2017 11 14 Autocontrolul

Contents
AUTOCONTROLUL..............................................................................................................................3
sedinta 1 - analizei problemelor.....................................................................................................3
Lista de verificare formata din adjective...................................................................................14
A...........................................................................................................................................................15
B...........................................................................................................................................................15
C...........................................................................................................................................................15
In acest sens clientului i se va administra Scala Stimei de sine Rosenberg; clientul va fi rugat sa
citeasca cu atentie fiecare fraza, marcand cu o steluta varianta care se apropie cel mai mult de
propriul sau punct de vedere actual..............................................................................................17
A...........................................................................................................................................................20
B...........................................................................................................................................................20
C...........................................................................................................................................................20
Cum ne putem modifica stima de sine?.............................................................................................21
A-ti schimba raportul cu tine insuti...........................................................................................22
 Exercițiu............................................................................................................................................25
A schimba raporturile cu ceilalti................................................................................................30
 Exercițiu............................................................................................................................................31
"Au o stima scazuta pentru mine"......................................................................................................31
"Daca ma afirm, mi-e teama de respingere"..................................................................................31
"Au o stima scazuta pentru mine"......................................................................................................31
Stima de sine scazuta și lipsa afirmarii de sine - proces ciclic............................................................31
 Exercițiu............................................................................................................................................31
 Exercițiu............................................................................................................................................33
Referindu-se la sine, la momentul prezent, clientul este rugat sa analizeze cele patru componente
ale sustinerii sale sociale: sustinerea stimei, sustinerea afectiva, sustinerea materiala, sustinerea
informativa..........................................................................................................................................33
In timp ce este un adevar de necontestat faptul ca în cadrul tuturor aspectelor din viața noastra
exista reale arii de libertate și reale limitari, exista alte domenii de libertate și control ce sunt
determinate de propriile noastre credințe.Anumite restrictii pot fi clasate ca "obiective", altele
insa, în special în arii mult mai fluide ale actiunii interpersonale, sunt probabil provocate de
propriile perceptii ale indivizilor asupra a ceea ce ei pot sau nu pot sa faca.Diferentele dintre
oameni în ceea ce priveste gradul în care ei cred ca-si domina propriile lor destine au fost
conceptualizate de psihologi în termeni ai pozitiei controlului.Unii indivizi atribuie cauzele celor
mai multor lucruri care li se intampla propriilor lor decizii și actiuni; ei se vad pe ei insisi ca și
autori ai majoritatii evenimentelor din viața lor, sau cel putin ai conditiilor generale în care
traiesc.Altii, în timp ce poate nu se vad pe ei insisi cu totul ca și pioni ai soartei, cu toate acestea
tind sa atribuie cele mai multe dintre lucrurile ce li se intampla sau ce se intampla în jurul lor,
sansei, sau fortelor ce sunt dincolo de puterea lor de control.Primii ar putea fi caracterizati ca
avand o pozitie interna a controlului, ultimii interpreteaza evenimentele ca fiind determinate de
factori externi......................................................................................................................................34
Scala de evaluare............................................................................................................................35
AUTOCONTROLUL
SEDINTA 1 - ANALIZA PROBLEMELOR
 Exercițiu de analiză a problemelor

Care sunt problemele cu care se confruntă clientul în prezent?
Pasul  Clientul este ajutat să alcă tuiască o listă a tuturor problemelor cu care se
confruntă în prezent, de la cele mai simple, la cele mai complexe.
Pasul  Clientul este ajutat să completează un tabel ce vizează gradul de periodicitate
în timp al respectivelor probleme:
nr. Problem Când a Care e gradul de Care e gradul de Care e modul

crt a apărut continuitate în continuitate în de manifestare
. prima timp al existenței timp al a problemei?
dată? problemei? manifestării
problemei?
2.
3.
Clientul este rugat să încerce soluționarea fiecă rei probleme parcurgâ nd urmatorul
model:
Pasul  Clientul generează câ t mai multe posibile soluții la problema respectivă și le
notează .
Pasul  Clientul hotă ră ște care dintre aceste soluții sunt aplicabile și care sunt
inaplicabile.
Pasul  Clientul alege soluția pe care o consideră că este mai adecvată și tangibilă ;
hotă râ ndu-se asupra a ceea ce trebuie să facă pentru ca soluția să funcționeze.
 Exercițiu de analiză a frecvenței, severită ții, cauzelor manifestă rilor agresive

Clientul este ajutat să completeze urmă torul tabel:
Frecvența Moduri de Cauze ce au facilitat Cauze ce au facilitat

manifestărilor exprimare ale instalarea continuarea
agresive manifestărilor manifestărilor manifestărilor
agresive agresive agresive
Clientul este rugat să completeze acest tabel referindu-se la modul lui general de
manifestare anterior consilierii.
În ceea ce priveste frecvența manifestarilor agresive clientul este rugat să se refere la
numă rul manifestă rilor sale agresive raportâ ndu-se la perioada de timp de o
să ptă mâ nă .
Clientul este rugat să analizeze corespondența dintre cauzele ce au facilitat instalarea
manifestă rilor sale agresive, cauzele ce au facilitat continuarea manifestă rilor sale
agresive și modurile de exprimare ale acestor manifestă ri.
Clientul este rugat să precizeze ce anume a dorit “să comunice” prin respectivele
manifestă ri agresive.
Exercițiu de conștientizare a nevoilor umane

Exercițiul vizează o conștientizare de că tre client a propriilor sale nevoi, și în special a
acelor nevoi ce i-au fost desconsiderate la momentul izbucnirii furiei.
Referindu-se la momentul prezent, clientul este rugat să se concentreze asupra
propriilor sale nevoi. În acest moment, ce nevoi consideră că nu sunt satisfă cute?
Luâ nd în considerare ierarhia prezentată mai jos, este rugat să încercuiască
respectivele categorii de nevoi.
Trebuintele/ nevoile umane ar putea fi ierarhizate astfel:
Treb
Treb
uinte
uinte
de
de
auto
auto
actua
actua
lizare
lizare
(de
(de
autor
autor
ealiz
ealiz
are
are și și
de
de
valori
valori
ficar
ficar
ee aa
Trebuinte
prop
prop
estetice
riului
riului
(de
armonie,
pote de
pote
ntial)
ntial) etc.)
frumos,
Trebuinte cognitive (de

cunoastere etc.)
Trebuinte legate de stima (de

apreciere, de recunoastere, de
aprobare etc.)
Trebuinte legate de afiliere (de apartenenta

etc.)
Trebuinte de securitate (de siguranta etc.)
Trebuinte fiziologice (hrana, sex etc.)

Luâ nd în considerare modalită ți noninfracționale de satisfacere a respectivelor sale
nevoi, modalită ți socialmente dezirabile, cum ar putea fi satisfacute acestea?
Clientul este rugat să își reamintească momentul izbucnirii furiei. În acel moment, ce
trebuințe nu îi erau satisfăcute? Ce trebuințe i-au fost desconsiderate de către persoana
cu care a intrat în conflict?
Clientul este rugat să precizeze în ce mă sura consideră că în momentele anterioare
izvucnirii accesului de furie respectivele trebuințe i-au fost desconsiderate; este rugat
să indice acest fapt pe o scală de la 1 la 10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
nesemnificati semnificativ
v
Luâ nd în considerare modalită ți nonagresive de satisfacere a acelor trebuințe,

modalită ți socialmente dezirabile, cum ar fi putut fi satisfă cute acelea?
În general, în momentele anterioare manifestă rilor sale agresive, ce trebuințe i-au fost
desconsiderate de că tre persoana/ persoanele cu care se afla în interacțiune?
Este rugat să indice acest fapt pe o scala de la 1 la 10 (1 reprezentand “într-o măsură
nesemnificativă”, 10 reprezentand “într-o măsură semnificativă”)
Luand în considerare modalită ți nonagresive de satisfacere a acelor nevoi, modalită ți
socialmente dezirabile, cum ar fi putut fi satisfacute acele nevoi?
Exercițiu de conștientizare a oscilațiilor de dispoziție

Clientul este rugat să se concentreze asupra propriile sale oscilații în ceea ce privește
dispoziția și să enumere factorii ce precipită variatele sale pante “ascendente” și
“descendente” în ceea ce privește dispoziția.
Referindu-se la o perioada semnificativă din viața sa, clientul este rugat să prefigureze
propriile sale oscilații ale dispoziției pe un grafic ondulatoriu asemă nă tor celui
prezentat mai jos (vâ rfurile reprezintă perioade de entuziasm, supraactivitate,
neliniște - câ nd oamenii se simt agitați într-un mod pozitiv dar poate ușor amenință tor;
adâ nciturile reprezintă momente banale din viețile oamenilor, câ nd ei se simt plictisiți,
deprimați, deznă dă jduiți)
Inregistrarea evenimentelor semnificative
* *
* *
________*_______________________*_________________________
*
* *
* *
TIMP_ _ _ _
Inregistrarea sentimentelor ce le însoțesc
___________ = stare sufletească “normală”
Deasupra liniei se înregistrează detaliile respectivelor situații/evenimente, dedesubtul
liniei sentimentele ce le însoțesc.
Referindu-se la acea perioadă semnificativă din viața sa, clientul va fi rugat să schițeze
un grafic ce corespunde dinamicii oscilațiilor propriei sale dispoziții
Daca nu poate reprezenta grafic dinamica oscilatiilor propriei sale dispoziții el este
rugat sa se autoanalizeze prin intermediul unei evaluari a dispozitiei (pe baza unei
scale de 10 puncte) și sa observe ce model apare pe parcursul acelei perioade de timp.
Ulterior, pe respectivul grafic sau pe respectiva evaluare a dispozițiilor este rugat să
izoleze acele situații/evenimente ce sunt asociate cu asaltul sentimentelor pe care el
încearcă sa le controleze.
Exercițiu de relaxare musculară progresivă

