EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

METODA SUVA DE APRECIERE A RISCURILOR LA POSTURILE DE MUNCA

Descrie o metoda de analiza si apreciere a riscurilor la posturile de lucru in desfaturarea proceselor de

munca.

O astfel de analiza este necesara pentru toate organizatiile care prezinta riscuri particulare.

4.6.1. Introducere
Directiva Cadru face apel la toti specialistii, in securitatea muncii, medicina muncii, ergonomi, angajatori,
persoane desemnate, instante ale lucratorilor (Legea 319/2006). Directiva 89/389 trateaza integrarea
securitatii si sanatatii in munca in organizarea proceselor ce se petrec in intreprindere. Pericolele trebuie
identificate in mod sistematic, riscurile sunt evaluate iar masurile stabilite trebuie puse in aplicare.

Scopul acestui demers nu este numai de natura umana, el este de asemenea pentru reducerea costurilor
directe si indirecte ale accidentelor de munca si ale imbolnavirilor profesionale.
Incepand cu anul 2006 intreprinderile sunt obligate sa respecte aceste dispozitii.

Pentru orice intreprindere in care exista riscuri particulare trebuie efectuata o analiza a riscurilor de catre
specialisti in securitatea muncii, utilizand o metoda recunoscuta.
In spiritul Directivei, analiza riscurilor corespunde cu evaluare acestora respectand demersul asa cum,
acesta este definit in norma EN-1050 - Securitatea masinilor - “principii pentru aprecierea riscurilor”.
Orice intreprindere trebuie sa fie in masura sa efectueze, cel putin, o evaluare globala a riscurilor sau
detailata daca aceasta este nesesara.
Spre exemplu:
• analiza proceselor / metodelor;
• analiza aparatelor, instalatiilor tehnice (analiza echipamentelor de munca);
• analiza posturilor de munca si a proceselor de munca.
Analiza proceselor si analiza metodelor, ca si evaluarea riscurilor trebuie efectuate inainte de realizarea
lor practica, de punerea lor in functiune, de stabilirea metodelor de lucru sau a proceselor.
Aceste analize sunt de competenta fabricantilor sau a furnizorilor, ele facand parte din declaratia de
conformitate (directiva masini).
Metoda prezentata mai jos este specializata pe aprecierea riscurilor la locurile de munca in defasurarea
activitatilor de munca.

4.6.2. Etapele metodei

1. Determinarea limitelor sistemului - definirea sistemului;

2. Identificarea fenomenelor periculoase;
3. Estimarea riscului;
4. Evaluarea riscului;
5. Cautarea masurilor de reducere a riscului - estimarea riscului rezidual.

Metoda Suva de identificare a fenomenelor periculoase, caracteristice sistemului analizat, este

caracterizata de un ‘brainstorming“ metodic la care participa o echipa de experti de diferite specialitati.

Page 1
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

Acest procedeu poate fi utilizat atat pentru sistemele existente cat si pentru cele aflate in faza de
proiectare. Metoda Suva ajuta la identificarea fenomenelor potential periculoase de la posturile de
munca, in desfasurarea proceselor ce se petrec in instalatiile tehnice.
Metoda Suva este bazata pe norma EN 1050 -Securitatea masinilor- ‘principii pentru aprecierea riscurilor’

Pe de alta parte aceasta metoda se sprijina si pe :

• procedeul HAZOP, un procedeu de cercetare sistematica a disfunctionalitatilor, particularizat

pentru analiza instalatiilor din industria chimica si petrochimica;
• ghidul de evaluare a pericolelor;
• analiza statistica a pericolelor efectuata de asigurator.

4.6.3. Pregatirea demersului

4.6.3.1 Structura intreprinderii

• subdiviziuni (procese);
• sectoare de activitate;
• grupuri de persoane.
Inainte de a incepe procesul de apreciere a riscurilor, este important de a repera toate celelalte procese
si sectoare de activitate.
Pentru intreprinderile, care au posturi de munca in schimbare continua, care angajeaza salariati (care au
nevoie de protectie), este recomandat de a enumera diferitele grupuri de persoane si grupuri de profesii.

4.6.3.2 Subdivizarea in procese

Toate intreprinderile au activitatile subdivizate in procese. Problema care trebuie luata in considerare este
un proces care la randul sau sa fie subdivizat in procese particulare.
Daca intreprinderea dispune de un sistem de gestionare axat pe procese (spre exemplu are implementat
un sistem de management al calitatii conform standarului ISO grupa 9000) diferitele procese pot fi
reprezentate direct.

1. Subdivizare in raport de grupuri profesionale si de grupuri de persoane

Aceasta subdivizare este recomandata pentru intreprinderile ale caror angajati lucreaza frecvent in posturi
de lucru care nu sunt fixe, dar si pentru intreprinderile care angajeaza grupuri particulare de persoane
(persoane care necesita o protectie suplimentara, cum ar fi tinerii, persoane cu dizabilitati, femei gravide.

