UNIVERSITATEA DE STAT „B. P.

HASDEU” DIN CAHUL

FACULTATEA DE ECONOMIE, INGINERIE ȘI ȘTIINȚE APLICATE
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI ȘTIINȚE APLICATE

POPOVICI Ilona

NOTE DE CURS
la disciplina TEHNOLOGII DE COMUNICARE
INFORMAȚIONALĂ

unitatea de învățare INSTRUMENTE DE CĂUTARE,

GESTIONARE ȘI STOCARE A INFORMAȚIEI

CAHUL, 2020
 CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................3

WWW – World Wide Web..............................................................................................................4

1. Portaluri................................................................................................................................6
2. Motoare de căutare..............................................................................................................6
3. Cookies.................................................................................................................................13

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................15

2
 INTRODUCERE
Secolul XX a deschis era calculatoarelor, care au pătruns în diverse domenii de activitate,
datorită cărui fapt, asupra disciplinelor legate de informatică se necesită acordarea unei atenţii
deosebite din partea instituţiilor de învăţământ. Astăzi, pe drept, se poate afirma că calculatorul a
deschis noi perspective omenirii şi de aceea viaţa contemporană nu poate fi imaginată fără
utilizarea tehnologiilor informaţionale în diferite domenii de activitate, unde drept mijloc
instrumental principal este folosit calculatorul, în special calculatorul personal. Procesul utilizării
calculatoarelor este accelerat de creşterea rapidă a performanţelor lor şi serviciilor oferite.
Cea mai avansată formă de utilizare a mijloacelor informatice este utilizarea lor în reţele de
calculatoare. O dezvoltare vertiginoasă în ultimii ani a cunoscut comunitatea de reţele de arie
globală – Internet. În societatea modernă, utilizarea informaţiilor a atins un asemenea grad de
dezvoltare, încât resursele informaţionale, alături de materiile prime şi energie, devin resurse
hotărâtoare de prosperare. Respectiv, domeniul activităţilor informaţionale a devenit atât de
important încât, până la urmă, a fost distins aparte atât ca direcţie în ştiinţă, cât şi ca ramură în
economie.
Odată cu apariţia acestui mediu online, numit Internet, s-au produs unele schimbări majore
în viaţa omului. Internetul oferă omului modern o mulțime de posibilități, care îi ușurează sau îi
îmbunătățesc viața, fie îl ajută să economisească timp, bani, fie să-și găsească un partener de viață,
fie îi oferă modalități de a-și petrece timpul simțindu-se mai bine (cel puțin pe moment) etc. Astfel
Internetul oferă informaţii din toate domeniile (politică, administraţie, sport, agricultură, vreme,
informaţii juridice – legi, hotărâri etc.) prezentate sub tot felul de forme: ştiri, articole, imagini,
videoclipuri etc. Face posibilă comunicarea cu diferite instituţiile publice şi companii
private (găsirea numerelor de telefon şi fax, comunicare prin e-mail – poştă electronică
etc), socializarea prin e-mail, site-uri de socializare, messenger, skype, etc. De asemenea Internetul
oferă posibilitatea de a vorbi gratuit ca la telefon cu rude şi prieteni, colegi de
şcoală/facultate/serviciu, profesori, etc. Acest mediu oferă acces la cursurile online (unele gratuite)
şi la alte informaţii/documente utile în pregătirea profesională şi carieră (valabil în perioada şcolii,
liceului, facultăţii, serviciului şi tot restul vieţii). Internetul dă posibilitatea de a învăţa limbi străine
gratuit; de a găsi şi cumpăra produse, la cel mai mic preţ de pe piaţă; de a vinde diferite produse;
de a da, gratuit, anunţuri referitoare la orice: cumpărări-vânzări, matrimoniale, evenimente,
proteste etc; de a-ţi face publică o părere (de a te face auzit) – prin comentarii la diferite ştiri,
articole, pe forumuri, pe diferite siteuri etc, prin administrarea unui propriu site de internet / blog,
unde poţi posta (poţi publica) ce informaţii doreşti; de a învăţa gratuit să faci tot felul de chestii
utile vieţii cotidiene (prin videoclipuri, tutoriale, prezentări, puse la dispoziţie oricui pe internet).
Internetul asigură o foarte mare economie de timp.
În acest context în lucrarea dată este descrisă unitatea de conținut Instrumente de căutare,
gestionare și stocare a informației, parte componentă a cursului Tehnologii de comunicare
informațională, studiat în anul I, semestrul I, de studenții specialităților: Informatică și
matematică, Matematică și informatică, Informatică și fizică, Informatică, Inginerie și
management în industria alimentară, Inginerie și management în transport, Inginerie și
management în agricultură, Turism, Contabilitate, Finanțe și bănci, Business și administrare,
Drept, Administrație publică.
Scopul general al acestei unități de conținut constă în familiarizarea studenţilor cu noțiunile
fundamentale despre WWW – World Wide Web, hipertext, portaluri, motoare de căutare, cookies;
formarea aptitudinilor şi competențelor în utilizarea și aplicarea lor.
Obiectivul principal al disciplinei unității de conținut Instrumente de căutare, gestionare și
stocare a informației îl constituie recunoașterea, interpretarea, descrierea și exemplificarea
următoarelor noțiuni: WWW – World Wide Web, hyper-link, portal, motor de căutare, cookies.

