1

CUPRINS

CAPITOLUL I. VOLUNTARIATUL ȘI SALVAȚI COPIII ……………………..PAGINA 3

CAPITOLUL II. PROGRAMUL DE PROMOVARE A DREPTURILOR COPILULUI

„ȘI NOI AVEM DREPTURI” …………………………………………………...….PAGINA 5

CAPITOLUL III. VOLUNTAR ÎN CADRUL PROIECTULUI “ȘI NOI AVEM

DREPTURI” …………………………………………………………………….… PAGINA 7

CAPITOLUL IV. LUCRUL INTERACTIV CU COPIII ……………………… PAGINA 10

CAPITOLUL V. MODELE DE ACTIVITĂȚI PRACTICE …………………… PAGINA 16

2
 CAPITOLUL I. VOLUNTARIATUL ȘI SALVAȚI COPIII

Salvaţi Copiii România este o organizaţie neguvernamentală de utilitate publică, non-profit

care, din 1990 militeaza activ pentru drepturile copilului si protectia copilului în România. În
2012, Salvaţi Copiii a împlinit 22 de ani, perioadă în care am învăţat de la copii că societatea şi
lumea în care trăim se pot schimba, pot fi mai bune şi mai frumoase, prin educaţie, perseverenţă
şi încredere.
În prezent, organizaţia desfăşoară programe în 39 de localități, are filiale în 12 judeţe şi în
Bucureşti, peste 6.000 de membri şi mai mult de 1.800 de voluntari, în majoritate tineri. 
Salvaţi Copiii România este membru al Save the Children International, cea mai mare
organizaţie independentă din lume ce promoveaza drepturile copilului si protectia copilului.
Organizatia cuprinde 29 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări. 

Voluntariatul reprezintă activităţile de interes public desfăşurate din propria iniţiativă de orice
persoană în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială. Salvaţi Copiii România
sprijnă voluntariatul şi încurajează implicarea unui număr cât mai mare de voluntari în proiectele
derulate. Pentru o bună colaborare este absolut important ca acţiunile acestora să fie în
concordanţă cu principiile organizaţiei pentru a ne asigura că activităţile desfăşurate de voluntari
îşi ating scopurile de apărare şi educare a copiilor.
În cadrul Organizaţiei Salvaţi Copiii, voluntarii joacă un rol esenţial în promovarea drepturilor
copiilor şi pe tot parcursul de dezvoltare a proiectelor, de la cel de scriere şi aplicare până la
coordonarea şi promovarea unora dintre ele. Deasemenea, datorită impactului real pe care
participarea voluntarilor o are asupra bunei derulări a activităţilor naţionale, aceştia au
reprezentanţi care participă la şedinţe de consultare şi de stabilire a strategiei de lucru astfel fiind
integraţi în procesul de luare a deciziilor la nivelul organizaţiei.

3
Toate direcţiile programelor noastre se concentrează pe a obţine progrese marcante privind
modul în care copiii sunt trataţi şi de a produce schimbări imediate şi de durată în viaţa acestora.
În viziunea noastră este absolut firesc şi natural ca fiecărui copil să îi fie respectat dreptul la
viaţă, protecţie, dezvoltare şi participare.Respectăm timpul şi alegerile voluntarilor Salvaţi Copiii
şi încercăm să facem din colaborarea noastră cea maieficientă şi constructivă relaţie pentru
ambele părţi şi, în special, pentru beneficiarii programelor noastre. Punem mare preţ pe
recrutarea în echipa noastră a tinerilor care vor şi pot aduce plus valoare acţiunilor noastre, iar
noi ne asigurăm că ei vor învăţa pe parcursul colaborării cu noi.

După selecţia în funcţie de cunoştinţele, abilităţile şi zonele de interes, pentru a fi siguri că

mesajele şi activităţile susţinute de voluntari sunt conforme cu obiectivele fiecărui program în
parte, aceştia sunt implicaţi într-o etapă de instruire şi pregătire pentru activitatea pe care
urmează să o desfăşoare cu scopul final de a ajuta copii.

După perioada de training, voluntarii intră într-o etapă de supervizare în care au alături o
persoană care îi poate ghida astfel încât rezultatele activităţilor lor să fie cele preconizate iar
voluntarii să poată să se bucure de sprijin şi îndrumare din partea specialiştilor echipei
coordonatoare.
Coordonatorul de voluntari ocupă un rol esenţial în parcursul voluntarilor în cadrul Organizaţiei
Salvaţi Copiii iar acesta este reperul tinerilor pentru că el este cel care le ţine traininguri, îi
ghidează în activitatea lor, oferă suport, ascultă şi găseşte împreună cu voluntarii cea mai bună
soluţie pentru situaţiile de lucru.

Prin intermediul Centrului de Voluntari, Organizaţia Salvaţi Copiii promovează participarea şi

voluntariatul în rândul comunităţii şi oferă oportunităţi de implicare activă şi eficientă in a
promova drepturile copilului si protectia copilului.

4
 CAPITOLUL II. PROGRAMUL DE PROMOVARE A DREPTURILOR COPILULUI
„ȘI NOI AVEM DREPTURI”

Programul a debutat încă de la înfiinţarea Organizaţiei Salvaţi Copiii, în aprilie 1990,

cu scopul de a educa copiii şi specialiştii care lucrează cu copii în spiritul ideilor şi a
principiilor Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Proiectul cuprinde
anual circa 15000 de copii şi se derulează în toate filialele organizaţiei, un rol foarte
important avându-l tinerii voluntari.

OBIECTIVELE proiectului:
 diseminarea ideilor şi a principiilor Convenţiei ONU la nivelul diferitelor medii
sociale;
 schimbarea mentalităţilor despre copil şi drepturile sale;
 educarea copiilor în vederea conştientizării propriilor drepturi şi responsabilităţi;
 creşterea gradului de respectare a drepturilor copilului;
 implicarea copiilor şi a tinerilor în procesul de educaţie/autoeducaţie, informare şi
monitorizare.

COMPONENTELE proiectului:
 Sesiunile interactive de informare de la egal la egal sunt coordonate de tineri voluntari,
special pregătiţi pentru această activitate. Pe tot parcursul anului şcolar se promovează

5
 drepturile copilului şi responsabilităţile acestuia în grădiniţe, şcoli şi licee atât ca
activitate distinctă, cât şi în cadrul orelor de educaţie civică sau dirigenţie.

 Concursul de proiecte cu tema drepturile copilului se desfăşoară anual la nivel

naţional. La acest concurs pot participa şcolile în care voluntari ai organizaţiei sau cadre
didactice au desfăşurat dezbateri privind drepturile copilului, activităţi curriculare sau
extracuriculare pe tema cunoaşterii şi promovării acestor drepturi şi protecţia copilului,
dar şi şcolile care şi–au exprimat interesul de a participa cu proiecte privind drepturile
copilului.

 Forumul Naţional al Copiilor are loc în fiecare an în cadrul săptămânii în care se

serbează drepturile copilului (1-6 iunie) şi oferă şansa copiilor de a-şi exprima opinia cu
privire la modul în care drepturile copilului sunt înţelese şi respectate şi de a întâlni
reprezentanţi ai autorităţilor în domeniu.

