ANALIZA MATEMATICĂ

Lectură grafică: 𝒇: −𝟑; 𝟒 → ℝ

 Mulțimea valorilor funcției
 Numărul soluțiilor ecuației
𝑓 𝑥 = 𝑎 𝑓 𝑥 = 𝑔(𝑥)
 Soluțiile ecuației
𝑓′ 𝑥 = 0
 Soluțiile inecuației
𝑓′ 𝑥 < 0
 Intervalele de monotonie ale funcției
 Puncte de extrem local pe – 3; 4
 Extremele locale ale funcției pe – 3; 4
 Comparare: 𝑓 ′ −1 și 𝑓 ′ 3

Lectură grafică: 𝒇: −𝟑; 𝟒 → ℝ, 𝒇′ : −𝟑; 𝟒 → ℝ

 Intervale de monotonie ale funcției f

 Puncte de extrem local pe (−3; 4)

1
 Limita funcției în punct
Exemple „tip”:
𝑃𝑛 𝑥
𝟏. lim ∶
𝑥→±∞ 𝑄𝑚 𝑥

3 𝑥 2 + 2𝑥 − 1 4 𝑥 3 + 2𝑥 − 1 3 𝑥 2 + 2𝑥 − 1
𝑎) lim 2 ; 𝑏) lim 2 ; 𝑐) lim 3 ;
𝑥→∞ 𝑥 + 2𝑥 + 1 𝑥→±∞ 𝑥 + 2𝑥 + 1 𝑥→∞ 𝑥 + 2𝑥 + 1

𝑃𝑛 𝑥 𝑥 3 − 6𝑥 2 + 7𝑥 𝑥 2 + 2𝑥 − 15
𝟐. lim : 𝑎) lim ; 𝑏) lim 2 ;
𝑥→𝑎 𝑄𝑚 𝑥 𝑥→0 𝑥2 + 𝑥 𝑥→3 𝑥 − 𝑥 − 6

sin 𝑥 sin 2𝑥 sin 2𝑥 1 − 2𝑠𝑖𝑛𝑥

𝟑. lim = 1: 𝑎) lim ; 𝑏) lim ; 𝑐) lim𝜋 ;
𝑥→0 𝑥 𝑥→0 𝑠𝑖𝑛3𝑥 𝑥→𝜋 𝑠𝑖𝑛3𝑥 𝑥→ 𝜋 − 6𝑥
6
𝑥
1
𝟒. lim 1 + = 𝑒:
𝑥→∞ 𝑥
4𝑥+3 4𝑥+3 4𝑥+3
2𝑥 − 1 𝑥−1 2𝑥 − 1
𝑎) lim ; 𝑏) lim ; 𝑐) lim ;
𝑥→+∞ 𝑥 + 1 𝑥→+∞ 2𝑥 + 1 𝑥→+∞ 2𝑥 + 1

0 ∞
5. Cazuri exceptate de tipul ; , utilizînd regula l’Hospital:
0 ∞

ln 𝑥 𝑥 3 + 3𝑥 2 + 2
𝒂) lim 2 ; 𝒃) lim .
𝑥→+∞ 𝑥 𝑥→+∞ 𝑒 2𝑥
6. Determinați valorile lui 𝑎, 𝑎 ∈ ℝ∗ , pentru care se verifică egalitatea
1 − cos 𝑎𝑥 sin 𝑥
lim = lim .
𝑥→0 𝑥2 𝑥→𝜋 𝜋 − 𝑥

7. Determinați valorile reale:

a) ale lui 𝑎, pentru care:

sin⁡(𝑎2 𝑥)
lim = 2;
𝑥→0 sin 6𝑥 − sin 4𝑥

b) ale lui 𝑚 și 𝑛, 𝑚 + 𝑛 = 𝜋, pentru care:

sin⁡
(𝑚𝑥 + 𝑛)
lim = 2.
𝑥→1 𝑥−1
8. Determinați valorile reale ale lui 𝑎 și 𝑏, pentru care:

2
 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 1
𝑎) lim + 𝑥 = 2;
𝑥→+∞ 𝑥+1

𝑏) lim 𝑥 2 + 𝑥 + 1 + 𝑎𝑥 + 𝑏 = 0.
𝑥→+∞

Soluții:
2 1
3𝑥 2 +2𝑥-1 𝑥 2 (3+ - 2 )
𝑥 𝑥
𝟏. 𝐚) lim 2 = lim = 3;
x→∞ 𝑥 +2𝑥+1 x→∞ 2 2 1
𝑥 (1+ + 2 )
𝑥 𝑥
4 𝑥 3 + 2𝑥 − 1 3 𝑥 2 + 2𝑥 − 1
𝐛) lim 2 = ±∞; 𝐜) lim 3 = 0;
𝑥→±∞ 𝑥 + 2𝑥 + 1 𝑥→∞ 𝑥 + 2𝑥 + 1

𝑥 3 -6𝑥 2 +7𝑥 𝑥(𝑥 2 -6𝑥+7) 7

𝟐. 𝐚) lim =lim = =7.
𝑥→0 𝑥 2 +𝑥 𝑥→0 𝑥(𝑥+1) 1

𝑥2 +2𝑥-15 (𝑥-3)(𝑥+5) 𝑥+5 8

2. b) lim = lim = lim = .
x→3 𝑥2 -𝑥-6 𝑥→3 (𝑥-3)(𝑥+2) 𝑥→3 𝑥+2 5

sin(2𝑥)
sin(2𝑥) 2𝑥
𝟑. 𝐚) lim = lim 2𝑥 = 2
𝑥→0 sin(3𝑥) 𝑥→0 sin(3𝑥) 3
3𝑥
3𝑥
sin(2𝑥)
𝟑. 𝐛) lim . Efectuăm schimbarea de variabilă: t = 𝑥-π.
𝑥→π sin(3𝑥)

Atunci 𝑥 → π => t → 0.
sin(2𝑡)
sin(2𝑥) sin(2𝑡+2π) sin(2𝑡) 2𝑡 2𝑡 2
lim = lim =- lim = -lim 2𝑡 =-lim =- .
𝑥→π sin(3𝑥) t→0 sin(3𝑡+3π) t→0 sin(3𝑡) t→0 sin(3𝑡) t→0 3𝑡 3
3𝑡
3𝑡
1-2sin𝑥 π π
𝟑. 𝐜) limπ . Efectuăm schimbarea de variabilă: 𝑡=𝑥- 6. Atunci 𝑥→ 6 => 𝑡→0.
𝑥→6 π-6𝑥

π π π
1-2sin𝑥 1-2sin(𝑡+ ) sin -sin(𝑡+ )
limπ = lim 6 =2 lim 6 6 =
𝑥→
6
π-6𝑥 t→0 π-6𝑡-π t→0 -6𝑡