3
 WWW - World Wide Web1

OBIECTIVE:

 Recunoașterea, interpretarea și identificarea următoarelor noțiuni: WWW – World Wide

Web, hyper-link, portal, motor de căutare, cookies;
 Indicarea unor repere din istoria apariției și evoluției serviciului WWW;
 Caracterizarea modului de funcționare web-ului;
 Descrierea componentelor cheie necesare serviciului web;
 Recunoașterea standardelor funcționării web-ului;
 Identificarea serviciilor oferite de portaluri;
 Descrierea noțiunilor generale despre motoare de căutare;
 Diferențierea și recunoașterea tipurilor de motoare de căutare;
 Recunoașterea, explicarea și aplicarea metodelor de căutare avansată a informației în
Internet;
 Utilizarea operatorilor de căutare;
 Descrierea noțiunilor generale despre cookies.

Internetul nu era așa de interesant pentru cei care nu erau din domeniul militar, academic sau
de cercetare, pâna când în 1989 la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN)
din Geneva, Elveția nu a apărut World Wide Web.
Propunerea inițială de creare a unei colecții de documente având legături între ele2 a fost
făcută de Tim Berners-Lee în martie 1989. Propunerea a apărut în urma problemelor de
comunicare pe care le întâmpinau echipele de cercetători ce foloseau centrul, chiar și
folosind poșta electronică.
Primul prototip al acestei colecții (mai întâi în format de text simplu) a apărut nu mult înainte
de decembrie 1991, când s-a făcut prima lui demonstrație publică. Studiul a fost continuat prin
apariția primei aplicații grafice Mosaic, în februarie 1993, realizată de cercetătorul Marc
Andreessen de la centrul universitar National Center for Supercomputing Applications (NCSA)
din orașul Urbana-Champaign din statul federal Illinois, SUA.
În 1994 CERN și M.I.T. au format Consortiul World Wide Web, care are drept obiectiv
dezvoltarea web-ului, standardizarea protocoalelor și încurajarea legăturilor dintre site-uri.
Berners-Lee a devenit directorul acestui consorțiu. M.I.T. coordonează partea americană a
consorțiului, iar partea europeană este coordonată de INRIA, centrul de cercetări francez.
În 1995 Andreessen părăsește NCSA și înființează o nouă companie, Netscape
Communications Corporation, care se ocupă cu dezvoltarea de software pentru web.
Apoi web-ul a evoluat până la ceea ce este astăzi, un serviciu multimedia integrativ, având
ca suport fizic Internetul.
Astfel termenul World Wide Web, abreviat WWW sau și www, numit scurt și web, care
în engleză înseamnă „pânza” (de păianjen); de multe ori confundat cu rețea (net), este totalitatea
site-urilor/documentelor și informaților de tip hipertext legate între ele, care pot fi accesate prin
rețeaua mondială de Internet. Documentele, care rezidează în diferite locații pe diverse
calculatoare server, pot fi regăsite cu ajutorul unui identificator univoc numit URL. Hipertextul,
inclusiv și imaginile, este afișat cu un ajutorul unui program de navigare în web numit browser,
care descarcă paginile web de pe un server web și le afișează pe un terminal „client” la utilizator.