SCURTĂ ISTORIE A DREPTURILOR COPILULUI

“Eu cred că va trebui să revendicăm câteva drepturi ale copilului

şi să acţionăm pentru recunoaşterea lor universală.”
Aceste cuvinte au fost scrise de Englatyne Jebb. Aceasta este de fapt și fondatoarea primei
Organizaţii Salvaţi Copiii în 1919, la Londra.
Plecând de la acest mesaj, EJ a considerat că este nevoie de măsuri mondiale de protecţie a
copiilor care să fie cunoscute şi asumate de toate statele lumii. Astfel, tot ea a conceput şi a reuşit
adoptarea de către Liga Naţiunilor (astăzi, Organizaţia Naţiunilor Unite) a Declaraţiei
Drepturilor Copilului, în anul 1924 primul document internaţional în care „drepturilor
copilului” sunt menţionate şi promovate în mod unitar. Aceasta declaraţie a fost extinsă în 1959
la 10 articole care promovau printre altele și interesul superior al copilului și a fost semnată de
82 de state ale ONU.
În 1946, după cel de-al doilea război mondial, a avut loc la Geneva o Conferinţă a Salvaţi Copiii
la care au participat 54 de organizaţii internaţionale cu activitate în beneficiul copiilor şi au fost

6
reprezentate 34 de state. Urmare a Conferinţei, s-a constituit Uniunea Internaţională pentru
Bunăstarea Copilului. (IUCW)
În anul 1948 Naţiunile Unite s-au concentrat pentru definitivarea şi adoptarea Declaraţiei
Universale a Drepturilor Omului. Includerea implicită în textul Declaraţiei a drepturilor copilului
s-a dovedit insuficientă, nevoile specifice ale copilului reclamând un document separat. Au
început să fie făcute eforturi în acest sens.
La 20 noiembrie 1959 Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Drepturilor
Copilului. Ea cuprindea 10 articole şi încorpora principiul /interesul superior al copilului.
În anul 1978 Guvernul Poloniei a înaintat Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului
un proiect al Convenţiei Drepturilor Copilului, sperând ca acesta să fie adoptat în cursul Anului
Internaţional al Copilului. În 1979 s-a creat un grup de lucru, ale cărui consultări cu reprezentanţi
ai guvernelor, organizaţii internaţionale şi organizaţii neguvernamentale au durat zece ani.
Declaraţia Drepturilor Copilului, alături de forma sa extinsă din 1959, reprezintă sursele de
inspiraţie folosite la redactarea Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului din
1989. La 20 noiembrie 1989 Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia privind
Drepturile Copilului. Convenţia Drepturilor Copilului este unică prin interesul cu care a fost
întâmpinată.. Nici un alt document privind drepturile omului nu a fost ratificat atât de rapid de
atât de multe state. La sfârşitul anului 1990 nu mai puţin de 57 state o ratificaseră sau adoptaseră;
un an mai târziu au urmat 45 noi state. România a fost printre primele ţări care au ratificat textul
Convenţiei.
Forumul Mondial privind Copiii din septembrie 1990 a contribuit la formarea mişcării
internaţionale pentru drepturile copilului. Sesiunea Specială ONU din 2002 a ajutat la revizuirea
statutului drepturilor copilului în lume şi la impunerea unor priorităţi în protecţia şi promovarea
drepturilor copilului.

CAPITOLUL III. VOLUNTAR ÎN CADRUL PROIECTULUI

“ȘI NOI AVEM DREPTURI”

7
În urma cursurilor de pregătire la care participă şi a informării suplimentare permanente pe
temele menţionate la training, voluntarii din cadrul programului “Şi Noi Avem Drepturi” devin
educatori pentru copii, alţi tineri de vârsta lor, însă şi pentru părinţi sau profesori.
Datorită faptului că activităţile educaţionale pe tema promovării drepturilor copiilor au o
importanţă majoră în dezvoltarea armonioasă a tinerei generaţii şi este nevoie de informaţii şi
abordări pertinente, voluntarii care susţin aceste sesiuni interactive sunt selectaţi pe criterii care
ţin în primul rând de abilităţile şi capacităţile lor de manifestare în faţa unei audienţe.
Este adevărat faptul că pentru a ajunge buni moderatori ai unui grup şi pentru a putea conduce
discuţiile în direcţia dorită, voluntarii au responsabilitatea să exerseze permanent împreună cu
trainerii la cursurile de pregătire, cu colegii lor, dar şi singuri pentru a reuşi ca activităţile
susţinute de ei să aibă un impact pe termen lung.

Rolul voluntarului

Voluntarii care susţin activităţi non-formale pe tema promovării drepturilor copiilor îşi asumă
un rol extrem de important în dezvoltarea tinerilor cu care vor lucra. Pe parcursul activităţilor de
informare pe care le va susţine, voluntarul va îndeplini trei roluri complementare pentru ca
întâlnirile cu copiii şi tineri să fie eficiente şi să ajute la o creştere a nivelului acestora de
responsabilitate în ceea ce priveşte promovarea şi respectarea drepturilor copiilor: rolurile de
moderator, animator şi facilitator.

Rolul de MODERATOR

Voluntarul este un membru neutru al grupului care nu evaluează părerea elevilor despre situaţiile
discutate şi, totodată, îi încurajează pe participanţi să nu emită judecăţi de valoare la adresa
colegilor. Una dintre regulile de aur rămâne aceea că putem aduce critici la adresa unui
comportament al unei personae dar niciodată nu criticăm persoana pentru că în diferite contexte
o persoană poate adopta un anumit comportament nepotrivit sau riscant însă acest lucru nu ne
poate demostra nimic concludent despre acea persoană şi nimeni nu are dreptul să o judece.

8
Voluntarul are grijă să conducă discuţia către regula, sfatul sau concluzia dorită însă nu domină
discuţia transmiţând doar ideile lui. Este foarte important ca toate ideile expuse să fie preluate
din experienţa şi cunoştinţele elevilor participanţi iar în cazul în care acestea nu sunt foarte
relevante voluntarul poate îndemna grupul să găsească soluţii la diverse situaţii ipotetice care au
scopul de învăţare. Cu cât mai multe exemple, experienţe, propuneri sau soluţii vin din rândul
participanţilor, cu atât probabilitatea ca acestea să fie înţelese de către ei este mai mare.
Deasemena, cu cât voluntarii integrează mai multe dintre experienţele şi ideile personale ale
participanţilor şi îi susţine pe aceştia să extragă singuri concluzii privind modalitatea
responsabilă de navigare online, cu atât sunt mai mari şansele ca tinerii să integreze acel
comportament.

De reţinut!
• Eşti parte din grup însă deţii mai multe informaţii!
• Evită să te aşezi la catedră şi rămâi printre ei în aşa fel încât să te vadă toţi participanţii!
• Direcţionează discuţia dar nu o domina!
• Evită să dai sfaturi ci încurajează-i pe ei să găsească soluţii şi evidenţiază-le pe cele bune!
• Evită emiterea de judecăţi de valoare sau suprageneralizările de tipul „Întotdeauna copii” sau
„Niciodată profesorii ...”
• Ajută-i să găsească soluţii la situaţiile cu care s-au confruntat sau la cele ipotetice propuse de
tine pentru a putea fi capabili să le transmită şi altor colegi

Foloseşte ...

Comunicarea verbală
• Formulează întrebările astfel încât să încurajezi participanţii să răspundă şi să îşi exprime
părerea!
• Pune o singură întrebare şi aşteaptă răspuns la ea!
• După întrebare se lasă o pauză pentru a oferi posibilitatea participanţilor să-şi formuleze
răspunsul!

9
• Foloseşte întrebări deschise ( ce?, care crezi că a fost cauza?, cum? )!
• Evită întrebările cu răspunsul conţinut în ele!
• Încurajează elevii să se exprime mai mult şi să găsească ei înşişi soluţii adaptate pe condiţiile
lor!

Elemente ale limbajului non-verbal

• Păstrează contactul vizual cu participanţii
• Aveţi grijă să aveţi reacţii pozitive, de încurajare (zâmbete, aprobări din cap)

Rolul de ANIMATOR

Pentru că ştiu că de multe ori este dificil să păstrezi atenţia, concentrarea şi interesul copiiloe şi
tinerilor pentru o perioadă mare de timp este necesar ca voluntarul să fie atent la momentele în
care atmosfera este una neplăcută,tensionată şi să schimbe registrul printr-un joc de energizare
scurt, prin alocarea unor întrebări către grup sau dacă au simţul umorului printr-o glumă adaptată
contextului. Este important ca pe parcursul activităţilor să se încerce implicarea tuturor
participanţilor însă dacă cineva refuză să se implice în discuţii nu i se va impune participarea.

De reţinut!
• Fii creativ! Fă din activitatea ta ceva educativ şi distractiv!
• Fii atent la „semnalele” trimise de participanţi. Sunt cei mai asprii critici ai tăi iar dacă îi
plictiseşte activitatea te vor sancţiona prin neimplicarea lor!
• Fă din grupul cu care lucrezi o echipă, învaţă-i să lucreze împreună!

