutis slab dez-
voltat. In subcutis se afla arcada venoasa corsala a piciorului. Aceasta arcada
se formeaza in ‘/, anterioara a dosului piciorului. La nivelul dosului piciorului
se formeaza pe de o parte retea venoasa dorsala, iar pe de alta parte venele
metatarsale dorsale. Atat reteaua venoasa dorsala, cat si venele metatarsale
se dreneaza in arcada venoasa dorsala. Sangele venos de la nivelul degetelor
este colectat de venele digitale dorsale ale piciorului, care conflueaza in venele
metatarsale dorsale. Aceasia arcada se continua cu:
- vena _marginala_mediala care se indreapta posterior pe marginea
mediala a piciorului si apoi se continua cu vena safena mare.
- vena_marginala laterala care se indreapta posterior pe marginea
laterala a piciorului si apoi se continua cu vena safena mica.
Fascia dosului piciorului este fascia de invelis extern a dosului picio-
rului. Este continuarea fasciei gambei.
 Confinutul regiunii este reprezentat, superficial, de tendoanele mus-
chilor extensori lungi ai degetelor si profund de muschii extensori scurti ai de-
getelor si de manunchiul vasculonervos dorsal al piciorului.
Superficial:
- tendonul_muschiului_tibial anterior, invelit de teaca tendinoasa a
muschiului tibial anterior este situat cel mai medial. Tibialul anterior are teaca
cea mai scurta. Aceasta se termina imediat sub retinaculul inferior. Insertia se
face pe cuneiformul medial si pe baza primului metatarsian. Tendonul de in-
sertie trece sub retinaculele extensorilor. Intre cuneiformul medial si tendonul
de insertie se interpune bursa subtendinoas4 a muschiului tibial anterior.
- tendonul muschiului extensor lung al halucelui, invelit de teaca ten-
dinoasé a muschiului extensor lung al halucelui este situat lateral de prece-
dentul. Extensorul lung al halucelui are teaca cea mai lungd, aceasta extin-
zandu-se pana la baza halucelui. Insertia este prin patru tendoane pe baza fetei
dorsale a falangelor proximale, mijlocii si distale ale degetelor II-V. Tendonul de
insertie este situat sub retinaculele extensorilor. Muschiul peronier al treilea
este un fascicul desprins din muschiul extensor lung al degetelor, la nivelul
extremitatii inferioare a gambei. Insertia se face pe baza metatarsianului V.
- tendoanele muschiului_extensor lung ail degetelor, invelite in teaca
lor tendinoasa sunt situate cel mai lateral. Aceasta teaca comuna, cea mai
larga, se termina la jumatatea dosului piciorului. Insertia este pe baza fetei
dorsale a falangelor proximale, mijlocii si distale ale halucelui. Tendonul de
insertie este situat sub retinaculele extensorilor.

268
 Profund:
~ muschiul extensor scurt al degetelor are originea pe partea laterala a
fetei superioare a calcaneului si Insertia prin patru tendoane, care fuzioneaza cu
tendoanele extensorului lung, pe baza fetei dorsale a falangelor proximale,
mijlocii si distale ale degetelor II-V.
- muschiul extensor scurt al halucelui este considerat si partea mediala
a extensorului scurt al degetelor. Originea este pe partea laterala a fetei su-
perioare a calcaneului, iar insertia este printr-un tendon, care fuzioneaza cu ten-
donul extensorului lung, pe baza fetei dorsale a falangei proximale si distale ale
halucelui.
Manunchiul vasculonervos dorsal al piciorului este format din artera
dorsala a piciorului si nervul fibular profund.
- artera dorsala a piciorului sau pedioasa este ramura terminala a arterei
tibiale anterioare. Limita dintre artera tibiala anterioara si artera pedioasa este
data de marginea inferioara a retinaculului inferior al extensorilor. Artera dor-
sala a piciorului este o artera relativ superficiala, care emite urmatoarele ra-
muri:
- artera tarsala lateral este principala artera colaterala a pe-
dioasei. Participd la formarea unui fel de arcada, impreuna cu artera
arcuata.
- arterele tarsale mediale sunt ramuri scurte, care se indreapta
spre marginea mediala a piciorului.
- artera arcuata este o ramura inconstanta, arcuita spre lateral,
desprinsa la nivelul articulatiei tarsometatarsiene.
- arterele metatarsele dorsale se desprind din artera dorsala a

