Cuprins

lntroducere in ,,Arimalele din mare" 9

ro'
Viafa in mare I O
Lumea planctonului l2
Bureti, anemone gi meduze l4
Lumea molu;telor l6
h.,
Viafa pe o plaja nisipoasi l8
,,.1..,
,:

Sepii gi caracatife 20
Crustacee 22
Stele-de-mare, arici gi viermi 24
( *j, Via{a pe un
firm stAncos 26
Raiele gi pettii-fieristriu 28
Rechinii 30
Lumea murenelor 32
$';',
Viafa intr-un recif de coral i 34
Jepoti 9i otrivitori 36
Somonul de Pacific 38
Bancuri argintii de petti 40
t, Viafa intr-o mangrovi 42
Pettii de mare adAncime 44
PeSti rapizi 46
Celuti-de-mare si ace-de-lltare 48
{' $l' viafa int r-ofumaroli 50
Lumea calcanilor 52
Minunile din adincuri 54

Glosar de cuvinte-cheie 56
# lndex 58
 lrurnoDucERr iru

,rAnimaIeIe
din mare))
Supt"fafa planetei noastre este acoperiti in
mare misuri de ?p€, iar in ape locuiesc multe
viefuitoare minunate: de-a lungul plajelor existi
molugte gi crabi; in api triiesc homari cu fepi,
ciudifenii cu opt picioare lungi 9i pegti cu aripi.
Viafa a inceput in apele sirate, cu milioane de ani in urmi.
Toate stratele oceanului sunt locuite, chiar 9i cele mai adAnci
locuri, in care omul nu poate ajunge. Se poate ca in adAncuri
si existe viefuitoare misterioase, pe care noi inci nu
le-am descoperit.
 AruIMALELE DIN MARE

A
Viilta )
rn mare
Apele mirilor acoperi doui
treimi din suprafata PimAntului.
Marea reprezinti casa multor
viefuitoare. in mare triiesc cet
pufin 14.000 de specii de petti ;i
160.000 de specii de nevertebrate,
printre care crabi, midii, stele-de-
mare ;i altele.
*'
REcTFE DE CoRALT
Cu miliarde de ani in urmi, viafa a inceput Recifele de corali sunt habitate subacvatice,
in mare. Meduzele gi burefii au fost printre pline cu milioane de pe;ti si alte vietuitoare
primele viefuitoare ale mirii - au apirut marine. Recifele sunt formate din scheletele
unor animale, anume polipii de coral, care
cu circa 7OO milioane de ani in urmi.
sunt inrudite cu anemonele-de-
S-au dezvoltat apoi animalele cu cochilie, mare. Coralii traiesc in ape
precum trilobi{ii. Acestea triiau pe fundul calde, putin adAnci, de
exem plu in Ocean u I I nd ian
mirii cu circa 500 milioane de ani in urmi.
v aa

si in Marea Rosie.
Astizi, oamenii de ttiin{i impart marea in
diverse zone, in funcfie de adincimea apei.
Fiecare zoni rep rezinti ciminul anumitor
specii de animale.
Coral colorat ;i pegti
din Marea Rosie

Segmente,
fiecare cu cite
o pereche
de picioare
articu late
(sub cochilie)

Corpul moale
al trilobitului
era protejat de o
carapace groasd
Tiilobit
 vlnrn iru Mane
f' ZINA LUMINATA
Primii 1 50 de metri din adAncimea marii Planctonul reprezinti
reprezinta zona luminati. Este cea mai calda plante 9i animale
si mai Iuminoasa parte a marii. Asemeni microscopice care
plantelor pe pamant, planctonul de aici se triiesc in zona
foloseste de lumina soarelui pentru a produce luminoasi
hrana. Pe de alta par1e, planctonul asiguri
hrana pentru multe animale.

Baracudd

Testoasd verde
(Marele alb)

ZONA Viafa in cele trei

LUMINATA zone ale mirii

$arpe-de-mare
*'
n

ZINA CnEPUscULARA
La o adAncime mai mare de
Pe;te-cu-vele
Ton cu aripioard albastrd 200 de metri, lumina
incepe sa paleasci si sub
1 .000 de metri este
intuneric. Partea de Ia
m ijloc este n u m iti zona
Peste-lanternd
crepusculara. Cu cAt
ZONA adAncimea este mai mare,
C RE PUSCU LARA cu atat scad varietatea si

Nautilus
c
-7
ZoNA iruruNEcArA
numarul animalelor.

in cele mai addnci parti ale mirii,

este intuneric complet si apa este
rece, in jur de OoC. in ciuda
acestui fapt , zona intunecata este
locuita de cAtiva pesti si de alte
vietuitoare. Pentru a supravietui,
acestia se vaneazi unul pe altul si
manAncd orice rest de mancare ce
se scufunda din apele de
deasu p ra.

ZONA
iruruNECATA r- r:-----
--r --r -- - - - - -
rl

cAurA gt DEscoPERA
/

i
PLANETA PAMANT: pp. 28-29
PLANTELE: pp. 12-13
L---------------r-----

l. Fun dul mdrii

 AIvIMALELE DIN MARE

lumea planetonului
'/)- Miliarde de plante gi animale
{=ft Larvi de meduzi,
microscopice plutesc in derivi in apele un plancton animal
de suprafafe ale mirilor gi oceanelor.
Ele poarti numele de plancton. Aceste
plante gi animale sunt foarte importante
pentru viafa subacvatici, deoarece ele
sunt Ia baza lan{ului trofic marin. l:
"b
Planctonul vegetal reprezinti hrana pentru ..t,
ll
planctonul animdl, care, la rAndul siu, este r"
'rt'
,
mAncat de viefuitoarele mai mari ale T

-3

mirii. Multe animale marine depind

de plancton pentru hrana lor. Larvi de crab

e
a

sau crabtAnir

7
PmrucroNUL AtruMAL
Unele vietuitoare marine, inclusiv crabii,
unii pesti si agrisele-de-mare, isi incep viata
ca plancton animal. Sunt niste Iarve, care
aratd foarte diferit de exemplarele adulte. t I

Alte vietuitoare, precum copepodele, I

riman sub formi de plancton toati viata. ,

Pegtii mici au ochi

Pegtii tineri se hrdnesc mari pentru a se pazi
cu plancton animal de pradatori
Agrigele-de-mare,
un plancton animal

;:.{ +n
f
f'
Larvi de pette, un tip
de plancton animal
 LUMEA PmTcToNUTUI

\-,\
is) VIATA MICRoSCoPICA
\\\ Luafi niqte apd de mare intr-un
borcan sau intr-o gdleatd. S-ar
putea sd vede[i cu ochiul liber
planctonul , cz pe niqte petice
colorate. Pentru o vedere mai
bund, plasa[i cAteva picdturi de
apd pe o pldcutd qi studia[i-le la
microscop.

Fotosili u n
microscop pentru
a vedea ptanctonul
DrN PmrucroN Plancton vegetal
Planctonul vegetal este format
"lrANrELE
din organisme unicelulare. Milioane
de tone de plancton cresc in fiecare
an. Acesta este numit,,iarba mirii",
rep rezentand hrana multor animale.
Planctonul vegetal foloseste lumina
soarelui pentru fotosintezi.
"f

,j, 't '

'r".- hr:'t*i*
*ffi'
-tPc-
DATE ULUIT()ART
* Unele tipuri de dinoflagelate,
Planctonul unicelular mici ptante din ptanctoh, €mani
pI ute5te, im bi nAnd u-se lumini. Daci o barci sau un
I
f- intr- u n lant animal marin tulburi noaptea
suprafala netedi a apei, s€ vid
I
I

Antenele lungi ii servesc d inof [agetatele stritucind in

copepodului la cdutarea hranei ?ntuneric.
\
\
*4-" qp **.1. *{ -'{ \
*{" -'{+*t'* \

copepodul, u'l *gr\

*
mic crustaceu {F.*
'*
t
a
i

:f v MAwAwcA Snu
MAtrtcAT
Vn Fr
Dinoflagelatele strilucesc in intuneric

Planctonul animal, cum ar _a-r

r r r r r-r rrrrrrrr-rrr-i

fi vierm i i-sageatd, manancd bnurA sr DEscoPERA I

vietuitoare mai mici sau plancton CORPUL UMAN: pp. 12-13
MARILT INVENTII: pp. 44-45
vegetal. Cele mai multe animale
marine devin hrana pentru altele. Vierme sigeati L-------rr--------r---
 AruIMALELE DIN MARE

Burefi, anemone
gi melluue
&Buretii se numire printre cele mai
simple animale. Corpul unui burete este
plin de mici pori, ca o siti. Buretele
absoarbe apa gi, odati cu €Er, substanfele
nutritive. Apoi elimini apa. Anemonele-
de-lnare gi meduzele au tentacule
infepitoare gi corpul ca un sac sau ca un
tub. EIe apar{in unui grup de animale care
include coralii li fregatele portugheze.

Cosul-cu-flori al lui
-'---"'- '
Venus
c-:
'MULTI
Mii Oe
BURETI
tipuri de bureti se afla atat in
apele mici cAt si in cele adAnci. Unii sunt
,* {'.
m ici si rotu nzi. Altii su nt ca n iste vaze
{'
inalte. Buretele,,Cos-cu-flori al lui Venus"
I
are un schelet cu o suprafatd tare.
t- L
/, t,t

-'' t. i

' r'-

Scheletul aratd ca ;i
cum ar fi facut din sticla
Burete-
de-baie Corp moale
Cre;te
pe fundul
marii

Burete
tubular
 BuRETI, DUZE

f TTNTACULE
Tentaculele
sunt ,,in gardd"
PApUREA DE AxTMALE
ir.rlrnAroARE
rfle monele-de-mare se Gorgoniile pot ardta ca niqte
rrind de pietre, folosind mici cop5cei. I)eseori trdiesc
I substanla lipicioasi. in grupuri, pe fundul
marll, ca o
-poi isi unduiesc in apa
micd pddure
:e ntacu lele otrdvitoare.
subacvaticd.
Daci un pegte trece pe
,angi ea, anemona i5i
:ntinde tentaculele, care il
inteapa ;i il omoari 5i apoi
Anemoni-de-mare Tentaculele Gorgoniile sunt
il imping in gura anemonei.
nt retrase
su inrudite cu coralii

%ELATTNA iruorAroARE
Meduzele au corpuri transparente, in formd
de clopot. inoati luand apd in clopot si apoi
impingand-o din nou afard. Acest lucru
impinge med uza inainte. Unele meduze
inoatd in grupuri, denumite bancuri. Fregata
portugheza captureaz6, peStii si alte prdzi cu
puternicele sale tentacu le intepitoare.