Foloseşte ...
• Umorul şi glumele
• Jocuri de energizare
• Resursele de pe Internet găsite de tine şi adaptate pe nivelul lor
• Diversele tipuri de întrebări care au rolul de a anima discuţia

10
Rolul de FACILITATOR

Dinamica de grup este influenţată de persoanele care o alcătuiesc şi cum aceştia se manifestă în
interiorul acelui grup specific şi este foarte diferită de la un grup la altul. Nici o grupă nu este la
fel cu cealaltă şi se poate sesiza discrepanţe majore între grupe de elevi de aceeaşi vârstă sau din
aceeaşi şcoală etc. Pentru a evita presupunerile şi crearea de aşteptări false este necesar ca
voluntarii să analizeze atent care este nivelul de cunoştinţe şi dinamica de grup al unei clase cu
care va lucra încă din prima sesiune de lucru. Cunoscând şi investigând atent nevoile lor în
domeniul drepturilor copilului dar şi doza de interes pe care aceştia o au pot adapta ulterior
discursul şi modul de abordare.

În calitate de facilitator, voluntarul adaptează conţinutul activităţilor şi modul de transmitere a

informaţiilor la fiecare grup de elevi cu care lucrează păstrând elementele esenţiale din
planificare.
El le stârneşte participanţilor interesul pentru domeniul drepturilor copiilor făcându-le diverse
recomandări adaptate pe specificul lor şi documentate în prealabil de ei înşişi.

Voluntarul îi încurajează să îşi exprime părerea cu privire la cele discutate şi reţine experienţele
marcate de către participanţi corelând informaţiile pe care le prezintă de cele aflate deja din
grupul respectiv.

Pentru a putea fi mereu conectat la activitate şi a aduce o schimbare semnificativă în

comportamentul celor cu care lucrează, voluntarii trebuie să fie permanent atenţi, conectaţi,
interesaţi de ce se întâmplă în clasă.

De reţinut!
• Nici o grupă nu este la fel cu o alta!
• Adaptează conţinutul şi nivelul informaţiilor la grupul de participanţi!
• Informează-te şi găseşte resurse adaptate pentru grupurile tale pentru a le oferi ca recomandări!

11
• Crează o relaţie strânsă cu participanţii tăi pentru că toţi veţi avea de învăţat unii de la alţii!

Foloseşte ...
• Întrebările deschise pentru a afla cât mai multe despre participanţi.

CAPITOLUL IV. LUCRUL INTERACTIV CU COPIII

Pentru a reuşi să comunici cu elevii calităţile esenţiale de care trebuie să dai dovada sunt:
onestitate, tratarea copiilor şi tinerilor cu respect, simţul umorului, a fi deschis şi uşor
abordabil, niciodată cu o atitudine superioară, şi, întotdeauna, lipsit/ă de prejudecăţi, fără
atitudini critice.

Relația cu elevii

Odată intrat în clasă , e bine să ții minte că ești voluntar și nu profesor, că rolul tău este acela de a
face din cursurile pe care le ții o experiență interactivă, din care elevii au ce învăța și nu de a le
oferi pur și simplu informații. Informația este, într-adevăr materialul “brut ” pe care îl ai la
dispoziție, dar mai departe depinde de tine cum îl vei transmite, astfel încât să eviți rutina unei
ore obișnuite de cur,

Discuțiile cu elevii pot fi o experiență interesantă și pentru tine.Cu cât sunt mai libere, mai
neîngrădite cu atât rezultatele vor fi mai bune: dacă discuți cu ei de la egal la egal, într-o
atmosferă destinsă, amicală, vei afla opinii interesante, și vei cunoaște mai bine
copiii/adolescenții cu care lucrezi și le vei putea transmite mai ușor și mai accesibil informația ,

12
Interacțiunea si spiritul practic sunt calități care fac mai eficientă munca unui voluntar. Jocurile
de rol, dezbaterile, concursurile și munca în echipă sunt numai câteva dintre metodele care îți
sunt la îndemână, ca să transformi orele în care lucrezi cu elevii într-o lecție utilă atât pentru ei,
cât și pentru tine. Pe de alta parte, inventivitatea e un element care poate face lucrurile să meargă
surprinzator de bine: poți căuta idei noi de prezentare a subiectelor, și trebuie să-i încurajezi pe
cei cu care lucrezi să fie la rândul lor inventivi.

PRINCIPII DE LUCRU PENTRU DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR INTERACTIVE

CU COPIII:

Participarea copiilor - copiii trebuie încurajaţi să îşi exprime opiniile, rolul voluntarului
fiind acela de a păstra caracterul interactiv al dezbaterilor. În acest mod voluntarul va reuşi să
transmită eficient informaţiile, privind feed-back-ul aşteptat.

Adaptarea – este important să aflăm nivelul de cunoştinţe al participanţilor, în acest mod ne

adaptăm informaţia pe care o transmitem cât şi solicitările pe care noi le adresăm copiilor. Dacă
diferenţele sunt foarte mari iar noi nu accesibilizăm informaţiile şi conţinutul la nivelul lor de
informare şi înţelegere, ei nu au cum să se implice adecvat în activităţi.

Caracterul ludic - participanţii la ateliere sunt copii, la vârsta lor tot ceea ce înseamnă schimb
de informaţie, achiziţie de informaţie, solicitări trebuie să fie sub formă de joc

Abstractizarea - la această vârstă, copiii nu au abstractizarea bine conturată, cu alte cuvinte

finalizarea fiecărei activităţi care cuprinde un mesaj trebuie să se realizeze printr-un produs
concret (un obiect de exemplu pentru că în acest mod ei asimilează mesajul, prin asocierea cu
obiectul)

Atitudinea constant pozitivă – empatie, respect, înţelegere şi acceptarea perspectivei lor chiar
dacă după gândirea noastră ceea ce spun ei este greşit;

13
Schimbarea de atitudini – atitudinile sunt cel mai dificil de schimbat. Atitudinile se schimbă în
măsura în care individul, acumulând informaţii noi despre o anumită temă are de asemenea şi
posibilitatea de a dezvolta abilităţi prin care poate rezolva de exemplu o situaţie problematică.

METODE DE LUCRU CU GRUPURILE DE ELEVI:

Activitatea ta ca voluntar face parte din ceea ce se numeşte educaţia non-formală, care se
referă la programe de educaţie personală şi socială pentru tineri, programe create pentru a
îmbunătăţi anumite deprinderi şi competenţe, în afara programului din instituţiile de învăţământ.

Educaţia non-formală are câteva caracteristici, printre care:

 În mod teoretic este accesibilă tuturor;
 Este un proces organizat cu anumite obiective educaţionale;
 Este un proces care încurajează participarea şi este centrată pe cel care se
instruieşte;
 Are ca temă deprinderile pentru implicarea în societate (inclusiv voluntariatul);
 Se bazează pe o abordare care implică atât învăţarea individuală, cât şi cea de grup;
 Este holistică şi centrată pe procesul instruirii;
 Se bazează pe principiile experienţei personale şi pe acţiune, şi porneşte de la nevoile
persoanelor implicate în instruire.

Ţinând cont că în general voluntarul lucrează cu grupuri de copii şi tineri, este esenţială
cunoaşterea unor tehnici de lucru cu grupurile.
Trebuie să luăm în primul rând în considerare faptul că lucrul în echipă trebuie să se focalizeze
pe sarcină. Trebuie să existe la mijloc o întrebare care necesită răspunsuri sau o problemă care
necesită soluţii.

14
 1. Brainstorming-ul

Brainstorming-ul este o cale de a introduce un nou subiect de discuţie, de a încuraja creativitatea

participanţilor şi de a obţine multe idei într-un interval de timp foarte scurt. Poate fi folosit
pentru a rezolva o anumită problemă sau pentru a răspunde unei întrebări.

Scrisul pe flipchart este tot o formă de brainstorming. Participanţii îşi scriu ideile pe post-it and
le lipesc pe un flipchart. Avantajul acestei metode este că participanţii au un timp mai mare de
gândire şi nu vor fi influenţaţi de ideile celorlalţi.