piciorului (prima) si din artera arcuata (celelalte). Se gasesc in spatiile

intermetatarsiene si se bifurcd in arterele digitale dorsale corespunza-
toare pentru marginile de deget.
- artera plantaré profunda este ramura terminala a arterei dorsale
a piciorului. Patrunde in profunzimea spatiului intermetatarsian, trece pe

269
 planta gi participa la formarea: arcadei plantare profunde impreund cu
. artera plantara laterala.
~ nervul fibular profund trece pe sub retinaculul inferior al extensorilor si
ajunge pe dosul piciorului. Aici.trece pe sub muschiul extensor scurt al halu-
celui si devine superficial in primul spatiu interdigital, unde emite nervii digitali
dorsali pentru pielea laterala a halucelui si mediala a degetului secund.
, .

Referiti praci/ce.
Artera pedioasa este palpabila si este folosita pentru luarea pulsului periferic.
Hallux valgus este devierea laterala a halucelui, in articulatia metatarsofalangiana |.
Tr stadii avansate halucele poate Incaleca degetul {l sau poate fi la rAndul fui incélecat de
degetele i-IIh.
~ “Degetul in ciocan (hammer toe) esteo anomalie (sldbiciune) a muschilor lombricali si
‘interosogi.care au drept rezultat hiperextensia (flexia dorsala) permanentd a falangei proximale
Si flexia (plantara) a falangei mijlocii.-Afecteazd un singur deget de la picior, de regula degetul
He,

_REGIUNEA PLANTARA
_ Planta/Regio plantaris)

‘Este regiunea inferioara a piciorului, cea prin care corpul ia contact cu

golul."Ocup& planta ‘cu exceptia unei mici zone ocupate de regiunea calca-
neana. “Cuprinde si regiuhea’ plantar& a degetelor. In profunzimea regiunii se
afl bolta plantar, un relief osos arcuit, care sustine greutatea corpului
'Configuratia externa. Planta este acoperita de un relief care formeaza
amprenta plantara. Pentru ‘detalii vezi amprenta palmara. Amprenta plantar
este mai lata distal si mai ingusta proximal. Ea prezinta 0 scobitura mediala.
Amprenta degetelor este separata de ceaa plantei.
 Inervatia cutanata a-plantei este asigurata de:-
- nervul plantar medial (N. plantaris medialis), ramura-terminala a
nervului tibial. Acesta este in-primul rand _un nerv cutanat. Inerveaza pielea a
2/, mediale a plantei si primele 7 margini de deget, prin nervi/ algftali plantar]
comun/ (Nn. digitales plantares communes), care se bifurea in nerv/ aigitalf
pPlantarl propri{ (Nn. digitales plantares proprii).
- nérvul plantar fateral(N. plantaris lateralis) este si el ramura termi-
nala a nervului tibial si inerveaza pielea ‘/; laterale a plantei si ultimele 3 mar-
gini de deget prin nervi/ digital plantar’ proprif (Nn. digitales plantares pro-
prii), din ramura superficiala (R. superficialis). - .
Planul de acoperire contine o piele relativ groasa si un subcutis bine
dezvoltat. In subcutis, la nivelul plantei se formeaza pe de o parte reteaua
venoasa plantara, iar pe de alta parte venele metatarsale plantare: Atat retea-
ua venoasa plantara, cat si venele metatarsale se dreneaza in arcdda venoa-
sa plantara. Sangele venos de la nivelul degetelor este colectat de venele di-
gitale plantare, care conflueaza in venele metatarsale plantare. Venele meta-
tarsiene plantare se unesc cu cele dorsale prin venele perforante sau interca-
pitulare. Reteaua venoasa plantara se dreneaza in venele safene.
Sub planul de acoperire se afla aponevroza plantara (Aponeurosis
plantaris), portiunea intarita a fasciei piciorului, care acopera muschii plantari.
Porneste de pe apofiza mediala a tuberozitatii calcaneului, prezinta o densi-
ficare centrala si apoi se imparte in fascicule pentru fiecare deget. Aceste
fascicule sunt unite intre ele de fascicule transversale situate proximal si prin
ligamentul metatarsian transvers superficial situat distal. ~ .
| Continutul regiunii este reprezentat de muschi si ligamente tmpartiti
in trei loji, care contin si doua manunchiuri vasculonervoase.

