RANGUL ŞI NUMEROTAREA TRENURILOR.

Pentru stabilirea priorităţii în circulaţie, fiecărui tren i se atribuie un rang, după cum
urmează:
- peste orice rang: trenuri de serviciu puse în circulaţie pentru restabilirea circulaţiei
trenurilor;
- în ordinea rangului:
a) rangul I - trenuri pentru care autoritatea de stat în transporturile feroviare( AFER)
dispune să circule în acest rang;
b) rangul II - trenuri exprese, intercity şi rapide de călători;
c) rangul III - trenuri accelerate de călători( Interregio);
d) rangul IV - trenuri de persoane( Regio);
e) rangul V - trenuri internaţionale de marfă, trenuri de marfă specializate pentru
transportul mărfurilor perisabile şi/sau vietăţilor, trenuri de mesagerie, containere şi
coletărie;
f) rangul VI - trenuri de marfă interregionale sau regionale, trenuri navete, trenuri
marşrute, trenuri cu vagoane goale;
g) rangul VII – trenuri de marfă care urmează să manevreze pe secţie (locale), trenuri
convoaie de manevră(în complexe feroviare), trenuri de serviciu, locomotive izolate;
Pentru trenurile care se pun în circulaţie pe baza ordinelor speciale rangul se stabileşte
odată cu punerea în circulaţie, în funcţie de tipul trenului.
La încrucişări şi treceri înainte au prioritate trenurile de rang superior, iar pentru acelaşi
rang trenurile internaţionale care ies din ţară şi trenurile de lung parcurs.
În cazul în care trenurile întârziate sunt de acelaşi rang, prioritatea în circulaţie se
stabileşte de către operatorul de circulaţie, cu excepţia trenurilor internaţionale, caz în care are
prioritate trenul care iese din ţară.

Numerotarea trenurilor

Numerotarea trenurilor de călători şi marfă pe reţeaua CFR se face conform

reglementărilor specifice întocmite de către administratorul infrastructurii feroviare, în acord cu
reglementările internaţionale. Sistemul de numerotare a trenurilor asigură în principal:
a) identificarea numerică a trenurilor internaționale și interne de călători și de marfă pe
întregul parcurs;
b) înlesnirea informării călătorilor pentru traficul de călători și facilitarea gestionării
electronice centralizate a traficului de călători și marfă;
c) informarea prin structura sa analitică a personalului de cale ferată asupra
caracteristicilor trenurilor;
 d) posibilitatea prelucrării electronice a datelor, furnizând un criteriu precis de
identificare în toate domeniile de activitate feroviară (circulație, rezervări de locuri, statistici
etc.).
Fiecărui tren i se atribuie un număr stabilit prin graficul de circulaţie a trenurilor. Pentru
trenurile neprevăzute în graficul de circulaţie a trenurilor, numerele se atribuie prin dispoziţia de
punere în circulaţie.
Regula generală în numerotarea trenurilor este:
a) în sensul de la Bucureşti - număr fără soţ;
b) în sensul spre Bucureşti - număr cu soţ.
În anumite cazuri, numerele trenurilor de călători şi marfă pot fi precedate de un indicativ
sau urmate de o cifră.
Numărul analitic de tren este format din maximum 5 cifre.
1. Numerotarea trenurilor de călători
Semnificația cifrelor din cadrul numărului unui tren internațional de călători este
următoarea:
- cifra unităților arată sensul de mers;

- cifra zecilor arată relația de mers;

- cifra sutelor arată categoria trenului;

- cifra miilor arată categoria trenului și caracterul permanent sau nu al trenului;

- cifra zecilor de mii arată caracterul permanent sau nu al trenului.

Pentru trenurile internaționale de călători și de marfă numărul se atribuie în cadrul
Conferințelor de coordonare și armonizare a traseelor trenurilor internaționale de călători și
marfă ale Forum Train Europe - FTE. Excepție fac trenurile internaționale de călători și marfă în
traficul de frontieră limitrof, pentru care se pot stabili de comun acord cu căile ferate din țările
vecine și alte criterii de numerotare.
Numerele care indică zonele de circulație pe baza cărora se atribuie numerele trenurilor
de călători în trafic intern sunt:
a) Zona 2 - Brașov-Curtici, prin Făgăraș;
b) Zona 3 - București-Episcopia Bihor, prin Sighișoara și Cluj-Napoca;
c) Zona 4 - Brașov-Satu Mare, prin Siculeni și Baia Mare;
d) Zona 5 - Ploiești Sud-Vicșani, prin Bacău;
e) Zona 6 - Făurei-Iași, prin Tecuci;
f) Zona 7 - București-Galați, prin Urziceni;
 g) Zona 8 - București-Constanța;
h) Zona 9 - București-Timișoara Nord, prin Roșiori Nord.
Trenurile de călători în trafic intern primesc numere pereche pe relația dus-întors în
funcție de ultima zonă de circulație parcursă în sensul fără soț. În principiu perechile de trenuri
sunt caracterizate prin numere consecutive. Toate trenurile care circulă pe aceeași relație,
începând cu ora 0.00, primesc numere în ordine crescătoare.
Trenurile de călători garnituri goale, care circulă între stația de îndrumare sau sosire a
trenului și stația de formare și pregătire tehnico-sanitară, se numerotează cu numărul trenului
precedat de litera "G".
Numărul trenului compus numai din locomotive izolate de călători va fi precedat de litera
"L".
2. Numerotarea trenurilor de marfă
Numerele alocate trenurilor de marfă indică:
a) operatorul de transport feroviar;
b) tipul trenului (trenuri de containere, trenuri navete, trenuri locale, trenuri convoaie,
trenuri de serviciu etc.);
c) circulația acestora pe una sau mai multe sucursale regionale de cale ferată.
Toate trenurile de marfă care circulă pe aceeași relație, începând cu ora 0.00, primesc
numere consecutive în ordine crescătoare.
Numărul trenului compus numai din locomotive izolate de marfă va fi precedat de litera
"L".
Numărul trenurilor de serviciu va fi precedat de litera "S".