3
 𝑡 π
π 𝑠𝑖𝑛 𝑡 +𝑡
+𝑡 2 cos 3
𝑡 𝑡 2 2
-sin cos 3 3
= 4lim 2 2 = 4 lim 2 = .
t→0 -6𝑡 t→0 6𝑡 6
4𝑥+3
2𝑥-1
𝟒. 𝐚) lim = 2+∞ = +∞.
𝑥→+∞ 𝑥+1
+∞
𝑥-1 4𝑥+3
1
𝟒. 𝐛) lim = = 0.
𝑥→+∞ 2𝑥+1 2
4𝑥+3 4𝑥+3
2𝑥-1 +∞
2𝑥-1
𝟒. 𝐜) lim = 1 = lim 1+ -1 =
𝑥→+∞ 2𝑥+1 x→+∞ 2𝑥+1
2𝑥+1 −2
∙ (4𝑥+3) −8𝑥−6
-2 -2 2𝑥+1
= lim 1+ = lim e 2𝑥+1 =e-4 .
𝑥→+∞ 2𝑥+1 x→+∞

ln𝑥 ∞
𝟓. 𝐚) lim - caz exceptat .
𝑥→+∞ 𝑥 2 ∞
Aplicăm regula l’Hospital:
1
ln𝑥 1
lim 2 = lim 𝑥 = lim =0.
𝑥→+∞ 𝑥 𝑥→+∞ 2𝑥 𝑥→+∞ 2𝑥 2

𝑥 3 +3𝑥 2 +2 ∞
𝟓. 𝐛) lim - caz exceptat .
𝑥→+∞ e2𝑥 ∞
Aplicăm regula l’Hospital (de trei ori, consecutiv):

𝑥 3 +3𝑥 2 +2 3𝑥 2 +6𝑥 6𝑥+6 6

lim = lim = lim = lim =0.
𝑥→+∞ e2𝑥 𝑥→+∞ 2e2𝑥 𝑥→+∞ 4e2𝑥 𝑥→+∞ 8e2𝑥

1-cos(a𝑥) 1-cos(a𝑥) 2 a2
𝟔. lim = lim a = , a≠0.
𝑥→0 𝑥2 x→0 (a𝑥)2 2
sin𝑥 sin(π-𝑥) sin𝑡
lim = lim = lim = 1, unde 𝑡=π-𝑥, 𝑡→0 atunci cînd 𝑥→π.
𝑥→π π-𝑥 𝑥→π π-𝑥 t→0 𝑡
a2
= 1 <=> a= 2 .
2 a=- 2
sin(a2 𝑥) 2
sin(a 𝑥)2
2𝑥 a 𝑥 a2 𝑥 a2 𝑥 a2
𝟕. 𝐚) 2 = lim = lim a = lim = lim = .
𝑥→0 sin6𝑥-sin4𝑥 𝑥→0 sin6𝑥 sin4𝑥 𝑥→0 6𝑥-4𝑥 𝑥→0 2𝑥 2
6𝑥- 4𝑥
6𝑥 4𝑥
4
 a2 a=2
= 2 <=> a2 = 4 <=> .
2 a=-2
7. b) Deoarece m +n=π, aplicînd regula l’Hospital, obținem:
sin(m𝑥 + n) m cos(m𝑥 + n)
2 = lim = lim = m cos π = −m.
𝑥→1 x−1 𝑥→1 1
Prin urmare m = −2 şi n = π + 2.
8. a)

a𝑥 2 + b𝑥 + 1 a + 1 𝑥2 + b + 1 𝑥 + 1
2 = lim + 𝑥 = lim
𝑥→+∞ 𝑥+1 𝑥→+∞ 𝑥+1

implică:
a+1=0 a = −1
⟺ .
b+1=2 b=1
8. b) Pentru a ≥ 0 avem că
lim 𝑥 2 +𝑥+1+a𝑥+b =+∞.
x→+∞
Deci, a<0. Atunci
𝑥 2 +𝑥+1 + a𝑥 + b 𝑥 2 +𝑥+1 − a𝑥 + b
0 = lim =
𝑥 →+∞ 𝑥 2 +𝑥+1 − a𝑥 + b
1 − a2 𝑥 2 + 1 − 2ab 𝑥 + (1 − b2 )
= lim ) =>
𝑥→+∞ 1 1 b
𝑥 1+ + 2−a−
𝑥 𝑥 𝑥

1-a2 =0 a=-1
=> 1-2ab=0 <=> 1
b=- .
a<0 2

Notă: Limitele 1-3 pot fi calculate, utilizînd regula l’Hospital.

5
 Asimptote
Utilizînd reprezentarea grafică, determinați asimptotele funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ.

1. Fie funcția 𝑓: 𝐷 → ℝ. Determinați asimptotele funcției 𝑓:

a) 𝑓 𝑥 =
𝑥 2 +1
; e) 𝑓 𝑥 = 𝑥 𝑒 −𝑥 ;
2 𝑥 2 −8 𝑙𝑛𝑥
𝑥 2 +𝑥−2 f) 𝑓 𝑥 = ;
b) 𝑓 𝑥 = ; 𝑥−1
𝑥 2 −1 −𝑥
1
3𝑥 2 +7𝑥 g) 𝑓(𝑥) = 𝑒 .
c) 𝑓 𝑥 = ;
𝑥+2
𝑥 2 +1
d) 𝑓 𝑥 = ;
9𝑥−5
𝑎𝑥 2 +𝑏𝑥 +3
2. Fie 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓 𝑥 = , 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ ℝ. Determinați valorile reale ale lui
𝑥+𝑐
𝑎, 𝑏, 𝑐, pentru care 𝑥 = 2 și 𝑦 = 3𝑥 + 1 sunt asimptote la graficul funcției 𝑓.
𝑎𝑥 2 −9
3. Determinați valorile reale ale lui 𝑎, pentru care funcția 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓 𝑥
𝑥 2 +2𝑥−3
admite o singură asimptotă verticală.

4. Fie funcţia 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 4𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐. Determinați valorile reale ale lui 𝑏 şi

𝑐, pentru care graficul funcției 𝑓 admite la −∞ asimptota oblică de ecuație
𝑦 = −2𝑥 − 1 și funcția are un extrem egal cu 2.

6
Soluții:
𝑥 2 +1
1. a) 𝑓 𝑥 = .
2𝑥 2 -8

Determinăm asimptotele orizontale ale graficului funcţiei 𝑓 .

𝑥 2 +1 1
lim = .
𝑥→±∞ 2𝑥 2 -8 2

1
Prin urmare dreapta de ecuaţie 𝑦 = este asimptotă orizontală la +∞ şi la -∞ a
2
graficului funcţiei 𝑓.

Eventualele asimptote verticale sunt dreptele de ecuaţii 𝑥 = 2 şi 𝑥 = −2.

Avem:

𝑥 2 +1
ls (2) = lim = -∞.
𝑥→2-0 2𝑥 2 -8

𝑥 2 +1
ld (2) = lim = +∞.
𝑥→2+0 2𝑥 2 -8

Astfel, dreapta de ecuaţie 𝑥 = 2 este asimptotă verticală la graficul funcţiei 𝑓.

Similar se demonstrează că dreapta de ecuaţie 𝑥 = −2 este asimptotă verticală pentru

graficul funcţiei 𝑓.

Cum funcția 𝑓 are asimptote orizontale, ea nu admite asimptote oblice.