Exercițiul are în vedere reducerea gradului de tensiune fizică și psihică .
Tehnica implică folosirea diferitelor grupe musculare, câ te una la un interval de timp,
tensionandu-le pentru o scurtă perioadă de timp (10-15 secunde), ulterior
permițâ ndu-le să se relaxeze pentru o perioadă de timp similară
Exercițiul poate începe cu mâ na dreaptă .
Pentru inceput clientul își inclesteaza pumnul câ t mai strans posibil, dupa aceea îl
elibereaza, fiecare etapa durand conform perioadei de timp prestabilite
Succesiunea grupelor musculare este urmatoarea: maini, bicepsi, tricepsi, umeri, gat,
gura, limba, ochi și frunte, muschii spatelui, abdomen, coapse, stomac, pulpe și labele
picioarelor, degetele picioarelor
In totalitate, exercițiul dureaza aproximativ 20 de minut
sedinta 2
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere distingerea faptelor de opinii în contextul comiterii infractiunii
Exercițiul are în vedere distingerea faptelor de opinii în contextul tentativelor
infractionale
Exercițiul are în vedere re-examinarea deciziilor pe care clientul le-a luat în trecut
Clientul este rugat sa se concentreze asupra momentelor anterioare comiterii
infractiunii; luand în considerare momentele anterioare comiterii infractiunii este
rugat sa încerce sa distinga care au fost declarații factuale și care au fost declarații de
opinie
In vederea atingerii acestui scop se va accepta drept criteriu notiunea bunului simt:
daca o declaratie ar fi putut fi confirmata prin referire la probele care în acele momente
au fost disponibile; declarațiile factuale sunt acele declarații care probeaza acest
criteriu; declarațiile de opinie sunt acele declarații care nu probeaza aceste criteriu;
luand în considerare declarațiile de fapt și declarațiile de opinie enuntate în momentele
anterioare comiterii infractiunii clientul este rugat sa reexamineze actul de luare a
deciziei de a comite respectiva infractiune
Ulterior clientul este rugat sa se concentreze asupra momentelor anterioare
tentativelor sale infractionale; luand în considerare momentele anterioare
respectivelor tentative infractionale este rugat sa încerce sa distinga care au fost
declarații factuale și care au fost declarații de opinie; luand în considerare declarațiile
de fapt și declarațiile de opinie enuntate în momentele anterioare respectivelor
tentative infractionale clientul este rugat sa reexamineze actul de luare a deciziei de a
comite respectivele tentative; se va lucra cu fiecare tentativa infractionala în parte
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere constientizarea acelor ganduri dezadaptative ce au precedat
comiterea infractiunii
Clientul este rugat sa analizeze care au fost credințele iraționale ce au precedat
comiterea infractiunii
Clientul este rugat sa-si reaminteasca circumstanțele comiterii infractiunii; se vor
interpreta prin intermediul jocului de rol circumstanțele anterioare comiterii
infractiunii; clientul va interpreta rolul sau, consilierul va interpreta rolul persoanei cu
care clientul a avut altercatia; anterior parcurgerii jocului de rol clientul va scrie
scenariul, încercand sa evoce câ t mai exact starile de fapt de la momentul respectiv,
notand câ t mai exact posibil ceea ce a spus fiecare partener în momentele respective,
notand câ t mai exact posibil cum s-a comportat fiecare partener în momentele
respective
Ulterior se vor derula prin intermediul jocului de rol circumstanțele anterioare
comiterii infractiunii; în momentul în care clientul traieste emotii dezadaptative el este
rugat sa verbalizeze cu glas tare acele ganduri dezadaptative ce au precedat aceste
emotii; ulterior jocul de rol se va continua, procedandu-se astfel ori de cate ori apar
emotii dezadaptative; în momentul în care gandirea clientului insista asupra
posibilitatii comiterii infractiunii consilierul spune STOP, intr-o încercare de a bloca
firul gandurilor clientului; în acest moment clientul va fi rugat sa se gandeasca asupra
potentialelor consecințe negative ale comiterii infractiunii și sa le verbalizeze cu glas
tare
Ulterior jocul de rol se va repeta, de data aceasta fara verbalizarea gandurilor
dezadaptative; clientul este rugat ca în momentul în care gandirea sa insista asupra
posibilitatii comiterii infractiunii sa semnaleze; în acel moment consilierul va spune
STOP; clientul va fi rugat sa se gandeasca asupra potentialelor consecințe negative ale
comiterii infractiunii
Ulterior jocul de rol se va relua, de data aceasta clientul fiind din nou rugat sa
verbalizeze cu glas tare propriile sale ganduri dezadaptative; clientul este rugat ca în
momentul în care gandirea sa insista asupra posibilitatii comiterii infractiunii sa își
spuna lui însuși cu glas tare STOP; în acest moment clientul va fi rugat sa se gandeasca
asupra potentialelor consecințe negative ale comiterii infractiunii și sa le verbalizeze cu
glas tare
Ulterior jocul de rol se va repeta, de data aceasta fara verbalizarea gandurilor
dezadaptative; clientul este rugat ca în momentul în care gandirea sa insista asupra
posibilitatii comiterii infractiunii sa își spuna lui însuși STOP; clientul va fi rugat sa se
gandeasca asupra potentialelor consecințe negative ale comiterii infractiunii
Ulterior clientul va fi rugat sa analizeze relatia dintre propriile sale ganduri
dezadaptative și propriile sale emotii dezadaptative intalnite în acest scenariu; el va fi
rugat sa noteze pe o foaie de hartie gandurile dezadaptative și emotiile dezadaptative
ce le-au insotit
Acest exercițiu se va repeta în cazul tuturor tentativelor infractionale pe care le-a
comis
Acest exercițiu se va repeta în cazul tuturor manifestarilor agresive pe care le-a avut
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere constientizarea consecințelor negative ale comiterii respectivei
infractiuni
Exercițiul are în vedere constientizarea consecințelor negative ale comiterii
respectivelor tentative infractionale
Clientul va fi rugat sa se concentreze asupra consecințelor negative consecutive
respectivei infractiuni
Se va utiliza repetitia imagistica; clientul va fi rugat sa își imagineze atat consecințele
negative consecutive respectivei infractiuni câ t și posibilele consecințe negative
consecutive respectivei infractiuni; aceasta vizualizare a consecințelor reale și
potentiale va fi realizata în detaliu; se va încerca o vizualizare câ t mai plastica, câ t mai
reala
Clientul va fi rugat sa se concentreze asupra consecințelor negative consecutive
respectivelor tentative infractionale
Se va utiliza repetitia imagistica; în cazul fiecarei tentative infractionale clientul va fi
rugat sa își imagineze atat consecințele negative consecutive respectivei tentative
infractionale câ t și posibilele consecințe negative consecutive respectivei tentative
infractionale; aceasta vizualizare a consecințelor reale și potentiale va fi realizata în
detaliu; se va încerca o vizualizare câ t mai plastica, câ t mai reala
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere reducerea gradului de tensiune fizica și psihica
Exercițiul este cunoscut sub denumirea de relaxare musculara progresiva
Tehnica implica folosirea unor diferite grupe musculare, cate una la un interval de
timp, tensionandu-le pentru o scurta perioada de timp (10-15 secunde), ulterior
permitandu-le sa se relaxeze pentru o perioada de timp similara
Exercițiul poate incepe cu mana dreapta
In totalitate, exercițiul dureaza aproximativ 20 de minute
sedinta 3
Clientului i se va prezenta teoria rațional-emotiva ca posibila metoda terapeutica
Terapia rațional-emotiva se concentreaza asupra introspectiilor, asupra lucrurilor pe
care oamenii și le spun lor insisi despre ei insisi - ca și cheie pentru majoritatea
modalitatilor ce vizeaza schimbarea personala și solutie a majoritatii problemelor
emotionale și comportamentale.
In cazul acelor indivizi ce au dobandit - prin intermediul consilierii - o completa
intelegere a problemelor lor, pana la originile acestora, terapia rațional emotiva sustine
faptul ca motivele pentru care acestea nu pot fi indepartate pot fi facute inteligibile
examinandu-se ceea ce indivizii își spun lor insisi despre dificultatile lor.
Astfel, în cazul unui individ ce continua sa aiba sentimente de vinovatie, rusine,
ostilitate sau respingere datorita unor experiente particulare din copilarie, terapia
rațional-emotiva sustine faptul ca motivele pentru care aceste sentimente persista în
perioada adulta, desi circumstanțele individuale sunt în totalitate diferite, în fata unei
evidente considerabile ce sugereaza faptul ca ar fi mult mai bine pentru individ sa nu
aiba asemenea sentimente, pot fi facute inteligibile prin examinarea a ceea ce oamenii
își spun lor insisi în raport cu dificultatile lor.
Terapia rațional emotiva sustine faptul ca de foarte multe ori oamenii construiesc
credințe câ t se poate de iraționale despre ei insisi, despre ceilalti oameni, despre lume.
In contextul acestei forme de terapie obiectivul consilierii va fi acela de a-l ajuta pe
client astfel incat el însuși sa se confrunte cu acele credințe și cu tendinta de a se lasa
prada discutiei autodestructive cu sine insusi.
Rolul consilierului va fi acela de a provoca credințele clientului, acele credințe
referitoare la sine insusi, la ceilalti, la lume, și de a-i cere sa justifice lucrurile pe care le
spune despre sine insusi, despre ceilalti, despre lume.Date fiind respectivele declarații
consilierul ii va cere clientului sa dovedeasca faptul ca respectivele credințe sunt
sustinute de stari de fapt.
In cazul infractorilor exista posibilitatea ca o imagine de sine negativa sa poata fi
sustinuta de astfel de credințe. In acest caz consilierul ii va cere clientului sa
dovedeasca faptul ca respectivele credințe au fundament real.Este posibil ca clientul sa
enumere lucruri ce pentru el au constituit dovezi ale lipsei sale de valoare.Consilierul ii
va cere sa dovedeasca faptul ca acele lucruri au demonstrat ca el este lipsit de
valoare.Confruntat cu aceasta cerinta clientul nu va putea dovedi ca acele lucruri au
demonstrat ca el este lipsit de valoare - deoarece credințele ce sustin faptul ca el este
lipsit de valoare sunt unele iraționale.
In acest sens terapia rațional-emotiva sustine faptul ca oamenii au fost invatati sa se
placa pe ei insisi daca reusesc sa faca anumite lucruri și sa nu se placa daca nu
reusesc.Aceasta este una dintre credințele iraționale în legatura cu care terapia
rațional-emotiva sustine faptul ca multi dintre noi prezinta o predispozitie: conceptia
care se refera la faptul ca pentru a fi valorosi indivizii trebuie sa fie adecvati,
competenti și incununati de succes în lucrurile pe care le fac.
Pentru a putea opera cu aceasta teorie clientului i se va oferi un cadru de lucru ce ii va
permite sa aiba sustinerea necesara pentru a o aplica practic în propria sa experienta;
acest cadru de lucru poate fi descris ca fiind o succesiune de 5 stadii; primele trei stadii
corespund emotiilor:
A = evenimente sau circumstanțe activatoare
B = credințe sau organizarea mentala ce determina modul în care este perceput
evenimentul
C = consecințe în termeni ai sentimentelor și ai comportamentului individului
In terapia rațional-emotiva elementul cheie îl constituie setul de credințe din cadrul
caruia persoana interpreteaza ceea ce i s-a intamplat.Astfel emotiile experimentate
sunt un rezultat direct al acestor credințe, ele nefiind un rezultat al evenimentelor
externe.Daca credințele sunt raționale, sentimentele fata de evenimentele initiale vor fi
intr-o anumita masura controlabile și individul va fi în stare sa actioneze intr-o
maniera sanatoasa.Daca ele sunt iraționale, sentimentele care rezulta pot fi
supradimensionate, neechilibrate și posibil daunatoare pentru individ.
Terapia rațional-emotiva incearca sa remedieze acest fapt abordand credințele și
prezumtiile individului în 2 stadii ulterioare:
D = Detectarea sau discriminarea credințelor și auto-declarațiilor individului
E = Efecte, asupra individului, ale inlocuirii acestora cu unele mult mai raționale
Utilizand acest ABCDE mnemonic pentru a-i expune clientului raționalitatea abordarii,
urmatorul pas este acela de a-l ajuta sa descopere natura iraționala a unora dintre
credințele sale, demonstrandu-se ca unele dintre concluziile la care el a ajuns în ceea ce
priveste propria sa persoana, ceilalti, lumea în general, nu sunt sprijinite de
dovezi.Consilierul îl va incuraja pe client sa se gandeasca asupra lucrurilor pe care și le
spune lui însuși pentru a ancora aceste credințe.Cu alte cuvinte el trebuie sa descopere
câ t mai exact cuvintele, expresiile și propozitiile ce și le spune lui însuși în repetate
randuri ori de cate ori are emotii negative fata de el insusi, fata de ceilalti, fata de lume
în general.Ulterior obiectivul devine acela de a schimba continutul acestor mesaje;
acela de a gasi unele noi și mult mai raționale - tipuri de autodeclarații ce prezinta un
raport mult mai strans cu realitatile situatiei cu care se confrunta individul.
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere directionarea atentiei clientului asupra credințelor iraționale
ce au precedat pierderea propriului sau control, vizand o constientizare a acestora
Clientul este rugat sa-si reaminteasca ultimul incident în care și-a pierdut controlul;
clientul este rugat sa noteze pe o foaie de hartie scenariul respectivului incident, exact
asa cum s-a petrecut acesta în realitate, urmand ca consilierul și clientul sa interpreteze
prin intermediul jocului de rol acea situatie; în acest scenariu clientul interpreteaza
rolul sau, iar consilierul interpreteaza rolul celeilalte persoane cu care clientul a avut
respectiva altercatie; clientul este rugat sa interpreteze propriul sau rol câ t mai natural
posibil; în momentul în care clientul manifesta primele semne de pierdere a controlului
(ton ridicat al vocii, respiratie accelerata, paloare a fetei sau inrosire a fetei, etc.) acesta
este intrerupt și este intrebat la ce s-a gandit anterior acestor manifestari; dupa aceea
discutia se reia și pana la momentul culminant al altercatiei (cand clientul a manifestat
agresivitate în forma verbala sau fizica sau în ambele forme) consilierul îl intrerupe
periodic în momentele în care acesta este vizibil pe punctul de a-si pierde controlul și îl
chestioneaza asupra gandurilor ce au precedat momentele respective; orice
intrerupere nu vizeaza decat constientizarea de că tre client a acelor ganduri ce au
precedat respectivele momente; dupa fiecare intrerupere discutia se reia urmarindu-se
cursul sau natural, curs identic cu acela care a avut loc în realitate; aici rolul
consilierului este doar acela de a-l chestiona pe client asupra acelor ganduri ce au
precedat momentele în care acesta a fost pe punctul de a-si pierde controlul; în acest
scenariu se insista de asemenea asupra acelor ganduri anterioare momentului în care
acesta și-a pierdut controlul
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere constientizarea credințelor iraționale și a consecințelor lor
Exercițiul are în vedere construirea unor credințe raționale
Clientul este rugat sa își reaminteasca evenimentele semnificative din ultima
să ptă mâ na din perspectiva acestui ABCDE mnemonic; clientul este rugat sa își
reaminteasca circumstanțele în care în termeni ai sentimentelor sau ai
comportamentului s-au exprimat dezadaptativ, credințele ce au determinat modul în
care au fost percepute evenimentele, consecințele în termeni ai sentimentelor și ai
comportamentului; în cazul fiecarui eveniment din să ptă mâ na respectiva coloanele
tabelului se vor completa distinct
Forma dezadaptativa de perceptie a evenimentelor
să ptă mâ na
ziua nr. A B C
crt. evenimente sau circumstanțe credințe sau consecințe în
activatoare organizarea termeni ai
mentală ce sentimentelor și ai
determină comportamentului
modul în care individului
este perceput
evenimentul
Ulterior completă rii acestui tabel, se va insista asupra acelor autodeclarații și credințe
iraționale ce au determinat modul în care clientul a perceput respectivele evenimente;
în cazul fiecă rui eveniment, clientul va fi rugat să își reamintească ce lucruri și-a spus
lui însuși în respectivele circumstanțe ce au avut drept consecințe respectivele
sentimente și comportamente iraționale (această a etapă corespunde stadiului D al
acestui cadru de lucru al teoriei rațional-emotive). Pentru fiecare eveniment, în cazul
fiecă reia dintre respectivele credințe sau autodeclarații, clientul va fi rugat să
demonstreze faptul că acele credințe sunt susținute de stă ri de fapt. În vederea
demonstră rii iraționalită ții acestor autodeclarații și credințe, clientul va fi rugat să
prezinte acele fundamente reale ce le susțin.
Clientul va fi rugat să completeze urmă torul tabel notâ nd credințele iraționale întâ lnite
în cazul fiecarui eveniment
ziua nr.crt eveniment abordare irațională (credințe iraționale)
.
Ulterior conștientiză rii de că tre client a acelor autodeclarații și credințe de natură
irațională , acesta va fi rugat să încerce să construiască unele mai raționale -
autodeclarații și credințe ce prezintă un raport mult mai strâ ns cu realită țile situațiilor
cu care s-a confruntat; în ceea ce privește construirea unor autodeclarații și credințe
mai raționale fiecare eveniment din să ptă mâ na respectiva va fi tratat în mod distinct -
în cazul fiecarui eveniment se vor construi autodeclarații și credințe raționale specifice
acelor circumstanțe, autodeclarații și credințe ce îl va ajuta să facă față respectivului
eveniment într-un mod corect și eficient.
Clientul va fi rugat să completeze urmă torul tabel notâ nd credințele raționale ce ar fi
fost indicat să fie folosite în cazul fiecă rui eveniment.
ziua nr.crt eveniment abordare rațională (credințe raționale)
.
Ulterior construirii de că tre client a unor autodeclarații și credințe mult mai raționale,
el va fi rugat să își imagineze care ar fi fost sentimentele și comportamentele sale în
respectivele circumstanțe; în acest sens se va utiliza procedura repetiției imagistice;
clientul va fi rugat să evoce respectivele circumstanțe și să se imagineze că își spune lui
însuși acele autodeclarații și credințe raționale specifice acelor circumstanțe, în acele
situații în care anterior și-a spus autodeclarații și credințe iraționale; el trebuie sa se
vizualizeze spunâ ndu-și lui însuși acele autodeclarații și credințe raționale; totodata
trebuie sa vizualize comportamentele sale consecutive acestor autodeclarații și
credințe; procedura repetitiei imagistice se va utiliza distinct în cazul fiecarui
eveniment din să ptă mâ na respectiva
Ulterior utilizarii în cazul fiecarui eveniment a repetitiei imagistice clientul va fi rugat
sa noteze pe o foaie de hartie autodeclarațiile și credințele raționale utilizate și
sentimentele și comportamentele consecutive utilizarii acestora
Forma adaptativa de perceptie a evenimentelor
Să ptă mâ na
ziu nr.crt. evenimente sau credințe sau consecințe în
a circumstanțe organizarea mentala termeni ai
activatoare ce determina modul sentimentelor și ai
în care este perceput comportamentului
evenimentul individului
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere constientizarea acelor credințe iraționale ce determina
propriile sale pierderi de control
Exercițiul are în vedere analiza reducerii frecventei acelor credințelor iraționale ce
determina propriile sale pierderi de control
In perioadele de timp dintre sedintele de consiliere clientul este rugat sa încerce o
atenta auto-observare și o atenta auto-monitorizare a situatiilor în care este inclinat sa
își spuna lui însuși autodeclarații și credințe iraționale; aceste auto-monitorizari pot
lua forma unui jurnal; acest jurnal va cuprinde inregistrari ale circumstanțelor în
situatia carora nu au reusit sa utilizeze autodeclarații și credințe raționale,
circumstanțe în cazul carora vor completa formulare 'Forma dezadaptativa de
perceptie a evenimentelor' și inregistrari ale circumstanțelor în situatia carora au
reusit sa utilizeze autodeclarații și credințe raționale, circumstanțe în cazul carora vor
completa formulare 'Forma adaptativa de perceptie a evenimentelor'; acest jurnal va fi
analizat prin prisma urmatoarelor criterii: tipuri de credințe iraționale, frecventa
respectivelor tipuri de credințe iraționale, masura în care ele constituie factori
determinanti ai respectivelor pierderi de control; aceasta analiza se va realiza spre
sfarsitul consilierii putandu-se observa astfel progresul terapeutic; în mod normal, în
masura în care intre sedintele de consiliere clientul va aplica ABCDE-ul mnemonic în
situatii în care este inclinat sa își spuna lui însuși autodeclarații și credințe iraționale,
aceasta analiza a jurnalului ar trebui sa indice o reducere a frecventei respectivelor
credințelor iraționale
In acest sens clientul va fi rugat sa aplice acest ABCDE mnemonic în situatii concrete
din viața reala; astfel în situatii în care este inclinat sa își spuna lui însuși autodeclarații
și credințe iraționale el va trebui sa constientizeze aceasta inclinatie de a utiliza acest
tip de autodeclarații și credințe și sa încerce sa utilizeze autodeclarații și credințe
raționale; el va fi rugat sa pastreze o inregistrare a unor astfel de evenimente pana la
sedinta urmatoare - în cazul evenimentelor în situatia carora nu a reusit sa utilizeze
autodeclarații și credințe raționale va completa un formular 'Forma dezadaptativa de
perceptie a evenimentelor' iar în cazul evenimentelor în situatia carora a reusit sa
utilizeze autodeclarații și credințe raționale va completa un formular 'Forma
adaptativa de perceptie a evenimentelor'; aceasta automonitorizare se va realiza pana
la sfarsitul perioadei de consiliere și va avea în vedere perioadele de timp dintre
sedintele de consiliere
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere constientizarea reducerii frecventei acelor credințe iraționale
ce determina propriilor sale pierderi de control
Consilierul va reprezenta grafic sub forma unei harti, unui tabel sau a unui grafic
frecventa respectivelor tipuri de credințe iraționale - în vederea unei mai bune
observari și a unei mai bune analize a progresului realizat de că tre client; în acest mod
se va facilita de asemenea constientizarea de că tre client a propriului sau progres
Coordonatele reprezentarii grafice a frecventei aparitiei respectivelor tipuri de
credințe iraționale vor fi saptamanile de consiliere și procentele respectivelor tipuri de
credințe iraționale (in cazul fiecarui tip de credințe iraționale se va considera % ca fiind
procentul initial, la acest procent raportandu-se să ptă mâ nal frecventa aparitiei
respectivului tip de credințe iraționale); reprezentarea grafica a frecventei aparitiei
respectivelor tipuri de credințe iraționale se va realiza să ptă mâ nal
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere constientizarea reducerii frecventei acelor emotii
dezadaptative generate de credințe iraționale, credințe ce determina propriile sale
pierderi de control
tipurile de emotii dezadaptative intalnite - în vederea unei mai bune observari și a unei
mai bune analize a progresului realizat de că tre client; în acest mod se va facilita de
asemenea constientizarea de că tre client a propriului sau progres
Coordonatele reprezentarii grafice a frecventei aparitiei respectivelor tipuri de emotii
dezadaptative vor fi saptamanile de consiliere și procentele respectivelor tipuri de
emotii dezadaptative (in cazul fiecarui tip de emotii dezadaptative se va considera % ca
fiind procentul initial, la acest procent raportandu-se să ptă mâ nal frecventa aparitiei
respectivului tip de emotii dezadaptative); reprezentarea grafica a frecventei aparitiei
respectivelor tipuri de emotii dezadaptative se va realiza să ptă mâ nal
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere constientizarea reducerii frecventei comportamentelor
dezadaptative
tipurile de comportamente dezadaptative intalnite - în vederea unei mai bune
observari și a unei mai bune analize a progresului realizat de că tre client; în acest mod
se va facilita de asemenea constientizarea de că tre client a propriului sau progres
Coordonatele reprezentarii grafice a frecventei aparitiei respectivelor tipuri de
comportamente dezadaptative vor fi saptamanile de consiliere și procentele
respectivelor tipuri de comportamente dezadaptative (in cazul fiecarui tip de
comportamente dezadaptative se va considera % ca fiind procentul initial, la acest
procent raportandu-se să ptă mâ nal frecventa aparitiei respectivului tip de
comportament dezadaptativ); reprezentarea grafica a frecventei aparitiei respectivelor
tipuri de comportamente dezadaptative se va realiza să ptă mâ nal
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere promovarea modului de a actiona dezirabil social
De fiecare data cand reusesc sa actioneze intr-o maniera socialmente dezirabila clientii
sunt rugati sa noteze gandurile și sentimentele lor în legatura cu acest fapt; astfel intre
sedintele de consiliere automonitorizarile vor fi insotite de raportari asupra propriului
lor punct de vedere în ceea ce priveste modul în care au actionat - care au fost
gandurile și sentimentele lor fata de aceste stari de fapt.
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere o reconsiderare a respectului de sine
Referindu-se la propria sa persoana clientul este rugat sa se concentreze asupra acelor
trasaturi ce sunt pozitive; este rugat sa alcatuiasca o lista a acestora
Este rugat sa se concentreze asupra acestor trasaturi ori de cate ori este asaltat de
sentimente negative în ceea ce priveste propria persoana
 Exercițiu
sedinta 4
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere o reconsiderare a imaginii de sine
Clientul este rugat sa se descrie pe sine însuși utilizand termenii urmatoarei liste
prestabilite de cuvinte
Clientul este rugat sa parcurga lista și sa bifeze acele adjective în legatura cu care crede
ca ii corespund, oricare ar fi acelea; în acest sens el poate sa bifeze un numar nelimitat
de adjective
Lista de verificare formata din adjective
1.cu simtul umorului 21.atragator 41.care merita sa fie cunoscut
2.neprietenos 22.care nu reuseste în nimic 42. Inferior
3.loial 23.cald 43.sociabil
4.plictisitor 24.care nu merita sa fie cunoscut 44.gelos
5.de incredere 25.deschis la minte 45. Independent
6.nesuferit 26.singuratic 46.cu care nu te intelegi
7.amabil 27.care munceste din greu 47.valoros
8.necinstit 28.nepasator 48.dependent
9.echilibrat 29.cu care te impaci bine 49.sociabil
10.neatragator 30.pripit 50.nervos
11.fericit 31.onest 51.direct cu oamenii
12.rece 32.agresiv 52.nefericit
13.saritor 33.grijuliu 53.popular
14.marginit 34.neloial 54. Inabordabil
15. Incununat de succes în 35.calm 55.prietenos
anumite imprejurari 36.nestatornic 56.pe care nu te poti baza
16.lenes 37. Iubitor de oameni 57.organizat
17. Interesant 38.deprimat 58. Indirect
18.egoist 39. Incantator 59.capabil de a face fata
19.bun în luarea deciziilor 40.nepopular 60.dezagreabil
20.lacom
Un scor brut poate fi obtinut prin însuși modul de constructie al scalei, lista fiind
alcatuita din 30 de cuvinte pozitive și 30 negative
Ulterior clientul poate fi rugat sa totalizeze alegerile sale pozitive (numerotate impar)
și cele negative (numerotate par) și sa constate câ t de multe exista
Astfel, daca un client obtine un scor brut ce este particularizat printr-un numar mai
mare de alegeri pozitive decat negative se poate deduce faptul ca el are o imagine de
sine pozitiva
Daca un client obtine un scor brut ce este particularizat printr-un numar mai mare de
alegeri negative decat pozitive se poate deduce faptul ca el are o imagine de sine
negativa
In situatia în care se obtine un scor brut ce este particularizat printr-un numar mai
mare de alegeri negative decat pozitive se va discuta fiecare item par ales (deci fiecare
alegere negativa); în cazul fiecarei alegeri negative se va analiza daca respectiva
alegere are fundament real (daca clientul și-a atribuit acel item pe baza unor stari de
fapt); în cazul fiecarei alegeri negative se va analiza daca respectiva alegere este
fundamentata pe credințe iraționale; în cazul în care respectiva alegere negativa este
fundamentata pe credințe iraționale se va aplica ABCDE-ul mnemonic, încercandu-se
constientizarea respectivelor credințe iraționale și construirea unor credințe raționale
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere constientizarea consecințelor credințelor iraționale
Exercițiul are în vedere constientizarea consecințelor credințelor raționale
La sedinta trecuta clientul a fost rugat ca pana la urmatoarea sedinta de consiliere în
situatii în care este inclinat sa utilizeze autodeclarații și credințe iraționale sa încerce
sa constientizeze aceasta inclinatie de a utiliza acest tip de autodeclarații și credințe și
sa încerce sa utilizeze autodeclarații și credințe raționale; el a fost rugat sa pastreze o
inregistrare a unor astfel de evenimente pana la sedinta urmatoare - în cazul
evenimentelor în situatia carora nu a reusit sa utilizeze autodeclarații și credințe
raționale a completat un formular 'Forma dezadaptativa de perceptie a evenimentelor'
iar în cazul evenimentelor în situatia carora a reusit sa utilizeze autodeclarații și
credințe raționale a completat un formular 'Forma adaptativa de perceptie a
evenimentelor'
In aceasta sedinta se va relua acest formular 'Forma dezadaptativa de perceptie a
evenimentelor', încercand sa se demonstreze caracterul irațional al acelor
autodeclarații și credințe; în acest sens consilierul ii va cere clientului sa demonstreze
ca aceste autodeclarații și credințe sunt sustinute de stari de fapt; în masura în care
clientul nu va reusi sa demonstreze acest lucru iraționalitatea acestor credințe și
autodeclarații va fi considerata un fapt de la sine inteles; actul în sine de demonstrare a
caracterului irațional al acestor autodeclarații și credințe se va repeta pentru fiecare
credința sau autodeclaratie în parte
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere constientizarea conduitei agresive și a factorilor ce au
determinat aparitia acesteia
Clientul este rugat sa completeze urmatorul tabel:
Momentul Circumstanțe: Antecedente: Modul de Consecințe:
unde a avut manifestare a ce
la care ce s-a s-a
loc, cine a fost agresivitatii
a avut loc acolo intamplat, intamplat,
cum te-ai cum te-ai
prima
simtit simtit
manifestare
agresiva
Clientul este rugat sa analizeze respectivele circumstanțe prin prisma teoriei rațional-
emotive; se vor analiza respectivele circumstanțe utilizandu-se ABCDE-ul mnemonic
Clientul este rugat sa își reaminteasca credințele ce au determinat modul în care au fost
percepute respectivele circumstanțe, respectivele consecințe în termeni ai
sentimentelor și ai comportamentului
A B C
evenimente sau credințe sau consecințe în termeni
circumstanțe activatoare organizarea mentala ce ai sentimentelor și ai
determina modul în comportamentului
care este perceput individului
evenimentul
Ulterior completarii acestui tabel se va insista asupra autodeclarațiilor și credințelor
iraționale ce au determinat modul în care clientul a perceput respectivele evenimente;
clientul va fi rugat să își reamintească ce lucruri și-a spus lui însuși în acele
circumstanțe, lucruri ce au avut drept consecințe respectivele sentimente și
comportamente. În cazul fiecă reia dintre respectivele credințe sau autodeclarații,
clientul va fi rugat să demonstreze faptul că acele credințe sau autodeclarații sunt
susținute de stă ri de fapt. În vederea demonstră rii iraționalită ții acestor autodeclarații
și credințe, clientul va fi rugat să prezinte acele fundamente reale ce le susțin.
Clientul va fi rugat să completeze urmă torul tabel notâ nd credințele iraționale
întâ lnite:
eveniment abordare irațională (credințe