2. Subdivizare in procese/ sectoarede activitate si grupuri de persoane: o problema de

combinatii
Un aspect care trebuie luat in considerare este o posibila combinare a diferitelor subdiviziuni. Spre
exemplu o intreprindere subdivizata in procese, care in procesul de apreciere a riscurilor necesita analiza
lor in functie de sectoarele de activitate - cerinta rezultata din clasificarea sectorelor.

Page 2
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

4.6.4 Identificarea proceselor, sectoarelor de activitate si a grupurilor de persoane critice

Aceasta etapa trebuie sa ne permita sa decidem de unde trebuie sa incepem o analiza aprofundata a
riscurilor din intreprindere sau dintr-o ramura (bransa).

Etapele urmatoare trebuie realizate pentru diferite sectoare de activitate, procese si grupuri de persoane:
• consultarea statisticilor (intreprindere/ bransa) referitor la numarul de zile; de concedii
medicale datorate accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale;
• aflati daca exista riscuri particulare potrivit autoevaluarii efectuata de intreprindere;
• procedati la vizitarea amplasarii posturilor de activitate si intervievati colaboratorii fiecarei
intreprinderi.
In final trebuie sa putem raspunde la trei intrebari referitoare la: procesele de munca, sectoarele de
activitate si la grupurile de persoane sau de profesii expuse:
1. Este numarul zilelor de absenta prea ridicat in raport cu mijloacele existente in
intreprindere sau in ramura de activitate?
2. Exista riscuri particulare?
3. In urma vizitei in intreprindere si a interviurilor cu colaboratorii au fost identificate
deficiente tehnice si / sau organizationale ?
Daca raspunsul la una sau la multe din aceste intrebari este afirmativ, atunci ne aflam in prezenta unui
proces, sau sector de activitate, sau grup de persoane/meserii critic ceea ce inseamna ca acela este locul
de unde trebuie sa incepem analiza riscurilor.

4.6.5. Utilizarea de mijloace auxiliare disponibile

Vom proceda intai la o determinare a riscurilor pe procese, sectoare de activitate sau grupuri de persoane
expuse.
Identificam daca exista mijloace auxiliare disponibile pentru evaluarea riscurilor identificate.

a. Intreprinderi pentru care exista solutii pe domeniul acestora de activitate.

IMM-uri care s-au grupat / organizat si care au adoptat o solutie comuna de a respecta prevederile
Directivei Cadru si care dispun si de alte mijloace auxiliare adaptate la specificul acestora.
Grupul, astfel creat, a procedat el insusi la aprecierea riscurilor aferente proceselor din sectorul acestora
de activitate (este o apreciere colectiva a riscurilor). Aceste aprecieri ale riscurilor sunt utilizate ca si o
baza comuna pentru elaborarea listelor de control sau a instructiunilor de securitate.
Adesea, aceste mijloace auxiliare nu acopera toate sectoarele de activitate din intreprindere si este
necesar de a fi utilizate mijloace auxiliare suplimentare (liste de control ale unor institutii specializate),
sau intreprinderea a facut apel la specialisti in securitatea muncii pentru o evaluare suplimentare a
riscurilor. Aceste solutii individuale, sunt puse la dispozitia intreprinderii din sectorul de activitate
considerat da catre specialisti in securitatea muncii.

b. Intreprinderi fara o solutie comuna

Aceste intreprinderi nu au acces direct la mijloace auxiliare specifice. Acestea trebuie sa le gaseasca
singura, daca exista deja pentru sector, procesul tehnic sau grupul de persoane considerat, sau sa
utilizeze liste de control puse la punct de specialisti in securitatea muncii. Diferite organizatii si organisme
specializate pot in egala masura sa puna la dispozitie diverse liste de control. Adaptarea si utilizarea

Page 3
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

listelor de control este in responsabilitatea fiecarei intreprinderi. Pentru procesele complexe, este indicat
sa se procedeze la aprecierea riscurilor in asociere cu specialisti in securitatea muncii si cu colaboratorii
acestora (medici de medicina muncii, ergonomi, pshihologi, experti).

4.6.6. Formarea unei echipe interdisciplinare

O conditie importanta pentru realizarea unei aprecieri a riscurilor cat mai exacta si completa este
realizarea unei echipe interdisciplinare.

Aceasta echipa trebuie sa fie formata din 3, 5 membri condusi de un sef de echipa. Seful de echipa
trebuie sa posede bune cunostinte metodologice.
Munca in echipa este organizata si animata de seful de echipa.
Aceasta echipa poate fi compusa, spre exemplu, din seful intreprinderii, inginer productie, inginer
mentenanta, operatorul instalatiei, maistrul, un specialist in securitaatea muncii, un inginer proiectant,
tehnolog.
Intotdeauna trebuie sa avem grija ca in echipa sa fie persoane cu bune cunostinte din sectorul de
activitate care este supus evaluarii.