Fregata
Banc de meduze
portughezi

Tentacule mortale, unele

mdsurAnd pAna la 50 m, avAnd
rt$' le intepatoare speci al e.
DATE ULUIT()ARE t i---
t
t
cel u

* Pegtii-arlechin se ascund
de dugmani printre tentaculete
otrivitoare ale anemonei-de-
Fir fin, ghimpat,
mare. Acegti pegti nu sunt Celule in(epitoare
care contine otravi
inlepati deoarece corpuri[e in interiorul celulei
lor sunt acoperite de o peticuLi fM
NP-
speciali.
Celula inlepdtoare
scoate firul pentru
a otrdvi prada

t' Prada atinge cAUTA $l DESCOPERA

!
I CORPUL UMAN: pp. 16-17
t celulele
tNsEcTE $l pAlnru.lENt: pp.42-43
intepatoare
Peste-arlechin si anemoni-de-mare 1--rrrr-----r---rrrrrr

+ffi*
 AruIMALELE DIN MARE

lumea molu$telor
Melcul -de-mare purpu ri u
&Plajele sunt pline cu cochilii goale. sta agatat de pluta de bule,
in asteptarea hranei
Multe dintre acestea au fost, odinioari,
case ale viefuitoarelor marine cu corpuri Bulele sunt fdcute
moi, denumite molugte, printre care se din cleiul produs de
corpul melcului
numiri scoicile, stridiile, midiile 9i melcii-
de-rnare. in timp, aceste molugte folosesc
o substanfe calcaroasi, care se afli in apa
de mare, pentru a-ti construi cochiliile care
e 7
PlunND PE Bulr
Melcu l-de-mare purpuriu traie;te
le ajuti si se protejeze de dutmani. in apropierea suprafetei marii. Nu
Limacgii de mar€, sepiile gi caracati{ele poate inota, asa ci, pentru a putea
pluti realizeazl, o pluta din sute de
sunt gi ele molugte, dar nu au cochilii. bule pe care le sufla si le uneSte.
Daci se desprinde de pluti, melcul
se scufundi pe fundul marii si moare.

4ocHrlu DuBLE snu srrvtPlE

Unele moluSte, precum scoicile au
doui cochilii, unite de o tAtAni. Sunt
numite bivalve. Altele, precum melcii
si melcii-de-mare au doar o cochilie.
Ele se numesc gasteropode.
Venus, ur1
bivalv tipic Scoicd inchizAndu gi,cele doud
I
jumdtdli ale cochil'idi " I
Jetul de apd
n Sifoane sau tuburi fmpin ge scoica
pentru filtrarea hranei inapo i

Scorcr Can p,,APLAUD L))

lJnele scoici se pot migca repede
atunci c0nd fug de duqmani, precum
stelele-de-mare. iqi deschid cochiliile
pentru a trage apd in interior, apoi le
inchid pentru a scoate apa. Astfel se
pot deplasa, prin apd, pentru a nu fi
,/
Datoritd ,,piciorului" pri nse.
. -_;.
musculos, molustele
Me I cu I p."ini i ;l-.:L.;,S
eu ro se pot deplasa
un gastropod tipic

'-u$
 LUMEA MoLU$rELqR

DATT ULUIT()ARE
f Cea mai mare cochitie
aparline tridacnei. Unele
cochitii de tridacne
sunt mai late de 1
metru gi c6ntiresc
un sfert de ton5.
Melc-de-mare
Tridacni gi
scuf u nditor

Cuu Cne$rE o PrRLA

E 4
I
O mici piatri sau
un fir de nisip iritant
se prinde in interiorul
cochiliei stridiei.

n Pentru a-ti proteja

E
L corpul moale,
stridia acopera piatra
cu sidef de pe
marginea cochiliei sale.

a Dupi un an sau
Melcul-de-mare
\, mai mult, se
formeaza in interiorul
Pe mdsurd ce melcul cregte, manAncd mici animale stridiei o perli netedi,
isi constru ie5te alte sectiu n i in marine, precLtm rotunda ti nu mai
cochilia sa curbata meduze exista nicio iritatie.

Cochilie de stridie
deschisi, cu perli

-r-,- rrri

{";;;- ;;; c o PER A i

INSECTE $l PAIANJENI: pp. 54-55
$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 30-31
 AIvIMALELE DIN MARE

viilt? pe 0 nlali ?1nr,

Crab ii
cnnr LocutEsc PE JAnrvr
apartin u n u i gru p de an imale cu crusti
tare, denumite crustacee. Unii crabi traiesc
in ape adinci, dar altii traiesc pe larmurile
nisipoase, unde cauta hrani, cum ar fi

&",,::T::::
ti coboare de-a lungul malului.
molustele. Daca se afla in pericol, crabii se
ascund in vizuina din nisip. CAnd se afla in
vizuina sa, crabul mascat poate respira
printr-un tub Iung facut din antenele sale.

Aceste valuri schimbitoare Pot

cau za probleme viefuitoarelor AIga marind
de Ia malul merii. La reflux,
unele dintre ele au nevoie de Cochilie goald,
aruncata pe plaja
un loc umed pentru a se ascunde la flux
\
ca si nu se usuce. Altele trebuie
si se adaposteasci pentru a nu fi
luate de flux.
O plaja nisipoasi poate pirea goali, dar
multe viefuitoare mici se gesesc chiar la
suprafa{a nisipului. Printre acest€El, viermi,
Viermele-
molu;te, crabi ;i chiar petti care sapd. ' de-nisip in
Cind apa se retrage, micii fipari-de-nisip vizuina sa

se ingroapi in nisip. Ei stau in vizuinile lor

pini cind apa crette din nou.

a'i2>'

I
,l'

I
t,t
lr
I .''
/
Viermele-de-nisip
aduna mAncare in
tentacule Viermele panglicd rogie
la I 5 cm
creste pAna

f
7
SApAToRUL TEPos
Ariciul in forma de inima este un tip de arici-
de-mare. Se foloseste de tepii sai lati pentru a
sapa in nisip in ciutarea hranei. Se hraneste
-'--1
. ;-_-._1:;-,+ -
cu mici bucali de plante si animale.

"{
 VIATA PE o Pm.lA NlsrPoASA

Pg PreJA
Fluxul aduce multe lucruri fascinante pe plajd.
Cautd qi tu molugte, scoici, coji \rv \r'-ffi
oud de
de \"Lt*
la rechini gi calcani, denumite
,,pogetele sirenelor", qi crabi mor[i. W
Nu uita - doar cochiliile goale pot dffi
fi adunate.
Ciutali cochitii 9i coji
de oui pe plaj5.

*7
MoLUsrE inrcRoPATE
Multe scoici si alte molugte se ascund chiar
sub su prafata n isipoasi. Cand vine fluxu l,
acestea imping in sus un tub, trag apa si se
hrdnesc cu mici resturi, pe care le filtreazi
apd. o scoici, de exemplu scoica sot"n, ,ldin
poate ascunde in nisip mai repede decdt ar ', VIfnml SApAfOnl
groapi. Viermii panglici, viermii zimtati si
-ltffi*i. sdpa un om aceea5i
viermii-de-nisip se ascund toti in vizuini
-- 4'ru" Melc-de-m?re
din nisip. Viermii-de-nisip lasa mici
spirale de nisip, pe plaja, la capatul
-^<a comun in cautarea vizuinii lor in formi de U. Viermii-oiuni

--l;g
vierme-de-nisip
la caodtul
vizuiniisale -. .=_ _
V*-\ ,;;;;i;;;:;"''" IJiill,llJilJ,.i.illlJrl;''ilJTi l'lil
V"1d;'rrf;r' prinse unul de altul cu mucus gras.
,$&ffi,
ok;#H
*+*-"*i#'
l;-:'u
viata animalelor
creald se pe un lirm nisipos goarece-de-mare,
ttlraltcrLc Lu plancton
e cu PtattLLUIt Talinq .tp,Et.r,^,,x
ca...iaq Telina tio de vierme
un tiP
lU,l scoica are doud utn

i,li
ij o,I I :?::: ':y.:iT':!
pentru a respira 5i pentru .- |
I

i $r
l li, -)l L'
/* 'rfth a fittramlncarea
,,
{{
'd
i'l
\
'Ju(* l. iX -.rii'
ti
r
t
,t
'l .
i', 'tfii$
r/ . A.i
r i,Fu -\
f\ it $
l \o
ii
a:.
f
x
-'{-
P!
#H
t; *,il
$": l r.
I$
a i r1

{r l.Li

Vierme panglicd

terme paun
Ariciul-de-mare
in forma de r r r r r r r rr r r- r-- rr!
inima are tuburi 'cnuTA SI DEscoPERA
_a - - - - -

I
lu ngi pentru
Scoica Solen, PASARILE: pp. 18-19
h rand PLANETA PAMATr: p.29
cu forma unui
brici cu corpul segmentat in nisip, o scoicd
 ATIMALELE DIN !V[ e

Sepii qi caraeatife Caracatila reactioneazd repede

&Sepiile, caracatifele 9i calmarii sunt

pentru a-9i proteja
molugte, dar nu au cochilii
corpurile moi in formi de sac. Toate au opt
brafe lungi, insi sepiile gi calmarii au gi o
pereche de tentacule, pe care Ie folosesc
pentru a apuca prada. Caracati(ele
au o vedere excelenti ti un creier
mare. Sunt considerate a fi cele
mai inteligente dintre animalele
nevertebrate. 'n,,,

Banc de sepii

c7
SrPrE RnprDA
Sepiile calatoresc deseori in grupuri,
den um ite bancu ri. Sep iile pot inota
in mici zvdcniri, cu o viteza de pana
la 32 km/h. Apa este trasi in
interiorul corpului, apoi impro;cati
afari printr-u n tu b d in apropierea
gAtu lu i. Acest fapt propu lseazd
sepia prin apa.
PAlnia' direclioneazd
apa impro5cata pentru
a lansa caracatita inapoi
%RoPIroRI cu CTRNEALA
Caracatitele improatci nori groti de cerneali
maronie sau neagra pentru a-ti deruta adversarii.
Aceasta Ie da timp pentru a disparea rapid.
Cerneala provine dintr-o pungi, sau sac special,
de pe corpul caracatitei. Sepiile si calmarii
produc de asemenea cerneali.

e#s$
 SePn gr CnnAcATTTE

Caracatifi apirAndu-se
de un rechin CIUUFLAJUL Snprpr
Pentru a se zrscunde de duErnani,
Rechinul vAndtor
sepia iEi schimbd culoarea. F-ace
esfe orbit de cerneala
si se indeparteaza
asta schimtrAnd dimensi uneer
pllngilrlr colorate de pe pielea
sa pelltru a semdna cu fundalul.
Calnarul iqi schirnt-rd culoerreer Ei
pentru a-$i aurenin[a du;manii.