iraționale)
Ulterior conștientiză rii de că tre client a acelor autodeclarații și credințe de natură

irațională acesta va fi rugat să încerce să construiască unele mai raționale -
autodeclarații și credințe ce prezintă un raport mult mai strâ ns cu realită țile situațiilor
cu care s-a confruntat; clientul va fi rugat să completeze urmă torul tabel notâ nd
credințele raționale ce ar fi fost indicat să fie folosite în cazul respectivelor
circumstanțe:
eveniment abordare rațională (credințe
raționale)
Ulterior construirii de că tre client a unor autodeclarații și credințe mai raționale, el va

fi rugat să își imagineze care ar fi fost sentimentele și comportamentele sale în
respectivele circumstanțe; în acest sens se va utiliza procedura repetiției imagistice;
clientul va fi rugat să evoce respectivele circumstanțe și să se imagineze că își spune lui
însuși acele autodeclarații și credințe raționale specifice acelor circumstanțe, în acele
situații în care anterior și-a spus autodeclarații și credințe iraționale; el trebuie să se
vizualizeze spunâ ndu-și lui însuși acele autodeclarații și credințe raționale; totodată
trebuie să vizualize comportamentele sale consecutive acestor autodeclarații și credințe.
Ulterior utilizarii repetitiei imagistice clientul va fi rugat sa noteze pe o foaie de hartie
autodeclarațiile și credințele raționale utilizate și sentimentele și comportamentele
consecutive utilizarii acestora
evenimente credințe sau consecințe în termeni ai