Observații:
- Dacă o idee este neclară, cere lămuriri.
- Scrie TOATE ideile. De multe ori, ideile cele mai creative sunt şi cele mai utile şi
interesante!
- Nimeni nu ar trebui să comenteze sau să judece ideile celorlalţi până la sfârşitul
brainstorming-ului sau să repete ceea ce s-a mai spus.
- Încurajează-i pe toţi să participe!
- Oferă grupului ideile tale doar dacă nimeni nu propune nici o idee.

2. Discuţia

15
Discuţiile sunt o cale importantă pentru formator şi pentru participanţi de a-şi descoperi
atitudinile faţă de o anumită problemă. Ştirile din ziare, afişele şi studiile de caz sunt modalităţi
de stimulare a unei discuţii. Poţi începe prin a-i întreba pe participanţi: “ce credeţi despre…?”
Discutia in perechi este metodă utilă pentru analiza mai detaliată a ideilor. Cere-le participanţilor
să se împartă în grupuri de câte doi şi să discute pentru câteva minute problema sau întrebarea şi
apoi să discute problema în grupul mare. Vor apărea mai multe idei astfel.

3. Lucrul in grupuri

Grupurile de lucru apar în contrast cu întreg grupul de participanţi. Este o metodă prin care toţi
sunt încurajaţi să participe şi care ajută munca de colaborare. Dimensiunile grupului de lucru
depinde de numărul total de participanţi şi de spaţiul disponibil. Un grup poate avea 2-3
participanţi, dar mărimea recomandată este de 6-8 participanţi. Aceste grupuri de lucru pot lucra
în jur de 15 minute, o oră sau o zi în funcţie de sarcina care le este dată.

4. Prioritizarea

Aceasta este o metodă utilă atunci când vrei să oferi informaţii detaliate sau să încurajezi
discuţiile în grupuri de lucru. Grupurile trebuie să discute despre aceste afirmaţii şi trebuie să le
aranjeze în ordinea importanţei lor.

5. Jocul de rol

Un joc de rol înseamnă, pe scurt, o piesă de teatru pusă în scenă de către participanţii la curs. De
cele mai multe ori, jocul de rol permite improvizaţia şi, astfel, apropierea de situaţii reale din
viaţă. Scopul jocului de rol este de a evidenţia situaţii sau evenimente care sunt în general
necunoscute participanţilor. Jocul de rol ajută la îmbunătăţirea înţelegerii unei situaţii şi
încurajează empatia faţă de cei care sunt implicaţi în situaţie. Jocul de rol este diferit de simulare
pentru că permite într-un mai mare grad improvizaţia. Simulările au de obicei un scenariu bine
definit.

16
Importanţa jocului de rol este aceea că imită viaţa reală. Trebuie să fie puse în discuţie probleme
al căror răspuns nu este unul simplu, de exemplu despre bine/rău cu privire la comportamentele
umane.

6. Simulările

Simulările pot fi gândite ca jocuri de rol extinse, care implică mai mulţi participanţi. Ele îi ajută
pe oameni să experimenteze situaţii conflictuale într-un mediu sigur. Simulările solicită de obicei
implicarea emoţională a participanţilor, tocmai de aceea sunt unelte educaţionale foarte
puternice. Oamenii nu deprind anumite lucruri doar cu puterea minţii, ci şi cu puterea inimii.
Evaluarea este foarte importantă după o simulare. Cei implicaţi ar trebui să-şi pună în discuţie
sentimentele, să explice de ce fac anumite alegeri, ce injustiţii observă şi cât de acceptabilă cred
că este soluţia la care se ajunge. Trebuie ajutaţi de asemenea să creeze analogii între ceea ce
trăiesc în timpul simulării şi viaţa de zi cu zi.

7. Lucrul cu : imagini, fotografii, desene animate, desene, colaje

Imaginile sunt unelte importante atât pentru că oferă informaţii, cât şi pentru că stimulează
interesul. De la imagini, se poate dezvolta o discuţie de tipul brainstorming cu privire la tema
imaginii sau se pot exprima mai coerent stările de spirit ale participanţilor şi ale grupului.
Când alegi imaginile pe care le vei folosi, ia în considerare mai multe criterii: sexul, vârsta,
naţionalitatea participanţilor. Încearcă să găseşti imagini cât mai variate din acest punct de
vedere.

Relația voluntar – instituție de învățământ

Deşi poate părea ciudată încadrarea acestui subcapitol la „Lucrul cu copiii şi adolescenţii”, am
considerat-o necesară dacă ne gândim că un voluntar al organizaţiei Salvaţi Copiii ajunge mai

17
întâi să intre în relaţie cu reprezentanţii instituţiei (şcoală generală, liceu, etc.) şi abia după
ce partea birocratică este rezolvată, relaţionează cu copiii şi tineri.
In proiectele derulate în şcoli şi licee, prima impresie pe care voluntarul o lasă este foarte
importantă, poate decisivă pentru desfăşurarea sau nu a programului în acea unitate de
învăţământ. Si daca tu, ca voluntar, vrei într-adevar să lucrezi serios, dar în acelaşi timp degajat,
trebuie să încerci să faci de la început o impresie bună: să ştii exact ce va insemna activitatea ta
în şcoală dar şi să o prezinţi conducerii şcolii, sau profesorilor cu care vei colabora.

Uneori, mai ales la începutul activităţii de voluntariat, pe lânga trainingul specific proiectului
în care ai ales să te implici, e bine să îţi pregăteşti o „strategie” de prezentare a proiectului, asa
cum tu îţi propui să îl dezvolţi. De cele mai multe ori, voluntarii sunt foarte apropiaţi ca vârsta de
elevii cu care urmează să colaboreze. De aceea, atunci când se întâlnesc pentru prima dată cu
directorul sau profesorii, există pericolul de a nu fi asimilaţi ca parteneri egali. Unii profesorii
pot cere destul de multe informaţii şi iti pot cere să le vorbesti despre modul în care vei lucra cu
elevii lor. Şi daca răspunsurile tale sunt sigure şi practice, iar atitudinea este una entuziastă,
interesată, vei reuşi să câştigi mai uşor încrederea celor cu care discuţi.

Este bine să ai mereu în vedere că în şcoala respectivă se mai derulează şi alte proiecte,
activităţi extraşcolare şi proiectul pe care îl oferi nu este tot ce există. Pe de altă parte, fiecare om
are personalitatea sa şi uneori există deschidere, alteori nu. Sarcina ta, ca voluntar, este şi să
observi daca şcoala respectivă este interesată de program în beneficiul copiilor sau vrea doar sa
„bifeze” o noua acţiune.

Trebuie să ţii cont de faptul că vei „lucra” într-o instituţie şi prin urmare trebuie stabilite înca
de la inceput, nişte reguli care ţin de programul tău în şcoala şi de colaborarea dintre tine, ca
voluntar, şi profesorii la clasele cărora vei intra (orele la care va trebui să mergi în şcoala şi locul
de desfaşurare a orelor, clasele cu care vei lucra, posibilitatea de a organiza activităţi legate de
proiectul tău în şcoala, etc ). Incercaţi să vă faceţi din profesori şi directori parteneri şi nu porniţi
de la ideea că profesorii sunt incapabili să-i înţeleagă pe tineri şi au idei învechite şi prăfuite.

18
Este posibil ca într-o şcoala să întâlniţi şi astfel de dascali, dar daca veţi căuta veţi găsi şi
oameni deosebiţi cu care o să vă facă placere să lucraţi.
Cu alte cuvinte, în relaţia cu reprezentanţii şcolii, cheia e o comunicare eficientă; dacă eşti
sigur de ceea ce ai de facut, flexibil, entuziast şi corect faţă de tine şi faţă de cei cu care vei
lucra, şi, nu în ultimul rand deschis la propuneri, îţi va fi mult mai uşor să-ţi desfăşori fără
probleme activitatea de voluntar.