Fiind ameninfat, mascutuI de sepie se

umpLe de pete

*
' vrATA ir.rrR-o CocH
DATE ULUITOARE
* Caracati[a australiani cu inele
atbastre are doar 15 cm lungime,
dar mugc;tura sa este mortatS. Ea
poate omori un om in cinci minute.
r Lr E
Nautitrl este o ruda a sepiei si a
caracatitei, dar locuieste intr-o
cochilie. Pe masura ce nautilul creste,
construieste noi incaperi la cochilie.
Nautilul traieste in cea mai noua si
cea mai mare incapere. Celelalte sunt
umplute cu gaze si lichide care ridica
nautilu I de pe fu nd u I marii .

Bra{ele pot fi folosite

pentru a se tAri pe
fundul marii

PAnd la 90 de tentacule
de pe capul nautilului
sunt gata sa insface
prada "_€H
_-r#*
,w
Nautilus
care
inoati

r r r rl
- -------r- - -- - -

cAurA gr DEscoPERA
/-r :-
!
IN$H#TH {il PAIANJHhiI: pp. 54-55
iI ffiHpTrrH $r AffiHHrHhil: pp. 16-17, 44-45
L---------------r------
 AruIMALELE DIN MARE

0rustacee Languste mergAnd

de-a lungul fundului
mirii
&Homarii, crabii, crevetii ;i
ciripedele apar{in grupului de
nevertebrate cunoscute ca 9i
crustacee. Cele mai multe au cochilii
tari, picioare articulate pentru a
merge gi pentru a inota li doui
perechi de antene pe capete. Triiesc
in mare gi pe Frm. Crabii ;i homarii
se folosesc de ghearele sau clegtii
Picioare
lor mari gi ascufiti pentru a apuca articulate
mAncarea gi pentru a se apira.

f' SrR DE LnruGUsrE

fa sfArsitut verii, mii de tanguste incep
o calitorie pe fundul marii. Calatoresc
de pe larmurile Oceanului Atlantic ale
Americii de Nord pentru a petrece
iarna in apele calde ale Caraibelor.
Se folosesc de antene pentru a pastra
contactu I cu langusta d in fata.

Guvid cu un crevete orb

*'
IMPARTTND Vr ZLINA
Crevetele orb isi imparte vizuina
cu un peste mic, numit guvid.
Crevetele sapa o vizuind, unde isi
gasesc amandoi adipost. Cuvidul
ajuta crevetele ave rtizdndu-l cand
se apropie pericolul.

,r{
 CnUSTACEE

Langusta poate
merge pAna la
CTRIPEDE
l5kmpezi Spre deosebire de alte crustacee,
ciripedele nu se miqcd. trle se
PAnd Ia 60 de languste prind de o suprafatd tare,
l ,!t calatoresc impreuna
intr-un singur sir
precum o piatrd sau o
barcd. Apoi igi pun bra[ele
penate intr-o deschi zlaturd
din vArful cochiliei pentru , F"7 \ Cochitie
a filtra hrana din apd.
Ciriped atagat de o suprafati tare

Antend lungd
si sensibilA

'-----'
DATE ULUIT()ART
* Crabut piianjen uriag
japonez are 3,5 m atunci c6nd
este mSsurat de-a lungut
ctegtitor sii frontali - aproape
de doui ori mai mult decit
anvergura braletor unui copi[.

Bucdli de alge gi
de bureti ascund
Langusta pipdie
pagurul spongios drumul cu antenele
de dusmani
Anemona-de-mare
s-a prins de cochilie

ExrRA PnorEcnE
Unii crabi se protejeazd impotriva
Pagur spongios
pridatorilor in moduri neobisnuite.
Pagu rii, care au coch ilii moi, se
folosesc de cochiliile goale sau
de alte vietuitoare marine, precum r-ri

melcul-de-mare sau scoicile, pentru

proteclie. Pagurii spongiosi folosesc
{";;;--r-,-;;; c o P E i-l
C0MUNICATIILE: pp. 34-35
R

bucdti de burete 5i de alge pe post Pagur INSECTE $l PAnru"lENl: pp. 54-55

de cam uflaj. L-------rrrr-r--r-----

?23
 AruIMALELE DIN MARE

Stele-de-illare,
o o a o O

arr0t $t Yrermr DATE ULUITOART

* Unele stele-de-mare au
&sr"lete {epoase de mare gi
aricii-de-mare aparfin unui grup
ochi ta capetete bratetor.

* Steaua ftoarea-soarelui
denumit echinoderme. Jepii lor este una dintre cele mai mari
stele-de-mare. M;soari circa
ascutiti ii protejeazd, de dutmani. 132 cm de [a un capit [a a[tut.
Au sute de tuburi mici, ca nigte
picioar€, pe care le folosesc pentru a
Gura mare se afld
se tAri pe fundul mirii. De asemened, in centrul corpului
in mare triiesc multe tipuri de viermi.
Unii sunt buni inotitori, in timp ce Stea-de-mare
altii i;i petrec vie{ile in vizuini. atacind o scoici

Steaua-de-mare igi
strAnge stomacul in
cochilie si digera
carnea scotctr

SA Vrz SIELE
Steaua-de-mare are u n corp central, cu
cinci sau mai m u lte brate in ju ru I Iu i. Daci .l?.jt*'\
(,- -. {$
'<I4'
-A
un brat este rupt, stelei-de-mare ii va cre;te Sl
-#l*'
altul in cAteva saptamani. Stelele-de-mare it*d
se hrinesc cu moluste si corali.

,-$
 SrELE-DE-MARE, Amcr.',glVtERMt

Cleste
Ventuzd
ApIRARE LTPICIoASA
Castravetele-de-mare nu este o plan - este
')l
td,
inrudit cu stelele-de-mare gi cu aricii-de-
Tep mare. Se apdrd aruncdnd o plasd de fire
lipicioase. Cdt timp atacatorul se
desc0l ceqte, castravetel e-de-mare
Tepi asculili se indepdrteazS, pe picioarele iH_;
cu ventuze si
sale tubulare.
clesti printre ei

Castravetele-

f
7
CocHILrr cu Trpr
de-mare se
caliri
pietre cu
pe

ajutorul . :
Aricii-de-mare ur.i .o.h ilii tari, rotunde, micitor .,q *t
acoperite de tepi ascutiti, otrivitori. i;i folosesc ventuze S"'g1

lepii ca arme de apirare. Unii arici Ie folosesc

si pentru a sipa vizuini in nisip. Ventuzele si
clestii sunt folositi pentru a apuca prada.

Viermii
Tepi asculili *' evantai
VIERMIT-DE-MARE ancorati de
Bralele lungi, Vierm ii-de-mare au d iverse fundul mirii
puternice se infasoard stiluri de viata. Viermii evantai
in jurul scoicii i;i unduiesc tentaculele ca ni5te pene
pentru a se hrani. Viermele-de-foc
Ventuzele de Ia capdtul f
picioarelor, in forma de este un vAnitor activ, acoperit cu *
mici tuburi, forteazd fi bre intepitoare. $oarecele-de-mare
cochilia scoicii sd se se ascunde in mAlul sau in nisipul de
deschida pe fundul marii.

Scoicd prinsd
de o stea-de-mare

Vierme-de-foc

intepatoare

Corp acoperit
cu un par fin $oarece-de-mare
r: r r r rr r r r r r r r r r r rl
- - -

cAUrA gr DEscoPenA
/-r

I
CORPUL UMAN: pp. 28-29
tN$EcTE $t pAnru;ENl: pp. 54-55
L---rrrrrr-r----r--rr-
 AruIMALELE DIN MARE

Viilta
) no un {IvTMALE cnnr sE LrpEsc DE Rocr
Atat foladele cAt si midiile sunt moluste, dar
sfflnoos
&tilrff
.#.," au moduri diferite de a se proteja pentru a
nu fi luate de valuri. O foladi sapa intr-o
piatra moale cu ajutorul cochiliei sale tari si
i;i face o vizuina. Midia se prinde de piatra
ffi'Animalete care triiesc pe cu n iste fire su btiri realizate d in flu idele d in
corpu I siu.
un firm stincos trebuie si
supraviefuiasci in conditii dificile.
O foladi care se
Cind vine fluxul, valurile le lovesc ascunde intr-o
vizuini a brizdat
gi ele risce se fie tirAte in mare suprafata rocii
sau tzbite de stanci. Unele animale,
AIge plutitoare
dar 9i plante precum algele, se sau alge marine
ca{iri pe roci. Altele se adapostesc Melci-de-mare
in lantu ite

in ochiuri de ape.