𝑥 2 +𝑥-2
1. b) 𝑓 𝑥 = .
𝑥 2 -1

Avem

𝑥 2 +𝑥-2
lim =1.
𝑥→±∞ 𝑥 2 -1

Prin urmare, dreapta de ecuaţie 𝑦 = 1 este asimptotă orizontală la graficul funcţiei 𝑓 la

+∞ şi la -∞.

Cum

𝑥 2 +𝑥-2 (𝑥-1)(𝑥+2) 𝑥+2 3

lim 2 = lim = lim = ,
𝑥→1 𝑥 -1 𝑥→1 (𝑥-1)(𝑥+1) 𝑥→1 𝑥+1 2

dreapta de ecuaţie 𝑥 = 1 nu este asimptotă verticală la graficul funcţiei 𝑓.

7
 𝑥 2 +𝑥-2
lim = ∓∞.
𝑥→-1±0 𝑥 2 -1

Dreapta de ecuaţie 𝑥 = −1 este asimptotă verticală la graficul funcţiei 𝑓.

Graficul funcţiei 𝑓 nu admite asimptotă oblică.

3𝑥2 +7𝑥
1. c) 𝑓 𝑥 = . Cum
𝑥+2

3𝑥 2 +7𝑥
lim = ±∞,
𝑥→±∞ 𝑥+2

graficul funcţiei 𝑓 nu are asimptotă orizontală. Avem

3𝑥 2 +7𝑥
lim = ±∞.
𝑥→-2±0 𝑥+2

Astfel, dreapta de ecuaţie 𝑥 = −2 este asimptotă verticală la graficul funcţiei 𝑓.

3𝑥 2 +7𝑥
m= lim =3 ;
𝑥→±∞ 𝑥(𝑥+2)

3𝑥 2 +7𝑥 𝑥
n= lim ( -3x) = lim =1.
𝑥→±∞ 𝑥+2 𝑥→±∞ 𝑥+2

Obținem că, dreapta de ecuaţie 𝑦 = 3𝑥 + 1 este asimptotă oblică la graficul funcţiei 𝑓

la +∞ şi la −∞.

1 1
𝑥 2 +1 𝑥 1+ 2 𝑥 1+ 2 1
𝑥 𝑥
𝟏. 𝐝) lim = lim = lim = ;
𝑥→+∞ 9𝑥-5 x→+∞ 5 𝑥→+∞ 5
𝑥(9- ) 𝑥(9- ) 9
𝑥 𝑥

1 1
𝑥 2 +1 𝑥 1+ 2 -𝑥 1+ 2
𝑥 𝑥 1
lim = lim = lim =− .
𝑥→-∞ 9𝑥-5 𝑥→-∞ 5 x→-∞ 5 9
𝑥(9- ) 𝑥(9- )
𝑥 𝑥
1
Astfel, dreapta de ecuaţie 𝑦 = este asimptotă orizontală la +∞ la graficul funcţiei 𝑓,
9
1
iar dreapta de ecuaţie 𝑦 = − este asimptotă orizontală la −∞.
9

Avem

8
 𝑥 2 +1
lim =±∞.
5
𝑥→ ±0 9𝑥-5
9

5
Deci, dreapta de ecuaţie 𝑥 = este asimptotă verticală la graficul funcţiei 𝑓.
9

𝟏. 𝐞) Utilizînd regula l’Hospital, calculăm

𝑥 1
lim 𝑥e-𝑥 ∞ ∙ 0 = lim = lim =0, lim 𝑥e-𝑥 =-∞.
𝑥→+∞ 𝑥→+∞ e 𝑥 𝑥→+∞ e 𝑥 𝑥→-∞

Prin urmare, dreapta de ecuaţie y=0 este asimptotă orizontală la +∞ a graficului

funcţiei 𝑓, iar la -∞ funcția nu admite asimptotă orizontală.
1
ln𝑥
𝟏. 𝐟) Cum lim = lim 𝑥 =1,
𝑥→1±0 𝑥-1 𝑥→1±0 1

dreapta de ecuaţie 𝑥 = 1 nu este asimptotă verticală.

Deoarece
ln𝑥
lim =+∞,
𝑥→0+0 𝑥-1

dreapta 𝑥 = 0 este asimptotă verticală la dreapta la graficul funcţiei 𝑓.

1
ln𝑥
lim = lim 𝑥 =0.
𝑥→+∞ 𝑥-1 𝑥→+∞ 1

Deci, dreapta de ecuaţie y=0 este asimptotă orizontală la +∞ la graficul funcţiei 𝑓.

-1 -1
𝟏. 𝐠) lim e 𝑥 =0, lim e 𝑥 = +∞ .
𝑥→0+0 𝑥→0-0

Prin urmare, dreapta de ecuaţie 𝑥 = 0 este asimptotă verticală doar la stînga la graficul
funcţiei 𝑓.

Cum
-1
lim e 𝑥 =1,
𝑥→±∞

dreapta de ecuaţie 𝑦 = 1 este asimptotă orizontală la +∞ şi la −∞ la graficul funcţiei

𝑓.

9
 a𝑥 2 +b𝑥+3
2. 𝑓 𝑥 = .
𝑥+c
𝑥 = 2 - asimptotă verticală =>

a𝑥 2 +b𝑥+3 2+c=0
lim = ±∞ => .
𝑥→2±0 𝑥+c 4a+2b+3≠0
𝑦 = 3𝑥 + 1 - asimptotă oblică =>

a𝑥 2 +b𝑥+3
=> m=3= lim =a => a=3.
𝑥→∞ 𝑥 2 +c𝑥
3𝑥 2 +b𝑥+3 b-3c 𝑥+3
n=1= lim ( -3𝑥) = lim => b-3c=1.
𝑥→∞ 𝑥+c 𝑥→∞ 𝑥+c

Prin urmare: 𝑎 = 3; 𝑏 = −5; 𝑐 = −2.

a 𝑥2 −9
3. 𝑓(𝑥 ) = . D 𝑓 = ℝ\ −3; 1 .
𝑥2 +2 𝑥−3

Avem cazurile:

a) dreapta de ecuaţie 𝑥 = −3 este asimptotă verticală, iar dreapta de ecuaţie 𝑥 = 1 nu

este asimptotă verticală,

sau

b) dreapta de ecuaţie 𝑥 = 1 este asimptotă verticală, iar dreapta de ecuaţie 𝑥 = −3 nu

este asimptotă verticală.

Cercetăm cazul a): 𝑥 = 1 nu este asimptotă verticală. Deci, 𝑥 = 1 este zerou al

numărătorului fracţiei => 𝑎 − 9 = 0 => 𝑎 = 9.

În acest caz:

9 𝑥2 − 9 9 (𝑥 − 1)(𝑥 + 1)
lim = lim = ±∞,
𝑥→−3 𝑥 + 3 (𝑥 − 1) 𝑥→−3 𝑥 + 3 (𝑥 − 1)

9 𝑥2 − 9 9 (𝑥 − 1)(𝑥 + 1) 9
lim = lim = .
𝑥→1 𝑥 + 3 (𝑥 − 1) 𝑥→1 𝑥 + 3 (𝑥 − 1) 2

b) Similar: dreapta de ecuaţie 𝑥 = 1 este asimptotă verticală, iar dreapta de ecuaţie

𝑥 = −3 nu este asimptotă verticală implică 𝑎 = 1.