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/World_Wide_Web
2
https://www.w3.org/History/1989/proposal.html
4
 Browser-ul transferă pe calculatorul local pagina cerută, interpretează comenzile de
formatare conținute în document și afișează textul din el formatat corespunzător. Caracterele ce
reprezintă referiri către alte pagini se numesc hyper-legături (hyper-link) sau simplu link, acestea
fiind afișate în mod diferit față de restul textului (subliniate și folosind alte culori - modul implicit)
pentru a fi recunoscute de către utilizator.

Figura 14. Funcționare web3

În figura 14 este indicat modul de comunicare între server și client. Serverul de web este un
program care acceptă conexiuni de la clienți (programele de navigare) pe portul 80. După ce
clientul stabilește legătura cu serverul, el trimite cererea pentru pagina web, și serverul va trimite
înapoi răspunsul: fișierul respectiv sau un mesaj de eroare dacă acel fișier nu se găseste. După
aceea conexiunea este închisă de către server.
Berners-Lee și echipa sa au realizat primele versiuni pentru patru componente cheie necesare
serviciului web, și anume:
 protocolul de intercomunicație HTTP;
 limbajul de descriere a hipertextului HTML, pentru a putea fi afișat de browser;
 serverul de web;
 browserul.
La baza funcționării web-ului stau 3 standarde, și anume:
 HTTP - Hypertext Transfer Protocol, stiva de protocoale OSI prin care serverul web și
browserul clientului (utilizatorului) comunică între ele;
 HTML - Hypertext Markup Language, standard de definire și prezentare a paginilor web.
 URI - Uniform Resource Identifier, sistem universal de identificare a resurselor din web,
folosit pentru a identifica și regăsi paginile web;
Următoarele standarde sunt definite mai târziu:
 Cascading Style Sheets (CSS)
 JavaScript
 Hypertext Transfer Protocol Secure - HTTPS.
World Wide Web Consortium (cunoscut și sub denumirea de W3C), care astăzi este condus
de Berners-Lee, dezvoltă standardele HTML și CSS; alte standarde provin de la Internet
Engineering Task Force (IETF), ECMA sau producători ca Sun Microsystems.

3
http://vega.unitbv.ro/~jipa/ui/curs.html
5
 1. Portaluri4

Portal este termenul folosit pentru un site web. care este sau își propune să fie un punct
de pornire principal pentru utilizatori când aceștia se conecteaza la web, sau pe care utilizatorii
îl vizitează ca pe un site de bază.
În general serviciile oferite de un portal sunt:
• categorii de site-uri web, pe diverse domenii de interes;
• posibilitatea de a face căutări pentru diverse informații;
• știri, prognoza meteo;
• informații despre tranzacții de acțiuni;
• căutări de hărți și numere de telefon, forumuri etc.
Un fapt interesant este apariția primelor portaluri ce permit utilizatorilor să-și
individualizeze după preferințe interfața portalului, cum ar fi culoarea fundalului, modul de
aranjare a informațiilor pe site.
Există portaluri generale, cum ar fi Yahoo, Netscape, Microsoft Network, AOL, și
portaluri pentru un anumit domeniu, de exemplu pentru investitori, administratori de rețea
(SearchNet-working.com) etc.
Mulți provideri oferă portaluri pentru utilizatorii săi, majoritatea adoptând stilul de la
Yahoo, site cu multe categorii ușor de utilizat, în mare parte în mod text, ce permite încărcare
rapidă, pe care utilizatorii să-l folosească cu ușurință și la care se întorc cu plăcere. Companiile
cu portaluri au atras mereu investitorii de pe piața acțiunilor, pentru că aceste site-uri au foarte
mulți vizitatori, astfel câștigând o audiență mare.