Patelele gi alte organisme se agafi de roci

ffi#
gi de alte suprafefe folosindu-se de ventuze.
s
Piciorul unei patele rep rezinti o ventuzi ''.. , ..
.if'

puternici - odati prinsi de o piatri, nici

fo(a valurilor nu o poate indepirta. Dar
aceste molu;te se pot dezlipi ;i deplasa
de-a lungul {irmului in ciutarea hranei.

Arici-verde-de-mare

;\*ffi*
bi
Crevelii se

c
cam uf leaza
ll

in peisaj

'ANIMALE RnprDE
Ventuza melcului Datorita picioarelor articu Iate, crustaceele
turtit se afli Ia precu m crabii sau crevetele su nt mai mobile
baza corpului decat molustele. Acestia se pot misca foarte
lncerca{i si apisafi ventuze
siu repede pentru a prinde hrana sau pentru a se
de cauciuc pe sticli ca si vedeti
cum funclioneazi ventuzele ascunde. Crustaceele sunt,,gunoierii"
animalelor bazin u lu i, deoarece mananca orice rimasite
ale animalelor moarte sau ale plantelor.
 VIATA PE uN JAnrvl SrArucos

CnUSTACEE MIcT
Babuqtele-de-mare sau
ocheanele sunt crustacee mici.
trle locuiesc in partea
superioard a fdrmului unde iqi
cautd hrana Ei se addpostesc in
alge pentru a-qi pdstra
cor'urile umede
?:lxrrri

Melc turtit

Crustacee pe o piatri
lr
l

.-.--__-**-._-_ l

Algele brune au o
su prafala tare, pi eloasd,
care le ajuta sa nu se usuce

Guvid de piatrd care

se ascunde printre alge
':

c
Ai,n6mond-de-mare :

7
Prsnr DINTR-UN
i-:5* Bnivc DE PrnrRA
, sr{pPi"ts' , -l Melg-de-mare
- .

Crapiturile din pietre sunt

ascunzatori ideale pentru
pestii ici, precu m guvizii.
m
Pestii se ascund de pridatori
si printre algele marine.

Guvid de piatrd

Crab cu
clesti mari

Stea-de-mare 'cnurA -------------r-r--r-r-i

pe cale sa se $l DEscoPERA
18-19 i
hrdneascd cu midii PLANETn pArrnArur: pp. /
I PLANTELE: p. 19
I
Viafa intr-un banc L-------r--r-rrr-rr---

?2r
 AruIMALELE DIN MARE
Baiele $i
pe$tii-fierilstriu
&C"l mai multi petti au scheletut
format din oase, insi raiele gi pettii-
fieristriu au schelete elastice din
cartilaje sau din zgdrciuri . Raiele gi
pettii-fieristriu nu arati ca ceilalti
petti, avAnd cozi lungi 9i ascutite,
corpuri plate ;i aripioare ca aripile
pisirilor. Triiesc in apropiere de fundul
mirii, acolo unde forma lor plati;i culorile
maro-cenuliu Ie ajuti si se camufleze.
CEnCASELE, OUALOR
lJnele specii de raie iqi depun
f UcrcASuL cu
oudle in niqte ,,cutiu[e", numite
,rpogetele sirenelor", pentru a le
proteja. Tepii din capete anc oreazd,
carcasele de pietre sau de algele
din apa putin adAncd. Oudle se
deschid dupd cdteva luni.
,,Cutiu!5" cu oui ancorati de alge
,t{
DATT ULUITOARE
* Diavotii-de-mare fac
uneori satturi din api 9i
ptutesc prin aer.
* Diavotut-de-Pacific I
c6ntiregte 1.600 kg, mai
mutt dec6t 25 de persoane
i
+
[a un [ec.
t
Borul AscuTrr
Pestele-fierdstriu are un corp mai rotunjit
decAt celelalte raie 5i un bot Iung ca un
ferdstrdu. Un sir de dinti ascutiti se afla
de o parte si de alta de-a Iungul botului.
PeStele-fieristrau inoati prin bancul de
pesti risucind u-ti ferdstrau I d intr-o parte
in alta pentru a speria sau a vAna.
 '"+..*ryqu*c*frg*"**.

Aripioarele plate se
unduiesc ca niste aripi de Drnvolr I-DE-MARE U nrASr
pasare pentru a ,,zbura" Diavolii-de-mare au o dimensiune
prin ape ".*,.*k***. incredibila de B m - aproape cAt
latimea unui deltaplan. Sunt cele
Diavol-de-mare mai mari raie. Ei inoatd incet si
gratios, batand din,,aripile" imense.

Fe-

tTir_;T

t,

taie prada ca un Doud clape"sau"Wll

fe rastrdu ale aripioarelor, ies in
eviden{a de pe cap
e7 Pielea este ca
Prsrcr-DE-MARE 5r Rnrr ElEcrRIcE
Pentru a se apara, pisica-de-mare are un spin 5mirghelul 5i
nu are solzi
la jumatatea cozii. Pestele electric iti invinge
dutmanii :i i;i doboara prada prin Diavol-de-mare gigant
intermediul unui toc electric, care este atit
de puternic, incdt ar putea rini un om.
Branhiile stau deschise
Spinul care inteapd, direct spre afard. Calcanii
folosit pentru apdrare nu au operculi la branhii

-|I
/-----r------rrrrr---r

cAurA $r DEscoPERA I
COHPUL UMAN: p. 53
gnrNTA iru .lunuL NosrRU: pp. 36-37
L----r--r-r--
----r----

Pisica-de-mare

?2s
 AruIMALELE DIN MARE

Bechinii
& Aremeni raielor; rechinii au Focd prinsd in gura
rech in u lu i
scheletul format din cartilaje, nu din
oase. Corpul aerodinamic al rechinului
este acoperit de solzi ascufiti ca nigte
dintisori minusculi. Nu toti rechinii sunt
vAnitori fiorogi gi rapizi. Unii zac pe
jumitate ingropafi pe fundul mirii,
urmirind prada. Alfii filtre azd,
planctonul din ape.

??^ruAroRUL ilvFoMErAr
Marele rechin alb creSte pana la 6,5m si
este un vdnator inrait. Se foloseSte de
simtul sdu olfactiv excelent pentru a-5i
detecta prada de pesti si foci. Foarte rar
ataci oameni, in ciuda reputatiei sale de
mAncator de oamen i
"
,, .

Coada puternicd
MU$CATURA ghideaza rechinul
prin apa
ZonAVANA
Micul rechin-cufitag are un qir
circular de din(i, cu care taie
bucd[i de carne din al[i peqti.

c
7 GIcANTUL BI.Atrtp
baleni este cel
Rech in u I
mai mare peste din mare,
crescind mai bine de 15 metri
- aproape Ia fel de lung cat
patru matini. Un gigant bland,
Rechinu[-cu!itag, vizut de imensu I rech in baleni se
dedesubt, pentru a-i observa gura hrane;te doar cu plancton
animal minuscul. Rechin baleni
 RecHrNn

Fdlcile sunt conturate de ;iruri

de d inti ascuf if i - circa 2 50 in
total
DATE ULUIT()ARE
* Rechinut pitic este cet mai mic
rechin din lume. Aduttii misoari
doar 25 cm - aproximativ
cit aceasti carte.

4^p irrr FoRMA DE CrocAN

Rechinul ciocan are o nara ;i un ochi
pe fiecare parte a capului sdu de
formi ciudatd. i;i balanseazi capul
dintr-o parte in alta, folosindu-si
mirosul pentru a-ti gasi prada.

Corpul aerodinamic
ii permite rechinului sa
se mi5te rapid si sa isi ia
prada prin surprindere.
Aripioara mare de pe
spate mentine rechinul
Marele alb drept in apa ,j.ja

prinzAnd o foci

Capul in formd de ciocan

rechinul sd vada
mai bine

CAte un ochi ;i cite

Rechin o nard sunt situate
de fiecare parte a
capului in forma
de ciocan
r:--rrrrrrrrrr rrrrr-l

cAurA $t DEscoPERA
/-r
:
DINOZAURII: pp. 25, 27, 29
CORPUL UMAN: p. 40
L---------------------

?3,
 AruIMALELE DIN MARE

Lumea murenelor
'/)- Murenele sunt petti tungi ;i subtiri
+fl
care triiesc in miri gi oceane din toati
lumea. Cele mai multe tipuri de murene
au pielea lipicioasi, feri solzi, gi
Fdlcile lungi
majoritatea nu au aripioare. Unele in5facd un

murene cilitoresc spre ape dulci crevete care

trece
unde i;i petrec o parte din viati.
Mureni cu filci lungi

4uRENA cu FArcr LuNGr

Murena cu filci lungi traiegte in
adancurile marii. Are niste falci
foarte Iungi si subtiri, ca ti ciocul
unei pasari. Cura sa este plina de
dinti mici ca niste ace, pe care ii
foloseSte pentru a prinde crevetii
Murene-gridinari, p€ jumitate ingropate de pe fundul marii.
in fundul mirii

4uRENELE DE PE FuNDUL MAnu

Murenele-gradinari traiesc in vizuini de pe
fu nd u I marii. Cand vdneazd, iti pistre az6,
cozile in nisip 5i isi tin capetele afari, gata si CArAron rr LE, fr PAR rLoR
inSface pestii mici care trec si alte vietuitoare,
unii [ipari se nasc in largul mdrii. Tiparii
pentru a le mdnca. juvenili plutesc pe distante uriage spre apele de
coastd. Pdnd ajung acolo, ei cresc. f,i inoatd in
fluvii gi iqi petrec mai mulqi ani in ape dulci,
unde ajung la
DATT ULUIT()ART maturitate. Adulqii
se intorc apoi in
* Murena tasi un crevete mic mare pentru a se
si ii inoate prin guri pentru a inmulli.
aduna m6ncarea dintre dinfii
sii ascutiti. Tiparut are astfel
dinlii cura!i, iar crevetele se
h ri neste.
Tipari juveniti

trf
 LUMEA MuRENELoR
Murena
Fdlcile puternice qi dinlii
z &scLttiti fac din murend un
v|nator fioros

Corpul lung -.
are forma
unui sarpe

Gurd mare ;i dinti Iungi

si ascutiti pentru a se
h ran i cu pesti si crustacee

MURENA
U n ii d intre cei mai mari
tipari sunt murenele propriu-
zise, care masoarA mai mult
de 3 metri. Ele traiesc in
apele tropicale, unde isi
petre c ziua ascu nzAnd u-se in
crapaturile din pietre sau in
recifele de corali. Noaptea
ies in cautare de hrand,
an u me crustacee si pesti.