27"
 Loja mediala sau a halucelui contine o serie de tendoane ale muschi-
lor gambei si muschii scurti ai halucelui:
~~ tendonul flexorului lung al halucelui, care trece profund de muschiul
abductor al-halucelui.
- tendonul comun al flexorului lung al degetelor, care numai traver-
seaza loja, superficial de flexorul lung al halucelui, dar profund de abductorul
halucelui. «
‘ ‘+ tendonul peronierului lung traverseazd si el loja inserandu-se pe
cuneiformul medial si pe baza metatarsianului |
- muschiul abductor al halucelui este un muschi superficial si medial,
care are originea pe apofiza mediala a tuberozitatii calcaneului $i pe apone-
vroza plantara si insertia este pe partea mediala a falangei proximale a halu-
celui. Sustine arcul medial al boltii plantare.
"’. = muschiul flexor scurt-al halucelui este situat sub mugchiul abductor al
halucelui. ‘Are dowa.capete:de origine,.printre care trece tendonul flexorului
lung al halucelui,
‘+++ muschiul adductor al -halucelui este situat cel mai profund, fa nivelul
plantei. Cea mai mare parte a acestui muschi se afla in loia centrala.

. Manunchiul vasculonervos plantar medial este format din artera plan-

tara mediala si.nervul plantar.medial. .° .
' -‘artera_plantara mediala este ramura secundara de bifurcatie a arte-
rei tibiale: posterioare. Se desprinde in canalul calcanean sau putin deasupra
lui. Emite doua ramuri:
~ ramura profunda se situeaza fntre muschii abductor al halu-
celui gi flexorul scurt al halucelui pe care ji vascularizeaza.
~ famura superficialé participa la formarea arcadei plantare su-
perficiale, atunci cand aceastA arcada exist4 si cand ramura superfi-
ciala este de un calibru mai mare.

272
 - nervul plantar medial este ramura terminala a nervului tibial si este in
primul rand un nerv cutanat. Se desprinde in canalul calcanean sau dea-
supra acestuia. Nervul plantar medial trece pe sub muschiul abductor al
halucelui, ajunge sub aponevroza plantara si se aseaz& intre abductorul
halucelui gi mugchiul flexor scurt al degetelor piciorului. Inerveaza muschii
abductor al halucelui, flexorul scurt al degetelor piciorului,. capul medial al
flexorului scurt al halucelui, capul oblic al mugchiului adductor al halucelui si
lombricalii | si Il. Perforeza aponevroza plantara gi se imparte in nervi digitali
plantari comuni, care se bifurca in nervi digitali plantari proprii pentru primele
7 margini de deget..