organizarea mentala ce sentimentelor și ai
evenimentul
 Exercițiu
sedinta 5
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere evaluarea nivelului stimei de sine
In acest sens clientului i se va administra Scala Stimei de sine Rosenberg; clientul va fi
rugat sa citeasca cu atentie fiecare fraza, marcand cu o steluta varianta care se apropie
cel mai mult de propriul sau punct de vedere actual
Scala Stimei de sine Rosenberg
acord acord dezacord dezacord
total total
1. In general sunt multumit
de mine insumi.
2.Cateodata sunt de parere ca nu sunt
in stare sa fac nimic.
3.Consider ca am cateva calitati.
4.Sunt de parere ca nu prea am cu ce
sa ma mandresc.
5.Sunt capabil sa fac lucrurile la fel de
bine ca și cei mai multi dintre ceilalti oameni.
6.Cateodata ma simt absolut inutil.
7.Consider ca sunt o persoana de
valoare, cel putin la acelasi nivel cu ceilalti.
8.Mi-ar fi placut sa fi putut avea mai mult
respect fata de mine insumi.
9.Adopt o atitudine pozitiva fata de mine
insumi.
10.Din toate punctele de vedere sunt inclinat sa cred ca sunt
un ratat.
Fiecarui item i se poate da un punctaj intre 1 și 4; în cazul fiecarui item un punctaj mai
ridicat reprezinta un nivel mai ridicat al stimei de sine; de la un capat la celalalt al
scalei ordinea scorarii celor zece itemi alterneaza, primul item fiind scorat 4-3-2-1, al
doilea 1-2-3-4, și asa mai departe.
Pentru a se obtine un punctaj total trebuie sa se adune punctajele la cei 10 itemi ca și
suma; în ceea ce priveste interpretarea punctajului total:
 un punctaj cuprins intre 10 și 16 indica o stima de sine scazuta
 un punctaj cuprins intre 17 și 33 indica o stima de sine medie
 un punctaj cuprins intre 34 și 40 indica o stima de sine inalta
Consilierul îl va chestiona pe client asupra fiecarui item în cazul caruia s-a obtinut un
punctaj scazut; astfel în cazul fiecarui item în situatia caruia s-a obtinut un punctaj
scazut se va analiza daca acordarea respectivului punctaj nu este fundamentata pe
declarații și credințe iraționale - se va analiza daca respectivul punctaj a fost acordat în
baza unor stari de fapt; în cazul în care acordarea respectivului punctaj este
fundamentata pe credințe și autodeclarații iraționale se va aplica ABCDE-ul mnemonic,
încercandu-se constientizarea respectivelor credințe iraționale și construirea unor
credințe raționale.
 Exercițiu
Exercițiul vizeaza constientizarea nevoii de schimbare personala
Exercițiul consta în completarea unui chestionar ce are în vedere evaluarea necesitatii
de a intreprinde eforturi de schimbare în materie de stima de sine; chestionarul este
denumit 'Raportul cu tine insuti'
'Raportul cu tine insuti'
Intrebari Mai Mai
degraba degraba
adevarat fals
1.Nu ma iubesc prea mult.
2.Mi-e greu sa iau decizii.
3.Nu sunt apreciat și recunoscut de ceilalti dupa cum as
vrea.
4.Nu stiu prea bine câ t valorez.
5.Nu perseverez daca intampin dificultati.
6.Esuez în viața mea sentimentala.
7.Chiar și cand lucrurile merg mai degraba bine, ma simt
nelinistit(a).
8.Evit situatiile în care nu ma simt în largul meu.
9.Sunt prea dependent de conceptia altora despre mine.
10.Cand am dificultati, ma invinuiesc adesea pe mine și mi
se intampla chiar sa ma detest.
11.Mi s-a facut deseori reprosul ca fug în actiune și ca 'fac
prea mult'
12.Ma simt adesea gelos (geloasa), am adesea resentimente
fata de anumite persoane.
13.Nu fac alegeri bune în viata.
14.Suport cu greu esecul și critica a ceea ce fac.
15.Ma las prea mult coplesit de altii.
16.Ma simt nemultumit(a).
17.Esuez adesea.
18.Sunt de prea multe ori agresiv(a) și critic(a) fata de altii.
19.Mi-e greu sa-mi gasesc calitati.
20.Aman deseori pe mai tarziu lucruri pe care trebuie sa le
fac rapid.
21.Uneori am impresia ca eu insumi provoc rupturile sau
conflictele.
Clientul va fi rugat sa citeasca cu atentie fiecare afirmatie și sa raspunda bifand cu o
cruciulita în coloana care se potriveste cel mai mult cu punctul sau de vedere actual.
Acest chestionar evalueaza în ce masura este necesar sa se intreprinda eforturi de
schimbare personala și indica în ce domenii este necesar sa se intreprinda aceste
eforturi.
Prin urmare acest chestionar permite obtinerea a patru punctaje: un punctaj care se
refera la nevoia generala de schimbare și trei punctaje care se refera la domeniile în
raport cu care este necesar sa se intreprinda schimbarea.
Pentru a se obtine punctajul care indica existenta nevoii de schimbare personala se
acorda 1 punct fiecarui raspuns 'mai degraba adevarat' și dupa aceea se face totalul
punctelor.
Pentru a se obtine punctajul care se refera la existenta nevoii de schimbare personala
în ceea ce priveste raportul cu sine însuși se vor insuma punctele obtinute la intrebarile
1,4,7,10,13,16,19
în ceea ce priveste raportul cu actiunea se vor insuma punctele obtinute la intrebarile
2,5,8,11,14,17,20
în ceea ce priveste raportul cu ceilalti se vor insuma punctele obtinute la intrebarile
3,6,9,12,15,18,21
Punctajul care indica existenta nevoii de schimbare personala poate fi cuprins intre 1 și
21 de puncte:
 de la 0 la 7 puncte nevoia de schimbare personala este limitata;
 de la 8 la 15 puncte nevoia de schimbare personala este medie; acest punctaj indica
faptul ca în materie de stima de sine este necesar sa se intreprinda eforturi de
schimbare personala
o de la 16 la 21 de puncte nevoia de schimbare personala este accentuata; acest
punctaj indica faptul ca în materie de stima de sine este necesar sa se
intreprinda eforturi de schimbare personala
In ceea ce priveste domeniile de schimbare personala, în cazul fiecarui domeniu
punctajul poate fi cuprins intre 0 și 7 puncte: cu câ t nota este mai ridicata cu atat este
mai indicat ca în acel domeniu sa se intreprinda eforturi de schimbare personala
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere analiza corelatiei dintre modul de manifestare a agresivitatii și
modul de a gandi și de a simti la momentul respectiv
Clientul este rugat sa completeze urmatorul tabel referindu-se la propriile sale pierderi
de control din propria sa experienta; clientul este rugat sa completeze acest tabel
concentrandu-si atentia asupra momentelor culminante ale respectivelor incidente,
momente în care, verbal sau fizic, a reactionat intr-o maniera agresiva
SITUATIE GANDURI SENTIMENTE
Unde am fost, Ce gandeam sau imi Cum m-am simtit în acel
spuneam moment
ce faceam
In cazul fiecarei situatii clientul este rugat sa analizeze corespondenta dintre modul de
manifestare a agresivitatii și modul de a gandi și de a simti la acel moment
Ulterior clientul este rugat sa analizeze respectivele situatii utilizand teoria rațional-
emotiva;
clientul va fi rugat ca în cazul fiecarui incident sa încerce sa aplice ABCDE-ul mnemonic,
referindu-se atat la momentele anterioare respectivelor pierderi de control câ t și la
momentele propriu-zise de pierdere a controlului; fiecare incident se va analiza în mod
distinct, parcurgandu-se toate cele 5 etape, ulterior analizandu-se urmatorul incident
Astfel în cazul fiecarui incident clientul este rugat sa intreprinda urmatoarea analiza:
Este rugat sa își reaminteasca acele credințe ce au determinat modul în care au fost
percepute respectivele circumstanțe, respectivele consecințe în termeni ai
sentimentelor și ai comportamentului
A B C
evenimente sau credințe sau consecințe în termeni
circumstanțe activatoare organizarea mentala ce ai sentimentelor și ai
evenimentul
Ulterior completarii acestui tabel se va insista asupra acelor autodeclarații și credințe
iraționale ce au determinat modul în care clientul a perceput respectivul eveniment;
clientul va fi rugat sa își reaminteasca ce lucruri și-a spus lui însuși în acele
circumstanțe, lucruri ce au avut drept consecințe respectivele sentimente și
comportamente. In cazul fiecareia dintre respectivele credințe sau autodeclarații
clientul va fi rugat sa demonstreze faptul ca respectiva credința este sustinuta de
realitate. In vederea demonstrarii iraționalitatii acestor autodeclarații și credințe
clientul va fi rugat sa prezinte acele argumente logice ce sunt în favoarea acestora -
imposibilitatea gasirii unor argumente logice, faptice, va fi considerata o dovada certa a
iraționalitatii acestora
Clientul va fi rugat sa completeze urmatorul tabel notand credințele iraționale intalnite
eveniment abordare iraționala
(credințe iraționale)
Ulterior conștientiză rii de că tre client a acelor autodeclarații și credințe de natura
iraționala acesta va fi rugat sa încerce sa construiasca unele mai raționale -
autodeclarații și credințe ce prezinta un raport mult mai strans cu realitatile situatiei
cu care s-a confruntat; clientul va fi rugat sa completeze urmatorul tabel notand
credințele raționale ce ar fi fost indicat sa fie folosite în cazul respectivelor
circumstanțe
eveniment abordare raționala
(credințe raționale)
Ulterior construirii de că tre client a unor autodeclarații și credințe mai raționale, el va
fi rugat sa își imagineze care ar fi fost sentimentele și comportamentele sale în
respectivele circumstanțe; în acest sens se va utiliza procedura repetitiei imagistice;
clientul va fi rugat sa evoce respectivele circumstanțe și sa se imagineze ca își spune lui
însuși acele autodeclarații și credințe raționale specifice acelor circumstanțe în acele
momente în care anterior și-a spus autodeclarații și credințe iraționale; el trebuie sa se
vizualizeze spunandu-si lui însuși acele autodeclarații și credințe raționale; totodata
trebuie sa vizualize comportamentele sale consecutive acestor autodeclarații și
credințe
Ulterior utilizarii repetitiei imagistice clientul va fi rugat sa noteze pe o foaie de hartie
autodeclarațiile și credințele raționale utilizate și sentimentele și comportamentele
consecutive utilizarii acestora
evenimente credințe sau consecințe în termeni ai