Răspuns: 𝑎 ∈ 1; 9 .

10
4. 𝑓(𝑥)= 4𝑥 2 + b𝑥 + c. 𝑦 = −2𝑥 − 1 - asimtotă oblică la -∞. Prin urmare:

b b
4𝑥 2 + b𝑥 + c −𝑥 4 + + 2
𝑥 𝑥
lim = lim = −2;
𝑥→−∞ 𝑥 𝑥→−∞ 𝑥
4𝑥 2 + b𝑥 + c − 4𝑥 2
−1 = lim 4𝑥 2 + b𝑥 + c + 2𝑥 = lim
𝑥→−∞ 𝑥→−∞ 4𝑥 2 + b𝑥 + c − 2𝑥
c
𝑥(b + ) 𝑏
= lim 𝑥 = .
𝑥→−∞ b c −4
𝑥(− 4 + + 2 − 2)
𝑥 𝑥
𝑏
Prin urmare, = −1 <=> 𝑏 = 4. Atunci 𝑓(𝑥) = 4𝑥 2 + 4𝑥 + 𝑐; 𝑓: ℝ → ℝ.
−4

8𝑥 + 4
𝑓′ 𝑥 = ; ∀x ∈ ℝ, pentru care 4𝑥 2 + 4𝑥 + c ≠ 0.
2 4𝑥 2 + 4𝑥 + c
1 1
Avem că 𝑥 = − - punct de extrem local și 𝑓 (− ) = 2 => 𝑐 = 5.
2 2

Pentru 𝑐 = 5, 𝐷 𝑓 = ℝ.

Răspuns: 𝑏 = 4 ; 𝑐 = 5.

11
 Ecuația tangentei
1.Reamintim: noțiunea de pantă (coeficient unghiular) a dreptei 𝑦 = 𝑚𝑥 + 𝑛, 𝑚, 𝑛 ∈
ℝ; determinarea măsurii unghiului 𝛼 format de dreapta 𝑦 = 𝑚𝑥 + 𝑛 cu direcția
pozitivă a axei 𝑂𝑥, din relația 𝑚 = 𝑡𝑔𝛼, 𝛼 ∈ 0; 180°); 𝑚 = 𝑓 ′ (𝑥0 ) -panta tangentei
duse la graficul funcției 𝑓 în punctul de abscisă 𝑥0 (cu condiția că 𝑓 este derivabilă în
𝑥0 ).

2.Aflați măsura unghiului format de tangenta la graficul funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ, în punctul

de abscisă 𝑥0 :

a) 𝑓: 0; +∞) → ℝ, 𝑓 𝑥 = 2 𝑥 + 3; 𝑥0 = 1; 𝑥0 = 3;
b) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑥 3 + 2𝑥 2 ; 𝑥0 = −1;
2𝑥
c) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = ; 𝑥0 = 0.
𝑥 2 +1

3. Utilizînd imaginea alăturată, determinați: 𝒇′ −𝟐 .

O x
4. Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ, duse în punctul de abscisă 𝑥0 :

𝒂) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 2𝑥 3 − 3𝑥 + 2; 𝑥0 = 2;
𝜋 𝜋
𝒃) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 2 sin 4𝑥 − ; 𝑥0 = .
3 6
5. Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 8 𝑥 3 + 1 în:

a) punctul de intersecție cu axa ordonatelor;

b) punctul de intersecție cu axa absciselor.

2
6. Determinați punctele graficului funcției 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑥 𝑒 −𝑥 , în care tangenta
la grafic este paralelă cu axa absciselor.

7. Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției

12
 𝑥+2
𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓 𝑥 = ,
𝑥−2
care formează cu direcția pozitivă a axei 𝑂𝑥 un unghi de 135°.

8. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = −𝑥 2 + 2𝑥 + 3. Scrieți ecuația tangentei la graficul

1
acestei funcții, care trece prin punctul 𝐴 ;6 .
2

9. Determinați valorile reale ale parametrului 𝑎, pentru care axa absciselor este
tangentă la graficul funcției

𝑥3
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑎 + 9𝑥 − .
3
10. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑥 3 . Determinați valorile parametrului real 𝑏, astfel
încît dreapta 𝑦 = 3𝑥 + 𝑏 este tangentă la graficul funcției 𝑓.

11. Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = −𝑥 3 + 3 𝑥 2 − 4,

care are cea mai mare pantă.

12. Determinați valorile reale ale lui 𝑎, pentru care tangenta la graficul funcției
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑥 2 − 2𝑥 + 2 în punctul de abscisă 𝑥0 = 𝑎, intersectează axa 𝑂𝑥 în
unul dintre punctele intervalului 0; 1 .

Soluții:

2. Fie α unghiul format de direcția pozitivă a axei 𝑂𝑥 și tangenta la graficul funcției 𝑓

în punctul de abscisă 𝑥0 = 1.
1
a) Avem 𝑚 = 𝑡𝑔𝛼, pe de o parte, și m=𝑓 ′ (1), pe de altă parte: 𝑓 ′ (𝑥) = 
𝑥
𝑓 ′ (1)=1  𝑡𝑔 𝛼 = 1  𝑚 ∢𝛼 = 45°.
1 1
Pentru 𝑥1 = 3, avem: 𝑓 ′ (3)=  tgα=  𝑚 ∢𝛼 =30°.
3 3

b) 𝑚 ∢𝛼 = 135°.
c) 𝑚 ∢𝛼 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔2.

3. 𝑓 ′ (-2)=2.

4.

13
a) y  21x  30
2 .
b)y  4 x  3 
3
5. a) x0  0 . Ecuația tangentei este y  1.
1 1
5. b) f  x   0  8 x3  1  0  x   . Deci, x0   . Ecutația tangentei este:
2 2
y  6x  3 .

6. Fie x0 abscisa punctului de pe graficul funcției f , tangenta în care este paralelă axei
2
absciselor. Deci, 𝑓 ′ (𝑥0 ) = 0. Cum 𝑓 ′ 𝑥 = 𝑒 −𝑥 1 − 2𝑥 2 , 𝑓 ′ 𝑥0 = 0 ⟺
 1
2  x0   2
𝑒 −𝑥 0 1 − 2𝑥02 =0⟺ 
 1
 x0  2
.
1 1 1 1
Astfel punctele căutate sunt M ; și N − ;− .
2 2𝑒 2 2𝑒

7. Dacă 𝑥0 este abscisa punctului de tangență , atunci avem :

4  x0  0
m  f ’ ( x0 )  tg 1350    1  x  4
( x0  2)2  0 .
Obținem:
y   x  1 și y  7  x .