Loja laterala sau a degetului mic contine tendoanele muschilor. pero-

nieri si muschii scurti aidegetului mic: - - et
_ + tendonul muschiului peronier lung traverseaza loja profund de mus-
chii scurti ai degetului mic. Este invelit:de o teaca sinoviala. ‘Are rol. in susti-
nerea boltii plantare.
- tendonul muschiului peronier. scurt este prezent in loja prin insertia
lui pe tuberozitatea metatarsianuluiV.
- muschiul abductor al degetului_ mic este un muschi superficial, care
are originea pe apofiza laterala, dar si pe cea mediala'a tuberozitatii calca-
neului si Insertia pe partea laterala a falangei proximale a degetului mic. -~-
- muschiul abductor
al metatarsianului:V
este un fascicul inconstant al
muschiului abductor al degetului mic, care-se insera pe partea laterala a meta-
tarsului V.
- muschiul flexor scurt al degetului_ mic este situat sub muschiul ab-
ductor al degetului mic. Are originea pe fata plantara.a bazei metatarsianului V
si pe teaca fibularului.lung si insertia pe fata inferioara a bazei falangei proximale
a degetului mic.
 ~ muschiul opozant al degetului mic este un fascicul inconstant al mugchiului
flexor
scurt al degetului mic. Este ceva mai scurt si mai lateral de flexorul scurt,
Denumirea acestui
mugchi este improprie, dar s-a facut prin similitudine cu musgchii hipotenar
ului,

/ Mnunchiut vasculonervos plantar lateral este format din artera plan-

tara 3 laterala si nervul plantar lateral:
- artera plantara, laterala este ramura laterala de bifurcatie a artere|
tibiale posterioare. Se desprinde i in canalul calcanean sau putin deasupra lui.
Este principala artera a plantei. Participa la formarea a doud arcade:
- arcada plantara profunda (Arcus plantaris profundus) se
| formeaza din portiunea distala, arcuita, a arterei plantare laterale si
artera plantard profunda din artera dorsala a piciorului. Portiunea ar-
| : cuit a arterei plantare laterale se situeaza la nivelul bazei metatar-
* slenelor., Din arcada plantar& profunda se desprind ramuri perforante
si circa patru artere metatarsale plantare, care se continua cu
arterele
| digitale plantare comune. Acestea din urma se impart tn artere
di-
gitale plantare proprii
- arcada plantar superticiala (Arcus plantaris superficialis)
* ‘se formeaz’ intre muschiul flexor’ seurt al degetelor gi aponevroza
o plantara, dar este inconstanta. La formarea ei participa artera plantar
a
. ‘laterala si
gi ramura superficial a arterei plantare mediale. —
= nervul plantar lateral l este ramura terminala a nervului tibial si este
in
primul rand un nerv motor. Trece si el pe sub muschiul abductor
al halucelui
traverseaza superficial muschiul patrat al plantei si se indreapta spre mugchi
ul
abductor al degetului mic, fn loja laterala a plantei. Inerveaza muschiul patrat
al plantei si abductorul degetului mic. In dreptul tuberozitatii metatarsianului V
se imparte 7in doua ramuri: : superficial si profunda.

274
 ~ ramura superficiala inerveaza muschii flexor scurt si oponent
ai degetului mic si se imparte fn nervi digitali plantari comuni, care'se ©
bifurcd fn nervi digitali plantari propri pentru ultimele 3 margini de deget.
Nervii digitali plantari comuni au ramuri comunicante nenominalizate.
- ramura profunda trece in loja plantara mijlocie si inerveaza

muschii interososi plantari si dorsali, muschii lombricali Ill si IV, capul

transvers al adductorului halucelui si capul lateral al flexorului scurt al
halucelui,

Loja centrala contine tendoanele muschiului flexor lung al degetelor,

tendonul muschiutui peronier lung simugchi scurti ai plantei: .

- tendoanele muschiul flexor lung al degetelor vin dinspre loja mediala

si se insera prin patru tendoane care perforeaza musgchiul flexor scurt al
degetelor pe baza falangelor distale II-V. _
- tendonul muschiul peronier lung ‘traverseaza ‘bolta plantara dinspre
lateral spre medial. Se insera pe cuneiformul medial si pe baza metatarsia-
nului |. Sustine arcul transversal al boltii plantare, impreunad cu tibialul anterior
- muschiul adductor al halucelui este situat cel mai profund, la nivelul
plantei. Are doud capete de origine. Capul oblic igi are originea pe cunei-
formul lateral si pe bazele metacarpienelor III si IV, iar capul transvers isi are
originea pe capsulele articulatiilor matatarsofalangiene ll-V. Insertia se face
pe partea lateralé a bazei falangei proximale a halucelui.
- muschiul flexor scurt al degetelor este situat superficial, sub apone-
vroza plantara, in loja centrala a plantei. Are originea pe fata plantara a apo-
fizei mediale a tuberozitatii calcaneului si insertia, prin patru tendoane, pe fata