4.6.7. Procurarea documentatiei, definirea timpului necesar, calendarul reuniunilor

Pregatirile necesare sunt determinate dupa marimea si complexitatea setoarelor de activtate si a

proceselor.
Documentele urmatorare sunt necesare pentru descrierea proceselor si sectorelor de activitate:

• Descrierea procedeului;
• Fotografi, schite sau grafice (diagrame de flux) ale instalatiilor;
• Caracteristicile materiilor prime;
• Instructiuni de utilizare;
• Dispozitive se protectie;
• Instalatii speciale;
• Concepte de securitate;
• Certificat de conformitate.
Planificarea secventelor de control face parte din etapa de pregatire. Intr-o instalatie care functioneaza in
flux discontinu ordinea de control nu este dictata automat de diagrama de flux.
Deci multiple sarcini trebuie realizate in acelasi timp si atunci poate ca este necesar de a reprezenta
diferitele etape de munca si stabilirea timpului necesar si a calendarului reuniunilor este importanta si
aceasta trebuie bine stabilitainca de la inceputul demersului.
Stabilirea timpului necesar depinde de nivelul de aprofundare al analizei, a randamentului echipei si a
calitatii documentelor puse la dispozitie de catre organizatie.

Page 4
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

4.6.8. Aprecierea riscurilor

1. Limitele sistemului de munca

a. Definirea limitelor sistemului – definirea sistemului

Inainte de a incepe analiza trebuie sa definim limitele sistemului din sectorul de activitate sau din
procesul analizat. Prin urmare trebuie sa definim intr-o maniera precisa ce face parte din sistem, adica ce
trebuie sa luam tot timpul in considerare pentru identificarea fenomenelor periculoase, si ce este situat in
afara sistemului. Este indicat de a diviza procesele sau sectoarele mari in elemente mai mici. Daca un
sector de activitate sau proces contine o linie complexa de productie, compusa din mai multe instalatii,
atunci sectoarele sau procesele partiale in care am divizat linia trebuie sa corespunda (in masura in care
este posibil) unei faze sau unui procedeu. Interfata ansamblului sistemului cu mediul, precum si interfata
diferitelor sectoare sau procese in care acesta este divizat trebuie evidentiate si definite. Este necesar de
a specifica tipul fenomenelor periculoase analizate, trebuie indicat la cine sau la ce se refera aceste
produse, (operatori, echipamente, mediu,...). Pe de alta parte trebuie clarificate si puse in evidenta si
interatiunile cu instalatiile vecine care trebuie retinute, precum si aspectele care nu necesita inspectarea.
La finalul determinarii limitelor sistemului, pentru instalatii si masini, urmatoarele puncte trebuie sa fie
clarificate :

• “faza de viata” luata in considerare (constructie, montaj, receptie, utilizare, casare,...);

• modul de functionare luat in considerare (functionare normala, curatenie, reparatii, reglaj,
instalare);

Page 5
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

• limitele masinii considerate pentru o utilizare normala (atat in utilizare cat si in functionare
corecta a masinii, dar si in caz de disfunctionalitate sau de utilizare gresia previzibila;
• inventarierea completa a modurilor de utilizare previzibila a masinii (industrial, comercial,
casnic);
• pregatirea (formarea) utilizatorilor potentiali;
• imprejurimile (mediul) cuprinzand: instalatii vecine si interactiunile dintre acestea, toate
persoanele potential expuse;
• genul fenomenelor periculoase evidentiate, la cine si/sau la ce se refera acestea (operatori,
instalatii, mediu,…);
• aspecte care trebuie luate in considerare, dar care nu necesita control sau inspectii
suplimentare (statica constructiilor, tipul procesele chimice,…).
Avand in vedere cele mentionate mai sus, la definirea sistemului trebuie declarat modul de exploatare
analizat, adica in exploatare normali, particulari, sau mentenanta. Aceste trei moduri de exploatare sunt
definite mai jos.

Exploatare normala
Instalatia indeplineste functia pentru care a fost conceputa.

Exploatare particulara
Se refera la pregatirea, transformarea, instalarea, reglarea, verificarea, eliminarea erorilor, curatirea
instalatiei.

Mentenanta
• control (masurare, controlare, inregistrare), determinarea (compararea) parametrilor de
functionare reali cu cei prevazuti;
• intretinere (curatire si intretinere), masuri pentru a pastra functionarea instalatiei la
parametrii prevazuti (proiectati);
• readucerea parametrilor de functionare a instalatiei la cei prevazuti din faza de concepere a
acesteia (inlocuirea unor componente sau subansamble, ameliorarea functionarii sau
imbunatatirea acesteia). Atentie la adaptarea la progresul tehnic.

b. Descrierea activitatilor (om / masina / mediu)