Câteva reguli generale:

1. Nu ezitaţi să puneţi întrebări atunci când ceea ce vă comunica interlocutorul nu este clar.
2. Aveţi iniţiativă.
3. Expuneţi-vă şi argumentaţi-vă ideile, proiectul etc.
4. Reclamaţi întâi celui care este imediat ierarhic şi apoi apelaţi la alţii - nu bateţi toată ziua
la uşa directorului, ci doar atunci când situaţia nu a putut fi rezolvată altfel.
5. Respectaţi modul de organizare al şcolii.
6. Fiţi amabil, dar nu supus - nu uitaţi ca voi vă aflaţi acolo pentru copii şi nu pentru a bifa
încă o acţiune extraşcolară în dosarul scolii sau al unui profesor.
7. Acceptaţi critica constructivă.
8. Păstraţi secretele pe care vi le încredinţează copiii, dar explicaţi-le că nu îi puteţi ajuta
decat daca vă permit să o faceţi (ceea ce înseamnă, în unele cazuri, să apelaţi la alte
persoane)
9. Nu bârfiţi cu elevii personalul didactic.
10. Nu intraţi la ore fără o programare anterioară.
11. Păstraţi legătura cu coordonatorul programului şi comunicaţi în timp util toate
problemele ce apar în cadrul activităţii!

19
 CAPITOLUL V. MODELE DE ACTIVITĂȚI PRACTICE

Activitatea 1 – Activitate de cunoaştere

Descriere generală

Prima activitate este extrem de importantă pentru că felul în care ea va decurge va influenţa
foarte mult participarea şi implicarea copiilor în activităţile viitoare.
Activitatea de deschidere a sesiunilor de informare din cadrul proiectului “Şi Noi Avem Drepturi
” are ca principal scop stabilirea unei relaţii apropiate între participanţi şi voluntarii care vor
susţine toate cele cinci activităţile cu ei. Cu cât relaţia este mai apropiată, iar atmosfera mai non-
formală, cu atât mai mult procesul de învăţare de pe parcursul derulării sesiunilor va avea loc la
nivelul aşteptat.
Rolul voluntarului este acela de a stabili un cadru plăcut şi deschis în care copiii să se simtă
confortabil şi să le placă să participe, să simtă activităţile educaţionale ca un context sigur,
securizat, de încredere şi bazat pe o comunicare eficientă în care ştiu că sunt ascultaţi, înţeleşi şi
pot povesti experienţele lor fără a fi criticaţi sau acuzaţi.
Pentru a reuşi acest lucru este nevoie ca voluntarul să se distanţeze de tradiţionalul mod de
predare şi să îi implice pe elevi în discuţii şi dezbateri, în jocuri şi activităţi practice care să le

20
ofere posibilitatea să transmită gândurile şi experienţele lor sau cele din proximitatea lor. În acest
fel implicarea lor pe parcursul sesiunilor va creşte considerabil.
Este indicat ca încă de la prima oră copiii să fie informaţi cu privire la ce vor face pe parcursul
celor cinci sesiuni pentru a le capta atenţia şi a îi plasa pe ei ca principali actori în procesul de
învăţare.
Amintiţi-vă cât de importantă este stabilitatea şi încercaţi să găsiţi formule astfel încât să puteţi
merge mereu aceeaşi voluntari la grupurile de copii cu care veţi lucra.

Obiective:
 Cunoaşterea participanţilor;
 Crearea unor relaţii apropiate între voluntari şi participaţi;
 Prezentarea proiectului şi a modului de lucru.

Durata: 50 minute

Resurse: varianta prescurtată a “Convenţiei Drepturilor Copiilor”, afişe program “Şi Noi Avem
Drepturi”, coli A 4, coli de flipchart,foarfece, creioane colorate, markere, foarfeci

Plan de desfăşurare a activităţii:

1. Prezentarea voluntarului şi a proiectului “Şi Noi Avem Drepturi” coordonat de
Organizaţia Salvaţi Copiii:
- prenumele voluntarului
- prezentarea programului Şi Noi Avem Drepturi
Voluntarii vor scrie pe tablă prenumele lor, Program Şi Noi Avem Drepturi, Organizaţia Salvaţi
Copiii şi se va expune afişul “Şi Noi Avem Drepturi”.Acesta va rămâne afişat.

2. Discuţie de deschidere :
- Ce ştiţi voi despre drepturile copiilor?
- Ce drepturi ale copiilor cunoaşteţi?
Voluntarii vor scrie pe o coală de flipchart ideile emise de copii.

21
 3. Prezentarea modului de lucru în cadrul activităţilor şi stabilirea regulilor de grup
- Copiilor li se va spune că în cadrul acestor sesiuni, voluntarii nu vor preda
- Copiii sunt invitaţi să se implice în activităţile proramului “Şi Noi Avem Drepturi ”pentru
că se vor juca, vor vedea filmuleţe şi vor învăţa împreună
- Copiii vor fi întrebaţi dacă sunt de acord să se stabilească regulile grupului. Regulile vor
fi enunţate înr-o manieră pozitivă şi vor descrie comportamentul aşteptat. De exemplu:
“Vorbim pe rând!”, “Atacăm idea şi nu persoana!”
4. Crearea grupului de lucru
- Suntem de azi cu toţi o echipă. Am stabilit regulile dar ar trebui să aveţi şi un nume.
“Care aţi vrea să fie numele nostru la activităţile despre drepturile copiilor”? Se vor nota
ideile pe tablă şi apoi se va vota unul agreat de majoritate.
- Şi pentru că ne-am stabilit un nume al echipei vom face şi un afiş al echipei Se va realiza
Pomul Prieteniei. Voluntarii vor explica sarcina folosind „mânuţa-model” creată în
prealabil..Copiii primesc foi colorate şi îşi desenează conturul mânuţei cu pixul şi apoi le
decupează. Pe podul palmei îşi vor scrie prenumele şi pe fiecare deget vor scrie ce
anume
le-ar plăcea să afle despre drepturile copiilor în cadrul sesiunilor derulate cu voluntarii
Salvaţi Copiii. Fiecare copil vine în faţa clasei şi îşi prezintă mânuţa apoi lipeşte mânuţa
în pomul prieteniei în spaţiul desemnat de voluntari.
- Voluntarii întreabă dacă copiii le permit să intre şi ei în echipa lor şi să îşi alăture mânuţa.
“Pomul prieteniei” este complet şi lipit în clasă. Titlul va conţine numele ales de copii
pentru grupul lor.

Activitatea 2.Introducere în Drepturile Copilului

Descriere generală

22
A doua activitate are ca principal scop familiarizarea participanților cu drepturile copilului într-o
manieră neformală . Principalele componente ale activităţilor sunt: drepturile fundamentale ale
copilului, responsabilităţile care decurg din aceste drepturi, moduri de revendicare a drepturilor
copilului

Obiective:
1. Să ofere cunoştinţe participanţilor despre drepturile copilului şi despre Convenţia
ONU cu privire la drepturile copilului
2. Să dezvolte capacitatea participanţilor de a analiza critic drepturile copilului şi să
le coreleze cu experienţa lor de zi cu zi
3. Să dezvolte capacitatea de negociere într-un grup a participanţilor

Resurse: carduri cu drepturile copilului, flipchart, markere, varianta prescurtată a “Convenției

Drepturilor Copilului”, afișe program “Și Noi Avem Drepturi”, fișe de lucru

Varianta 1. “ DREPTURILE COPIILOR”

Durata: 50 minute

Plan de desfăşurare a activităţii

1. Exerciţiu pentru spargerea gheţii „Dansul în perechi”. Toţi participanţii se împart în

perechi şi se lipesc spinare în spinare unul de altul. În cazul în care este un număr impar
de particpanţi, cel rămas fără pereche poate să devină pereche cu moderatorul sau se
alipeşte oricărei perechi.Se dă drumul la muzică, perechile se mişcă în pas de dans
rămânând lipiţi, unul de spatele celuilat. Când se opreşte melodia, fiecare îşi caută un nou
partener de dans. Perechile nu trebuie să se repete.
2. Se anunţă tema activităţii.
3. Desfăşurarea activităţii