inferioara a falangei mijlocii a degetelor Il-V. Printre capetele bifurcate de

insertie trec tendoanele muschiului flexor lung al degetelor. ,

28
 ~ muschiul patrat al plantei sau flexorul accesor
este situat sub flexorul
scurt al degetelor (stratul Il), Este format din doud
fascicule dreptunghiulare.
Originea se face prin doua capete (medial si latera
l), nenominalizate insa, pe
marginea mediala, respectiv pe marginéa laterala
a fetei inferioare a calca-
neului. Insertia se face pe partea laterald a tendonul
ui (inc& nebifurcat) a
flexorului lung al degetelor.
‘= rauschii lombricali sunt mugchi fuziformi, in num&r
de patru, care se
insera pe alte tendoane. Primul are un singur cap de origine, iar ceilalti au
cate doua capete de origine. Sunt situati In stratul Il al
mugchilor plantei.
- muschii interososi_ plantar sunt in numar de trei si ocupa Spatiile
interosoase metacarpiene II, i gi IV. Sunt situati in stratul IV al muschilo
r
plantari.. Sunt mugchi adductori ai degetelor Ill, IV
si V. Au originea pe partea
mediala a corpurilor metatarsienelor lil,IV si V si
insertia pe-partea -mediala a
extremitatii distale:a falangei proximale a degetelor |II-V,
Axul de referinta al piciorului: pentru miscarea de abdu
ctie— adductie
este reprezentat de degetul Il.

- muschii interosogi dorsali sunt in numar de patru gi ocupa toate

spatiile interosoase metatarsiene. Au cate doud capete de origine, care se
prind pe fetele care marginesc respectivul spatiu interosos. Sunt muschi
abductori ai degetelor (Il), Hil gi IV.

Referitl practice:
Piciorul plat (Pes platus) reprezint@ o prabusire a
arcului medial al boiti! plantare.
Amprenta plantei in zona mijlocie, devine egala sau
mai mare decat a cdlcaiului. Concavitatea
medial devine rectilinie sau chiar convexd.

276
 ‘BIBLIOGRAFIE

1. ENCIULESCU C, BRINZANIUC KLARA, BUTILCA F. Anatomie Generalitat

Membre vol | editia a Il-a revizuité UMF Tg. Mureg 2004.
2. GUTU GH. Dictionar latin - roman Editura Humanitas Bucuresti 2009
3. IONESCU M. ~ Dictionar de anatomisti Editura Litera Bucuresti 1991.
4, MQORE KL, DALLEY AF. Clinically Oriented Anatomy 5th Edition Lippincott
William&Wilkins Baltimore Philadelphia 2006.
5. SERES STURM L, BRINZANIUC KLARA, NICOLESCU C, SIPOS R-
Anatomia membrelor Editura University Press Tg. Mures 2006.
6. *** GRAY'S Anatomy— The Anatomical Basis ofClinical Practice 39 th
Edition Elsevier Churchill Livingstone Edinburch 2005.
7. *“* SOBOTTA Atlas of Human Anatomy vol | Edited by J. Staubesand
Urban&Schwarzenberg Munich Vienna Baltimore 1988. ORs
8. *" SOBOTTA Atlas of Human Anatomy vol II Edited by J. Staubesand
Urban&Schwarzenberg Munich Vienna Baltimore 1988, -

9. *** STEDMAN'S Medical Dictionary 28th Edition Lippincott William&Wilkins .

Baltimore Philadelphia 2006, e Coe
10. “ee Terminologia Anatomica Thieme Stuttgard — New, York 1998.
11. “me Terminologia Histologica Wolters Kluwer Lippincott WilliamaWitkins
Philadelphia 2008.
42. “= Terminologia Embryologica Thieme Stuttgard - New York 2013

277