8. Fie x0 abscisa punctului de tangență. Ecuația tangentei este:

𝑦 = −𝑥02 + 2 𝑥0 + 3 + −2𝑥0 + 2 𝑥 − 𝑥0 .
1
Cum tangenta trece prin punctul A( ; 6), coordonatele punctului 𝐴 verifică ecuația
2
dreptei:
1  x0  1
6  ( x0 2  2 x0  3)  (2 x0  2) (  x0 )  x0 2  x0  2  0  
2  x0  2 .
Astfel, sunt două tangente la graficul funcției f , care trec prin punctul
1
A ( ;6) : y  4 x  4 și y  2 x  7 .
2

9. Dacă x0 este abscisa punctului de tangență, atunci:

14
   x0  3
9  x0 2  0 
 f ( x0 )  0  a  18
’

  
  x  3 .
3
x0
 f ( x0 )  0 a  9 x0  0
 3  0
 a  18
Răspuns: aϵ{-18; 18}.

10. Dacă 𝑥0 este abscisa punctului de tangență, atunci ecuația tangentei este:

y  x03  3 x02 ( x  x0 ) sau y  3 x02 x  2 x03

  x0  1

3 x0  3  b  2
2

Deci :  
b  2 x0
3   x  1
 0
 b  2
.

Deci, b  2; 2 .

11. Panta într-un punct de abscisă 𝑥0 este 𝑚 = 𝑓 ′ (𝑥0 ), adică 𝑚 = −3𝑥02 + 6𝑥0 .
𝑏
Valoarea maximă a trinomului −3 𝑥02 + 6𝑥0 este atinsă pentru 𝑥0 = − = 1, iar
2𝑎
mmax  3 . Astfel ecuația tangentei căutate este cea pentru x0  1 , anume y  3x  5 .
12. Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de abscisă x0  a este :
y  a2  2a  2  (2a  2)( x  a) sau y  (2a  2) x  a2  2 . Determinăm punctul de
intersecție a tangentei cu axa 𝑂𝑥. Punem y  0  (2a  2) x  a 2  2 . Cum
2a  2  0  a  1 (în cazul a  1 , tangenta este paralelă axei absciselor), obținem
a2  2
x Cerem ca:
2a  2 .

𝑎2 − 2 𝑎2 − 2
≥0 ≥0
2𝑎 − 2 2𝑎 − 2 𝑎 ∈ − 2; 1 ∪ 2; +∞
2 ⇔ 2 ⇔ ⇔
𝑎 −2 𝑎 − 2𝑎 𝑎 ∈ −∞; 0 ∪ 1; 2
≤1 ≤0
2𝑎 − 2 2𝑎 − 2
𝑎 ∈ − 2; 0 ∪ 2; 2 .

Răspuns : 𝑎 ∈ − 2; 0 ∪ 2; 2 .

15
 Monotonie. Puncte de extrem local
1. Determinați intervalele de monotonie, punctele de extrem local și extremele locale
ale funcției:
a) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑥 4 − 2 𝑥 2 − 3;
b) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 3 𝑥 4 + 4 𝑥 3 − 1;
c) 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑥 ln 𝑥;
𝑥
d) 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓 𝑥 = ;
ln 𝑥
e) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑥 𝑒 −3𝑥 .
𝑙𝑛𝑥
2. Determinați intervalele de monotonie ale funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓 𝑥 = și
𝑥
10
comparați numerele 9 și 10 9 .
𝑥 2 +𝑎𝑥
3. Fie funcția 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓 𝑥 = , 𝑎 ∈ ℝ. Determinați valorile reale ale lui 𝑎,
𝑥+1
pentru care 𝑥 = 1 este punct de extrem local al funcției 𝑓.

4. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑎 𝑥 2 + 4𝑎𝑥 + 7 𝑎2 − 1. Determinați valorile reale

ale lui 𝑎, pentru care valoarea minimă a funcției 𝑓 este egală cu 2.

5. Determinați valoarea maximă a parametrului real a, pentru care funcția

1
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = − 𝑥 3 + 𝑎 𝑥 2 − 3𝑎 𝑥 − 11,
3
este descrescătoare pe ℝ.

6. Fie funcția
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 2 𝑒 𝑥 − 𝑎 𝑒 −𝑥 + 2𝑎 + 1 𝑥 − 3.
Determinați valorile reale ale lui 𝑎, pentru care funcția 𝑓 este crescătoare pe ℝ.

7. Determinați valorile reale ale lui 𝑎, pentru care funcția

𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 8𝑎 − 7 𝑥 − 𝑎 sin 6𝑥, este descrescătoare pe ℝ.

Soluții:

x  0
    Determinăm punctele critice f (x)  0   x  1 .
’ 3 2
1. a) Avem f (x) 4 x 4 x 4 x(x 1). ’

 x  1
Tabelul de variație al funcției este:
x  -1 0 1 

16
 f’ - 0 + 0 - 0 +
f -4 -3 -4

Astfel, 𝑓 ↗ pe −1; 0 , 1; +∞); 𝑓 ↘ pe (−∞; −1 , 0; 1 .

Punctele de minim local sunt : x  1 și x  1 , iar x  0 este punct de maxim local al
funcției.
f (1)  f min (1)  4, și f max (0)  3
Extremele locale sunt: min .
1. b) Avem f ’ (x)  12 x 3  12 x2  12 x2 (x  1) . Punctele critice sunt 𝑥 = −1 și 𝑥 = 0.
Tabelul de variație al funcției este:
x  -1 0 

f’ - 0 + 0 +
f -2

Deci, 𝑓 ↗ pe −1; +∞); 𝑓 ↘ pe (−∞; −1 . x  1 este punct de minim local,

iar -2 este minim local al funcției.

1. c) Domeniul maxim de definiție al funcției este D   0;   . Avem f ’ (x)  lnx  1 ,

1 1 1 1
iar 𝑥 = este punct critic. Obținem că 𝑓 ↗ pe ; +∞); 𝑓 ↘ pe (0; , iar x  este
𝑒 𝑒 𝑒 e
1 1
punct de minim local și f min ( )   .
e e

1. d) Domeniul maxim de definiție al funcției este D   0;1  1;   . Obținem

ln x  1
f ’ (x)  .
ln 2 x

Punct critic este 𝑥 = 𝑒 . 𝑓 ↗ pe 𝑒; +∞); 𝑓 ↘ pe (0; 1), (1; 𝑒 ; iar 𝑥 = 𝑒 este punct
de minim local și f min (e)  e este minim local al funcției.
1
1. e) Derivata funcției 𝑓 este f ’ (x)  e3x (1  3x) ; punct critic este x  .
3
1 1 1
Cum e3 x >0, pentru orice 𝑥ϵℝ, avem: 𝑓 ↗ pe (−∞; ; 𝑓 ↘ pe ; +∞); iar x 
3 3 3
este punct de maxim local.

ln x
2. Domeniul maxim de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ, f (x)  , este D   0;   .
x

17
 2  ln x
Determinăm intervalele de monotonie ale funcției. Avem f ’ (x)  , iar punctul
2x x
critic este x  e2 ; 𝑓 ↗ pe (0; 𝑒 2 ; 𝑓 ↘ pe 𝑒 2 ; +∞).