MurenA care iese din

ascunzitoarea sa

Murena are un corp

ntai gros si mai greu
decAt ceilalti tipari

""a6;.
"o
o
o

------r--I------------i

cAurA $l DEScoPERA
PLANSTA PAn#&ruT; pp. 30-31

\
W33
 AruIMALELE DIN MARE

PouPrr DE ConAL
Uilta intrrrn [Jn polip de coral are un corp
simplu, cu o singurd gurd la capdt.
Aceasta este inconjuratd de

*h reoil de oorali
^C? '
p:
tentacule, care sunt inarmate cu
celule in(epdtoare. Polipul se folosegte
de tentaculele sale pentru a prinde
hrana sji pentru a o introduce in gura
W Recifele de corali sunt din centrul corpului.

denumite junglele mirii. Asemeni

junglelor de pe uscat, sunt pline
de via{i. Reciful insugi este format
din scheletele unor animale mici
4rsrr coLoRATr DrN RrcrF
Multi dintre pestii care traiesc in reciful de
numite polipi de coral, care sunt corali sunt colorati strilucitor, cu pete sau
linii. Aceste culori si modele ajuti peStele
?nrudite cu anemonele-de-mare. si ii recunoasci pe cei din propria Ior
specie in reciful aglomerat.
t" "u
Polipii de coral extrag siruri minerale
Rechinul de recif
din mare pentru a forma scheletele tari se hrane5te cu
ca nigte cupe micu{e, la baza corpurilor ceilalti pesti
lor moi. CAnd un polip moar€, rimAne
scheletul !ui. Tot mai multe asemenea Viafa Pegte-papagal
printre
schelete se suprapun, formAnd reciful. corali
Polipii de coral au nevoie de cilduri,
ata ci nu pot trii decAt in ape cu o
temperaturd mai mare de 21 oC.

Murend in
ascu nzdtoarea sa
+r

Recif de corali in jurul unei insule din 'h

p
----=-\-----=-
Oceanul Pacific, vizut din aer P e ste - arl e ch i n

'-{
 VIATA IrurR-UN RecIr DE CoRALI

*'
VTATA DlvERsrFtcATA
A RicrFULUI
ie,ODo Reciful de corali este o sursa bogata
de hrana pentru multe vietuitoare.
"00 0o Pesti m ici, moluste si crustacee se
hranesc in recif, unde exista multe
ascunzisuri. Pestii mai mari vin in
recif pentru a-ti gasi prida.

Coral in formd de Peqtele-inger are fdlci Pegtele-inger Gorgonie

coarne de cerb putern ice pentru a putea are falci
mAnca polipii de coral p ute rn ice
pentru a . Biban de mare
mAnca polipi ) ./
de coral

.@,-
I
t-!
.'-l Reciful de coral
I
asigura multe
ascunzdtori

Y{
?

Pegtele-inger cu inel
- t'*lrh4,c*.,
.,

-'" ','rf'!
albastru are o dunga
.t1
albastra in ju ru I
corpu lu i

Coral cerebroid

b;
t

ot
7
FoRMA 5r Snl
Limax-de-mare
o molusca ce nu
-
are coch ilie
Polipii de coral traiesc in colonii. Forma
I colon iilor d ifera de la o specie la alta.
I
Coralul cerebroid formeazi o cupola --rr----r-r-r--rr-r--rl

Pe;tele-f luture rotunjiti, de pana la 1 ,2 m in diametru. cAUTA gt DESCOPERA :

in oata p ri n rec if LOCURI CELEBRE: pp. 10,52
PLANETn pAruArur: pp. 48-49
L----rrr-r-rr-r---r-rr

+3s
 AruIMALELE DIN MARE

T*po$i qi otravitori
l#;1"0"'
&P"ntru a evita si fie mancate, pestere isiumrd
multe animale marine si-au dezvoltat corput

capacita{i deosebite pentru a se apira _

ilff;;{tr*ff'-'Hp
eXtfem de OtfiVitOfi.
-- r*sri ._rr.*sref*nr ilrt-'**
11.:,.. . \ '\t'
!t

/
lepii stau de obicbi
culcafi pe lAnga corp Pegte fePos,

f UMFLATI
DATE ULUITOART
* Pestete-baton otrivitor
este considerat o deticatesi
in Japonia. Bucitari speciaI
instruili extrag pirlite
otrivitoare din pegte inainte
de a-[ g;ti.
flffi:ifn"
Pestele tepos este o specie de peste-balon.
Are !epi ascutiti pe tot corpul. Daca se simte
amen intat, pegtele ingh ite aer sau apa, apoi se
umfla ca un balon. Astfel devine prea mare si
prea tepos pentru a fi inghitit de pridatori.

PngrELE-BeroN
urnflaqi un balon cu aer. Legaqi-l la gurd gi
desena!i pe el ochi, gurd qi tepi cLl cerneald
neagrZr. Apoi continua[i sd urnfla[i balonul
qi privi[i cllm creqte peEtele-tralon.

Fotositi batoane
pentru a face
pegti umftati

"$
 JePogr gr OrnAvroRr
*,

lepii stau ridicafi,

avertizAnd pradatorii firy
sa stea deoparte
----F ffi
F'
,n&

ry

%
*i

-..* .f
'#,-
T
Ghimpi lungi
de-a lungul
spatelu i contin
otravd ,#''

f,
GHTMPT OrnAvrroRr
Pestele-scorpion triieste in recife
de corali. Corpul sdu dungat si
aripioarele ascund niste arme foarte
periculoase. Are ghimpi lungi pe
spate gi fiecare ghimpe contine mici
!epi.Acestia sunt plini cu otravi
d e i njectat in atacato ri . Cu lo ri Ie
stral ucitore ale pestel u i-scorpion
Atunci cAnd este
* t
amenintat, pe5tele- \'
ave rl.izeazi animalele si nu se t';
t.
scorpion isi desface ri tr rt \
apropie. aripioarele mortale *0, I

e
7
PrsrELE-DE-PIATRA
Unu't dintre cei mai otrdvitori
\, *\
Pegte-scorpion

pesti din lume se afla pe

mdrii, cam uflat sau
fu nd u I
deghizal ca o piatra inofensivi.
Daci este amenintat, pe5tele-
de-piatri isi ridica tepii rrr!

otrivitori, care sunt destul de {";;;-l-,-;;;coPERA

rNsEcrE pAlarwENt: pp.42-43
i
ascutiti pentru a strapunge $t /
MAMIFERELE: p. 53
talpa unui pantof.
L Pegtele-de-piatri ascunzAndu-se pe L----r-rrrr----r---r--r

fundul mirii

*37
 AruIMALELE DIN MARE

Somonul-de-Paeifie Ursul prinde somoni

cu uriasele sale labe si
cu falcile
C.i mai multi petti i;i duc viefile fie
in mare, fie in apele fluviilor gi lacurilor.
Somonul i9i petrece viafa in amAndoui.
Somonii tineri se nasc in fluvii gi riuri. Pe
misuri ce cresc, coboari pe rAu 9i in cele din
urmi inoati in mare, unde devin adulfi. Dupi
cAfiva ani, inoati inapoi citre fluviile unde
s-au niscut pentru a se imperechea, a depune
oui ;i, in cele din urmi, pentru a muri. Se
?mperecheazi o singuri dati in toati viata.

CTCLUL DE VTATA QlrA,.AroRrA sonnoNulur

AL Uxur SonnoN
Somonii iqi depun oudle in rduri. Din Calitoria unui somon in sus pe
oud ies peqti micuti, numi[i juvenili. riu, im potriva cu rgerii apei, este
Aceqtia poartd o provizie de mOncare plina de pericole. Pestele trebuie
intr-un sdcule[ mic pdnd si sard peste cascade ti foarte
m u lti su nt prinsi de praddtori,
cresc gi devin somoni "*d)
precu m u rsii sau vu ltu rii.
tineri qi iqi pot procura 1. Out lmiritl din
care ies juvenitii
singuri hrana. Somonii
tineri se indreaptd apoi
spre mare. Adulgii se
intorc in acelagi rdu -'-r''_*::.,L-;,n-*
f)\Po
\,a#;
pentru a depune icrele 2. Juvenitii devin
(nudle). Apoi mor. somoni tineri

3. Somonii tineri
inoati spre mare

/'. Somonul adult

revine in r6u j
Somon-de- '
5. Adultut moare Pacific siltAnd
cur6nd dupi
depunerea in sus pe ,Tau
ouitor, iar ciclut 1

reincepe
\

"f
 SoMoNUL-DE-PAclFlc

America
de Nord
Asia
DATE ULUITOART
* Daci o femeti de somon depune
3000 oui, doar 300 supraviefuiesc Japonia - inceputul
pini ta clocire. Din acesteE, patru ; si sfArsitul migratiei
sau cinci triiesc p6n; devin adut[i \- somonului
gi chiar mai pulini revin pentru a
depune ou5. Cilitoria h>n'& s#
somonului -
Ruta somonului
tl "'
Oceanul Pacific
tr
CArAroRr E I trtcRE DI Br LA
Vulturul pletuv gi alli Somon u l-de- Pacific piriseste rAu I

predatori cautd hrana in care s-a niscut, din Japonia,

in apropierea cascadei
apoi inoati in Pacificul de Nord
pentru a se hrani si a cre;te. Mai
tArziu revine la rAu I d in J apon ia
pentru a se hrani. Aceasti
calatorie se numeste migralie.