organizarea mentala ce sentimentelor și ai
evenimentul
 Exercițiu
Sedinta 6
Cum ne putem modifica stima de sine?
Christophe Andre și Francois Lelord propun o impartire a eforturilor de reconsiderare
a stimei de sine în trei domenii principale, fiecare domeniu fiind compus din trei
dimensiuni specifice numite "solutii".
Fiecare domeniu și fiecare solutie au importanta lor, dar este posibil ca nu toate
acestea sa priveasca o anumita persoana.
Clientul se va concentra cu precadere asupra domeniului în care propria sa manifestare
este deficitara.
DOMENIU SOLUTII
Raportul cu stima de sine 1) A te cunoaste
2) A te accepta
3) A fi sincer cu tine
Raportul cu actiunea 4) A actiona
5) A reduce la tacere critica interioara
6) A accepta esecul
Raporturile cu ceilalti 7) A te afirma
8) A fi empatic
9) A te baza pe sustinerea sociala
A-ti schimba raportul cu tine insuti
Solutia nr.1: a te cunoste pe tine insuti
"Sa te cunosti pe tine insuti", amintea adesea Socrate.Este prima regula în materie de
stima de sine.Ea se refera și la conceptia pe care noi o avem despre noi insine și la
maniera în care ne prezentam altora.Atentie: nu este vorba de a ne pierde în
introspectie, ci mai ales de a lua cunostinta de capacitatile și limitele noastre.
Un instrument de reflectie asupra sinelui, folosit în psihoterapie, 'fereastra lui Johari',
ne poate fi util în acest exercițiu.El postuleaza existenta a patru domenii referitoare la
cunoasterea de sine:
- "Domeniul public": ceea ce este cunoscut atat de noi insine, câ t și de anturajul
nostru.Exemplu: "Se spune despre mine ca sunt fidel prieteniilor mele.Este
adevarat, sunt de acord."
- "Pata oarba": este vorba de ceea ce stiu ceilalti despre noi, dar de care nu suntem în
mod clar constienti.De exempluse spune despre tine:"Este un tip inteligent dar prea
indoielnic", atunci cand tu te vezi mai degraba ca o persoana placuta și foarte
inzestrata.
- "Domeniul ascuns": cuprinde tot ceea ce cunoastem despre noi insine, dar ceilalti
ignora.Exemplu: "Nu sunt deloc sigur de mine: în spatele aparentei de persoana în
largul ei și destinsa, ma indoiesc în permanenta de mine insumi și ascund cu grija
acest fapt celorlalti."
- "Domeniul necunoscut": includem aici tot ceea ce persona nu a descoperit despre sine
însuși și nici anturajul sau nu intuieste.Astfel unii oameni ajung "sa se descopere" în
anumite circumstanțe noi.Exemplu: "Mi s-au incredințat responsabilitati și mi-am
dat seama ca imi place, ca eram capabil sa devin lider."
Ceea ce stii Ceea ce nu stii
Ceea ce stiu ceilalti Domeniul public Pata oarba
Ceea ce nu stiu ceilalti Domeniul ascuns Domeniul necunoscut
Fereastra Johari
 Exercițiu
Clientul este rugat sa aplice în cazul sau fereastra lui Johari - sa identifice în cazul sau
"domeniul public", "pata oarba", 'domeniul ascuns" și "domeniul necunoscut".
Se considera ca ceea ce extinde "domeniul public" imbunatateste imaginea de
sine.Pentru aceasta trebuie:
- Sa transformam "pata oarba" în "domeniu public": pentru aceasta este necesar sa
ascultam sistematic și chiar sa solicitam parerea persoanelor din anturajul
nostru.Chiar și în cazul mesajelor critice este util sa multumim persoanei pentru
ceea ce ne-a invatat despre noi: "Nimanui nu-i place sa auda ceea ce-mi spui, dar iti
multumesc pentru franchetea ta, este important pentru mine ca m-ai pus la curent."
- Sa transformam"domeniul ascuns" în "domeniu public": instrumentul principal este
revelarea de sine, ce consta în a nu ezita sa ne exprimam gandurile și emotiile, chiar
daca nu suntem siguri ca ele concorda cu cele ale interlocutorilor sau ca le fac
placere: "trebuie sa-ti spun ca nu gandesc deloc ca tine".Alt beneficiu al acestei
atitudini: ea ne permite sa ne confruntam faptele cu ceea ce gandim și ceea ce
resimtim cand suntem pusi la încercare.Si adesea sa ne corectam unele
greseli.Desigur revelarea de sine trebuie practicata cu precautie.Viata sociala ar fi
imposibila fara un anumit grad de disimulare.Nu trebuie sa ne simtim obligati sa
exclamam:"Oh, ce-ai mai imbatranit de la ultima noastra intalnire!" sau "Am gasit
discursul patronului complet în afara subiectului."
- Sa transformam "domeniul necunoscut" în "domeniu public": este interesant sa te
situezi în situatii neobisnuite, sa traiesti noi experiente.
 Exercițiu
Avand în vedere cele mentionate anterior, referindu-se la sine, clientul va încerca sa
transforme "pata oarba" în "domeniu public", "domeniul ascuns" în "domeniu public",
"domeniul necunoscut" în "domeniu public".
Cateva intrebari pentru a ne cunoaste mai bine pe noi insine.
Iata o lista, nelimitativa, de intrebari pe care este indicat sa ni le punem noua
insine.Este recomandat totodata sa reflectam și la maniera în care aceste aspecte pot fi
comunicate persoanelor din anturajul nostru.Daca stima noastra de sine este mai
degraba scazuta, vom avea tendinta sa vorbim mai putin despre noi insine și într-un
mod prea neutru și "temperat": trebuie sa ne gandim sa punem mai multa culoare și sa
fim mai transanti în portretizarea noastra.
- imi place / nu imi place
Suntem capabili sa definim cu claritate ceea ce ne place și ceea ce nu ne place?Cum vom
vorbi celorlalti despre acestea?Cum vom accepta punctele de vedere diferite de ale
noastre?
- cunosc/ nu cunosc
Care sunt domeniile în care avem mai multe cunostinte decat media?Cum vom vorbi
despre acestea pentru a-i invata cateva lucruri și pe ceilalti?Vom indrazni sa punem
intrebari în domeniile în care suntem necunoscatori?
- esecurile mele/reusitele mele
Putem sa vorbim despre esecurile noastre fara sa ne devalorizam?Si despre succesele
noastre fara a avea impresia ca ne laudam?
- defectele mele/calitatilemele
Stim sa ne identificam defectele și calitatile?Si cand situatia o cere - sa le comentam
celorlalti fara laudarosenie și fara lamentatii?
 Exercițiu
Clientul este rugat sa reflecteze asupra acestor intrebari
Solutia nr.2: sa te accepti pe tine insuti
Sa te cunosti nu este decat o prima etapa.Ce faci dupa aceea cu defectele și limitele pe
care le-ai identificat?Contrar fata de ceea ce credem uneori, nu este necesar sa fii fara
defecte pentru a avea o buna stima de sine.Din contra, trebuie sa fii capabili sa le asumi
și sa le schimbi.Cum se explica faptul ca anumite persoane își asuma defectele, în timp
ce altora le provoaca un sentiment de rusine atat de puternic incat sfredeleste amorul
propriu și stima de sine?Psihiatrii și psihologii au studiat culpabilitatea, care este
remuscarea a ceea ce a fost facut, lasand rusinea,aceasta confuzie fata de ceea ce
suntem, moralistilor și filozofilor.De aceea ea este atat de strans legata de problemele
stimei de sine.
Rusinea este cea care transforma constiinta unui defect în complex.Daca nu stii sa
dansezi și cineva te invita ti se ofera o alternativa: fie ca iti este rusine și nu recunosti,
inventand un pretext oarecare - trei inconveniente totusi: nu te simti în largul tau,
persoana care te invita simte acest fapt, probabil nu vei invata sa dansezi; fie
marturisesti ca nu stii sa dansezi iar lucrurile se inverseaza: esti mai calm,
interlocutorul intelege și poate chiar iti propune sa te ajute sa inveti.
Multi dintre oamenii care vin la consiliere sunt confruntati adesea cu aceasta problema,
de exemplu persoanele timide carora le este teama sa nu roseasca.Cat timp inrosirea
este asociata cu rusinea ("este ridicol sa fii asa") progresele sunt imposibile: datorita
obsesiei ca "trebuie sa ascund asta" acesti subiecti se inchid în tulburarea lor.
Astfel în acest caz unul dintre obiectivele consilierii va fi acela de a-l determina pe
client sa nu se mai focalizeze asupra acestui subiect și sa vorbeasca despre el (spontan
sau raspunzand la remarci).Cei mai buni aliati ai rusinii sunt tacerea și solitudinea.
Imediat ce clientul s-a hotarat sa vorbeasca unei persoane anume despre ceea ce ii
provoaca rusine, a facut ce era esential pe aceasta cale.
 Exercițiu
Clientul este rugat sa reflecteze asupra gradului în care manifesta acceptare de sine.
In ce masura își accepta defectele?
In ce masura asociaza rusinea propriilor sale defecte?
In ce masura comunica despre defectele sale cu celelalte persoane?
Solutia nr.3: sa fii sincer cu tine insuti
Uneori oamenii sunt tentati sa recurga la mecanisme de aparare, pentru a se minti,
pentru a-si apara cel putin pentru scurt timp stima de sine.
Exemplu: Sunteti intr-o masina pe care soferul o conduce prea repede fata de gustul
dumneavoastra.Va este teama, dar nu indrazniti sa o spuneti.Soferul simte
aprehensiunea dumneavoastra și va intreaba: "Sper ca nu va este teama?".Ce
raspundeti dumneavoastra?
Exemplu: Asteptati rezultatele de la un concurs pe care l-ati dat pentru a obtine o
angajare.Aflati ca nu ati obtinut postul la care ati ravnit.Unul dintre colegi se apropie de
dumneavoastra și spune: "Sper ca nu esti prea deceptionat".Ce ii raspundeti?
Exemplu: Sunteti pe cale sa ridicati tonul fata de cineva apropiat care a facut ceva ce nu
v-a placut.El va intreaba: "Nu te-ai suparat nu-i asa?"Ce ii raspundeti?
 Exercițiu
Referindu-se la cele trei exemple de mai sus, clientul este rugat sa raspunda câ t mai
sincer cu putinta cum ar fi reactionat el în acele trei cazuri.
In aceste trei cazuri, am fi avut probabil tentatia sa ne negam emotiile, din cauza unei
stime de sine scazute: a nu recunoaste ca-ti este teama, ca esti trist atunci sau ca esti
contrariat face parte cu certitudine din convenientele sociale.Dar, în spatele acestor
conveniente, se gasesc foarte des probleme ale stimei de sine: nu dorim sa ne pierdem
prestigiul recunoscandu-ne emotiile.
Putem observa doua reactii de negare a evenimentelor ce ne ameninta stima de sine:
autoapararea ("Nu, deloc!") și supunerea în fata evenimentelor ("Asta e!"). In primul
caz, autoapararea, persoana are tendinta sa nege sistematic starile sale emotionale: ar
fi fost de recunoscut angajamentul sau în anumite obiective ("tin foarte mult sa fiu
admis la acest examen"), anumite exigente ("nu vreau sa mi se faca lucruri care nu-mi
plac") sau anumite limite ("mi-e teama de masina"). In al doilea caz, supunerea în fata
evenimentelor, este vorba de o forma inversa de a te minti: se trece de la refuzul
implicarii, la refuzul tentativei de a actiona pentru a schimba.Discursurile sunt atunci
dominate de resemnare ("oricum nu se poate schimba nimic") sau de banalizare ("nu
reusesc ceea ce imi doresc: nu-i grav")
Unii clienti procedeaza sistematic în acest fel în timpul consilierii, ceea ce ii lasa
consilierului o senzatie de disconfort pana cand identifica problema.
De exemplu, o clienta puncta toate plangerile sale prin "orice ar fi, asta e" cu scopul de a
dezamorsa toata interventia consilierului, dandu-i de inteles ca ea accepta aceste
probleme, și cu scopul de a-l face astfel sa-i impartaseasca conceptia despre lume,
supusa și resemnata.
Un alt exemplu, un client adopta o pozitie inversa: abia schitata o problema, pe care
consilierul încerca sa o preia, el se precipita sa o minimizeze ("de fapt, nu-i atat de
teribil, nu vreau sa dau impresia ca exagerez").Repriza de observare a durat aproape
trei luni, si-abia dupa aceea el a reusit sa vorbeasca direct și onest despre suferinta sa.
A nu-ti asuma emotiile negative A nu-ti asuma dorinta de a schimba
situatiile
"Nu sunt infuriat." "Asta-i viata."
"Nu sunt deceptionat." "Trebuie sa ne adaptam."
"Nu sunt nelinistit." "Asta este."
Doua feluri de a te minti
 Exercițiu
Clientul este rugat sa reflecteze în ce masura este în general inclinat sa-si nege
emotiile?
In ce situatii și-a negat emotiile?Care au fost emotiile negate?Care au fost
autoverbalizarile în aceste situatii?
Clientul este rugat sa reflecteze în ce masura este în general inclinat sa se supuna
evenimentelor ca refuz al tentativei de a actiona pentru a schimba?In ce situatii a
refuzat implicarea, în ce situatii a refuzat sa actioneze pentru a produce schimbare?In
ce situatii discursurile sale au fost dominate de resemnare?Dar de banalizare?Care au
fost autoverbalizarile sale în aceste situatii?
Sedinta 7
Cum ne putem modifica stima de sine?
A-ti schimba raporturile cu actiunea
Solutia nr.4: a actiona
Actiunile sunt gimnastica de intretinere a stimei de sine.Desigur, marile reusite cresc
stima de sine, dar nu cunoastem în fiecare zi succese profesionale, sentimentale sau
sportive. In schimb, viața de zi cu zi ne furnizeaza o multime de obiective, chiar
modeste, care o data atinse, ne permit sa simtim o ameliorare a stimei noastre de sine.
De exemplu, comparand persoane în varsta care, din proprie alegere sau din probleme
de sanatate, nu mai conduc automobile, cu altele care nu incetasera sa conduca, s-a
remarcat ca, în conditii egale de varsta și probleme de sanatate, cele care nu conduceau
prezentau mai mult usoare semne depresive și de afectare a stimei de sine decat
celelalte.
In consecința, activitatile zilnice trebuie considerate nu doar simple corvezi, ci
modalitati de crestere a sentimentului de autocontrol și de apropiere de imaginea
noastra ideala de sine.Este și ceea ce resimt anumite persoane atunci cand spun: "O
data ce am facut putina curatenie ma simt mai bine pentru a face și altceva" sau "Cand
sunt intr-o stare proasta, ma ocup de maruntisuri."
S-ar putea spune la obiective modeste, castiguri modeste.Dar e mai bine sa te simti
revigorat dupa ce ai pus în ordine vesela decat sa ramii sa ruminezi ganduri posace
pentru ca nu reusesti sa te pui pe o treaba importanta.Fara a mai tine cont și ca a trece
la actiune într-un domeniu modest ar putea sa ne ajute, "ca o incalzire", sa ne apucam
de o munca mai pretentioasa.
O clienta, cu stima de sine scazuta, dar dispunand de mult umor fata de sine, povestea
astfel dificultatile sale de a actiona: "Sunt o mare specialista în nonactiune.As putea
scrie chiar și o carte pe acest subiect.De exemplu, as putea sa le incredințez cititorilor
mei reteta: A rumina, A taia firul în patru, A bombani și A nu face nimic."
Trebuie totodata sa evitam sa realizam aceste mici activitati și sa ocolim sarcinile
importante sau urgente, cum face studentul care își petrece timpul ordonandu-si
cursurile, mai degraba decat sa le invete, sau salariatul care pierde ziua deschizand
minutios corespondenta, în loc sa dea cateva telefoane urgente.
Un alt fel de a actiona este de a deveni expert într-un domeniu.Regasim acest sfat în
multe din tratatele despre stima de sine sau despre starea de bine interioara.Practica
regulata a unui hobby sau a unei pasiuni pare sa faca bine stimei de sine, ameliorand
sentimentul de competenta personala, dar favorizand și recunoasterea sociala (mai
ales daca ati ales, de exemplu, bucataria ca domeniu de excelenta!).S-a putut astfel
demonstra ca artele martiale favorizeaza dezvoltarea stinei de sine.
Pentru a te schimba este deci indispensabil sa actionezi.Totul incepe printr-o
modificare concreta a comportamentului.Nu foloseste la nimic sa te schimbi doar la
nivel mental; stima de sine nu va fi modificata durabil.Chiar minim și simbolic, un
proiect care se traduce printr-un act este o promisiune pentru un viitor mai bun decat
cel care ramane doar în stare de inertie.La limita, orice decizie de schimbare trebuie sa
se traduca printr-un gest în urmatorul minut: sa dai un telefon, sa scrii corespondenta,
sa iesi imediat afara din casa etc.
 Exercițiu
Clientul este rugat sa analizeze în ce masura actiunea este un concept fundamental în
existenta sa?
Referindu-se la propria existenta, clientul este rugat sa analizeze relatia dintre actiune
și gradul de ameliorare a stimei de sine
Clientul este rugat sa reflecteze asupra unor obiective din viața de zi cu zi ce ar putea
furniza o ameliorare a stimei de sine?
Clientul este rugat sa reflecteze asupra modului în care activitatile zilnice pot fi
considerate modalitati de crestere a sentimentului de autocontrol
Clientul este rugat sa reflecteze asupra modului în care activitatile zilnice pot fi
considerate modalitati de apropiere de imaginea de sine ideala
Clientul este rugat sa reflecteze asupra modului în care s-a simtit dupa ce a indeplinit
chiar și obiective modeste
Clientul este rugat sa reflecteze asupra diferentei de stare psihica dintre situatiile cand
realizeaza activitati zilnice comparativ cu situatiile în care rumineaza ganduri
pesimiste pentru ca nu reuseste sa se angajeze în activitati importante
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze durata perioadelor de timp ce au avut
drept caracteristica nonactiunea - perioadele de timp în care nu a facut nimic, în care a
ruminat, în care a taiat firul în patru, etc.
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze situatiile în care a evitat sa realizeze
activitatile importante sau urgente implicandu-se în schimb în activitati
nesemnificative
Clientul este rugat sa reflecteze asupra unor hobby-uri sau pasiuni ce i-ar produce o
stare de bine interioara și sa le practice în mod constant
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze care dintre proiectele sale s-au tradus în
acte și care dintre proiectele sale au ramas în stare de inertie
Clientul este rugat sa constientizeze cate dintre deciziile sale de schimbare s-au tradus
în gesturi în perioadele de timp urmatoare
Solutia nr.5: a reduce la tacere "criticul interior"
Exemplu: Relatarea unei cliente: "Mi-a luat sase ani ca sa-mi dau teza în medicina.De
fiecare data nu ma simteam pregatita, nu ma simteam la inaltime.De altminteri, mi-am
schimbat de trei ori subiectul din cauza asta.Problema mea era simpla: imediat ce ma
puneam pe lucru și scriam cateva randuri,ma simteam nemultumita.Coordonatorii
lucrarii mele se straduiau în zadar sa-mi spuna ca era bine - pentru mine era epuizant,
ca și cum o voce interioara mi-ar fi repetat în continuu ca nu merge, ca nu era buna. Imi
imaginam membrii juriului stramband din nas în timp ce frunzaresc lucrarea.Din
fericire, ultimul meu coordonator s-a enervat și mi-a spus ce trebuia: 'Fiecare cu treaba
lui!Tu lucrezi și eu critic!'Asta m-a ajutat sa nu mai amestec lucrurile: aveam tendinta
de a actiona și de a-mi judeca actiunile, în acelasi timp - procedand astfel, nu se ajunge
la nimic."
Criticul interior este reprezentat de toate gandurile a priori critice pe care ni le
adresam.Este vorba adesea de un discurs parental interiorizat, consecința a ceea ce am
auzit cand eram copii.Exista sub forma unor numeroase modalitati: inaintea actiunii
("la ce bun?", "asta nu va merge") sau dupa actiune ("era neimportant","asta n-a folosit
la nimic","asta nu-i suficient").
CRITICUL INTERIOR IMPACTUL ASUPRA STIMEI DE SINE
"E inutil, la ce bun?" Descurajeaza actiunea
"Asta nu va merge." Neliniste sau perfectionism inutil
"Nu facea doi bani." Devalorizare
"Nu foloseste la nimic." Descurajeaza alt inceput
"Nu-i suficient." Nemultumire
Criticul interior și impactul sau asupra stimei de sine
 Exercițiu
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze gandurile critice pe care și le adreseaza
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze discursurile parentale interiorizate -
consecințele a ceea ce a auzit cand era copil
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze care sunt gandurile critice pe care și le
adreseaza inaintea actiunilor și care sunt gandurile critice pe care și le adreseaza dupa
derularea actiunilor
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze care este impactul asupra stimei sale de
sine a acestor ganduri critice