23
- Voluntarul va scrie pe tablă/coala de flipchart „Fiindcă sunt om, eu merit...... ”.
Aplicând metoda brainstorming, se va completa propoziţia de către participanţi,
iar voluntarul va nota scrie pe tablă/coală flipchart ideile participanţilor. După ce
s-au terminat toate sugestiile,se trece la explorarea fiecăreia. Se prezintă din nou
fiecare sugestie şi sunt intrebaţi “cât de des este meritată(uneori, în cea mai mare
parte a timpului, tot timpul”). De exemplu ”Fiindcă sunt om merit grija celorlați”-
participanții vor fi întrebați în ce măsură merită un om grijă din partea celorlați-
uneori, în cea mai mare parte a timpului sau tot timpul?.
- După ce sunt evaluate toate sugestiile , li se explică că exemplele care sunt pe
tablă sunt drepturile fundamentale ale copilului . Li se prezintăConvenția
Drepturilor Copilului . Participanţii vor face o comparaţie cu drepturile pe care ei
au simţit că fiinţele umane le merită cu cele pe care le-a stabilit O.N.U.
- Participanţii sunt împărţiţi în grupe de 4 până la 6. fiecare grupă va trebui să
realizeze o listă de drepturi pe care le merită copiii (fişa de lucru nr 1).După ce
echipele şi-au completat listele lor, grupul se va reuni. Fiecare grupă îşi va
prezenta lista..
- În finalul activităţii se discută despre cum anume grupul poate să realizeze
mijloace de informare a celorlalţi despre drepturile fundamentale ale omului(se
pot realiza postere, diverse desene).

24
Fișa nr 1
Lista drepturilor copiilor

Realizează o listă cu ce drepturi crezi că ar trebui să aibă un copil!

____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
25
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________

26
Varianta 2 “Diamantul drepturilor copilului”

Durata: 50 minute

Plan de desfăşurare a activităţii:

1. Se anunță tema activității

2. Desfășurarea activității:
- Voluntarul inițiază o discuție cu participanții despre drepturile copilului și
Convenția Drepturilor Copiiilor.
- Participanții vor fi împărțiți în grupuri de cîte 4/5. Fiecare participant va primi
cardurile cu drepturile copilului (Fișa nr 2.) şi va avea la dispoziţie 5 minute să le
aranjeze, individual, în ordinea importanţei Împărţirea se va face astfel: cel mai
important- 1, ..............., cel mai puţin important- 9.
- După 5 minute, în grupurile de lucru participanţii vor discuta alegerile individuale
pentru a ajunge la un rezultat comun pentru grupul de lucru şi la un punctaj unic.
Timpul de lucru va fi de 15 minute.
- După acest timp, fiecare grup va aranja cardurile pe o foaie de flipchart cu
drepturile în ordinea descrescătoare a importanţei.
- Fiecare grup îşi va prezenta rezultatele.
3. Evaluarea activității - sesiunea de evaluarea se va desfăşura sub formă de
întrebări/răspunsuri. Exemple de întrebări posibile:
- Care au fost diferenţele şi asemănările dintre rezultatele fiecărui grup?
- De ce au apărut diferite prioritizări?
- Care au fost argumentele aduse pentru o anumită prioritizare?
- Care sunt drepturile cel mai frecvent încălcate şi care sunt cel mai uşor de
respectat? De ce?
- Mai există alte drepturi care nu apar în Convenţia Drepturilor Copiilor şi care ar
trebui incluse?
- Credeţi că este necesară Convenţia Drepturilor Copiilor din moment ce exista deja

27
 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului? Ar trebui create şi alte convenţii, de
exemplu pentru tinerii între 18 şi 30 de ani? Dacă da, ce ar trebui să conţină ele?
- În Convenția Drepturilor Copiilor există mai multe drepturi, dar în realitate cât de
greu/realist este să le revendici?
- Cum se pot revendica aceste drepturi? Exemple de situaţii.
- Unde se pot adresa copiii în societate pentru a-şi revendica drepturile?

4. Finalul activităţii- exerciţiul „Floarea mea”.Formatorul le va propune participanţilor să

deseneze fiecare o floare, petalele referindu-se la familie, muncă, prieteni şi comunitate,
suflet, spirit. Mărimea fiecărei petale reflectă timpul pe care îl acordăm acelui domeniu.
Apoi participanţii vor corela mărimea petalelor cu încălcări ale drepturilor omului sau cu
lipsa revendicării lor.

28
29
Cardurile cu drepturile copilului

CARD 1
ORICE COPIL ARE DREPTUL DE A-ŞI EXPRIMA OPINIA ÎN TOATE
CHESTIUNILE CARE ÎL PRIVESC. CÂND TRIBUNALELE ŞI AUTORITĂŢILE
TRATEAZĂ CAZURI ÎN CARE SUNT IMPLICAŢI COPII, ACEŞTIA ÎŞI VOR
EXPRIMA OPINIA. INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI TREBUIE LUAT ÎN
CONSIDERARE CU PRIORITATE

CARD 2
DREPTUL LA EXPRIMAREA PROPRIILOR OPINII, LIBERTATEA DE GÂNDIRE,
CONŞTIINŢĂ ŞI RELIGIE ŞI LIBERTATEA DE ASOCIERE TREBUIE
GARANTATE ORICĂRUI COPIL.

CARD 3
NICI UN COPIL NU VA FACE OBIECTUL INGERINŢELOR ARBITRARE SAU
ILEGALE ÎN VIAŢA SA PERSONALĂ, FAMILIA SA, DOMICILIUL SAU
CORESPONDENŢA SA ŞI NICI AL UNOR ATACURI ILEGALE LA ONOAREA ŞI
REPUTAŢIA SA.

CARD 4
AMBII PĂRINŢI AU O RESPONSABILITATE PRIMARĂ COMUNĂ ÎN
CREŞTEREA COPILULUI, IAR STATUL
TREBUIE SĂ-I SPRIJINE ÎN ACEASTĂ ACŢIUNE.

CARD 5
ORICE COPIL ARE DREPTUL LA EDUCAŢIE. EDUCAŢIA TREBUIE SĂ

30
PREGĂTEASCĂ COPILUL PENTRU VIAŢĂ, SĂ-I DEZVOLTE RESPECTUL
PENTRU DREPTURILE OMULUI ŞI SĂ-L FORMEZE ÎN SPIRITUL ÎNŢELEGERII,
PĂCII ŞI TOLERANŢEI.

CARD 6
ORICE COPIL ARE DREPTUL LA JOC, ODIHNĂ, RECREERE ŞI ACTIVITĂŢI
CULTURAL-ARTISTICE POTRIVITE VÂRSTEI SALE.

CARD 7
ORICE COPIL ARE DREPTUL LA PROTECŢIE ÎMPOTRIVA EXPLOATĂRII
ECONOMICE SAU ÎMPOTRIVA MUNCII GRELE CARE POATE DĂUNA
SĂNĂTĂŢII SAU POATE ÎMPIEDICA EDUCAŢIA COPILULUI. ORICE COPIL
ARE DREPTUL LA PROTECŢIE ÎMPOTRIVA FOLOSIRII DROGURILOR ŞI
NARCOTICELOR. ORICE COPIL ARE DREPTUL LA PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
EXPLOATĂRII SEXUALE ŞI A ABUZULUI SEXUAL, INCLUSIV ÎMPOTRIVA
PROSTITUŢIEI ŞI PORNOGRAFIEI. VÂNZAREA, TRAFICUL ŞI RĂPIREA
COPIILOR TREBUIE ÎMPIEDICATE.

CARD 8
NICI UN COPIL SUB VÂRSTA DE 15 ANI NU POATE PARTICIPA DIRECT LA
CONFLICTE ARMATE

CARD 9

31
DREPTUL COPIILOR PRESUPUŞI SAU DOVEDIŢI A FI SĂVÂRŞIT UN DELICT,
LA A LE FI RESPECTATE DREPTURILE ELEMENTARE, DREPTURILE
CUVENITE ÎN CADRUL TUTUTROR FAZELOR PROCESULUI INTENTAT,
INCLUSIV ASISTENŢĂ JURIDICĂ SAU DE ALTĂ NATURĂ, ÎN PREGĂTIREA ŞI
PREZENTAREA APĂRĂRII. RECURGEREA LA PROCEDURILE JUDICIARE
ŞI/SAU ÎNCREDINŢAREA COPIILOR DELINCVENŢI UNOR INSTITUŢII
SPECIALE TREBUIE SĂ FIE EVITATĂ ORI DE CÂTE ORI ESTE POSIBIL.