2. Motoare de căutare5

Pe web există o mare varietate de informații din diverse domenii pe milioane de site-uri.
Problema este de a găsi informația care îl interesează pe utilizator, caz în care se apelează la
un motor de căutare (search engine). Acestea sunt site-uri speciale ce permit utilizatorilor
să găsească informații de pe alte site-uri, pe baza unor cuvinete de căutare.
Modul de realizare a acestora diferă, dar în principiu ele au aceleași funcții:
• caută informații pe Internet;
• mențin un index al cuvintelor găsite și locația lor;
• permit utilizatorilor să caute cuvinte sau combinații de cuvinte în acest index.
Astăzi un motor de căutare se referă la căutarea informației pe web, însă înainte ca web-
ul să devină un serviciu atât de popular existau alte servicii de căutare a informației pe Internet,
cum ar fi gopher, archie, veronica etc.
La primele motoare de căutare indexul era format din câteva sute de mii de pagini și ele
primeau câteva mii de cereri pe zi. În ziua de azi un motor de căutare conține în index sute de
milioane de pagini și răspund la zeci de milioane cereri pe zi.
Pentru a găsi informații pe sutele de milioane de site-uri, motoarele de căutare folosesc
programe speciale numite păianjeni (spiders) penru a crea liste de cuvinte găsite pe web.
Procesul de creare a acestor liste se numește web crawling. Căutarea începe la serverele cele
mai utilizate și populare. Spider-ul începe indexarea cuvintelor găsite pe un site popular și
continuă la toate link-urile găsite pe pagina respectivă. Prin acest sistem căutarea începe să se
extindă pe partea cea mai utilizată a web-ului (figura 15).

4
http://vega.unitbv.ro/~jipa/ui/curs.html
5
http://vega.unitbv.ro/~jipa/ui/curs.html
6
 Figura 15. Modul de funcționare a motorului de căutare

De exemplu Google a fost creat ca un motor de căutare academic și fondatorii lui au

descris modul de funcționare al sistemului, pentru a arăta cât de eficient este acesta. Sistemul
avea mai mulți păianjeni simultani, în general 3, fiecare din ele având deschise simultan 300
de conexiuni la pagini web. La performanța maximă, cu 4 păianjeni, sistemul era capabil să
parcurgă peste 100 de pagini pe secundă generând aproximativ 600 kiloocteti de date pe
secundă. La vizitarea unei pagini păianjenul nota 2 informații: cuvintele din cadrul paginii și
unde au fost găsite aceste cuvinte. Păianjenul nota toate cuvintele semnificative de pe o
pagină, ignorând articolele a (o), an (un) etc.
Alte spidere folosesc alte metode în încercarea de a face sistemul cât mai rapid sau a
oferi utilizatorilor o căutare mai eficientă. De exemplu spider-ul de pe Lycos reține cuvintele
din titluri, paragrafe si link-uri, împreună cu cele mai folosite 100 de cuvinte și fiecare cuvânt
din primele 20 de linii ale textului. Altavista indexează toate cuvintele de pe o pagină, inclusiv
articolele ca a, an, the și alte cuvinte nesemnificative.
Tag-urile META din limbajul HTML permit celui care crează pagina web să specifice
cuvintele pe baza cărora să fie indexată pagina respectivă. Există și situații cănd se introduc
cuvinte care să permită găsirea paginii pentru subiecte foarte populare, fără ca pagina să
conțina ceva legat de subiectul respectiv. Pentru a elimina acest lucru păianjenii corelează
cuvintele din tag-ul meta cu conținutul paginii, rejectând cuvintele ce sunt în META tag, dar
nu apar pe pagină.
Există situații când deținătorul paginii nu dorește să apară pe site-urile de căutare sau nu
dorește ca activitatea spider-ului să acceseze pagina. Pentru aceasta a fost dezvoltat
protocolul de excludere a robotului (spider rejection protocol). Dacă acesta este indicat la
începutul tag-ului META, care se află la începutul paginii HTML, spider-ul nu va indexa
cuvintele de pe pagină și nici nu va urma link-urile de pe aceasta.
După terminarea căutarii informației pe web (datorită modificării constante a web-ului
spider-ele caută în continuu informația) serverul de căutare trebuie să organizeze informația
astfel încât să fie utilă.
Exista două componente ce fac datele căutate accesibile utilizatorilor:
• informația în sine;
• metoda prin care este indexată informația.
În cel mai simplu caz se poate stoca cuvântul găsit și URL-ul unde a fost găsit. În acest
fel nu s-ar putea specifica dacă cuvântul a fost folosit în sens important sau nerelevant, dacă
cuvântul a fost utilizat o singură dată sau de mai multe ori, dacă pagina conținea link-uri către
alte pagini ce conțin acel cuvânt. În acest fel nu s-ar putea specifica importanta rezultatului,
dacă una este mai semnificativă decât cealaltă.
Astfel motorul de căutare memorează mai multă informație, nu numai cuvântul găsit.
Poate memora de câte ori apare cuvântul pe pagină. Cuvantului i se asociază importanța,
aceasta incrementându-se dacă apare în prima parte a documentului, în paragrafe, în link-uri,
7
 în titlul paginii sau în tag-ul META. Fiecare motor de căutare are o altă metodă de atribuire
a importanței, din această cauză la diferite servere de căutare același cuvânt poate produce
rezultate diferite.
Pentru a minimiza spațiul alocat de această informație, toate datele se codifică. De
exemplu la Google s-au utilizat 2 octeți pentru stocarea informației, importanța ocupând 2
sau 3 biți. După compactarea informației aceasta poate fi indexată, rolul acesteia fiind ca să
fie găsită căt mai repede posibil. Există mai multe metode pentru a realiza acest lucru, cea
mai folosită fiind atașarea unei valori numerice fiecărui cuvânt (hash table). Funcția de
dispersie (hashing) permite distribuirea în mod egal a intrărilor pe un număr predeterminat
de diviziuni (secțiuni). Tabela conține numărul și un indicator (pointer) la data respectivă.
Datorită acestei indexări eficiente, se pot obține rezultate rapide chiar la o căutare mai
complexă ce constă din mai multe cuvinte.
Cele mai cunoscute motoare de căutare sunt6:
 Google7;
 Yahoo8;
 Altavista9;
 Looksmart10;
 Mamma11;
 Hotbot12;
 AllTheWeb;
 Lycos13;
 Askjeeves14;
 Excite15;
 MSN Search16;
 Profusion17;
 Search18;
 Infoseek;
 Webcrawler19;
 Metacrawler20;
 Alexa21, etc.