Cum sa faci fata criticului interior?In primul rand, sa fii constient de existenta
sa.Aceasta presupune sa intelegem ca dificultatile nu provin doar din sarcina pe care o
avem de intreprins, ci și din problemele noastre legate de stima de sine (exemplu: "nu
ma simt protejat decat de perfectiune"). In plus este indicat sa ne obisnuim sa ne
punem intrebarile potrivite în ceea ce priveste gandurilor prezente în mintea noastra
în acel moment: Aceasta gandire este realista?Ma ajuta ea sa ma simt mai bine?Ma
ajuta ea sa rezolv mai bine situatia?Ma va ajuta sa fac mai bine fata data viitoare?
Exemplu
"Aseara nu am fost la RASPUNS STRATEGIE
inaltime"
Este realista aceasta Nu stiu, n-am alta parere Voi intreba alte persoane
gandire? în afara de a mea ce gandesc despre acest
fapt
Aceasta gandire ma ajuta Nu, ma intristeaza și ma Incetez sa ma mai framant
sa ma simt mai bine? angoaseaza și actionez: "ce-i de facut
acum?"
Aceasta gandire ma ajuta Nu, ma determina sa ma Voi încerca sa telefonez
sa fac mai bine fata inchid în mine imediat unui prieten
situatiei prezente?
Aceasta gandire ma va Nu din contra, imi va spori Voi reflecta la seara
ajuta sa fac fata mai bine dificultatile: data viitoare viitoare: "Cum sa fac
data viitoare? voi fi mai putin în largul pentru a nu resimti acest
meu sentiment de
nemultumire"
Cele patru intrebari ce pot fi puse pentru a lupta impotriva criticului interior (exemplul
unui barbat de treizeci și cinci de ani, nemultumit de comportamentul sau la o
petrecere la care fusese în seara precedenta)
 Exercițiu
Clientul este rugat ca în cazul gandurilor critice cele mai frecvente pe care și le-a
adresat sa își puna intrebarile potrivite (A fost acea gandire realista?Acea gandire m-a
ajutat sa ma simt mai bine?Acea gandire m-a ajutat sa fac mai bine fata situatiei
respective?Acea gandire m-a ajutat sa fac mai bine fata ulterior?) și sa se gandeasca la
strategiile ce ar fi fost adecvate
Clientul este rugat ca în cazul gandurilor critice cele mai frecvente pe
care și le adreseaza sa își puna intrebarile potrivite (Aceasta gandire este realista?Ma
ajuta ea sa ma simt mai bine?Ma ajuta ea sa rezolv mai bine situatia?Ma va ajuta sa fac
mai bine fata data viitoare?) și sa conceapa strategiile adecvate
Solutia nr.6: a accepta ideea esecului
"Esecul este o parte din victorie".Maxima este a alpinistului Eric Escoffier, disparut în
iulie 1998, în timp ce escalada Broad Peak (8407), în India.Dupa ce fusese "un monstru
a carui forta ii infricosa pe alti alpinisti", Escoffier este victima, în 1987, a unui accident
de masina din care a scapat hemiplegic. Intr-o atitudine de sfidare, care evoca o inalta
stima de sine, el și-a reluat escaladarile în ciuda sechelelor handicapului sau.pana la
moartea sa accidentala.
In general, nimanui nu-i place esecul.Dar, pentru a te schimba, trebuie sa actionezi, deci
sa-ti asumi riscul de a esua.Nu esecul trebuie acceptat, ci ideea de esec. In unele
momente, consilierul poate chiar "sa prescrie" esecul clientului sau, daca estimeaza ca
ar fi mai bine pentru acesta sa faca aceasta experienta - pentru a dedramatiza - decat sa
o evite cu orice pret!
Exemplu: un client venit la consiliere în urma unei depresii foarte severe, de care
fusese vindecat cu antidepresive.Vindecat, dar nu și linistit, pentru ca se temea de o
recidiva; se simtea foarte inferior din cauza a ceea ce i se intamplase.Dupa el, lipsa de
incredere în sine i-a provocat aceasta depresie; iar aceasta lipsa de incredere în sine a
fost și mai mult agravata de depresie.
Clientul era obsedat de frica de esec și de slabiciune.Dupa ce s-a discutat mult cu el
despre acest fapt, consilierul a putut decela de unde provenea aceasta teama: tatal sau
era un perfectionist anxios și autoritar, cu o judecata foarte critica la adresa copiilor
sai.Carnetele de note erau citite cu voce tare, seara, în familie, la cina.Nu primea
niciodata incurajari, pentru ca se considera ca era normal sa munceasca bine.Clientul a
adoptat stilul sau de gandire caracterizat de injonctiuni foarte severe: "Trebuie sa
intelegi din prima.", "Nu trebuie sa esuezi niciodata.", "Trebuie sa fii stapan pe tine.",
etc.Stima sa de sine era foarte scazuta și neincetat amenintata de o contraperformanta.
La un moment dat în consiliere a aparut evident faptul ca clientul desi intelesese bine
de unde provenea problema sa nu putea sa-si modifice modalitatea de a vedea
lucrurile.Consilierul i-a propus atunci ceea ce terapeutii cognitivisti numesc "proba
realitatii": sa verifice realmente daca aceste predictii erau fondate.Altfel spus, sa esueze
pentru a vedea în final daca esecurile din viața sa de adult se adevereau atat de teribile
ca cele din viața de copil.
Dupa ce clientul a fost convins și s-a luat decizia de comun acord, consilierul a retinut
trei "teste" în care clientul trebuia sa esueze: 1) sa intre într-un magazin de informatica
și sa-i spuna vanzatorului ca nu a inteles nimic din explicatiile sale;2) sa mearga la un
comerciant din cartierul sau, pe care îl cunostea, cu scopul de a cumpara ceva și sa
descopere atunci ca nu are bani la el;3) sa nu pregateasca o parte a unui expozeu pe
care trebuia sa-l prezinte în fiecare să ptă mâ na la serviciu.Consilierul a verificat cu
clientul ca fiecare din aceste situatii, de dificultate crescanda, nu putea fi ușor
provocata (chiar și cea care se referea la serviciul sau).
Clientul s-a achitat de exercițiile sale și a reusit sa remarce cu aceasta ocazie ca ceea ce
a facut nu a provocat nici o catastrofa, și ca stima sa de sine iesea mai degraba
imbunatatita din operatiunile sale: vanzatorul recunoscuse ca nu fusese clar,
comerciantul a ras și i-a spus sa ia marfa și sa plateasca alta data, iar în privinta
colegilor, acestia au raspuns la scuzele sale și au afirmat ca acel fapt n-avea nici o
importanta.
Putin cate putin, clientul a ajuns sa se debaraseze de teama sa excesiva și de handicapul
esecului.Vindecarea sa s-a accelerat vizibil.
VIZIUNE AGRAVANTA în CAZUL VIZIUNE AJUTATOARE în CAZUL
ESECULUI: GANDURILE CATASTROFALE ESECULUI: GANDURILE REALISTE
Un esec este intotdeauna total Un esec este o neplacere
"Este o catastrofa" "Este enervant"
Un esec este intotdedauna definitiv Un esec este o etapa
"Nu voi fi niciodata în stare sa infrunt o "Trebuie sa progresez pentru a ma simti
astfel de situatie" în largul meu intr-o astfel de situatie"
Un esec este intotdeauna irecuperabil Majoritatea esecurilor sunt recuperabile
"Consecințele sunt iremediabile" "Exista consecințe"
Un esec este intotdeauna riscant Nu exista dependenta de esec
"Ma voi lasa dus și ma voi obisnui cu "Nimanui nu-i place sa esueze, nu exista
mediocritatea" riscul sa ma obisnuiesc"
Un esec este intotdeauna ridiculizant Nu este ridicol sa esuezi
"Imaginea mea a primit o lovitura "S-a vazut poate ca mai aveam de
mortala" progresat"
Un esec este intotdeauna o sursa de Un esec este intotdeauna atenuat de o
pierdere a increderii din partea celorlalti reusita ulterioara
"Dupa asta nu mi se va mai acorda "Oamenii vor vedea ca am alte
incredere" competente pentru a reusi mai tarziu"
Cum sa ai o viziune realista a esecului
 Exercițiu
Clientul este rugat sa încerce sa își reaminteasca, facand apel la istoria vietii sale
familiale de origine, la unele dintre celemai frecvente injonctiuni foarte severe ce ii
erau adresate
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze unele dintre cele mai frecvente
injonctiuni foarte severe ce sunt proprii stilului sau de gandire
In cazul în care clientul a manifestat sau manifesta teama excesiva de esec acesta va fi
rugat sa aplice "proba realitatii" pentru a verifica realmente daca predictiile sale sunt
fondate
Clientul este rugat ca în cazul esecurilor trecute sa încerce sa constientizeze viziunea
agravanta pe care a adoptat-o în situatiile respective (respectiv gandurile catastrofale),
precum și gandurile realiste ce ar fi fost adecvate situatiilor respective
Iata cateva sfaturi pentru a sti sa ne administram mai bine esecurile:
- Sa nu vedem lucrurile doar în alb-negru (gandire dihotomica).Este una dintre cele mai
frecvente situatii la persoanele care au probleme în ceea ce priveste a actiona.Ele nu
ajung sa-si imagineze un rezultat intermediar intre triumf și catastrofa.Cum sunt
suficient de lucide pentru a vedea ca nu sunt pe calea succesului, anticipeaza catastrofa.
In majoritatea timpului trebuie doar sa se nuante viziunea esecului.
- Sa ne amintim ca toata lumea a esuat, esueaza și va esua.
Societatea noastra este adesea ipocrita fata de esecuri: atunci cand celebreaza
reusitele, ea uita adesea sa vorbeasca despre ratarile ce le preced.De aceea, multe
persoane cred ca ceilalti nu esueaza.Dar oamenii care au reusit au inceput în general
prin a esua.De exemplu, deseori, la congresele de psihiatrie se poate remarca ca foarte
rar se prezinta comunicari despre esecurile unei metode; ele ar fi totusi la fel de
interesante ca și cele despre succese.Discutandu-se cu tinerii consilieri, acestia au
marturisit adesea ca, dupa ce ii ascultasera pe cei mai în varsta și încercasera sa aplice
metodele propuse de acestia, nu reusisera sa le reproduca rezultatele.Concluzionasera
deci ca sunt practicieni mediocri (alterare a stimei de sine), cand de fapt consilierii
rutinati poate ca doar trecusera sub tacere primele lor încercari, pentru a nu prezenta
decat rezultatele lor favorabile (promovarea stimei de sine).
- Sa tragem invataminte din esecuri.A considera propriile noastre esecuri ca pe niste
surse de informatie despre noi insine și nu ca pe niste dovezi de incapacitate.Daca
reusim sa ajungem la aceasta stare de spirit, atunci fiecare esec ne va apropia de
reusita.
 Exercițiu
Referindu-se la actiune, clientul este rugat sa încerce sa realizeze o analiza a modului
sau de gandire - adopta el o gandire dihotomica, vede el lucrurile doar în alb-negru
Clientul este rugat sa se analizeze - crede el ca ceilalti nu esueaza?
Clientul este rugat sa încerce sa se analizeze: și-a considerat și își considera propriile
sale esecuri ca pe niste surse de informatie despre el însuși și nu ca pe niste dovezi de
incapacitate?
Sedinta 8
Cum sa modifici stima de sine?
A schimba raporturile cu ceilalti
Solutia nr.7: a te afirma
Afirmarea de sine este capacitatea de a exprima ceea ce gandesti, ceea ce vrei, ceea ce
simti, respectand în acelasi timp ceea ce gandeste, vrea, simte celalalt.Este puterea de
a spune nu fara agresivitate, de a cere ceva fara a te scuza mereu, de a raspunde calm la
critica, etc.
La sfarsitul anilor '60, primele lucrari despre afirmarea de sine au aratat foarte clar ca a
te afirma nu serveste doar la a obtine ceea ce vrei și a te face respectat, ci la a te simti
bine în pielea ta și a-ti dezvolta stima de sine.A te afirma necesita a te respecta suficient
pentru a-ti oferi drepturi în fata altor persoane (dreptul de a te exprima, de a
contrazice, de a raspunde, de a cere, etc.)Dar, a avea aceste drepturi inseamna a-ti
asuma riscul de a-l deranja pe interlocutor sau de a-i displace.
 Exercițiu
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze în ce masura exprima ceea ce gandeste,
ceea ce vrea, ceea ce simte, respectand în acelasi timp ceea ce gandeste, vrea, simte
celalalt
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze daca și-a oferit drepturi în fata altor
persoane (dreptul de a se exprima, de a contrazice, de a raspunde, de a cere, etc.) și
daca și-a asumat riscul de a-l deranja pe interlocutor sau de a-i displace
De aceea persoanelor cu stima de sine scazuta, prea sensibile la riscul de respingere
sociala, le este cel mai adesea greu sa se afirme:"Daca refuz, interlocutorul meu se va
infuria"; "Daca spun ce gandesc cu adevarat, vom ajunge sa ne certam."
"Au o stima scazuta pentru mine"
"Daca ma afirm, mi-e teama de respingere"
"Nu ma afirm"
Continuu sa ma tem de respingere
"Ce s-ar fi intamplat daca m-as fi afirmat?"
Nu-mi acord dreptul sa ma afirm în fata celorlalti/ nu am obiceiul sa ma afirm
"Au o stima scazuta pentru mine"
Stima de sine scazuta și lipsa afirmarii de sine - proces ciclic
 Exercițiu
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze gradul în care este sensibil la riscul de
respingere sociala
Referindu-se la afirmarea de sine, clientul este rugat sa constientizeze autoverbalizarile
pe care și le adreseaza în situatiile în care exista riscul respingerii sociale
Atunci cand nu ne putem afirma, recurgem la alte comportamente relationale:
- Comportamentul inhibat ("stergator de picioare"): consta în a suporta relatiile cu
celalalt fara a indrazni sa exprimi ceea ce gandesti sau vrei.Din contra, accepti
sistematic toate ideile și cerintele altora (sa nu stii sa spui nu este principalul sau
simptom).Acest comportament este intotdeauna în asociatie cu o scazuta stima de sine.
- Comportamentul agresiv ("arici"): consta în a privilegia nevoile și punctele tale de
vedere și a le neglija pe ale celorlalti. In cazul rezistentei interlocutorilor, nu eziti sa
recurgi la conflict sau amenintare.Acest comportament este cel mai adesea asociat cu o
inalta stima de sine (nevoile mele trebuie sa fie respectate ), dar în general instabila
( nu suport contradictia).O regasim uneori și la subiectii cu stima de sine scazuta atunci
cand își ies din fire.
 Exercițiu
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze daca a avut sau are un comportament
inhibat (daca a suportat sau suporta relatiile cu ceilalti fara a indrazni sa exprime ceea
ce gandeste sau doreste; daca accepta sistematic toate ideile și cerintele celorlalti)
Clientul este rugat sa încerce sa constientizeze daca a avut sau are un comportament
agresiv (daca privilegiaza propriile sale nevoi și puncte de vedere și le neglejeaza pe
cele ale celorlalti; daca în cazul rezistentei interlocutorilor nu ezita sa recurga la
conflict sau la amenintare)
Stima noastra de sine va creste inevitabil daca invatam sa ne afirmam.Dar, incepand cu
momentul în care am invatat sa o facem, vom avea de ales; și uneori, vom alege sa nu
ne afirmam!"Mai degraba de a încerca sa fie fericiti, oamenii prefera adesea sa aiba
dreptate": a sti sa renunti -pe moment- pentru a evita un conflict inutil demonstreaza o
inalta stima de sine!
Solutia nr.8: a fii empatic
Empatia este capacitatea de a asculta și de a simti punctul de vedere al celorlalti, a
cauta sa-i intelegi și sa-i respecti, chiar daca nu esti total de acord cu ei.Fara acest ultim
punct, empatia este de neconceput: "Inteleg foarte bine ce vrei sa spui, dar nu gandesc
neaparat ca tine."
Empatia autentica este un motor puternic pentru dezvoltarea stimei de sine.Ea ne
permite sa ramanem aproape de ceilalti și sa fim apreciati de ei.Ea ne permite în acelasi
timp sa ne afirmam mai usor: punctele noastre de vedere vor fi ascultate mai ușor daca
ne-am arata capabili sa ascultam ceea ce ni s-a spus.
Atunci cand suferim de o stima de sine scazuta, ne putem arata foarte prinsi în a-i
asculta pe ceilalti, uneori pana la uita de noi insine și a pierde din vedere propriile
interese.Modestia și supunerea persoanei cu stima de sine scazuta traduc atunci nevoia
pe care aceasta o incearca de a cumpara aprobarea celorlati prin ascultare.Este ceea ce
se numeste hiper-empatie: sa asculti fara sa te afirmi.Marturia unui client este cu totul
clarificatoare:
"Prea sunt gata sa-i ascult pe ceilalti. Imediat ce mi se cere ceva, fac pe dracu'n patru
pentru a face placere.Si nu-mi calc pe inima: chiar imi doresc asta.Dar, cand fac bilantul
vietii mele, imi dau seama ca ii ascult mult pe ceilalti și ca nu ma fac suficient de
ascultat.Alaltaieri seara, la intoarcerea de la o serata, o prietena careia ii vorbeam
despre acest fapt și care ma observase în timpul seratei imi spuse: 'nu ma mira, tu te-ai
ascultat cand vorbesti cu oamenii?Parca spui mereu: inteleg, asa e, absolut,
bineinteles.Nu faci decat sa aprobi ce spun altii.'Avea dreptate, am remarcat ca sunt
mai preocupat sa fiu de acord cu ceilalti, decat sa-i fac sa asculte punctul meu de
vedere.Ca și cum mi se parea ca este contradictoriu."
 Exercițiu
Clientul este rugat sa reflecteze asupra situatiilor în care a ascultat, a simtit punctele de
vedere ale celorlalti, în care a cautat sa-i inteleaga și sa-i respecte, chiar daca nu era
total de acord cu ei; în aceste situatii au constientizat posibilitatea de a ramane aproape
de ceilalti, de a fi apreciat de ei, posibilitatea de a se afirma mult mai ușor (punctele
sale de vedere au fost ascultate mult mai ușor daca s-a aratat capabili sa asculte ceea ce
i s-a spus)?
Clientul este rugat sa reflecteze asupra situatiilor în care s-a aratat foarte prins în a-i
asculta pe ceilalti, uneori pana la a uita de el însuși și a pierde din vedere propriile
interese
Solutia nr.9: a te baza pe sustinerea sociala
Sustinerea sociala, este constituita din ansamblul relatiilor pe care le intretinem cu
persoanele din anturajul nostru și de ajutorul pe care îl obtinem de la ele.Acest raport
cu altii este un element esential al stimei de sine.Teoreticienii sustin adesea ca
sustinerea sociala se compune din patru "ingrediente": sustinerea stimei ("stim ca esti
de valoare"); sustinerea afectiva ("suntem alaturi de tine, te iubim"); sustinerea
materiala ("te vom ajuta"); sustinerea informativa ("iata o informatie care iti va fi de
folos").Ea va conferi doua resurse pretioase stimei de sine: sentimentul de a fi iubit și
sentimentul de a fi ajutat.
Cum sa ne dezvotam sustinerea sociala?Iata cateva sfaturi:
Este indicat sa nu ezitam sa cerem sustinerea și sa acceptam ca nu ni se poate oferi pe
moment.Sustinerea sociala nu poate fi o carja permanenta.
Este indicat sa ne activam cu regularitate reteaua noastra sociala.Nu trebuie sa utilizam
sustinerea sociala doar pentru a ne plange sau doar în cazul unei lovituri grele.
Este indicat sa ne diversificam sustinerea sociala.Apropiatii nu sunt singurele persoane
de la care primim sustinerea sociala.Se considera ca exista trei cercuri concentrice:
persoanele intime, colegii și camarazii,cunostintele.Aceste trei categorii sunt
importante în diverse grade.Studiile au aratat ca, atunci cand esti în somaj, regasesti cel
mai ușor de lucru mai ales datorita cunostintelor (cercul extins al sustinerii sociale).
 Exercițiu
Clientul este rugat sa reflecteze asupra faptului daca în momentul prezent are
sentimentul de a fi iubit și sentimentul de a fi ajutat
Referindu-se la sine, la momentul prezent, clientul este rugat sa analizeze cele patru
componente ale sustinerii sale sociale: sustinerea stimei, sustinerea afectiva,
sustinerea materiala, sustinerea informativa
Clientul este sfatuit sa nu ezite sa ceara sustinere, sa activeze cu regularitate reteaua sa
sociala, și sa își diversifice sustinerea sociala (evident reteaua sa sociala se refera la
persoane cu un comportament social dezirabil)
sedinta 9
 Exercițiu
Exercițiul vizeaza constientizarea modului general de a reactiona
Clientul este rugat sa completeze foaia de automonitorizare de mai jos referindu-se la
modul sau general de a reactiona
Auto-monitorizare
Instructaj
Aceasta foaie de hartie este destinata inregistrarii frecventei situatiilor în care ai reusit
sa-ti controlezi propriile tale sentimentele sau propriul tau comportament
Scop Frecventa
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Discutiile în contradictoriu cu ceilalti I__I__I__I__I__I__I__I__I__I
nu au degenerat în cearta.
Nu am reactionat intr-o maniera agresiva 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