32
Activitatea 3 Băiatul cu doi ochi

Descriere generală: această activitate le subliniază copiilor în mod pozitiv idea de "diferenţă" și
faptul că oamenii cu dizabilităţi au dreptul de a fi trataţi la fel ca toţi ceilalţi.

Obiective:

 Să stabilească diferențele și asemănările dintre oameni

 Să precizeze impactul comportamentelor discriminatorii

Resurse : Versiunea prescurtată a Convenţiei Drepturilor Copilului, fișe cu povestea „Băiatul cu

doi ochi”.

Durata: 50 de minute

Plan de desfășurare a activității:

1. Se anunță tema activității

2. Voluntarul va spune copiilor povestea “Băiatul cu doi ochi”(Fișa nr .3)

Se discută pe baza poveștii:

- Cum credeţi că ar fi să ai doi ochi pe o planetă pe care toţi ceilalţi au un singur
ochi?
- Ce dificultăţi credeţi că a întâmpinat băiatul? De ce?
- Ce alte tipuri de diferenţe există între abilităţile oamenilor, în general?

33
 - Aţi fi "diferiţi" dacă aţi locui altundeva pe Pământ? De ce? Cum v-ar plăcea să fiţi
trataţi dacă aţi fi "diferiţi"?

3. Evaluare Cu ajutorul versiunii prescurtată a Convenţiei Drepturilor Copilului

participanții vor stabili ce drepturi au fost încălcate

Fișa nr 3

Băiatul cu doi ochi

"Undeva, departe în spaţiu, există o planetă identică cu Pământul. Iar oamenii care trăiesc pe
acea planetă sunt exact ca noi, cu excepţia unui singur lucru: au un singur ochi, care este mai
special. Cu acel singur ochi ei pot vedea în întuneric, pot vedea până foarte departe şi pot vedea
prin pereţi. Femeile de pe această planetă au copii, exact ca pe Pământ.Într-o zi, s-a năsut un
copil foarte ciudat: avea doi ochi! Părinţii lui au fost foarte, foarte supăraţi.Băiatul era fericit.
Părinţii lui îl iubeau şi îl îngrijeau, dar erau foare îngrijoraţi din pricina faptului că el nu era ca
toţi ceilalţi. L-au dus la mulţi doctori, însă cu toţii dădeau din cap, spunându-le că nu putea fi
făcut nimic. Când a crescut, copilul a început să aibă tot mai multe probleme. Pentru că nu putea
să vadă în întuneric, trebuia să care cu el o sursă de lumină. La şcoală nu putea citi la fel de bine
ca ceilalţi copii şi avea nevoie întotdeauna de ajutor suplimentar din partea profesorilor. De
asemenea, nu putea să vadă la distanţe foarte mari, aşa că îi trebuia un telescop care să-l ajute.
Abia atunci putea să vadă celelalte planete, ca toţi ceilalţi. Câteodată se simţea foarte singur când
se întorcea de la şcoală, pe drumul spre casă. "Ceilalţi copii vad lucruri pe care eu nu le pot
vedea", gândea el. "Înseamnă că şi eu pot să văd lucruri pe care ceilalţi nu le pot vedea."Şi într-o
zi şi-a dat seama că el putea să vadă ceva ce nimeni altcineva nu vedea. El nu vedea lumea în alb
şi negru, ca toţi ceilalţi. Le-a spus părinţilor lui cum vedea şi i-a luat afară pentru a le povesti
despre nemaipomenita sa descoperire. Aceştia erau deosebit de uimiţi. La fel şi prietenii lui.
Băiatul le spunea acum poveşti minunate, folosind cuvinte pe care ceilalţi nu le auziseră
niciodată… roşu, galben…şi portocaliu…Le spunea despre cerul albastru şi câmpii verzi. Toţi
vroiau acum să vadă la fel ca el, auzind povestirile frumoase despre adâncul mărilor albastre şi
34
valurile cu spuma lor albă… Copiilor le plăceau la nebunie povestirile lui despre dragoni
înfricoşători. Le stătea inima în loc atunci când le spunea despre pielea dragonului, sau când îi
descria ochii.Într-o zi a întâlnit o fată, de care s-a îndrăgostit. Ei nu-i păsa de faptul că el avea doi
ochi. În definitiv, nici lui nu-i mai păsa, devenise acum foarte faimos. Oameni din cele mai
îndepărtate colţuri ale planetei veneau ca să-l audă vorbind. Cei doi au avut un fiu, care era ca
toţi ceilalţi copii de pe planetă. Avea un singur ochi."

35
Activitatea 4 “Despre discriminare”

Descriere generală: această activitate oferă informații elevilor despre discriminare, cauze ,
efecte, tipuri
Obiective:
 Să ofere cunoştinţe participanţilor despre discrimininare,
 Să dezvolte capacitatea participanţilor de a analiza critic anumite situații,
să le coreleze cu experienţa lor de zi cu zi,
 Să dezvolte capacitatea de negociere într-un grup a participanţilor.
Resurse:fișe de lucru, versiunea prescurtată Convenția Drepturilor Copilului , flichart, markere

Desfășurarea activității:

1. Elevii sunt împărțiți în grupe (maxim 4 elevi/grupă). Fiecare grupă primeste fișa cu studii
de caz.

Studiu de caz 1.

“ Marian este un copil deosebit, dar merge foarte greu, deoarece are proteze la ambele picioare.
El stă foarte mult în casă, iar când iese sunt oameni care se uita lung dupa el, comentează și fac
glume pe seama lui. Vecinii nu-și lasă copiii să se joace cu el. Singurul lui prieten este câinele
din fața scării, dar și cu acesta petrece putin timp, pentru că peste tot sunt scări, borduri, praguri
înalte”.

Intrebări pentru discuții în grup:

1. Cum credeți că se simte Marian?

2. Ce ai face dacă ai fi coleg de clasă/vecin cu Marian?

3. Ce drepturi ale copilului sunt încălcate în cazul lui Marian?

4. Ce soluții găsești pentru rezolvarea acestui caz?

36
Studiul de caz nr 2.

Inainte de încheierea semestrului I, situația lui Petrică la învațatură este dificilă. La română și
limba enegleză este in pericol de corigență, la celelalte discipline a reușit să ia note de trecere. El
a moștenit de la părinții săi, rromi, talent la muzică. Cântă foarte frumos la vioară și la serbarile
școlare are mereu succes. Datorită acestui fapt colegii de clasă îl respectă, iar Mihai (cel mai bun
elev din clasă) s-a oferit să îl ajute la română și engleza. De aceea i-a propus lui Petrică că dupa
ore să se vada și să facă împreună temele .Mama lui Mihai, nu este de acord ca fiul ei să îl aduca
acasă pe Petrică.

Intrebări pentru discuții în grup :

1. Ce părere ai despre Mihai?

2. De ce crezi că se comportă așa mama lui Mihai?
3. Ce drepturi ale copilului sunt încălcate în cazul lui Petrică?
4. Ce crezi ca a simțit Petrică în această situație?
5. Dacă ai fi Mihai ce i-ai spune mamei?

Studiul de caz nr 3

Alexandru este un copil foarte energic și activ. In timpul orelor vorbește neîntrebat, peste ce
spune profesoara, se intoarce la colegii de banca și le pune diverse întrebări, se ridică și se
plimbă prin clasă. Din aceasta pricină colegii lui nu mai vorbesc cu el, l-au izolat, iar parinții
colegilor au făcut cerere ca Alexandru sa fie mutat în altă clasă sau în altă școală.

Intrebări pentru discuții în grup :

1. Cum crezi că se simte Alexandru?

2. Ce ai face tu daca ai avea un coleg ca Alexandru?
3. Au procedat corect parinții colegilor lui Alexandru?
4. Ce soluții ai pentru aceasta situație?

37
Dupa ce fiecare grup rezolvă situațiile, se prezintă în fața clasei raspunsurile fiecarui grup.
Formatorul introduce definiția discriminării într-un limbaj adecvat elevilor (fișa cu informații
pentru formator).