Căutarea făcută de utilizator poate fi prin introducerea unui simplu cuvânt, sau mai
complexă în care se utilizează mai multe cuvinte și operatori booleani (AND sau +, OR, NOT
sau -, ”...”) pentru a restrânge căutarea.
Cea mai simplă metodă de căutare este de a scrie un cuvânt de căutare în locația Search

6
http://vega.unitbv.ro/~jipa/ui/web/1-web.html
7
https://www.google.com/?gws_rd=ssl
8
https://www.yahoo.com/
9
https://search.yahoo.com/?fr=altavista
10
http://www.looksmart.com/
11
http://mamma.com/
12
http://www.hotbot.com/
13
http://www.lycos.com/
14
http://www.ask.com/?o=10181&jr=true
15
http://www.excite.com/
16
http://www.bing.com/
17
http://profusion.com/
18
https://www.search.com/
19
http://www.webcrawler.com/
20
http://msxml.excite.com/
21
http://www.alexa.com/
8
 pe pagina motorului de căutare și se va obține adresa tuturor paginilor (aflate în baza de
date a motorului de căutare), care conțin acel cuvânt. Bineînțeles această căutare va întoarce
foarte multe rezultate, de aceea trebuie să restrângeți aria de căutare dând cât mai multe
cuvinte legate de informația pe care o căutați.
Folosiți pentru căutare cuvinte cât mai exacte legate de subiectul despre care doriți să
aflați informații. Descrieți cât mai exact ce căutați pentru a primi rezultate exacte sau cât mai
apropiate de ceea ce căutati.
Dacă de exemplu vă interesează probleme de securitate legate de Windows 10, încercați
căutarea cu cuvintele: Windows 10 security în loc să scrieți doar Windows 10.
Când introduceți mai multe cuvinte de căutare, trebuie să folosiți și diferiți operatori
matematici sau booleani pentru a spune motorului de căutare cum să combine acele cuvinte22.
 Utilizarea semnului ”+”
Pentru a fi siguri că motorul de căutare va căuta documentele care conțin toate
cuvintele introduse, nu doar unele din ele, se folosește semnul +. Cuvintele de căutare
trebuie precedate de semnul +, pentru a spune motorului de căutare că se caută
documentele care conțin TOATE cuvintele precizate, altfel s-ar căuta toate documentele
care conțin cel puțin unul din cuvinte.
De exemplu: +tutorials +C +beginners sau +Windows +10 +bugs.