atunci cand cineva se uita lung la mine. I__I__I__I__I__I__I__I__I__I
.
Nu am spus lucruri pe care ulterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
le-as fi regretat. I__I__I__I__I__I__I__I__I__I
M-am calmat atunci 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
cand m-am simtit manios.
I__I__I__I__I__I__I__I__I__I
Am fost constient de imprejurari atunci 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
cand o situatie mi-ar fi putut scapa de
sub control.
I__I__I__I__I__I__I__I__I__I
Am vorbit linistit în loc sa tip. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
I__I__I__I__I__I__I__I__I__I
N-am injurat pe cineva pe care 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vroiam sa-l injur. I__I__I__I__I__I__I__I__I__I
N-am lovit pe cineva pe care 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vroiam sa-l lovesc. I__I__I__I__I__I__I__I__I__I
Mi-am spus mie insumi 'in privinta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
acestui lucru nu are nici un sens
sa ma ambalez.'
I__I__I__I__I__I__I__I__I__I
Am discutat cu cineva care 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
imi displace fara sa fiu ostil
I__I__I__I__I__I__I__I__I__I
M-am simtit furios dar mi-am spus 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
mie insumi sa nu fac nimic
pana nu ma linistesc.
I__I__I__I__I__I__I__I__I__I
Mi-am pastrat stapanirea de sine 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
atunci cand
cineva tipa la mine.
I__I__I__I__I__I__I__I__I__I
Se va analiza frecventa fiecarui item prin prisma autodeclarațiilor și a credințelor ce au
stat la baza acestor manifestari; în cazul fiecarui item o frecventa mica a respectivei
manifestari va indica posibilitatea existentei unor credințe și autodeclarații iraționale;
în cazul fiecarei manifestari ce a avut la baza autodeclarații și credințe iraționale se va
aplica ABCDE-ul mnemonic
 Exercițiu
Exercițiu vizeaza constientizarea credinței sale generale în ceea ce priveste relativa
influenta a factorilor interni și externi în conducerea propriei sale vieti
In timp ce este un adevar de necontestat faptul ca în cadrul tuturor aspectelor din viața
noastra exista reale arii de libertate și reale limitari, exista alte domenii de libertate și
control ce sunt determinate de propriile noastre credințe.Anumite restrictii pot fi
clasate ca "obiective", altele insa, în special în arii mult mai fluide ale actiunii
interpersonale, sunt probabil provocate de propriile perceptii ale indivizilor asupra a
ceea ce ei pot sau nu pot sa faca.Diferentele dintre oameni în ceea ce priveste gradul în
care ei cred ca-si domina propriile lor destine au fost conceptualizate de psihologi în
termeni ai pozitiei controlului.Unii indivizi atribuie cauzele celor mai multor lucruri
care li se intampla propriilor lor decizii și actiuni; ei se vad pe ei insisi ca și autori ai
majoritatii evenimentelor din viața lor, sau cel putin ai conditiilor generale în care
traiesc.Altii, în timp ce poate nu se vad pe ei insisi cu totul ca și pioni ai soartei, cu toate
acestea tind sa atribuie cele mai multe dintre lucrurile ce li se intampla sau ce se
intampla în jurul lor, sansei, sau fortelor ce sunt dincolo de puterea lor de
control.Primii ar putea fi caracterizati ca avand o pozitie interna a controlului, ultimii
interpreteaza evenimentele ca fiind determinate de factori externi.
Nutreste clientul o credința generala în ceea ce priveste relativa influenta a factorilor
interni și externi în conducerea propriei sale vieti?
Clientul este rugat sa-si prezinte propriul sau punct de vedere în ceea ce priveste
relativa influenta a factorilor interni și externi în conducerea propriei sale vieti
Dezbaterea deschisa cu el a propriilor sale sentimente sau a propriului sau
comportament și a cauzelor actiunilor sale poate în sine sa dezvaluie unele dintre
prezumtiile sale fundamentale; și daca el a formulat puncte de vedere fataliste acest
fapt va iesi cu siguranta la iveala în multe dintre lucrurile pe care le spune
Respectiva credința generala va fi analizata prin prisma autodeclarațiilor și a
credințelor ce stau la baza propriilor sale afirmatii; în cazul în care acestea au la baza
credințe și autodeclarații iraționale se va aplica ABCDE-ul mnemonic
Clientul este rugat sa schiteze limitele propriului sau autocontrol în cadrul diferitelor
domenii din viața sa
Este indicat sa se discute cu el pe larg despre punctele de vedere ce ies la suprafata, și
motivele pentru care, de exemplu, el vede o sfera a vietii ca fiind sensibila la influenta
personala și alta cu totul în afara ei
Ulterior se va analiza în ce masura aceste perceptii sunt fundamentate pe stari de fapt.
In cazul în care aceste perceptii au la baza credințe iraționale se va aplica ABCDE-ul
mnemonic
In vederea evaluarii limitelor propriului sau control poate fi utilizata o scala de
evaluare ca cea prezentata mai jos
Aceasta lista a fost construita cu scopul de a scoate în evidenta perceptiile oamenilor în
ceea ce priveste abilitatea lor de a hotari ce se va intampla în diferite sectoare ale vietii
lor
Scala de evaluare
In totalitate sub în totalitate în afara
controlul meu controlului meu
123456
1.Ora la care ma trezesc de dimineata
2.Tipul de hrana pe care o mananc
3.Tipul de haine pe care le port
4.Alegerea de că tre mine a unei slujbei
5.Ceea ce fac în timpul meu liber
6.Tipul de casa în care locuiesc
7.Cu cine interactionez din punct de vedere social
8.Starea mea generala de sanatate
9.Ceea ce gandesc alti oameni despre mine
10.Cantitatea de alcool pe care o consum
11.Dispozițiile mele în general
12.Faptul de a avea sau nu probleme
13.Pe cine votez la alegerile electorale
14.Faptul de a fi în viitor un om de succes sau un ratat
15.Stapanirea mea de sine
16.Faptul de a lua sau nu parte la confruntari
17.Ce voi face anul viitor pe vremea aceasta
18.Cat de multi bani cheltuiesc
19.Faptul de a obtine în viitor ceea ce doresc de la viata
20.Faptul de a ma simti tensionat sau relaxat
In ceea ce priveste clientul, tot ceea ce i se cere sa faca este sa puna un cerculet în jurul
numarului ce corespunde gradului de control pe care considera ca îl are în raport cu
fiecare item din stanga; în cazul fiecarui item un scor de 1 ar putea indica un control
absolut, un scor de 6 o totala lipsa a acestuia; alte scoruri ar putea indica grade
intermediare în ceea ce priveste autocontrolul.Un scor total ar putea fi obtinut prin
insumarea scorurilor tuturor celor 20 de itemi, furnizandu-se, în sensul descris mai
sus, un indice general al locului intern-extern; ar putea fi intocmita o harta care sa
cuprinda factorii ce intr-adevar influenteaza tipurile de lucruri incluse pe lista
Ulterior se va analiza în ce masura perceptia fiecarui item este fundamentata pe stari
de fapt; în cazul fiecarei perceptii ce are la baza credințe iraționale se va aplica ABCDE-
ul mnemonic
Ar putea exista posibilitatea ca oamenii sa fie ajutati sa defineasca o granita reala care
sa imparta domeniile vietilor lor în arii controlate 'intern' și arii controlate 'extern'
sedinta 10
 Exercițiu
Exercițiul vizeaza identificarea acelor persoane, circumstanțe, evenimente ce au
precipitat, precipita, sau ar putea precipita actele de violenta
Clientul este rugat sa alcatuiasca o lista a acelor persoane, circumstanțe, evenimente ce
l-a determinat, îl determina sau l-ar putea determina sa aiba manifestari agresive
 Exercițiu
Exercițiul vizeaza o evaluare a modului în care sentimentele clientului raspund
diferitelor lucruri ce li s-a intamplat, li se intampla sau li se pot intampla
Exercițiul are în vedere construirea unui termometru al sentimentelor
Clientul trebuie sa construiasca o ierarhie a ceea ce pentru el sunt stari de fapt din ce în
ce mai generatoare de manie (in acest sens poate sa utilizeze lista acelor persoane,
circumstanțe, evenimente ce l-a determinat, îl determina sau l-ar putea determina sa
aiba manifestari agresive)
In practica un termometru al sentimentelor ideal contine 10-12 itemi; prin urmare,
pentru utilizare, vor fi selectati doar 10-12 itemi (se vor selecta itemii semnificativi din
lista acelor persoane, circumstanțe, evenimente ce l-a determinat, îl determina sau l-ar
putea determina sa aiba manifestari agresive)
Clientului i se reprezinta grafic un termometru al acestei emotii; clientului i se
precizeaza faptul ca scala gradata de pe termometru indica cresterile graduale în
intensitate ale acestei emotii
_I I 100
_I I 90
_I I 80
_I I 70
_I I 60
_I I 50
_I I 40
_I I 30
_I I 20
_I I 10
_I I 0
Pentru inceput clientul este rugat sa își imagineze o situatie ce pentru el este cu
desavarsire relaxanta: în care se simte linistit și netulburat, eliberat de orice emotii sau
ganduri suparatoare; aceasta situatie va fi considerata echivalentul zero-ului de la baza
scalei
Totodata clientul este rugat sa adopte extremele acestei scale: itemul ce evoca o
puternica stare de manie va fi situat în partea de sus a scalei, itemii ce evoca o slaba
stare de manie vor fi situati în partea de jos a scalei; itemii intermediari vor fi situati
intre acestia
Ulterior fiecare item este plasat pe termometru scriindu-se scurte detalii despre el
adiacent la temperatura relativa pe care clientul considera ca acel item ar putea sa o
produca
Un termometru al acestei emotii constituie un punct de pornire pentru o dezbatere
foarte detaliata asupra sentimentelor clientului: la ce stadiu acestea devin de
nestapanit, de ce anumiti oameni, circumstanțe sau evenimente sunt mai nelinistitoare
decat altele; în cazul fiecarui item al scalei se va analiza daca potentialitatea
respectivului item este fundamentata pe credințe iraționale; în cazul în care
potentialitatea respectivului item este fundamentata pe credințe iraționale se va aplica
ABCDE-ul menmonic; astfel în cazul fiecarui item a carui potentialitate este sustinuta
de credințe sau autodeclatratii iraționale se va aplica ABCDE-ul mnemonic
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere obtinerea unui mai mare grad de relaxare fizica și psihica
Exercițiul este cunoscut sub denumirea de desensibilizare sistematica
Se va utiliza o ierarhie a situatiilor ce atrag dupa sine diferite grade de manie; în acest
scop se poate utiliza acel termometru al sentimentelor ce a fost construit; constructia
ideala a unui astfel de termometru al sentimentelor presupune ca acesta sa contina 10-
12 itemi ce starnesc variate grade de manie, grade ce cresc în mod progresiv
Sesiunea de desensibilizare sistematica va incepe cu relaxare; clientul este rugat sa
încerce sa se relaxeze atat fizic câ t și psihic (timp de 2 minute); ulterior i se cere sa se
gandeasca la acel item ce este situat cel mai aproape de baza ierarhiei, ce îl face sa
resimta cel mai moderat grad de disconfort; clientul trebuie sa își imagineze acel item
câ t mai realist posibil încercand în tot acest timp sa ramana calm și relaxat; el este
rugat ca în momentul în care are o imagine clara în minte sa semnaleze (ridicand un
deget), iar în situatia în care experimenteaza unul dintre sentimentele pe care incearca
sa și le stapaneasca sa semnaleze din nou; daca timp de 10 secunde el reuseste sa
zugraveasca respectiva scena fara efecte suparatoare, i se cere sa inceteze brusc sa se
gandeasca la ea și dupa aceea sa si-o imagineze din nou, de data aceasta pentru un
interval de timp de pana la un minut; daca clientul semnaleaza faptul ca simte o stare
de disconfort i se cere sa inlature scena din minte și sa se relaxeze; daca aceasta stare
de disconfort continua sa persiste i se poate cere sa descrie alte scene, mai putin
tulburatoare, scene ce ulterior vor fi incluse în ierarhie, și în schimb sa inceapa sa
lucreze cu acestea; daca reuseste sa contempleze scena și sa ramana relaxat este invitat
sa treaca la urmatorul item și cu acel item intreaga procedura este repetata; aceasta
procedura se va repeta în cazul fiecarui item; aceasta procedura se va repeta pana ce
clientul a reusit sa ajunga la itemul situat cel mai sus pe scala termometru
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere obtinerea unui mai mare grad de relaxare fizica și psihica
Clientul este rugat sa enumere scene placute, linistitoare
Ulterior clientul va fi rugat sa evoce în minte aceste scene
Scenele evocate variaza de la un client la altul, ele vor depinde de experientele,
preferintele, capacitatile lor imaginative
Clientul este rugat sa evoce scenele câ t mai viu posibil
Intr-o sedinta de consiliere clientul va fi rugat sa evoce o singura scena
Fiecare scena se va proiecta pentru cateva minute la un interval de timp (fiecare scena
se va proiecta pentru 2 minute, dupa aceea se va anula pentru 10 secunde și ulterior se
va reproiecta pentru 2 minute)
sedinta 11
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere constientizarea acelor lucruri pe care socialmente este
dezirabil sa le gandeasca, sa le spuna, sa le faca
Clientul este rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care este indicat sa le gandeasca
atunci cand este în circumstanțe în care anterior a manifestat tentative infractionale
Clientul este rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care este indicat sa le spuna
Clientul este rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care este indicat sa le faca atunci
cand este în circumstanțe în care anterior a manifestat tentative infractionale
Clientul este rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care este indicat sa evite sa le
gandeasca atunci cand este în circumstanțe în care anterior a manifestat tentative
infractionale
Clientul este rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care este indicat sa evite sa le
spuna atunci cand este în circumstanțe în care anterior a manifestat tentative
infractionale
Clientul este rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care este indicat sa evite sa le faca
Ulterior se va construi o matrice a schimbarii raportata la acele circumstanțe în care
anterior a manifestat tentative infractionale
SA LE GANDESTI SA LE SPUI SA LE FACI
LUCRURI PE CARE
ESTE INDICAT
LUCRURI PE CARE
NU
ESTE INDICAT
Prima coloana se refera la declarații pe care oamenii și le pot face propriei lor persoane
pentru a se ajuta sa-si mentina sentimentele și comportamentul în cadrul limitelor pe
care și le-au stabilit din punct de vedere al dezirabilitatii sociale
A doua coloana se refera la lucruri pe care oamenii le pot spune celorlaltor persoane
atunci cand ei sunt la 'risc' (cand sunt în confluente de circumstanțe în care în ocazii
precedente au manifestat tentative infractionale)
A treia coloana se refera la actiuni în sine; pentru catalogarea acelor activitati pe care
oamenii și le pot da lor insisi sa le faca pentru a elimina dificultatile cu care se confunta
sau cu care s-ar putea confrunta și care anterior i-au coplesit
Randul de la baza matricei se refera la autoverbalizari, interlocutiuni, comportamente,
ce, în scopul atingerii propriilor norme de autocontrol, sunt interzise
Clientul este rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care ar fi fost indicat sa le fi gandit
anterior comiterii infractiunii
Clientul este rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care ar fi fost indicat sa le fi spus
Clientul este rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care ar fi fost indicat sa le fi gandit
Clientul este rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care ar fi fost indicat sa fi evitat sa
le fi gandit anterior comiterii infractiunii
le fi spus anterior comiterii infractiunii
le fi facut anterior comiterii infractiunii
Ulterior clientul va fi rugat sa construiasca o matrice a schimbarii raportata la situatia
comiterii infractiunii
LUCRURI PE CARE
ESTE INDICAT
LUCRURI PE CARE
NU
ESTE INDICAT
In mod alternativ se sugereaza ca clientul sa își puna lui însuși o serie de intrebari
asupra propriilor sale pierderi de control:
'La ce gen de lucruri ma gandesc atunci cand sunt departe de a avea probleme?'
In mod normal, în aceasta situatie clientul ar trebui sa își concentreze atentia asupra
unor lucruri dezirabile social și care în acelasi timp vin în acord cu propriile sale nevoi
Clientul este rugat sa enumere lucrurile la care se gandeste atunci cand este departe de
a avea probleme Ulterior este rugat sa bifeze acele lucruri care socialmente sunt
indezirabile
In general, în ce masura lucrurile la care se gandeste sunt unele indezirabile social? (se
va lua în considerare o scala de la 1 la 10)
Caror nevoi personale, intime, corespund aceste lucruri?
Cum altfel ar putea fi satisfacute aceste nevoi, respectiv concentrandu-si atentia asupra
altor lucruri socialmente dezirabile
Atunci cand este departe de a avea probleme în ce masura autoverbalizarile,
verbalizarile, comportamentele sale respecta un model al dezirabilitatii sociale, în ce
masura sunt unele adaptative? (se va lua în considerare o scala de la 1 la 10)
Se va aplica aceasta matrice a schimbarii în raport cu unele lucruri la care obisnuieste
sa se gandeasca atunci cand este departe de a avea probleme (lucruri indezirabile
social)
LUCRURI PE CARE
ESTE INDICAT
LUCRURI PE CARE
NU
ESTE INDICAT
'Care sunt tipurile de conversatii pe care le intretin (si cu cine) ce cateodata genereaza
probleme?'
'Exista lucruri pe care le-as putea gandi, spune, face, pentru a indrepta o conversatie
intr-o directie diferita?'
In raport cu fiecare tip de conversatie ce genereaza probleme se va completa o matrice
a schimbarii
LUCRURI PE CARE
ESTE INDICAT
LUCRURI PE CARE
NU
ESTE INDICAT
'Ce alte modalitati de petrecere a timpului am?'
Clientul este rugat sa își concentreze atentia asupra unor modalitati de petrecere a
timpului socialmente dezirabile și care în acelasi timp vin în acord cu propriile sale
nevoi, cu propriile sale preferinte
Cum si-ar dori sa își petreaca timpul?
'Exista lucruri ce nu genereaza probleme pe care le pot face pentru a-mi ocupa timpul?'
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere pregatirea în avans a acelor momente în care anterior și-a
pierdut propriul sau control
Exercițiul este cunoscut sub denumirea de repetitie imagistica
Exercițiul are în vedere imaginarea acelor momente și meditarea asupra lucrurilor pe
care ar fi indicat sa le faca atunci cand acestea se ivesc
Exercițiul consta în parcurgerea unei scene imaginate cu scopul de a încerca sa fie mai
capabil sa o trateze atunci cand aceasta în cele din urma apare
Clientul este rugat sa își reaminteasca momentul comiterii infractiunii; este rugat sa
zugraveasca momentele anterioare comiterii infractiunii și sa se imagineze facandu-le
fata cu suces.Clientul trebuie sa se gandeasca asupra lucrurilor pe care le-ar putea
gandi, spune, face în scopul de a face fata acestor momente într-un mod dezirabil
social; ulterior el va fi rugat sa actioneze în plan imaginar într-un asemenea mod incat
sa se vada pe sine însuși gandind, spunand, facand lucrurile pe care în acea situatie ar fi
fost indicat sa le gandeasca, sa le spuna, sa le faca; este necesar sa se concentreze
asupra lucrurilor pe care ar fi fost indicat sa le gandeasca, sa le spuna, sa le faca în
conformitate cu acele circumstanțe, cu reactiile celorlalti; totodata modul sau de a
gandi, de a simti, de a se comporta va fi unul asertiv, guvernat de un curs intermediar
intre doua extreme: pasivitatea spiritului refractar și neautorizata agresivitate a
infractorilor violenti
Pentru client acest fapt ulterior va actiona ca un exemplu al modului în care ar putea fi
tratate evenimente similare din viața reala
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere constientizarea consecințelor savarsirii respectivei infractiuni
Exercițiul are în vedere constientizarea consecințelor manifestarilor sale agresive
Clientul este rugat sa își reaminteasca momentele anterioare savarsirii respectivei
infractiuni
Clientul este rugat sa noteze pe o foaie de hartie scenariul respectivei situatii câ t mai
fidel cu putinta
Respectiva situatie se va interpreta prin intermediul jocului de rol
Clientul este rugat sa interpreteze prin intermediul jocului de rol rolul victimei; în acest
scenariu consilierul va interpreta rolul clientului; clientul va încerca sa constientizeze
ce a gandit și ce a simtit victima în acele momente; ulterior interpretarii prin
intermediul jocului de rol respectiva situatie clientul va fi rugat sa verbalizeze ce a
simtit și ce a gandit din perspectiva victimei în acea situatie
Ulterior se vor interpreta prin intermediul jocului de rol momentele anterioare
manifestarilor sale agresive
Clientul va enumera situatii în care s-a comportat agresiv; în cazul fiecarei situatii se va
scrie un scenariu care sa corespunda câ t mai exact posibil cu realitatea; fiecare situatie
va fi interpretata prin intermediul jocului de rol; clientul va interpreta rolul persoanei
ce a fost subiectul atacurilor agresive iar consilierul va interpreta rolul clientului; dupa
fiecare scena jucata clientul va fi rugat sa verbalizeze ce a simtit și ce a gandit în acea
situatie
Sedinta 12
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere pregatirea în avans a acelor momente în care anterior și-a
pierdut propriul sau control
Exercițiul este cunoscut sub denumirea de inoculare a stresului
Clientul își va concentra atentia asupra termometrului sentimentelor; potentialitatea
fiecarui item are drept baza o relatie de natura interpersonala;
Fiecare situatie din cadrul termometrului sentimentelor va fi interpretata prin
intermediul jocului de rol; în cazul fiecarei situatii se va scrie un scenariu care sa fie câ t
mai fidel realitatii celor intamplate; clientul va interpreta rolul sau, consilierul va
interpreta rolul persoanei care a fost, este sau ar putea fi subiectul propriilor sale
atacuri agresive
Se va incepe cu itemul situat la baza termometrului sentimentelor, avansandu-se
treptat pana la situatiile situate în partea de sus a scalei
In fiecare situatie clientul va încerca sa își spuna lui însuși lucruri pe care în acea
situatie ar fi fost indicat, este indicat sau ar fi indicat sa și le spuna, va încerca sa spuna
celuilalt/celorlalti lucruri pe care în acea situatie ar fi fost indicat, este indicat sau ar fi
indicat sa le spuna, va încerca sa manifeste comportamente ce în acea situatie ar fi fost
indicat, este indicat sau ar fi indicat sa le manifeste;
Fiecare situatie din cadrul termometrului sentimentelor poate fi tratata prin prisma
unei succesiuni de patru stadii; aceste stadii sunt urmatoarele: a.pregatirea pentru
provocare; b. Impactul și confruntarea; c.a face fata; d.reflectia ulterioara; fiecare din
aceste patru stadii va fi insotit de autoverbalizari specifice; în fiecare stadiu el va fi
rugat sa ramana relaxat în tot acest timp
Exemple de autoverbalizari ce ar putea fi date în fiecare dintre aceste patru stadii
a.pregatirea pentru provocare
'Aceasta ar putea fi o situatie dificila dar eu stiu cum sa o tratez.'
'Adu-ti aminte, ramai neclintit în fata problemelor și nu o lua personal.'
b. impactul și confruntarea
'Atata timp câ t imi pastrez calmul, controlez situatia.'
'Nu trebuie sa iti dovedesti tie insuti.Nu insista asupra acestui lucru mai mult decat
trebuie.'
c. a face fata
'Muschii mi se incordeaza.Relaxeaza-te și incetineste lucrurile.'
'Probabil el vrea sa ma enerveze, dar eu am de gand sa tratez cu el în mod constructiv.'
d.a.conflict nerezolvat
'Uita de suparare.Gandind asupra ei nu faci decat sa te tulburi.'
'Nu o lua personal.Probabil nu e o chestiune atat de serioasa.'
b.conflict rezolvat
'M-as fi putut supara mai tare decat merita.'
'Eu realmente am trecut prin chestia asta fara sa ma enervez.'
Clientul este rugat ca în cazul fiecarei situatii, pentru fiecare stadiu, sa își construiasca
autoverbalizari ca acestea; astfel, anterior interpretarii prin intermediul jocului de rol a
fiecarui item din cadrul termometrului sentimentelor, clientul este rugat ca în cazul
fiecarui stadiu al fiecarui item sa noteze pe o foaie de hartie acele autoverbalizari ce
sunt specifice acelui stadiu al respectivului item; ulterior construirii pentru fiecare
stadiu al fiecarui item a unor autoverbalizari specifice, se va interpreta prin
intermediul jocului de rol fiecare item, încercandu-se utilizarea de că tre client a
respectivelor autoverbalizari; dupa fiecare item parcurs clientul ar trebui sa își
automonitorizeze propriile sale performante - în ce masura a reusit sa utilizeze acele
autoreplici ce ar fi fost indicat sa le foloseasca (scala de la 1la 5); în ce masura au reusit
sa spuna acele cuvinte ce ar fi fost indicat sa le spuna (scala de la 1 la 5); în ce masura
au reusit sa manifeste acele comportamente ce ar fi fost indicat sa le manifeste (scala
de la 1 la 5).
Pentru inceput indivizii își vor concentra atentia asupra acelui item situat la baza
ierarhiei; clientii sunt rugati sa-si reaminteasca acel moment; sunt rugati sa scrie pe o
foaie de hartie scenariul acelui moment exact asa cum s-a intamplat în realitate;
clientul va juca rolul lui iar consilierul va juca rolul persoanei cu care acesta a avut
altercatia.
In acest scenariu clientul va încerca sa foloseasca autoinstructiuni de linistire, va
încerca sa spuna lucruri pe care în acea situatie ar fi fost indicat sa le spuna, va încerca
sa foloseasca comportamente ce în acea situatie ar fi fost indicat sa le manifeste,
autodeclarații, verbalizari, comportamente ce ii vor da posibilitatea sa-si rezolve
problemele într-un mod mai curand verbal decat fizic; totodata ei sunt rugati sa încerce
sa ramana relaxati în tot acest timp
Odata ce primul item a fost parcurs într-un mod dezirabil social se va trece la cel de-al
doilea item de la baza ierarahiei; ulterior se va parcurge fiecare item al ierarhiei
Ulterior ei vor încerca sa aplice inocularea stresului în situatii similare din viața reala
ori de cate ori acestea survin
 Exercițiu
Exercițiul are în vedere evaluarea propriilor lor progrese
In acest sens pot fi comparate grafice ale dispozițiilor pentru o evidenta a tendintelor
Totodata pot fi comparate profile ale scalei de evaluare a controlului pentru o evidenta
a modului în care ei considera ca își pot controla propriile lor vieti
Totodata pot fi comparate termometre ale sentimentelor pentru o evidenta a
tendintelor