2. Elevii primesc urmatoarea cerință

Imaginează-ți că te-ai mutat la o școală nouă. Cu cine ai prefera sa stai in banca?

 Un băiat
 O fată
 Un copil rrom
 Un copil cu proteze la picioare
 Un copil refugiat din Afganistan
 Un orfan
 Un copil cu ochelari
 Un copil surdo mut
 Un copil cu defect de vorbire
 Un copil sărac

După ce fiecare copil completează tabelul, în grupuri mici își prezintă răspunsurile și motivele
care au stat la baza alegerii . Fiecare grup prin discuții va ajunge sa dea o listă comună cu 3
persoane dorite și 3 persoane mai puțin dorite. Lista fiecarui grup va fi prezentată întregii clase
de elevi.

3. Finalizarea activității In final formatorul introduce definița discriminării și tipurile de

discriminări întâlnite.Elevii vor trebui sa ofere exemple de cazuri de discriminare
întâlnite în școală, viața socială și de asemeni să ofere soluții la aceste situații.

38
Fișa nr 4.

Studiu de caz 1.

“ Marian este un copil deosebit, dar merge foarte greu, deoarece are proteze la ambele picioare.
El stă foarte mult în casă, iar când iese sunt oameni care se uita lung dupa el, comentează și fac
glume pe seama lui. Vecinii nu-și lasă copiii să se joace cu el. Singurul lui prieten este câinele
din fața scării, dar și cu acesta petrece putin timp, pentru că peste tot sunt scări, borduri, praguri
înalte”.

Intrebări pentru discuții în grup:

1. Cum credeți că se simte Marian?

2. Ce ai face dacă ai fi coleg de clasă/vecin cu Marian?

3. Ce drepturi ale copilului sunt încălcate în cazul lui Marian?

4. Ce soluții găsești pentru rezolvarea acestui caz?

39
Studiul de caz nr 2.

Inainte de încheierea semestrului I, situația lui Petrică la învațatură este dificilă. La română și
limba enegleză este in pericol de corigență, la celelalte discipline a reușit să ia note de trecere. El
a moștenit de la părinții săi, rromi, talent la muzică. Cântă foarte frumos la vioară și la serbarile
școlare are mereu succes. Datorită acestui fapt colegii de clasă îl respectă, iar Mihai (cel mai bun
elev din clasă) s-a oferit să îl ajute la română și engleza. De aceea i-a propus lui Petrică că dupa
ore să se vada și să facă împreună temele .Mama lui Mihai, nu este de acord ca fiul ei să îl aduca
acasă pe Petrică.

Intrebări pentru discuții în grup:

Ce părere ai despre Mihai?

1. De ce crezi că se comportă așa mama lui Mihai?

2. Ce drepturi ale copilului sunt încălcate?
3. Ce crezi ca a simțit Petrică în această situație?
4. Dacă ai fi Mihai ce i-ai spune mamei?

Studiul de caz nr 3

Alexandru este un copil foarte energic și activ. In timpul orelor vorbește neîntrebat, peste ce
spune profesoara, se intoarce la colegii de banca și le pune diverse întrebări, se ridică și se
plimbă prin clasă. Din aceasta pricină colegii lui nu mai vorbesc cu el, l-au izolat, iar parinții
colegilor au făcut cerere ca Alexandru sa fie mutat în altă clasă sau în altă școală.

Intrebări pentru discuții în grup:

1. Cum crezi că se simte Alexandru?

2. Ce ai face tu daca ai avea un coleg ca Alexandru?
3. Ce drepturi sunt încălcate în cayul lui Alexandru?
4. Au procedat corect parinții colegilor lui Alexandru?
5. Ce soluții ai pentru aceasta situație?

40
Fișa nr 5.

Imaginează-ți că te-ai mutat la o școală nouă. Cu cine ai prefera sa stai in banca?

 Un băiat
 O fată
 Un copil rrom
 Un copil cu proteze la picioare
 Un copil refugiat din Afganistan
 Un orfan
 Un copil cu ochelari
 Un copil surdo mut
 Un copil cu defect de vorbire
 Un copil sărac

Alege din lista de mai sus 3 persoane cu care ai dori sa stai in banca și 3 persoane cu care nu ai
dori să stai in banca!

41
Completează urmatorul tabel

3 persoane cu care ai dori să stai în 3 persoane cu care nu ai dori sa stai în

bancă bancă

Activitatea 5 Scara Participării

Descriere generală: „Scara participării” marchează gradul de implicare al copiilor în luarea

deciziilor și în derularea de activități care îi privesc. Această activitate are la bază articolul 12 al
Convenției Drepturilor Copilului

Obiective:
 Să cunoască etapele “Scării participării ”
 Să găsească exemple concrete pentru fiecare etapă a “Scării participării”
 Să conștientizeze importanța principiului participării

42
Durata: 50 de minute
Resurse: fișe de lucru, flipchart, markere, varianta perscurtată a Convenției Drepturilor Copilului

Desfășurarea activității
1. Voluntarul prezintă Art 12 al Convenției Drepturilor Copiilor precum și semnificația
Principiului Participării Active
2. Se prezintă fișa “Scara participării” (Fișa nr. 7), se oferă explicații și se solicit elevilor
exemple din viașa de zi cu zi care să ilustreze fiecare “treaptă a Scării Participării”
3. Se utilizează următoarele întrebări pentru discuție
- De când pot participa copiii?
- Când nu se aplică principiul participării copiilor?
- Cine este responsabil de respectarea acestui principiu?
- Voi la ce nivel al scării participării vă aflați?
4. Clasa va fi împărțită în grupuri mici. Fiecare grup va primi fișă cu un studiu de caz (Fișa
nr. 6) și vor discuta pe baza întrebărilor
5. La finalul activității fiecare grup își prezintă concluziile

43
Fișa nr 6.

Consiliul Elevilor (studiu de caz)

Școala Gimnazială Mircea Sadoveanu din localitatea B, este recunoscută ca fiind cea mai
prestigioasă unitate școlară din localitate și chiar la nivel de județ. Renumele îi este dat de
generațiile de olimpici ca și de corpul profesoral de elită. La finalul anului școlar, când directorul
școlii s-a pensionat, postul a fost ocupat de un profesor tânăr. În programul prezentat la
concursul pentru ocuparea postului de director, acesta a inclus și un punct referitor la implicarea
și participarea activă a elevilor în activitatea școlară. Mai précis la nivelul școlii, activitatea
Consiliului Elevilor să nu mai fie una formală, aceștia să se implice activ în deciziile care îi
privesc, iar elevii să devină parteneri ai cadrelor didactice.
Imediat după începerea anului școlar a realizat o întâlnire cu membrii Consiliului Elevilor și i-a
invitat să participe la Consiliile Profesorale precum și la ședințele Consiliului de Administrație al
Școlii . Elevii au fost încântați și au pregătit pentru primele ședințe cîteva propuneri în ceea ce
privește derularea activtăților școlare și extrașcolare.
Cadrele didactice au fost împărțite în două tabere: unii considerau că dacă ar permite copiilor să
participe la ședințele Consiliilor Profesorale/ Consiliului de Adminstrație, nu ar mai fi respectați
și ascultați de elevi la ore. Alții au fost de părere că elevii ar devein mai responsabili și relația
profesor elev ar fi mai bună. Au fost și părinți care au considerat că implicarea copiilor în
activitatea școlii ar duce de fapt la o scădere a rezultatelor școlare. La primele întâlniri Consiliul
Elevilor- cadre didactice au fost stabilite tematica orelor de dirigenție precum și a activităților
extrașcolare”

Întrebări pentru discuții

44
- În ce categoria a Scării Participării se încadra inițial situația Consiliului Elevilor
- Ce modificări au fost aduse de noul director?
- Care credeți că au fost beneficiile în urma schimbărilor realizate de către noul
director?
- La nivelul școlii voastre la ce nivel al Scării Participării credeți că se află
Consiliul Elevilor?
- Propuneți niște soluții prin care puteți îmbunătăți nivelul implicării și participării
voastre în viața școlii?

45
46
Fișa nr. 7

47
48