La inceput trebuie stabilite diferitele etape de derulare a activitatii pe sectoare de activitate si / sau
procese de fabricatie. Toate etapele trebuie consemnate in ordine cronologica, la fel si cele operatorii.
Etapele necesare pentru instalarea unei masini, spre exemplu transportul acesteia din punctul A in
punctul B, nu pot fi omise, chiar daca colaboratori sau terte persoane care executa aceasta operatiune nu
constituie o amenintare (pericol) direct sau evident.
In anumite situatii unele activitati pot fi regrupate. Procedand in acest fel putem sa reducem durata
necesara pentru aprecierea riscurilor, dar se va reduce si precizia aprecierii. O astfel de regrupare este
indicata in absenta unor riscuri majore sau cand nu analizam o anumita configurare particulara sa punem
in evidenta principalele fenomene periculoase ale sectorului, pentru ca utilizam o solutie de ramura si
vom pune in evidenta doar riscurile specifice intreprinderii.
Activitatile trebuie formulate pentru cele trei moduri de exploatare :

Page 6
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

• normala;
• particulara;
• mentenanta.
Notitele preluate dupa instructiuni sunt necesare pentru a descrie activitatile, sau in caz contrar,
descrierea activitatilor este utila pentru intocmirea noilor instructiuni, daca acestea nu sunt inca
disponibile. In mod normal o activitate nu este descrisa de o actiune. Pentru descrierea activitatilor
trebuie ca acestea sa fie structurate, daca este posibil, in maniera urmatoare :

• material;
• activitate;
• punct de plecare si punct de sosire.
Activitatile pot fi formulate in comun la reuniunile echipei sau inca din faza de pregatire.

c. Identificarea fenomenelor periculoase in echipa

In cursul acestei etape trebuie sa identificam fenomenele periculoase care pot aparea in desfasurarea
activittailor descrise. Un membru al echipei este insarcinat sa redacteze procesul-verbal. Seful de echipa
alege primul proces partial, evidentiaza activitatile pentru toti membri echipei (poate utiliza chiar si un
flip-chart). Echipa incepe analiza cu prima activitate. Utilizand un braimstorming structurat, echipa cauta
fenomenele periculoase care pot surveni in activitatea descrisa. In anexa avem un repertoriu de
fenomene periculoase care trebuie luate in considerare in decursul analizei. Este important de a recenza
si acele fenomene periculoase pentru care, in acest moment, pare putin probabil, sau chiar imposibil, ca
acestea sa duca la un eveniment.
Seful de echipa trebuie sa supravegheze ca procesul sau sectorul examinat sunt analizate intr-o maniera
cat mai completa. De aemenea trebuie ales un ritm de munca care sa nu plictiseasca sau sa streseze
echipa. In cazul in care o discutie intre doi experti se prelungeste, este indicat sa le propunem sa-si
noteze fiecare punctul sau de vedere in procesul-verbal, si acestea sa fie clarificate in afara reuniunii.
Daca avem nevoie, putem utiliza si alte liste de fenomene periculoase – anexa EN 1050, brosura AISS
“prevenirea riscurilor mecanice” – solutii practice.

Nr Fenomene periculoase Evenimente periculoase

1 Fenomene - strivire, zdrobire

Prin contact cu elemente in miscare
periculoase - taiere
neprotejate - soc
mecanice
- sectionare
- perforare, intepare
- antrenare, incuiere
- prindere, infaturare
- sectionare, taiere
Prin contact cu suprafete periculoase
- frecare, abraziune
- rasturnare si coliziune cu o
Prin contact cu mijloace de transport sau
persoana
echipamente de munca aflate in miscare - zdrobire, strivire
- cadere, proiectarea de
materiale si coliziunea acestora
cu o persoana
2 Alunecare, pas gresit, impiedicare, prabusire - cadere
3 Fenomene Prin contact cu elemene aflate sub - electrocutare
periculoase electrice tensiune - arsuri cutanate, cancer al pielii,
Prin apropiere de elemente aflate sub leziuni ale corneei

Page 7
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

Nr Fenomene periculoase Evenimente periculoase

tensiune inalta
Prin scurt-circuit, suprasarcini prin arcuri
electrice
4 Contact cu substante Inhalatii sau ingestii - intoxicare
nocive (chimice sau Contact cu aerosoli, gaze, vapori, - asfixiere
biologice) lichide, solide, microorganisme, virusi,… - arsuri
5 Pericolul de incendiu Din cauza : - arsuri
sau explozie -solidelor, lichidelor, gazelor inflamabile - inhalarea gazelor in cazul unui
-atmosferei explozive incendiu
-explozibilor - efectul suflului exploziei
-sarciniilor electrostatice - incendiu si consecintele
acestuia
6 Fenomene Prin contact cu un mediu sau suprafete - arsuri sau degeraturi
periculoase termice fierbinti sau reci - alte boli

7 Fenomene fizice Zgomot - leziuni ale urechii

particulare
Ultrasunete - leziuni ale urechi, iritarea
celulelor nervoase
Vibratii - leziuni vasculare si ale nervilor
Radiatii neionizante - leziuni ale ochilor si ale pielii
• ultraviolete modificari ale tesuturilor, leziuni
• laser ale corneei
• campuri electromagnetice - aritmie, iritare a celulelor
nervoase si musculare
Radiatii ionizante - distrugerea celulelor