2017 11 14 Autocontrolul

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2017 11 14 Autocontrolul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contents

SEDINTA 1 - ANALIZA PROBLEMELOR

 Exercițiu de analiză a problemelor

nr. Problem Când a Care e gradul de Care e gradul de Care e modul

 Exercițiu de analiză a frecvenței, severită ții, cauzelor manifestă rilor agresive

Frecvența Moduri de Cauze ce au facilitat Cauze ce au facilitat

Exercițiu de conștientizare a nevoilor umane

Trebuinte cognitive (de

Trebuinte legate de stima (de

Trebuinte legate de afiliere (de apartenenta

Trebuinte de securitate (de siguranta etc.)

Trebuinte fiziologice (hrana, sex etc.)

Luâ nd în considerare modalită ți nonagresive de satisfacere a acelor trebuințe,

Exercițiu de conștientizare a oscilațiilor de dispoziție

Exercițiu de relaxare musculară progresivă

eveniment abordare irațională (credințe

Ulterior conștientiză rii de că tre client a acelor autodeclarații și credințe de natură

Ulterior construirii de că tre client a unor autodeclarații și credințe mai raționale, el va

evenimente credințe sau consecințe în termeni ai

evenimente credințe sau consecințe în termeni ai

Nu am reactionat intr-o maniera agresiva 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

S-ar putea să vă placă și