Figura 16. Rezultatul căutării combinației de cuvinte

tutorials C beginners

Figura 17. Rezultatul căutării în cazul utilizării semnului +

 Utilizarea ghilimelelor
În exemplul de mai sus se vor căuta documentele care conțin toate aceste cuvinte,
dar este posibil ca acestea să nu aibă legătură între ele, adică unul din cuvinte să apară la
începutul documentului, celălalt în altă propoziție și ultimul pe la sfârșitul documentului
și să nu fie în legătură unul cu celălat. Cea mai precisă dar și restrictivă căutare este
includerea cuvintelor între ghilimele, caz în care motorul de căutare va căuta
exact expresia/fraza respectivă în documente. Luând exemplul anterior căutarea ar fi:
"C tutorials for beginners"

22
http://camai.spiruharet.ro/upload/pre_camai2015_p18.pdf
9
 Figura 18. Rezultatul căutării combinației de cuvinte
C tutorials for beginners

Figura 19. Rezultatul căutării în cazul utilizării ghilimelelor

 Utilizarea semnului ”–”

Câteodată se dorește căutarea anumitor cuvinte cu siguranța că altele nu vor apărea
în rezultate. În cazul acesta se folosește semnul ”-” (minus) pentru a exclude cuvintele
respective din căutare. De exemplu, dacă vreți să găsiți informații despre Windows 10,
dar nu și despre versiunile XP și 7, atunci puteți căuta astfel:
Windows 10 -XP -7

Figura 20. Rezultatul căutării combinației de cuvinte

Windows 10

Figura 21. Rezultatul căutării în cazul utilizării semnului -

 De asemenea pentru căutări se pot folosi operatorii OR (sau), AND (și), NOT
(nu), NEAR (lângă). Vom folosi pentru exemplificarea efectului utilizării acestor
operatori cuvintele accident și aeroport.

Figura 22. Rezultatul căutării combinației de cuvinte

accident aeroport

10
 Figura 23. Rezultatul căutării în cazul utilizării operatorului AND

Figura 24. Rezultatul căutării în cazul utilizării operatorului OR

Figura 25. Rezultatul căutării în cazul utilizării operatorului NOT

Figura 25. Rezultatul căutării în cazul utilizării operatorului NEAR

 Utilizarea operatorilor de căutare23

Operatorii de căutare sunt niște cuvinte cheie care restricționează foarte exact
căutările utilizatorului, în funcție de anumiți parametri. Ei pot fi utilizați pentru: căutare
pe web, căutare de imagini, căutare de grupuri, căutare în directoare, căutare de știri,
căutare de produse. Acești operatori se introduc în caseta Search, după formula24:

Operator de căutare: cuvinte cheie

Este absolut necesar ca fiecare operator de căutare, din cei prezentați mai jos, să fie
precedat de semnul ”:”.
Principalii operatori sunt25:
o allinanchor:
Pentru a efectua căutarea tuturor cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” în textul
link-urilor;
o allintext:
Pentru a efectua căutarea tuturor cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” în textul
paginii;
o allintitle:
Pentru a efectua căutarea tuturor cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” în titlul
paginii;
o allinurl:
Pentru a efectua căutarea tuturor cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” în URL-ul
paginii;
o author:

23
http://camai.spiruharet.ro/upload/pre_camai2015_p18.pdf
24
http://logisticparc.ro/tehnici-de-cautare-avansata-in-google/
25
http://improvcomm.blogspot.md/2012/08/trucuri-avansate-cautare-google.html
11
 Pentru a efectua căutarea materialelor publicate de un anumit autor, numele căruia se
conține după semnul ”:”;
o define:
Pentru pagini care listează definiția unui anumit termen. De exemplu: căutarea de
tipul define: marketing va lista toate paginile care conțin definițiile cuvântului
marketing. Dacă se va înlocui operatorul define: cu operatorul definiție: se vor
obține doar pagini în limba română;
o filetype:
Pentru a efectua căutarea cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” într-un anumit
format (doc, pdf, xls, ppt);
o inanchor:
Pentru a efectua căutarea măcar a unuia din cuvintele ce se conțin după semnul ”:”
în textul link-urilor;
o info:
Pentru a efectua căutarea informației despre o pagină web, numele căreia se conține
după semnul ”:”;
o insubject: sau intitle:
Pentru a efectua căutarea măcar a unuia din cuvintele ce se conțin după semnul ”:”
în titlul sau în subiectul paginii;
o intext:
Pentru a efectua căutarea măcar a unuia din cuvintele ce se conțin după semnul ”:”
în textul paginii;
o inurl:
Pentru a efectua căutarea măcar a unuia din cuvintele ce se conțin după semnul ”:”
în URL-ul paginii;
o link:
Pentru a efectua căutarea cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” printre site-urile
care trimit către o adresă anumită;
o location:
Pentru a efectua căutarea materialelor publicate după locație, numele căreia se
conține după semnul ”:”;
o phonebook:
Pentru a efectua căutarea numărului de telefon conținut după semnul ”:”;
o site:
Pentru a efectua căutarea cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” pe un anumit site;
o source:
Pentru a efectua căutarea materialelor publicate după sursă, numele căreia se conține
după semnul ”:”;
o weather:
Pentru a efectua căutarea prognozei meteo într-un oraș sau țară, numele căreia se
conține după semnul ”:”;
 Utilizarea Wildcard-ului (*)
Wildcard-ul înlocuiește orice termen. Spre exemplu doriți să căutați informații
despre durata de viață a câinilor. Atunci puteți utiliza wildcard-ul pentru a înlocui rasa:
”câinii din rasa* traiesc”
 Utilizarea semnului ”..” pentru a identifica un șir numeric
Un truc rar folosit, dar foarte util, este filtrarea rezultatelor după un interval
numeric. Acest filtru permite afișarea rezultatelor între două valori, X și Y, iar sintaxa
este X..Y (două puncte între numere). Acest tip de filtrare este foarte util atunci când

12
 cauți un rezultat dintr-o anumită perioadă. Exemplu: utilizatori Facebook
telefoane mobile 2010..2012

 Utilizarea semnului ”~” pentru căutarea sinonimelor

La unele căutări e nevoie să repeți interogarea și pentru sinonime sau cuvinte
similare. Poți evita să mai cauți o dată introducând în fața cuvântului modificatorul "~"
pentru a include sinonimele. Exemplu: ~comunicare
 Utilizarea paginii de căutare avansată

Figura 26. Pagina de căutare avansată

3. Cookies26
Un cookie HTTP sau un modul cookie este un text special, deseori codificat, trimis de
un server unui navigator web și apoi trimis înapoi (nemodificat) de către navigator, de fiecare
dată când accesează acel server. Cookie-urile sunt folosite pentru autentificare precum și
pentru urmărirea comportamentului utilizatorilor; aplicații tipice sunt reținerea preferințelor
utilizatorilor și implementarea sistemului de „coș de cumpărături”.
Cookie-urile au creat îngrijorare din cauză că ele permit strângerea de informații despre
comportamentul utilizatorilor (în principiu, ce anume pagini web vizitează și când). Ca
urmare, folosirea lor (și a informațiilor culese) sunt supuse în unele țări unor restricții legale.
Tehnicile de tip „cookie” au fost de asemenea criticate pentru faptul că identificarea
utilizatorilor nu e întotdeauna precisă, ca și pentru faptul că prin intermediul lor se pot executa
atacuri informatice.
Există și o serie de păreri greșite despre cookie-uri, cele mai multe bazate pe impresia
(greșită) că ele ar conține întotdeauna cod executabil; în realitate ele sunt doar texte, și nu pot
să execute nicio operație. Ele nu sunt nici spyware și nici viruși informatici, deși anumite
programe antivirus și anti-spyware le pot detecta.