Regimuri barice - leziuni ale urechii

- leziuni vasculare
8 Constrangeri legate - climat - boli, indispozitie
de mediul de munca - oboseala rapida
- iluminat necorespunzator
- erori in manipulare
9 Nerespectarea - munca repetitiva
principiilor - inflamatii ale tendoanelor
* ex. utilizarea unei foarfece o
ergonomice - leziuni ale aparatului
perioada indelungata, montare cu
locomotor
precizie ridicata in cicluri scurte

- munca statica - leziuni ale aparatului

locomotor (coloana
*ex. montari de precizie, lucru cu
vertebrala, articulatii ale
lupa sau microscopul fara repausul
membrelor)
membrelor
- surmenaj
- ridicare, purtare de sarcini grele intr-o - ranire datorata unei deficiente
postura inadecvata de concentrare (cauza indirecta,
- postura inadecvata sau impusa factor favorizant)

• ex. lucru cu bratele ridicate,

deasupra umerilor
• munca in pozitie inghenuncheat,

Page 8
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

Nr Fenomene periculoase Evenimente periculoase

culcat, agatat etc

• munca cu rotatii repetate ale
trunchiului sau ale capului
• munca intr-o pozitie impusa
10 Constrangeri psihice - surmenaj, suprasolicitare, monotonie
- munca in conditii de izolare
- munca sub tensiune psihica
- asumarea de responsabilitati dificile
- boli, indispozitie
(importante, vitale,...)
- oboseala rapida
-perturbarea activitatii datorata unor - erori in manipulare
intreruperi sau distragerea atentiei
- efectuarea sarcinii intr-un climat
daunator (constrangeri, conflicte,
frica,...)
11 Evenimente - defectarea unui circuit de comanda - consecinte diferite
neprevazute sau a unei bucle de avertisment
- disfunctionalitatea comenzilor
12 Defectarea -nefurnizarea, sau intreruperea furnizarii - consecinte diferite
alimentarii cu energiei energiei
energie
13 Organizare - desfasurarea inadecvata a activitatii - consecinte diferite
inadecvata a (organizare, executie)
activitatii - orarul de munca (munca in schimburi
impuse, munca de noapte, absenta
pauzelor,)
- calificare insuficienta
- instruire insuficienta
- competentele si responsabilitatile nu
sunt clar definite

d. Definirea vatamarilor
Fiecare fenomen periculos poate antrena un eveniment susceptibil care sa cauzeze o vatamare (o leziune
fizica si sau un atentat la starea de sanatate). Pentru fiecare fenomen periculos identificat trebuie sa
evaluam vatamarea posibila si sa inregistram (prin notari in tabele sau grile) acest lucru. Acest lucru este
efectuat de echipa de evaluare.

Page 9
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

3. Estimarea riscurilor prin estimarea probabilitatii de producere si a gravitatii

vatamarii

Riscul - reprezinta valoarea cuantificata a unui fenomen periculos.

Aceasta valoare este compusa din gravitatea vatamarii (G) si probabilitatea (P) de producere a acestei
vatamari. Probabilitatea P de aparitie a vatamarii este definita in maniera urmatoare:

P = functie de (e, po, L)

Ea este determinata de:

• frecventa si/sau durata expunerii la fenomenul periculos considerat

• (po) probabilitatea de aparitie a evenimentului periculos considerat
• posibilitatea de evitare sau de limitare a vatamarii printr-un comportament adecvat (al
organizatiei, persoanelor implicate sau al masurilor existente)

Riscul este o functie R = f(G;P)

riscul gravitatea probabilitatea de

vatamarii aparitie a vatamarii
frecventa si durata
este si de
de expunere la
functie de
fenomenul periculos
gravitatea
relativ la probabilitatea de
probabila a
fenomenul aparitie a
vatamarii ce
periculos evenimentului
poate fi
considerat periculos
cauzata de
fenomenul posibilitatea de
periculos evitare sau de
considerat limitare a vatamarii

Fig. 1.

Ca regula generala, probabilitatea ca un eveniment periculos ce se produce si gravitatea asociata

vatamarii corespondente nu pot fi intotdeauna precizate cu exactitate. Este indicat de a se proceda intr-o
maniera prudenta, spre exemplu:
“ne asteptam la o probabilitate ridicata de producere si la vatamari importante”.
Gravitatea vatamarilor poate fi subdivizata in 5 categorii.