Pentru a compara numerele 9 10 și 10 9 , comparăm valorile 𝑓(9) și 𝑓(10). Avem

9,10  e2 ;   , unde 𝑓 este strict descrescătoare. Astfel,
ln 9 ln10
f (9)  f(10)    10 ln 9  9 ln10  ln 9 10
 ln10 9
9 10
 10 9

9 10 .
(2 x  a)(x  1)  (x 2  ax)
3. Conform teoremei Fermat, f (1)  0 . Avem: f (x) 
’ ’
, iar
(x  1)2
3 a
f ’ (1)   0  a  3 .
4

Se verifică, ca pentru a  3 obținem o funcție, pentru care x  1 este punct de

extrem.
4. Pentru a  0 obținem funcția constantă f ’ (x)  1 , care nu are valoare minimă egală
cu 2. Deci, a  0 .
Avem f ’ (x)  2ax  4a  2a(x  2) , iar x  2 este punct critic. Pentru a  0 , x  2 este
punct de minim local, iar pentru a  0 , x  2 este punct de maxim local. Deci, a  0
a  1
. Avem: f min (2)  2  7a  4a  1  2  7a  4a  3  0   3 . Răspuns: a  1 .
2 2

a
 7

5. Cerem ca 𝑓 ′ (𝑥) ≤ 0, pentru orice x  R . Avem f (x)   x  2ax  3a , de unde

’ 2

 x2  2ax  3a  0 pentru orice x  R , dacă și numai dacă

∆= 4𝑎2 − 12𝑎 ≤ 0 ⇔ 𝑎 ∈ 0; 3 .
Răspuns: 𝑎 ∈ 0; 3 . 2𝑒 2𝑥
6. Pentru ca 𝑓 să fie crescătoare pe R punem condiția: f ’ (x)  0 pentru orice x  R . Dar
f ’ (x)  2e x  ae x  (2a  1)  e x (2e2 x  (2a  1) e x  a) . Cum e x  0 pentru orice x  R , avem
f ’ (x)  0 pentru orice x  R , dacă și numai dacă, 2e2 x  (2a  1) e x  a  0 , pentru orice
xR.

Avem 2𝑒 2𝑥 + 2𝑎 + 1 𝑒 𝑥 + 𝑎 ≥ 0 ⇔ 2𝑒 𝑥 + 1 (𝑒 𝑥 + 𝑎) ≥ 0.
Cum 2𝑒 𝑥 + 1 > 0 pentru orice 𝑥 ∈ 𝑅 ⇒ 𝑒 𝑥 + 𝑎 ≥ 0 ⇔ 𝑒 𝑥 ≥ −𝑎. Cerem ca a  0
sau a  0 .
Răspuns: 𝑎 ∈ [0; +∞).

7. Punem condiția f ’ ( x)  0 pentru orice x  R . Avem: f ’ ( x)  (8a  7)  6a cos 6 x  0 sau

6a cos 6 x  8a  7 , pentru orice x  R .
18
Cazul a  0 verifică condiția problemei.
8a  7
Pentru 𝑎 > 0 avem cos 6 x  pentru x  R .
6a
8𝑎−7 14𝑎−7 1
Cerem ca ≤ −1 ⇔ ≤ 0. Cînd 𝑎 < 0, avem 14𝑎 − 7 ≤ 0 ⇔ 𝑎 ≤ . Deci ,
6𝑎 6𝑎 2
 1
a   0;  .
 2
8a  7
Pentru a  0 avem cos 6 x  pentru orice x  R .
6a
8a  7 2a  7
Cerem ca 1  0 , relație verificată pentru orice a  0 . Obținem
6a 6a
 1
a   ; 
 2 .

1
Răspuns: 𝑎 ∈ (−∞; ].
2

19
 Probleme de optimizare
1. Aria suprafeței textului tipărit (împreună cu spațiul dintre rîndurile lui) pe pagina
unei cărți trebuie să fie egală cu 128 cm2. Lățimea marginilor de sus și de jos ale
paginii este de 1 cm, iar a marginilor laterale ale paginii - de 2 cm. Care trebuie să
fie dimensiunile paginii cărții, astfel încît la tipărirea acesteia să se folosească o
cantitate minimă de hîrtie.

2. O barcă se află la distanța de 3 km de cel mai apropiat punct A, situat pe țărmul

rectiliniu al unui rîu. Un pasager de pe barcă vrea să ajungă în punctul B de pe țărm,
situat la distanța de 5 km de la punctul A. Barca plutește cu viteza de 4 km/h, iar
pasagerul, coborînd de pe barcă, poate merge pe țărm cu viteza de 5 km/h. În ce
punct al țărmului trebuie să oprească barca, astfel încît pasagerul să ajungă în
punctul B în cel mai scurt timp?

3. Prin punctul 𝐴(2; 4) este dusă o dreaptă. Punctele de intersecție a dreptei cu axele
de coordonate (𝑥 > 0, 𝑦 > 0), împreună cu originea sistemului de coordonate, sunt
vîrfurile unui triunghi dreptunghic. Care este lungimea celei mai mari catete ale
acestui triunghi, astfel încît aria acestui triunghi să fie minimă?

4. O cutie are forma unui cilindru circular drept, a cărui volum este de 𝜋 dm3. Care
trebuie să fie lungimea razei bazei cilindrului, pentru care aria suprafeței totale să fie
minimă.

5. În figura alăturată este reprezentat

graficul funcției 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 =
27 − 𝑥 2 și un triunghi isoscel 𝑀𝑂𝑁
cu 𝑀𝑁 ∥ 𝑂𝑥,
iar 𝑀 și 𝑁 de pe graficul funcției 𝑓.
Determinați aria maximă pe care o
poate avea triunghiul 𝑀𝑂𝑁.

20
6. Prețul unei unități de produs este de 1800 lei. Cheltuielile de producție sunt descrise
de funcția 𝐶 𝑥 = 5𝑥 2 + 340 𝑥 + 6030, unde 𝑥 este numărul de unități de produs.
Determinați numărul de unități de produs, care asigură beneficiul maxim.

7. Un grădinar planifică să cultive roșii. Dacă el ar planta, pe terenul de care dispune,

100 de fire de roșii, el ar obține un beneficiu de 60 lei/fir. Dacă el ar planta mai
multe fire de roșii, atunci fiecare fir plantat suplimentar ar micșora beneficiul cu cîte
0,5 lei pe fiecare fir. Cîte fire de roșii i-ar asigura grădinarului un beneficiu maxim.

Soluții:

1.

D D1 C1 C
D2 C2
D3 C3

A3 B3
A2 B2
A A1 B1 B

Fie 𝐴3 𝐷3 = 𝑥, 𝑥 > 0
128
𝒜𝐴3 𝐵3 𝐶3 𝐷3 =128 => 𝐴3 𝐵3 ∙x=128 => 𝐴3 𝐵3 = .
𝑥

128
𝒜𝐴𝐵𝐶𝐷 =𝐴𝐵 ∙ 𝐵𝐶, 𝐴𝐵 = 𝐴3 𝐵3 + 4, 𝐵𝐶 = 𝑥 + 2 => 𝒜𝐴𝐵𝐶𝐷 = +4 𝑥+2 .
𝑥

128
Definim 𝑓(𝑥) = +4 𝑥 + 2 , 𝑓: (0; +∞) → ℝ.
𝑥

Determinăm punctele de extrem ale funcției 𝑓.