Mugchii puternici
ajuta somonul sd
salte prin aer

lnjectarea unui microcip intr-un somon

*7
CTRcETAREA SnINTIFrcA
A SonnoNlloti '

Oamenii de stiinta studiaza rutele

de migrare ate somonilor, folosind
microcipuri electronice pe post de
etichete. Un somon tandr este
prins in drumul siu pe riu si ii
este injectata o,,eticheti" sub
piele. PeStele este eliberat inapoi
in rAu, iar oamenii de stiinta ii
urmdresc drumul pe computer.

r r al
-- -r - - -- ---I------ --

vl
cAUrA $t DESCOPERA iI
CUM FUNCTIONEAZA: p.29
pAsAntLE: pp. 50-51
L------
--------------r

Y3s
 AruIMALELE DIN MARE

Baneuri argintii de pe$ti

&Unii petti,precum heringii gi
petti t zburitori, inoati impreuni
in grupuri mari, numite bancuri de
petti. Acest lucru ii poate proteja,
deoarece este foarte greu pentru
priditori si petrundi intr-un banc.
Culoarea argintie a acestor petti
provine de Ia solzti lor strilucitori,
fiecare fiind ca o mici ogl indi.
Aceasti suprafate lucioasi este
PrSrELE ZeunAroR
Pentru a scipa de praditori,
bancurile de pesti salti din
mare 5i planeazi prin aer,
folosind aripioarele ca pe niste
aripi. Ies din apa la o viteza mai
mare de 32 km/h si pot pluti
deasupra suprafetei circa o
jumdtate de minut.
. :--->-

tot un fel de camuflaj, deoarece -tryltih,l

.5

pe;tele reflecte azd, culorile

gi lumina de lAnga el.

Pegte zburitor
plutind pe deasupra
apei

4- VAruAron LuNG 5r SLne

Zarganul este un peste Iung :i subtire cu
falci ascutite si cu multi dinti. Se misci
incet, in apropierea tirmului, agteptand
sd treacd crabii si pestii. Corpul siu este
acoperit de solzi groti argintii, precum o
arm u ri.

'

Fdlci lungi pline de dinfi Zdrgan Aripioara de Ia coadd

mici si ascutiti se unduieste dintr-o
parte in alta, pentru a
impi nge pestele inai nte
Q'{
 Bnrucu AnclNnl DE P:$n

Corpul aerodinamic
paraseste apa cu
viteza mare

Aripioarele mari
se comporta ca
n,i5te ari p i

DATE ULUIT()ART
* Pegtii kitti cu patru ochi
au ochi care sunt impirtili Tn
dou5, p€ntru a putea vedea 9i
ta suprafa!5 gi sub api.
DppUNEREA OuiLoR
ix Gnup
Grunionii trdiesc pe coasta
Californiei, S.I.J.A.. in timpul
fluxurilor mari, din luna martie,
mii de asemenea peqti vin pe mal
noaptea pentru a-qi depune oudle.
Nisipul ud protejeazd oudle pdnd se
clocesc, doud sdptdmAni mai tdrziu.

*7
MArucAroRr
DE PMruCTON
Heringii traiesc in bancuri
Pegti grunion depun6nd ouile in nisip
imense. inoata aproape de
suprafatd, mAncand
plancton animal. in
sch im b, heringii su nt rrr r rr r-rr-rrrrrrrl
J-r-r-
consumati de vanitorii bnurA sr DEscoPERA :
rapizi, precum tonul sau ATLAS: pp. 42-43
Banc de heringi argintii pAsAntLE: pp. 16-17
pegtele sabie.
 AruIMALELE DIN MARE

Vlilta intrrg 4Esrr DE MnrucRovE

Spre deosebire de
dipnoi pot
multi pesti, cei
respira 5i atunci cand

mdngrovf, sunt afard din apa. Aripioarele Ior

formeazi ventuze cu care se pot
catara pe ridicin ile mangrove lor
in cdutarea prizii. Pe5tele arcaS
Mlagtinile de mangrove se improagci apa pentru a dobori
insectele de pe frunze in apa , _
dezvolti de-a lungul coastelor unde Ie pot prinde.
tropicale, unde rAurile se varsi in
mare. Aici, rAurile depun tot milul
Ochii se rotesc
pe care !-au adunat de-a lungul in orbite pentru
cilitoriei lor. a rdmAne umezi

Mangrovele au proprieti{i speciale pentru Pe;tii dipnoi se

ranesc cu vietu itoare
via{a in mlagtina sirati. Unele au ridicini h
micute precum creveti,
care cresc din par.tile laterale ale trunchiului vrermt st rnsecte.
pentru a sprijini pomul. Alte mangrove au
ridicini care cresc in sus ;i inconjoari planta
ca nigte ghimpi. MAlul in care cresc plantele
are un confinut scizut de oxigen, dar
mangrovele se folosesc de ridicinile lor
speciale pentru a extrage oxigen din ae r -
precum un inotitor care respiri printr-un
snorkel. Mla;tinile de mangrove reprezinti
ciminul multor animale, inclusiv petti -
precum pe;tii dipnoi, care pot supraviefui
in afara apei atunci cAnd fluxul se retrage.

Unele ridicini de
mangrove cresc in
sus, in ae[ ;i pot
absorbi oxigen Jetul de apd
doboara
Snorkelul care iese din api insecta de
permite inotitorului si respire pe frunzd
 VnTa lrurn-o MnrucRovA

c
7 Vrnrn PE RApAcrNr
O mla;tina de mangrove este
o increngitura de radacini si
trunchiuri printre care traiesc l

multe animale. Melcii de mare

urci pe radicini pentru a se
hrdni, iar viermii tubicoli isi fac
adapost in noroiul din jurul lor.

Mangrovele reprezintd
-/=
o cale de scdpare atunci
cAnd se apropie pericolul
Pegtii dipnoi
intr-o mlagtini GnAUNTTA PnguLoR
de mangrove O mlagtind de mangrove reprezintd
locul ideal pentru ca animalele marine
sd se inmul[eascd. Unii peqti vin special
n in mlaqtind ca sd depund oudle. Peqtii
,t
T abia ecl ozali pot
gdsi destuld
hrand in mdl
qi in apa mdrii.

Pegti care inoati

printre ridicinile
mangrovelor

Mascul de crab scripcar

care isi agita cle5tele
mare pentru a se
imiiperechea

c
'i{
:,CRABrl DrN MLA5nNILE
"JDE MnruGRovE
2

Printre mangrove traiesc multe specii

de crabi. Unii urci in copaci pentru a cAurA $l DEScoPERA
se hrini cu frunze. Altii, precum crabii PLANTELE: pp. 40-41
scripcari, se adipostesc in vizuini cAnd
vine fluxul. La reflux, ies in cautare de
hrana precum frun ze cdzute in noroi.

+43
 AruIMALELE DIN MARE

Peptiije mare Fdlci imense pentru

adflnclme
&L" o adincime mai mare de
1000 de metri, oceanul este intunecat
gi inghe{at. Aici nu poate crette nicio
planti. Totuti, unii petti gi alte animale
marine reutesc si supraviefuiasci,
A '\
vanan( Cu-se unii pe ceilalti. Multi pe;ti
de mare adAncime au guri mari pentru
a-i ajuta si inghite prada. Alfii pot
lumina pentru a atrage prada - 9i
pentru a se imperechea.

cu DrNr Ascur'
Pe;tele-vipera are pe spatele sdu un ac lung, folosit
"?^ruAronr
drept momeald, avdnd o lumini la caplt. Cu ajutorul
acestui ac pe post de undila, pe;tele-vipera poate
atrage pestii curiosi spre falcile sale cdscate.
Colli lungi pentru
a sfArteca prada

Pe;tele-topoi

PnrvrREA iN Sus
Pestele-topor are ochi care se
intorc in sus, astfel incdt poate
observa zona de deasupra pentru a ciuta
hrani. Pe corpul sau existd 5iruri de organe
care produc lumina, fapt ce poate ajuta Prsn cu Tnn AnrProARE
pestele sa ii gaseasci pe cei din specia Trei arip ioare Iu ngi se com porta ca n iste
sa pentru a se imperechea. Luminile pot, picioroange, ajutdnd pe5tele-trepied sd
de asemenea, s5. deruteze pradatorii in se deplaseze pe fundul marii. Aici prinde

--f
legatu ri cu d imensiu nea pegtelu i. creatu ri precum crustaceele.
 Pe$Tn DE MARE AoANcTME

CTUCURI
STnATUCITORI
Peqtele-undi[ar are un ghimpe
care poartd doi ciucuri
strdlucitori. Aceastd rnomeald,
exact ca aceea a peqtelui-viperd,
este unduitd pentru a atrage
peqtii mi ci, care sunt inghititi
cdnd se apropie.
\\
Momeala luminoasd
atrage pestii curiosi

DATT ULUITOARE
Pegtele-viperi * Pegtete care a triit ta cea
mai mare adincime, descoperit
mAncAndu-si Pestete-unditar cu momeata
vreodati, a fost un pegte ptat
prada gisit ta aproape 12 km 17 milel
ad6ncime in OceanuI Pacific.

Corpul este foarte fntunecat

- nicio culoare nu poate fi
vdzuta la aceasta adAncime

.-+--
e O GuRA Mnnr
7
Tiparul cu bot mare inoatd cu gura deschisi,
gata sa prindi orice prada. Mancarea este
rari pe fundul oceanului, iar o masi trebuie
sa tinA de foame pentru mai mult timp.

-A

Gura imensd ajutd

murena abisala sa Murena abisali
inghita prazi mai
ir t " iru runul NosrRU:
gnlNTA pp. 12-15
--
L----------r--------r-
Pegte-trepied mari decAt el

*4s
 AruIMALELE DIN MNRE

'' .-,
'r' , . .:-'_
li llr, li*-;, -'
.'''

.
.

-r,rF1.;.
/

Pe$ti rapir,,i PESTELE-SpnoA

Botul peStelui-spadd este ca o spada
de 1 metru lungime. Pe5tele i5i
foloseSte botul ascuiit pentru a taia

& C.i mai ra przi petti sunt vAnitorii prin bancurile de pe5ti. PeStele-
spadd poate inota'tu o vitezi de
de ape tropicale, care i;i urmiresc pana l,a I00 km/h.

prada cu vitezd, mare. Printre inotitorii

raptzi se numiri tonul, macroul,
pettele-spadi gi pettele-cu-vele. Tofi
au o formi aerodinamici, cu un cap
ascu{it;i cu corpul ca un torpedo, care
se ascute spre'coadi. Cozile fn formi
de semiluni sunt mari gi puternice
pentru a-i ghida prin ape.