Page 10
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

Categ. Gravitatea vatamarii Definirea consecintelor

I foarte grave deces

II grave invaliditate grava

III putin grave invaliditate lejera

IV usoare vatamare cu oprirea activitatii

V foarte usoare vatamare fara oprirea activitatii

Tabelul 2 – Determinarea gravitatii vatamarilor si a consecintelor posibile G

• invaliditate grava – incapacitate de munca pentru profesia in cauza sau pentru o profesie
echivalenta, influenta mare asupra calitatii vietii
• invaliditate lejera – reducerea capacitatii de munca pentru profesia in cauza sau pentru o
profesie echivalenta, influenta redusa asupra calitatii vietii.
Atentatele la sanatate, legate de factorii ergonomici sau de organizarea locurilor de munca, sunt in
crestere continua. Pentru evaluarea acestor riscuri trebuie apelat la un specialist in securitatea muncii.
Ergonomia trateaza adaptarea conditiilor de munca la capacitatile si caracteristicile corpului uman,
precum si posibilitatea de adaptare a acestuia la sarcinile de munca. Psihologia muncii cerceteaza
interactiunile dintre om si munca sa. Ea examineaza, inainte de toate, conceperea posturilor de munca,
dar si calificarea, formarea si randamentul omului in indeplinirea muncii sale. Diferite mijloace auxiliare de
analiza sunt puse la dispozitie atat de ergonomie cat si de psihologia muncii. La aceasta ora exista
numeroase publicatii care prezinta metode de analiza si evaluare a riscurilor asociate activitatii fizice si
mentale ale operatorilor.

3. Probabilitate
In continuare se prezinta doua metode calitative de estimare a probabilitatii.

Varianta 1. Procedura de urmat pentru o apreciere colectiva a riscurilor

(de ex.pentru o ramura cu activitati similare)
Probabilitatea P este subdivizata in 5 categorii. Estimarea se refera pentru 1000 de colaboratoare si
colaboratori care exercita aceeasi activitate. Ca si mijloace ajutatoare vom utiliza ( in masura in care
acestea exista) datele statistice ale ramurii analizate, referitor la accidentele de munca si imbolnavirile
profesionale. Cifrele ce figureaza in tabloul urmator nu reprezinta decat niste valori indicative.

Categ Definirea probabilitatii P

A frecvent > de odata pe luna
B ocazional < de odata pe luna
> de odata pe an
C rar < de odata pe an
> de odata la 5 ani
D improbabil < de odata la 5 ani
> de odata la 20 de ani
E aproape < de odata la 20 de ani
imposibil > de odata la 100 de ani

Tabel 3 – Determinarea probabilitatii P (varianta 1)

Page 11
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

Varianta 2. Procedura de urmat pentru o apreciere colectiva a riscurilor

(pentru o intreprindere sau sector care are posturi de munca particulare)
Pentru evaluarea probabilitatii intr-o intreprindere sau sector care are posturi de munca particulare se
pleaca de la starea actuala, adica luam in calcul instalatiile si organizarea activitatilor asa cum se gasesc
ele in momentul evaluarii. Pentru evaluarea probabiltatilor exista doua posibilitati.

a. Posibilitatea
Vom proceda la o evaluare calitativa. Probabilitatea P este subdivizata in 5 categorii, asa cum am indicat
si pentru varianta 1. Apoi vom defini prima oara categoria “frecvent”. Aceasta va fi baza de definire a
celorlalte 4 categorii.

categ definirea probabilitatii P

A frecvent
B ocazional
C rar
D improbabil
E aproape imposibil

Tabel 4 – probabilitate P (varianta 2)

b. Probabilitatea
Vom defini un indice de probabilitate P, care este determinat de trei elemente evaluate in mod individual.
Pentru a face aceasta evaluare vom face urmatoarea ipoteza:
P = e + 2po + L
Am atribuit un punctaj dublu elementului “po”, pentru ca probabilitatea de aparitie a unui eveniment
periculos, care rezulta din normele tehnice de securitate si de activitate are un loc mai important decat
celelalte doua elemente. Aceasta formula este bazata pe prezentarea probabilitatii in norma EN 1050 “
securitatea masinilor – principii pentru aprecierea riscului”

e Durata de expunere
5 40h/saptamana – program complet
4 20h/saptamana – program 50%
3 8h/saptamana – 1zi/saptamana
2 4h/saptamana – ½ zile/ saptamana
1 2h/saptamana – 1 zi/ luna

Tabel 5 – Indice de frecventa si durata de expunere la fenomenul periculos (e)

Page 12
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

Probabilitatea de aparitie a unui fenomen periculos este definita de urmatoarea maniera :

5 Este evident ca acest

5 eveniment se va produce (nu
exista masuri de prevenire)

4 Este de asteptat ca acest

eveniment sa se produca
(slabe masuri de prevenire)

Evenimentul este posibil sa se

3 produca (exista masuri, dar
este evident ca acestea nu
sunt suficiente)

2 Eveniment imaginabil, dar nu

este imposibila producerea lui
(exista masuri)

Este dificil de imaginat

1
1 producerea evenimentului
(masurile sunt luate in acord
cu progresul tehnic)