128 128 128 256 128 256
𝑓′(𝑥) = − 𝑥+2 + +4= − − 2 + + 4 = − 2 + 4.
𝑥2 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥
𝑓 ′ 𝑥 = 0 ⇔ 𝑥 2 = 64 ⇔ 𝑥 = ±8, 𝑥 = −8 nu aparține 𝐷 𝑓 .

x 0 8 +∞

𝑓′(𝑥) - 0 +

21
 𝑓(𝑥) ↘ ↗

Prin urmare 𝑥 = 8 – punct de minim local.

128
𝐴3 𝐵3 = = 16 => 𝐴𝐵 = 20.
8
Răspuns: Dimensiunile paginii: pe orizontală - 20 cm, pe verticală - 10 cm.

B 5 km A
2. Fie că pasagerul coboară
D
în punctul D de pe țărm. Notăm 𝐴𝐷 = 𝑥. 3 km

Atunci 𝐵𝐷 = 5 − 𝑥.

În triunghiul dreptunghic ∆𝐶𝐴𝐷, avem C

𝐷𝐶 = 𝑥 2 + 9.
𝑠
Utilizînd formula: 𝑡 = , unde 𝑠 –distanţa, 𝑡 − timpul, 𝑣 –viteza,
𝑣
𝐷𝐶 𝐵𝐷
obţinem: 𝑡 = + .
4 5

Astfel, definim funcţia:

1 2 1
𝑡: 0; 5 → ℝ, 𝑡 𝑥 = 𝑥 +9+ 5−𝑥 .
4 5
Studiem la extrem global fucţia 𝑡:
𝑥 1
𝑡′ (x)= − .
4 𝑥 2 +9 5

𝑥 1 5 25 2
𝑡′ 𝑥 = 0 ⇔ − ⟺ 𝑥2 + 9 = 𝑥 ⟺ 𝑥2 + 9 = 𝑥 ⟺
4 𝑥2 + 9 5 4 16

𝑥 2 = 16, 𝑥 ∈ [0; 5] ⟹ 𝑥 = 4.

𝑡(0) = 7/4, 𝑡(5) = 34/2; 𝑡(4) = 29/20.

min 𝑡(𝑥) = 𝑡(4) = 29/20.

0;5

22
Răspuns: Barca trebuie să oprească în punctul de pe ţărm, situat la distanţa de 4 km de
punctul A.

3. 𝐸𝐴 ‫ 𝑥𝑂 ׀׀‬, 𝐴𝐷 ‫𝑦𝑂 ׀׀‬. Punctul 𝐸 aparține axei

𝑂𝑥, punctul 𝐷 aparține axei 𝑂𝑦, prin urmare
𝐸𝐴 𝐶𝐸
∆𝐴𝐷𝐵 ~ ∆𝐶𝐸𝐴. Atunci = .
𝐷𝐵 𝐴𝐷

Notăm 𝑥 = 𝐷𝐵, 𝑥 ∈ 0; +∞ .

𝐸𝐴𝐷𝑂 – dreptunnghi => 𝐸𝐴 = 2, 𝐴𝐷 = 4,

2 𝐶𝐸 8
= => 𝐶𝐸 = .
𝑥 4 𝑥
1 1 8
𝒜BOC = 𝑂𝐵 ∙ 𝑂𝐶 => 𝒜BOC = 𝑥+2 +
2 2 𝑥

4 .

8
Definim funcția 𝐴(𝑥) = 8 + 2𝑥 + , 𝐴: (0; +∞) → ℝ.
𝑥

8 𝑥=2
𝐴′(x)=0 ⟺ 2 − = 0 ⟺ 𝑥2 = 4 ⟺ . Deoarece 𝑥 > 0 => 𝑥 = 2.
𝑥2 𝑥 = −2
x 0 2 +∞

𝐴′(x) - 0 +

𝐴(x) ↘ ↗

Prin urmare Amin =𝐴(2).

Atunci 𝑂𝐵 = 4; 𝑂𝐶 = 8.

Răspuns: Lungimea celei mai mari catete a triughiului de arie minimă, este egală cu 8.

4. Răspuns: Lungimea razei, corespunzătoare ariei suprafeței totale minime, este egală
3
cu 2 dm.

23
 y

5. Fie 𝑁 𝑥, 𝑦 , 𝑥 ∈ 0; 3 3 , 𝑦 ∈ 0; 27 . 27

𝑁 ∈ 𝐺𝑓 => 𝑦 = 27 − 𝑥 2 .
1 H
𝒜𝑀𝑂𝑁 = 𝑀𝑁 ∙ 𝑂𝐻. M N
2

𝑀𝑁 = 2𝑥, 𝑂𝐻 = 𝑦.

𝒜𝑀𝑂𝑁 = 𝑥(27 − 𝑥 2 ) x
O
Gf 3 3
Definim:

𝐴(𝑥) = 27𝑥 − 𝑥 3 , 𝐴: (0; 3 3) → ℝ.

𝑥=3
𝐴′ 𝑥 = 0 ⟺ 27𝑥 − 3𝑥 2 = 0 ⟺ . Deoarece 𝑥 ∈ 0; 3 3 ⟹ 𝑥 = 3.
𝑥 = −3
x 0 3 3 3
A′(x) + 0 -
A(x) ↗ ↘

𝐴max = 𝐴(3) = 81 − 27 = 54.

6. Definim 𝐵: 0; +∞ → ℝ, 𝐵 𝑥 = 1800𝑥 − 5𝑥 2 + 340𝑥 + 6030 .

𝐵′(x)=0 ⟺ 1800 − 10𝑥 − 340 = 0 ⟺ 10𝑥 = 1460 ⟺ 𝑥 = 146.

x 0 146 +∞

𝐵′(x) + 0 -

𝐵(x) ↗ ↘

𝐵max =B(146).

Răspuns: Numărul de unităţi de produs, care asigură beneficiul maximal, este egal cu
146.

24
7. Fie 𝑥 numărul de fire de roşii, plantate suplimentar celor 100 de fire.

Atunci beneficiul se exprimă prin: 𝐵 𝑥 = 100 + 𝑥 60 − 0,5𝑥 ,

unde 100 + 𝑥 – numărul de fire de roşii plantate, 60 − 0,5𝑥 –beneficiul obţinut de la

fiecare fir plantat.

Astfel studiem funcţia:

𝐵: (0; +∞) → ℝ, 𝐵(𝑥) = (100 + 𝑥)(60 − 0,5𝑥).

𝐵′(x)=0 ⟺ 60 − 0,5𝑥 − 0,5(100 + 𝑥) = 0 ⟺ 10 − 𝑥 = 0 ⟺ 𝑥 = 10.

𝑥 = 10 − punct de maxim și, prin urmare 𝐵max = 𝐵(10).

Răspuns: 110 fire de roşii asigură grădinarului beneficiul maximal.