Coadd in
formd de
sernilui^d
'.'
.

, ,i:
".,
i.

46
 CuLORILE MACRoULUI
Macroul rapicl zrre culori inchise
iu i arl'ti nrui deschise cledesut-rt., f'a1tt
ce il ir.jutzr sz-r se uscundr-r cle pracli-rtori
;i erpropie cle prtrcla. I )e sLls,'
si-l se
el se camul'leazd ytet'l'ect in allele
irttunecilte, iar cle jos se coltl'rrnclil
PeStii se fmprd;tie cu Iunrina.
c1nd apare pe5tele-
spadd \

Macrou vizut de sus

Botul lung, ascufit

taie prin bancul de
pesti mici Macrou vizut de jos

Pegte-spadi

Botul ascutit fi dA'

pe5tel ui-cu-vele o formd
aerodinamicd.

Peste-cu-vele

:,,-

PTSTELE-cu-VELE
Unul dintre cei mai rapizi inotdtori din mare
este pe;tele-cu-vele. Poate atinge viteze mai
mari .de 100 km/h. Aripioarele sale in formi
de cirme il ajuti sf, schimbe direcfia, iar
. . l-
anproarere se impdturesc intr-o crestituri
de pe spatele sdu, ficAnd,' ca pe;tele=cu-vele DATT ULUITOARE
sa fie si mai aerodinamic atunci cind isi
'a
* Tonul cu aripioari aLbastri
vAneazi prada. a traversat OceanuI AtLantic in
1'19 z i [e.

ToNUL Crl Rnprp

Cu o lungime de pana la
3 metri, tonul cu aripioard
albastri este cel mai mare
dintre cele 1 3 specii de ton.
Tonul cu aripioari inoati la viteze de pini Ia
albastri 7 0 km/h.

47
 AruIMALELE DIN MARE

Ciluti-de-mare
$i acA-de-rlare Celut-de-mare
&Cilu1ulde-mare nu arati ca un pe;te - mascul cu pui
are capul ca un cal gi o coadi lunga
si risucite. Fiind unul dintre cei mai
fncefi inotitori din mar€, se Ochii se pot roti astfel
mentine drept in ape 9i se mitcA incAt cdlutul-de-mare
poate vedea 5i inainte
unduindu-ti micu{a aripioari 5i in laterale
din spate. Folosindu-ti coada
risucite, s€ agafe de firele de
alge in timp ce cauti hrana
care plutegte pe lAnga el. AIti
membri ai familiei cilutilor-
de-lrlare sunt acele-de-mare.

e7 PARINTI BuNr
Calutii-de-mare se remarci prin faptul ca
masculul este cel care face pui. Femela
depune ouile intr-o pungi de pe partea
frontala a masculului. Patru pana la gase
saptamAni mai tarziu sute de ciluti-de-
mare m icuti ies d in marsu piu I mascu lu lu i.

PEgUI-CnEVETE
Mdrile de micd addncime, calde,
sunt cdminul peqtilor-crevete.
uneori se addpostesc printre [epii
aricilor-de-mare, uilde corpurile lor
lungi qi subtriri cu dungi negre se
camufleazd perfect. Se rnisjcd
1'
Masculul i;i rdsucette
unduindu-gi aripioarele dorsale. Pegti-crevete in otind
drept coada in jurul algelor
inainte de a nagffii'
 CALUTI-DE-MARE gt AcE-DE-MARE

\
\

\ I
Capul are forma
unui cap de cal

Pldci de armurd
osoasd acopera
,/,coraul

,'F
:rl '
:r.#

i*; I
Cdlulul-de-mare
inoatd drept, lansat
de aripioara de pe
spatele sau

DELE cAluTU LU
"i,acoperit cu pliuri de piele. De reguli,
'-DE-MARE
Corpu I dragonul ui-de-mare este

traieste printre algele plutitoare, unde

aceste pliuri se vid foarte greu.

Dragon-de-mare, o rudi
a cilutului-de-mare

Ac-de-mare DATT ULUITOARE

* Mascutii acelor-de-mare
pot da nagtere unui numir
mare de pui in cin ci zile.

*'
ACUL-DE-MARE
Acele-de-mare se observd foarte greu'
din cau za algelor si a ierbii-de-mare care
le camufle aza. Asemeni calutilor-de-mare,
rr---r---I--r--rr-rrrrl|

mascu Iii acelor-de-mare dau na;tere celor

mici. Masculii ata;eaz6, ouale femelelor cAurA $r DEScoPERA
usor pe partea frontala;i le protejeazi MAMIFERELF: pp. 12-13
pana cAnd sunt gata sd eclozeze. L--r------rr----r------

*4s
 AruIMALELE DIN MARE
e
7 Prsrr FAnA
CuLoARE

Viilta infire
pestl ciudati, de culoare atb-roz, precum
mihaltii, se hranesc cu animalele din
fumarole ti musca viermii tubicoli. Nu este

fuharola nevoie ca an imalele sa fie colorate strdlucitor,

deoarece triiesc in intuneric aproape total

:
,"" i
nu pot fi vdzute.
si

Dorsalete medio-oceanice t
,'11'

;i fumarolele de mare adAncime

x

au fost descoperite in 1977, de $

l
Mihaltul
t isi
"
trdieste
./ viata in intuneric
citre oamenii de ;tiinti, dintr-un ,/
Penele roqii ale viermilor
submarin. Acegtia au observat ci, tubicol i colecteaza h i drogen
in unele locuri din adAncul sulf u rat d in apa

oceanului, la 2,5 km de la suprafafe, \\\\ "\,,

apa fierbinte erupe pe fundul mirii, \\.\\
\\
\t

prin nigte giuri numite fumarole. \l '{:

L

in jurul fumarolelor se form eazd

coloane in formi de hornuri, din t \\
1-r
\
mineralele din apa fierbinte. ; ,' .-j
Pr

I
,t

Apa bogati ?n minerale permite multor

r' :'
vie{uitoare si triiasci in jurul fumarolei. ,'ol l \\ t f,t
Apa con{ine un garz, numit hidrogen sulfurat. *' +$".i
Bacteriile folosesc gazul pentru a produce
energie, iar ele, in schimb, servesc ca hrani
pentru scoici ;i alte animale.
Apa fierbinte care con{ine Mineralele
sulf iese la suprafala formeazd un horn

Viermii tubicoli cresc

p|na la 3 metri lungime
*'
VIERMII TuBtcoLI
Viermii tubicoli alb-cu-rotu se strdng in
jurul craterelor. Aceste animale care aratd
ciudat nu au guri sau pantece. Se hranesc
cu bacterii su lfu roase, care traiesc ca
paraziti in interiorul corpurilor Ior.
Cum se formeazi o fumaroli de mare adAncime

''{
 Vnln iruTR-o FuMARoIA

Leagi-fi o egarfi la ochi

gi testeazi-fi gustul,
mirosul gi pipiitul,
singurele simturi pe care
ArvcArrro irv inrruNERrc
le folosesc crabii dintr-o
fumaroli de adAncime.
"i jurul fumarolelor.
Unele specii de crabi si homari traiesc in
La aceste adAncimi nu
exista niciun fel de lumina, astfel incAt isi
folosesc celelalte simturi pentru a gasi
hrani in apa de la baza hornurilor.

.. \\
\
Apa fierbinte
se revarsa din
vArfu I
fumarolei
Coloand in formd
de ho rn

71
[)

-TE Viermii tubicoli

'r'':i!: -'l
\ I rt, r
sunt mAncati de
Lt.t
. 't .ir \
t #li*
rj4,
-h, I pestii care trdiesc
lAnga fumarole
'*-F
h. \ -Ff

-",-"'''

,,, t Viafa in jurul

unei fumarole
\:--.
de mare
t-:-.'

,*
.\ '
adAncime
hfi'
f-
; '-.
':*
-
4ll\\t.'--
Crabul orb i;i folosegte
I
/# gustu irosu I 5i pipaitu I
pentru a nu se rataci
$ ,l
#.,
tt

Scoicile de fumarole Pegtii din fumarole cresc

cresc mai repede decAt circa 25cm
scoicile de la tarmul marii

4,oLUsrE cnRE cnEsc RTPEDE _---

r
- - --
r
- --I-
r
-- -
r-r
--.1
in jurul f;marolelor existi grupuri de moluste albe bnurA sr DEscoPERA :
gigantice, precum midii si alte scoici. Scoicile cresc pAna la CORPUL UMAN: pp. 39-41
30 cm. Animalele care traiesc lAnga fumarole cresc PLANETn pAnnArur: pp. zO-21
repede, datorita apei calde si a hranei bogate in bacterii. L---------------------r

$s,
 AruIMALELE DIN MNne

lumea ealeanilor
-.vl
{J
I
tJn pegte plat triiegte pe fundul mirii.
igi incepe viafa avind o formi identici cu Cum crette un pette plat
ceilal{i pegti, dar incepe si se schimbe dupi
cAteva siptimini. Unul dintre ochi se Larva tAndrd de calcan
are forma unui peste
deplaseaze astfel incat ambii ochi normal
ajung pe aceeati parte a corpului.
La unii, ambii ochi se afle pe partea
dreapte, la altii pe partea stange.
Gura pettelui ti filcile se risucesc.
Corpul devine foarte subtire ti plat,
iar partea ,,oarbe" devine partea q-
.T
ventrale. ,1
*-* -- '!;'

e' FoRME DrvERsE

ALE CORPULUI
Cei mai multi calcani sunt ovali,
f7
precum platicile, dar unii au
forme ciudate. Limba-de-mare
are forma unei lacrimi, iar
paltusii au forma de diamant.
AscuNsr itrt NlstP
Formu .ul.an u lu i este perfecta pentru
viata pe fundul marii. Culorile sale ca
nisipul il mentin ascuns de pradatori -
si de prAzi. Un calcan iti poate
im bu natati cam uflarea, aru ncdnd u-si
nisip pe spate cu aripioarele.