Tabelul 6 – Indica probabilitatea de aparitie a unui eveniment periculos po

5 • pericol nesesizat
• lipsa de masuri, instructiuni
• personal insuficient
calificat, format, instruit
• existenta a una sau doua
din criteriile de la punctul 1(de
mai jos), dar care nu sunt
3 suficiente
• pericol identificat(sesizat)
• exista instructiuni efectuate
(si actualizate periodic)
• buna calificare, instruire,
1 formare a personalului

Tabelul 7 – Indica posibilitatea de evitare sau de limitare a vatamarii L

Probabilitatea P (indice) de producere a unei vatamari G rezulta din insumarea valorilor elementelor sale
componente :

P = e + 2po + L

Page 13
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

Rezultatul acestei insumari poate fi evaluat cu ajutorul tabloului de mai jos. Relatia intre diferitele valori
numerice si incadrarea acestora in categorii de la A la E a fost temeinic verificata in practica.

Categ. Definirea probabilitatii P = e + 2po + L

A frecvent 19, 20
B ocazional 17, 18
C rar 14, 15, 16
D improbabil 11, 12, 13
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
E aproape imposibil
8, 9, 10

Tabelul 8 – Probabilitatea (varianta 2) P

4.6.9 Determinarea cauzelor, faptelor

Un eveniment indezirabil (accident sau imbolnavire profesionala) se produce avand la baza un fenomen
periculos si un eveniment declansator. In plus, cauze si fapte variate (diferite) antreneaza acest
eveniment. Pentru a putea gasi masurile de securitate adecvate este necesr sa procedam la o examinare
sistematica a relatiilor de cauzalitate care conduc la acest eveniment nedorit. Faptele sau cauzele care
sunt la originea acestui eveniment pot fi, spre exemplificare, de origine tehnica, deficiente in materie de
organizare sau de formare.

4.6.10 Evaluarea riscurilor

Pentru a evalua riscurile vom utiliza o matrice a riscurilor. In figura 6 este prezentata o matrice a
riscurilor subdivizata in trei zone. Aceasta solutie corespunde situatiei dintr-o intreprindere, dar acest
lucru nu inseamna ca ea este valabila pentru toate intreprinderile.
Riscurile sunt apreciate prin estimarea probabilitatii si a gravitatii vatamarii, in conformitate cu tabelele 2
si 8.
Matricea riscurilor este definita de catre membrii echipei interdisciplinare de evaluare in
colaborare cu angajatorul (managerul intreprinderii).

A 3 2 1 1 1
B 3 2 1 1 1
C 3 2 2 1 1
D 3 2 2 2 1
E 3 3 3 2 2
V IV III II I

Gravitatea vatamarii

Figura 2. – Matrice de riscuri - exemplu

Page 14
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

In cazul de fata acestia au decis ca riscurile incadrate in diferite zone ale matricei sa fie incadrate
(ierarhizate) in trei zone:
1. riscuri importante;
2. riscuri medii;
3. riscuri scazute.

riscuri importante
zona 1
securitatea nu este asigurata
riscuri medii
zona 2
securitatea nu este asigurata
riscuri scazute
zona 3
securitatea este in mare parte asigurata

Figura 3 – Definirea zonelor

Riscurile din zona 1 sunt tratate cu prioritate, urmatoarele sunt tratate riscurile din zona a doua, iar
riscurile din zona a treia sunt tratate ultimele. Definirea prioritatilor trebuie facuta inainte de a incepe
tratarea riscurilor (analiza acestora, stabilirea asupra caror componente vom actiona si elaborarea
masurilor de prevenire). Subdivizarea matricei in cele trei zone este bazata pe conceptia personala (a
organizatiei, cea convenita cu echipa de evaluare, cea stabilita prin politica de securitate si sanatate,...)
si ea depinde de obiectivele de securitate pe care le avem stabilite. Trebuie respectate, in acelasi timp cu
stabilirea prioritatilor, si prevederile legislative aplicabile, ordonantele si directivele. Obiectivele de
securitate trebuie sa tina cont, in acelasi timp si de interesele de exploatare ale instalatiei, dar si de
interesele utilizatorilor, ale riveranilor, ale colaboratorilor, etc. Pentru o intreprindere care exploateaza
aceleasi instalatii, dar in alta locatie, obiectivele de securitate pot diferi. Aceasta isi poate stabili exigente
mai ridicate, la care va trebui sa aloce si resurse adecvate, sau mai scazute (corelate cu situatia
economica), dar acestea trebie sa respecte cel putin cerintele minime de sanatate si securitate prevazute
in legislatia aplicabila.

4.6.11. Formularea obiectivelor de sanatate si securitate

Pentru a putea stabili ierarhizarea riscurilor si alocarea zonelor din matrice, pentru fiecare risc,
intreprinderea trebuie sa-si defineasca prioritatile in actiuniea de protejare a sanatatii si securitatii
lucratorilor.
Pentru aceasta trebuie definite obiectivele de prevenire si protectie specifice fiecarui eveniment periculos
identificat. In acest sens vom stabili, chiar si pentru evenimente care par putin probabile a se produce,
conditiile in care acestea pot avea loc, dar si masurile de prevenire si protectie adecvate acestora.