26
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cookie
13
 Cele mai multe navigatoare moderne permit utilizatorului să decidă dacă acceptă sau nu
cookie-uri. Siturilor care le refuză le vor lipsi însă anumite facilități - de exemplu, într-un
magazin virtual nu se va mai putea folosi coșul de cumpărături, dacă acesta a fost implementat
cu ajutorul cookie-urilor.
Cookie-urile sunt folosite de serverele web pentru a putea diferenția utilizatorii și pentru
a putea reacționa în funcție de acțiunile acestora în cadrul unei sesiuni formate din mai multe
tranzacții separate. Ele au fost inventate pentru a se putea implementa un coș de cumpărături
virtual: de obicei, utilizatorul mai întâi se autentifică (login), apoi navighează pe site, adaugă
sau elimină în voie obiecte din coș, apoi afișează conținutul coșului, cere calcularea prețului
final, se hotărăște să comande (ori totuși renunță), iar la sfârșit închide sesiunea (logout).
Autentificarea utilizatorilor față de server este o altă aplicație a cookie-urilor; cu ajutorul
acestora serverul reține faptul că utilizatorul s-a autentificat, și îi va permite acțiuni specifice
celor autentificați.
Unele site-uri folosesc cookie-urile și pentru a permite utilizatorilor să modifice felul în
care afișează paginile de web, în funcție de preferințele personale, care sunt reținute și între
sesiuni. Se pot modifica și reține în acest fel atât aspecte legate de funcționalitate, cât și de
afișarea grafică a paginilor. De exemplu, Wikipedia permite utilizatorilor înregistrați să
modifice aspectul paginilor, iar în Google, chiar și utilizatorii neînregistrați pot de exemplu
alege câte rezultate să fie afișate într-o pagină.
Cookie-urile se folosesc și pentru a urmări activitatea unui utilizator pe un site, sau chiar
pe mai multe site-uri, în cazul cookie-urilor „third party” sau a așa-numiților „web bugs”.
Urmărirea în cadrul unui site este făcută în scopul obținerii unor statistici de folosire. În special
companiile de publicitate urmăresc activitatea utilizatorilor în cadrul mai multor site-uri
pentru a afla mai exact interesele lor, putând astfel să decidă care anume reclame să trimită la
un anumit moment unui anumit utilizator.

BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Internet
2. http://vega.unitbv.ro/~jipa/ui/curs.html
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Navigator_web
4. https://cursuri-online.wikispaces.com/file/view/Clase_de_adrese_IP.pdf
5. http://lucicap.3x.ro/adrese.htm
14
6. https://www.w3.org/History/1989/proposal.html
7. http://camai.spiruharet.ro/upload/pre_camai2015_p18.pdf
8. http://logisticparc.ro/tehnici-de-cautare-avansata-in-google/
9. http://improvcomm.blogspot.md/2012/08/trucuri-avansate-cautare-google.html
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cookie
11. https://ro.wikipedia.org/wiki/File_Transfer_Protocol
12. http://www.bbc.com/news/business-15856116
13. http://elearning.usm.md/moodle/pluginfile.php/17366/mod_resource/content/1/Lectia8_2_In
ternet_Email_Outlook.pdf
14. http://webdesign.coraldesign.ro/articole.aspx?art=mesajele-de-email
15. http://documents.tips/documents/posta-electronica-559dff828f8a5.html
16. http://www.primulpas.ro/sfaturi.htm
17. http://informaticasite.ro/informatie-si-comunicare-152/821-programe-de-posta.html
18. http://www.programe.gratis/program-pentru-e-mail-cel-mai-bun-client-de-posta-
electronica/818/
19. https://books.google.md/books?id=5Q4ACwAAQBAJ&pg=PA153&lpg=PA153&dq=Comu
nicarea+pe+Internet:+programe+de+mesaje+online,+chat,+programe+IRC&source=bl&ots
=jhAEX-
tOo5&sig=ySGzN8PppsJNdlRWZKcyRFbgjH8&hl=ru&sa=X&redir_esc=y#v=onepage&q
&f=true
20. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mesagerie_instantanee

15