Limba-de-
mare-de- ,.

La maturitate, pegtele
are ambii ochi pe
Paltus aceeasi parte a corpului
lf,
._
iw -
{} :L tFr
{}
.,:-- -'*-\. 't#
\i "!:--F
Paltu;ii cresc peste -
'{i*
'*:"'- q,-o:',t.
I metru in lungime -&.. ry
 LUMEA CaIcANILoB

o
oooO CennUFLAJUL
"oo
o CnnnBULEI
Pentru cambuld este uqor sd se
ascundd pe fundul mdrii. iqi poate
schimba culoarea sau modelul
pentru a semdna cu o pi atrd. sau
cu un decor nisipos, asigurdnd
camuflarea perfectd.

"oE

Cambuti pe f unduL pietros at mirii

Semnele de pe piele gi Calcanul inoatd

culoarea aj uta calcan u I sd se unduindu-si intregul
camufleze pe fundul marii corp in sus 5i in jos

DATT ULUITOARE
* intr-un experiment,
o cambuti a fost agezati pe
o tabt; de gah. Pegtele gi-a
sch im bat cu loa rea in a tb si
negru, pentru a se confunda
cu fundatut.

cAurA $l DEScoPERA
IN$ECTE PAIANJENI: pp. 50-51
$l
Reptile gi amfibieni: PP. 16-17
f
!
---------- --------r -r

--r+
*.% B

?'I3
 AIvIMALELE DIN

Minunile din adflneuri

I
a:- -)/ Z"ne uriase
hulle [ , ale oceanelor inci nu Aripioarele mari
ajuta Ia echilibrarea
au fost explorat€, iar aici pot exista uria5ului pe5te, cind
specii inci nedescoperite. Existi plute5te in apd

viefuitoare fascinante, precum sepia

gigantici gi petti uriati, despre care se %-EUrArE inr ocEAN
gtie ci existi, dar sunt vdzute foarte PeStele-luni este cel mai greu
pegte osos. Un adult cantdre5te
rar. O descoperire captivanti a fost pani la 2 tone ti este la fel de
cea a coelacantului. Oamenii de ttiinfi mare ca o matina. Se hraneSte
in special cu fregate portugheze
au crezut ci acest pette a dispirut cu si nu este afectat de otrava
milioane de ani in urmi, pini cind putern ici a med uzei.

unul a fost prins de un pescar pe

coasta Africii, in anul 1938.
Pegtele-luni
inotAnd in
adAncuri

€nAmoSu L ArvrFr Br EN r LoR

Coelacantul este singurul
supravietuitor dintr-un grup de peSti
care au fost, od in ioari, n u mero;i .

Oamenii de stiinta cred cf,, in urmd

cu 400 milioane de ani, amfibienii
s-au dezvoltat din pesti foarte
asemindtori cu coelecantu I.

Coelacant mort, conservat intr-un rezervor

Corp lung ca
Aripioara de un rotu al unui 5arpe
strdlucitor arata ca o
coamd pe spatele sdu
%l- Mnr LuNG PrtrE osos
\ I
Pegtele-vislag este cel mai lung
\ \ \
peste osos marin. Ajunge la o \\ ,11
lungime de pAna la 1 5 metri - cam
cit opt biciclete a;ezate in Iinie.
Foarte pulini pesti-vAslasi au fost
vizuti vreodatd, dar datorita acestei
5$ffifrr.l;!
creaturi s-au ndscut miturile despre
Pegte-vAsla;
- . --:-::\'- -.jF"'
-r-*-!,Qg
.

g-r:ai{#*=
,-'SP
terpi gigantici de mare. \\
 MINUNILE DIru AoANCURI
'almanul gigantic este
e aproape I 0 ori mai
mare decAt un om
e'CuLMANUL UnrAs
Cel mai mare nevertebrat (animal fara
coloani vertebrala) d in lu me este calman u I

urias. Cel mai mare exemplar descoperit

vreodata misura 1 5 metri. Calmanii au, de
asemenea, cei mai mari ochi dintre toate
Ochi rmenst Scufunditor animalele, fiind uneori mai mari decat un
cap de om.

Calman
uria;
.\

Tentaculele lungi / ,,
t\
,. r t'.
prinC prada t\,
\ \'\i.
t
t-
\ i.
\.
\,\ t

t!

,Y
'r{

DATT ULUIT()ARE
* Unii pegti antarctici au in s6ngele lor
osubstan!; aseminitoare cu antigelu[,
pentru a nu inghef a in apele foarte reci.

Peste de gheali

Pielea pegtelui-lund
nu are solzi si este
r-r r

Corpul unui pe;te-lund e xtre m de groasa si l-v

-r ---- -r-r- -r - -rr -

esfe aproape rotund, cu o e lastica GAUTA $r DESCOPERA

-?

ATLAS: pp. 54-55

ari p ioara pe coad a CORPUL UMAN: pp. 38-39
L--r----r------r-rr---r

?55

Glosar de euvintereheie
Agrite-de-mare: Un animal
m ic, delicat, in rud it cu med uza
si cu anemonele-de-mare.
Antene: O pereche de
tentacule pe capul unui
animal, care sunt folosite
pentru a pipai si a atinge
imprejurimile 5i, uneori,
pentru a respira.
Apa dulce: Apa care nu este
sdrati, precu m apa d in fl uvii,
iazu ri si m u lte lacu ri
. lungul corpului unui animal;
Bacterie: un organism viu
m icut.
Bivalvi: O scoica ce are o
cochilie cu doua parli,prinse
de o balama.
Camuflaj: Culori le si modelele
speciale care ajuta un animal
si se integreze in mediul ce il
inconjoard.
Cartilaj: Materialul tare,
elastic care formeazi
scheletele rech in i lor,
calcanilor si ale pettilor-
fierastriu.
'$
AruIMALELE DIN MEne
Celuli: O structuri micd, ce
reprezi nta forma de bazl,
pentru toate vietu itoarele.
Milioane de celu le rep rezinta
diferitele pa(i ale plantelor si
ale animalelor.
Clegti: Cheare frontale, folosite
pentru a prinde si pentru a
mAnca h rana.
Coloani vertebrali: O serie
oase mici, numite vertebre, de-a
se
mai numeste si sira spindri i.
Colonie: Un grup de animale
de acelati tip, care triiesc in
acela5i loc.
Copepod: Un crustaceu mic
care face parte din plancton.
Crustaceu: Un animal cu
corpul moale si cu o carapace
p rotectoare.
CArd: Un grup mare de pe;ti,
n u m it si banc.
Depunere: a depune oui
(icre)
Dinoflagelat: O planti
micule, de mare, care face
parte din plancton.
Echinoderm: Un animal
marin, precum steaua sau
ariciul-de-mare, cu o piele
tepoasi, dar fdri coloand
vertebrald.
Eclozare: A iesi dintr-un ou.
Filtra: A extrage hrana din
apa.
Flux: Ridicarea si coborArea
mirii de-a lungul tirmului,
de doua ori pe zi.
Formi aerodinamici: a avea
o formi lungd, Iina, pentru a
inota rapid prin apa.
Gasteropod: O moluscd
precu m melcu l-de-mare,
cu o cochilie de obicei
spiralati.
Hidrogen sulfuratz Caz fara
culoare, care iese din suprafata
PamAntului, prin fumarolele
de la mare adAncime.
A se inmulfi: a produce pesti
tineri.
Juvenil: Pette micut, abia iesit
d in ou.
Lanf trofic: Mod u I in care
animalele sunt conectate prin
hrand. De exemplu, o planta
din plancton este mincati de
un plancton an imal, care
re p rezi nta h ran a p e ntru pesti i
mici, care, la rindul lor, sunt
vAnati de rech in.
Larvi: Pu ii u no r specii
de animale.
Luminos: Care strdluceSte,
in special in intuneric. Multi
petti_de adAncime au nervuri
lu m inoase.
Mediu: imprejurimile in care
triieste o plantd sau un
animal.
Microscop: Un instrument
care face ca lucrurile foarte
\st\ silasaf,e- rcrast -irrqal \L
poata fi vdzute.
Microscopic: Prea mic Pentru
a i'rdzu( {ara un rfl(rznop,
Migra{ie: Calatoria lunga
care o fac unii pesti
si alte an imale in locu ri u n d e
se hranesc si se imperecheazi.
Mucus: O su bstanta grasd
produsa de unele animale.
Nevertebrat: An imal fara
coloani vertebrala sau schelet
intern.
Oxigen: un gaz necesar celor
mai m u lte fi inte pentru
a supravietui.
Plancton: Plante si animale
microscopice care traiesc in
mare. Planctonul este hrana
de baza in mare.
Polipi: Mici animale marine
ale cdror schelete cresc gradat
si formeazi recifele de corali.
Pogeta sirenelor: N umele
dat carcaselor de oui lucioase,
pitrate, ale unor rechini li
calcan i.
Pradi: Animal care este vinat
st tcrisrc-at {e alte anlnra\e.-
Priditor: Animal care vineazi
si ucide alte animale pentru
hani,
pe Punge: Un buzunar din
piele, pe partea frontala a
animalelor, cum se intampla
la calutii-de-mare, unde cresc
puii pana cAnd devin destul de
mari pentru a fi ndscuti.
Specie: Un tip special de
an imal, ai cdru i ind ivizi su nt
aseminatori si care se pot
im perechea.
Submarin: o navi marini
uti I izal6, pe ntru a exp lo ra
adancimile oceanului.
Sulf: O substanta galben-pal,
care se amesteci cu oxigenul in
aer sau in apa si formeazd un
gaz m irositor.
Tentacul: un brat lung, ca
un fir, pe care unele animale
marine il folosesc pentru a
pipai, a prinde hrana sau a
se mi;ca. Unele animale au
tentacule cu celule intepatoare,
pentru a-si speria prada.
Tiilobit: O vietu itoare
preistorici, cu cochilie tare,
ca\e. trlia ee (undu\. wririi c\\
circa 500 de milioane de ani
in u rmi,.
57