4.6.12. Stabilrea unui profil de risc

Se procedeaza la o estimare a riscurilor pentru fiecare fenomen periculos.

Diferitele riscuri sunt inscrise dupa aceea in matricea riscurilor. Profilul rsicului constituia baza gestinonarii
riscurilor.

Page 15
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

Fiecare risc constatat este comparat cu obiectivul de securitate. Daca acest obiectiv nu este atins trebuie
luatate din nou masurile de protectie adecvate.

In masura posibilitatilor, riscurile trebuie sa fie eleminate. Daca riscurile nu pot fi eliminate, atunci trebuie
cel putin redusa probabilitatea de a se intampla.

O data ce masurile au fost luate riscurile trebuie sa se situeze in coltul inferior stang al matricei.

4.6.13. Definirea masurilor

Daca se constata, cu ocazia unei aprecieri a riscurilor ca sistemul de munca nu este suficient de sigur
sau ca riscul este prea ridicat pentru grupa de persoane examinata, atunci masurile potrivite trebuie sa
fie regandite pentru eliminarea sau reducerea riscurilor.
Evaluand inca o data riscul cu masura aleasa, se controleaza daca masura reduce efectiv riscul. Trebuie
de asemenea verificata cu aceasta ocazie daca punerea in aplicare a noilor masuri de protectie implica
fenomene periculoase suplimentare si daca in acest caz aceste fenomone periculoase trebuie sa fie
adaugate la lista fenomenelor periculoase constatate si trebuie procedat la o noua apreciere a riscurilor.
Gasirea unei solutii potrivite pentru problemele de securitate se clasifica in primul rand daca fenomenele
periculoase pot fi suprimate prin reamplasarea de substante periculoase. Daca nu este posibila
suprimarea fenomenului periculos se procedeaza de maniera urmatoare:

a) eliminarea sau reducerea fenomenelor periculoase printr-o ameliorare a

contructiei sau prin utilizarea de substante mai putin nocive ;
b) Masurile tehnice de protectie impotriva fenomenelor periculoase care
nu pot fi suprimate (diminuare probabilitatii ca evenimentul sa se
produca si reducerea dimensiunii pericolului);
c) Masuri organizatorice ( modificarea organizarii muncii, amenajarea timpului de lucru,
formarea, instructiuni de lucru, informatii despre riscurile reziduale si modul de
admininstrare;
d) Masurile relative de personal (EIP, formare).
In general, trebuie combinate masurile pentru obtinerea securitatii cerute (impuse).

Este important ca fiecare masura de securitate sa permita reducerea frecventiei si gravitatii

evenimentelor periculoase. Pentru a face acest lucru nu trebuie numai sa luam in calcul cheltuielile pe
termn scurt, dar de asemenea calculele de rentabilitate pe termen lung. Adesea o masura relativ scumpa
este rentabila, caci ea permite reducerea numarului de zile de absenta pe termen lung si producerea de
economii pe multiple planuri.
Este importanta respectarea principiului urmator in alegerea masurilor de securitate. Persoanele trebuie
sa fie implicate in gasirea solutiilor.
Daca o solutie sau o masura a fost aleasa trebuie specificata in scris, daca se schimba trebuie sa fie
motivata si aduse lamuriri suplimentare legate de schimbare. Trebuie de asemenea sa se fixeze bine
detaliile.
Pentru anumite evenimente este necesar sa facem o cercetare aprofundata asupra cauzelor posibile.
Analiza prin metoda arborelui cauzal permite o identificare sistematica a tuturor cauzelor care conduc la
evenimente nedorite.
Metoda este un mijloc practic pentru evaluarea raportului cost/utilitate a masurilor de securitate.

Page 16
 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLANAVIRII PROFESIONALE EVALUARE RISC

METODA SUVA

4.6.14. Desemnarea (indicarea) riscurilor reziduale

In practica, nu este in general posibil sa eliminam in ansamblu riscurile. Din rationamente de cost si de
capacitate este adeseori imposibil sa punem in practica simultan toate masurile necesare reducerii
riscurilor.
Punerea in aplicare (practica) a acestor masuri se face treptat, in etape si acestea trebuie aplicate pentru
ca riscurile reziduale exista.

Angajatorul este obligat sa informeze salariatii despre riscurile reziduale si tipurile acestor riscuri.
Riscurile reziduale existente in zona 1 si 2 dupa punerea in aplicare a masurilor sunt notate dupa metoda
SUVA pe un formular.
In acest formular se va avea grija sa se indice de ce s-a procedat la reducerea suplimentara a riscurilor.
Conducerea trebuie sa fie informata asupra riscurilor reziduale si sa-si dea acordul semnand formularul.

Page 17