MARCAJUL UNIFICAT A VAGOANELOR DE MARFĂ

Pe fiecare vagon de marfă sunt trecute o serie de inscripţii ( marcaje) care permit
identificarea precisă şi sigură a vagoanelor.
Marcajul unificat al vagoanelor se compune din:
- Marcajul în cifre, care permite să se ţină sub control evidenţa activităţii de transport,
pe cale electronică;
- Marcajul în litere.
Marcajul în cifre, în forma sa întreagă, se compune din 5 grupe( 12 cifre) după cum
urmează:
Grupa I-a este compusă din 2 cifre şi reprezintă regimul de schimb al vagonului.
 Regimul de schimb al vagonului indică :
- dacă vagoanele pot fi utilizate în regim internaţional( RIV) sau în trafic intern;
- dacă vagoanele aparţin sau nu unui parc de vagoane de exploatare în comun;
- dacă este un vagon al reţelei, un vagon de marfă privat sau închiriat;
- dacă este un vagon apt pentru un anumit ecartament sau diferite ecartamente.
Grupa a II-a este compusă din 2 cifre şi reprezintă ţara de provenienţă a vagonului
(parcul în care este înscris).
Ex: România ( CFR) – 53;
Polonia( PKP) – 51;
Bulga
ria( BDZ) – 52;
Ungaria (MAV) -55
Rusia( RZD) – 20
Moldova- 23
Grupa a III-a compusă din 4 cifre şi oferă informaţii despre caracteristicile constructive
ale vagonului.
Ex: de la 1479 la 1486 vagon acoperit de tip obişnuit cu cel puţin 8 orificii de aerisire;
de la 3308 la 3318 vagon platformă cu 2 osii de tip obişnuit cu ţepuşe scurte;
de la 7870 la 7965 vagon cisternă cu rezervor metalic, pentru transportul produselor
lichide sau gazoase.
Grupa a IV-a compusă din 3 cifre şi reprezintă câtimea vagonului din 1000 de vagoane
cu aceleaşi caracteristici constructive.
Grupa a V-a compusă din 1 cifră şi reprezintă cifra de autocontrol a numărului de
vagon. Cifra de autocontrol se scrie în partea dreaptă a numărului propriu-zis ( format din 11
cifre) şi este separată de acesta printr-o linie de unire. Algoritmul de calcul al cifrei de
autocontrol este următorul :
Pasul 1: se scriu primele 11 cifre ale numărului de vagon ;
Pasul 2: cifrele aflate pe poziţii impare se înmulţesc cu cifra 2 iar cifrele aflate pe poziţii
pare se înmulţesc cu cifra 1;
Pasul 3: se adună cifrele produsului ca unităţi;
Pasul 4: se scade cifra unităţilor sumei obţinute din 10 iar rezultatul reprezintă cifra de
autocontrol. Dacă suma obţinută este un număr întreg de zeciatunci cifra de autocontrol este
egală cu 0 ( zero)
 Exemplu:
Pasul 1: 3 1 5 3 3 5 5 5 1 2 1
Pasul 2 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2

Pasul 3 6 1 10 3 6 5 10 5 2 2 2 6+1+1+0+3+6+5+1+0+5+2+2+2= 34

Pasul 4 10-4 = 6 ( cifra de autocontrol a numărului) .

6
Numărul vagonului , pentru exemplul dat , este 31 53 3555 121-6.

Marcajul în litere a caracteristicilor de exploatare a vagoanelor de marfă( şi călători)

trebuie să fie realizat sub formă unificată. Marcajul literelor unificate se compune :

- dintr-o literă majusculă, numită literă de serie, caracterizând categoria( vagon platformă
R, vagon cisternă Z, vagon acoperit G, etc) şi tipul vagonului ( de tip obişnuit sau de tip special);
- din litere minuscule, numite litere caracteristice, care permit recunoaşterea calităţilor
esenţiale ale vagonului din punct de vedere al utilizării sale. Aceste litere caracteristici pot fi:
- fie cu caracter internaţional;
- fie pentru societatea feroviară care doreşte să le utilizeze, cu caracter intern.

Literele caracteristice sunt înscirse pe vagon în ordine alfabetică.

Exemplu:

- vagon Ks este vagon platformă, de tip obişnuit, pe două osii, cu pereţi rabatabili şi
ţepuşe scurte, destinat pentru transportul de mărfuri lungi şi voluminoase.
- Vagon Rgs, este vagon platformă, pe boghiuri, de tip obişnuit, cu pereţi frontali
rabatabili şi ţepuşe, amenajat pentru transportul de containere.

!! De menţionat că între marcajul unificat al vagonului în cifre şi marcajul în litere există

o corepondenţă.