25
 Integrala nedefinită
1. Determinați:
a) ∫ 3𝑥 2 − 5𝑥 + 2 𝑑𝑥 ; i) ∫ 1+
𝑑𝑥
;
2𝑥+3
1
b) ∫ 𝑥− 𝑑𝑥 ; 𝑙𝑛𝑥
𝑥 j) ∫𝑥 𝑑𝑥 ;
1+𝑙𝑛𝑥
10
c) ∫ 2𝑥 + 1 𝑑𝑥 ;
k) ∫ 𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥𝑑𝑥 ;
d) ∫ 𝑒 2𝑥+1 𝑑𝑥 ; l) ∫ 𝑥 cos 2 𝑥 𝑑𝑥 ;
e) ∫ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − sin 2𝑥 𝑑𝑥 ; m) ∫ 3𝑥 − 5 𝑒 −𝑥 𝑑𝑥 ;
f) ∫ 3 − 𝑥 𝑑𝑥 ; n) ∫ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2 𝑥𝑑𝑥 ;
g) ∫ 9𝑥 − 33𝑥+1 𝑑𝑥 ; o) ∫ 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥𝑑𝑥.
𝑥
h) ∫ 𝑑𝑥 ;
𝑥 2 +1

2. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = sin 2𝑥. Determniați primitiva funcției 𝑓, graficul

7𝜋 3
căreia trece prin punctul 𝐴( ; ).
6 4

2
3. Fie funcția 𝑓: 0; +∞) → ℝ, 𝑓 𝑥 = 2 𝑥 − 1 . Determniați primitiva funcției 𝑓,
graficul căreia trece prin punctul 𝐴 4; −10 .

4. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 3 𝑥 2 + 8 𝑥 + 1. Determinați primitiva funcției 𝑓,

graficul căreia se intersectează cu graficul derivatei funcției 𝑓 în punctul de abscisă
𝑥 = −2.

Soluții:

1.
5
a) ∫ 3𝑥 2 − 5𝑥 + 2 𝑑𝑥 = 𝑥 3 − 𝑥 2 + 2𝑥 + 𝐶;
2

1 2
b) ∫ 𝑥− 𝑑𝑥 = 𝑥 𝑥 − 𝑙𝑛 𝑥 + 𝐶;
𝑥 3

10 2𝑥 +1 11
c) ∫ 2𝑥 + 1 𝑑𝑥 = + 𝐶;
22

1
d) ∫ 𝑒 2𝑥+1 𝑑𝑥 = 𝑒 2𝑥+1 + 𝐶;
2

1
e) ∫ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − sin 2𝑥 𝑑𝑥 = sin 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠(2𝑥) + 𝐶;
2

2
f) ∫ 3 − 𝑥 𝑑𝑥 = (𝑥 − 3) 3 − 𝑥 + 𝐶;
3
26
 9𝑥 33𝑥+1 1 9𝑥
g) ∫ 9𝑥 − 33𝑥+1 𝑑𝑥 = − +𝐶 = − 33𝑥 + 𝐶;
2𝑙𝑛 3 3𝑙𝑛 3 𝑙𝑛 3 2

𝑥
h) ∫ 𝑑𝑥 = 𝑥 2 + 1 + 𝐶;
𝑥 2 +1

𝑡 = 2𝑥 + 3
𝑑𝑥 𝑑𝑥 2𝑥 + 3 = 𝑡 2 𝑡𝑑𝑡 𝑡+1−1 𝑑𝑡
i) ∫ = ∫ = 1 2 = ∫ = ∫ =
1+ 2𝑥+3 1+ 2𝑥+3 𝑥 = 𝑡 −3 1+𝑡 𝑡+1
2
𝑑𝑥 = 𝑡𝑑𝑡
1
= (1 − )𝑑𝑡 = = 𝑡 − 𝑙𝑛 𝑡 + 1 + 𝐶 = 2𝑥 + 3 – 𝑙𝑛( 2𝑥 + 3 + 1) + 𝐶;
𝑡+1

𝑡 = 1 + 𝑙𝑛𝑥
𝑙𝑛𝑥 𝑙𝑛𝑥 𝑡 2 = 1 + 𝑙𝑛𝑥 𝑡 2 −1 𝑡 2 −1
j) ∫ 𝑑𝑥 = ∫ dx = 𝑡 2 = ∫ 𝑡 2 ∙ 2𝑡𝑒 𝑑𝑡 =
𝑥 1+𝑙𝑛𝑥 𝑥 1+𝑙𝑛𝑥 𝑥 =𝑒 −1 𝑒 ∙𝑡
2
𝑑𝑥 = 2𝑡𝑒 𝑡 −1 𝑑𝑡
2
= 2 ∫(𝑡 2 − 1) 𝑑𝑡 = ( 1 + 𝑙𝑛𝑥)3 − 2 1 − 𝑙𝑛𝑥 + 𝐶;
3

k) ∫ 𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥𝑑𝑥 = ∫ 𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥𝑑𝑥 = 𝑥𝑠𝑖𝑛𝑥 − ∫ 𝑠𝑖𝑛𝑥𝑑𝑥 = 𝑥𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝐶;

1 1
l) ∫ 𝑥 cos 2 𝑥 𝑑𝑥 = ∫ 𝑥𝑐𝑜𝑠 2 𝑥𝑑𝑥 = ∫ 𝑥 1 + cos⁡
(2𝑥) 𝑑𝑥 = ∫ 𝑥𝑑𝑥 +
2 2
1
2
∫ 𝑥𝑐𝑜𝑠(2𝑥)𝑑𝑥 =

1 2 1 1
= 𝑥 + 𝑥𝑠𝑖𝑛 2𝑥 + cos 2𝑥 + 𝐶;
4 4 8
m) ∫ 3𝑥 − 5 𝑒 −𝑥 𝑑𝑥 = ∫ 3𝑥 − 5 𝑒 −𝑥 𝑑𝑥 = − 3𝑥 − 5 𝑒 −𝑥 + 3 ∫ 𝑒 −𝑥 𝑑𝑥 =

= − 3𝑥 − 5 𝑒 −𝑥 − 3𝑒 −𝑥 + 𝐶 = 𝑒 −𝑥 2 − 3𝑥 + 𝐶;
𝑥
n) ∫ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2 𝑥𝑑𝑥 = ∫ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2 𝑥𝑑𝑥 = 𝑥𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 + 2 ∫ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠𝑥 ∙ 𝑑𝑥 =
1−𝑥 2

𝑥
𝑓 𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠𝑥 𝑔′ 𝑥 =
1−𝑥 2
= 1 =
𝑓′ 𝑥 = − 𝑔 𝑥 = − 1 − 𝑥2
1−𝑥 2

1
= 𝑥𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 2 1 − 𝑥 2 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠𝑥 − 2 ∫ ∙ 1 − 𝑥 2 𝑑𝑥 =
1−𝑥 2

= 𝑥𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 2 1 − 𝑥 2 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠𝑥 − 2𝑥 + 𝐶;

27
 1 1
o) ∫ 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥𝑑𝑥 = ∫ 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥𝑑𝑥 = 𝑥𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥 − ∫ 𝑥 ∙ ∙ 𝑑𝑥 =
1+𝑥 2 𝑥
1 𝑥
𝑥𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥 − − ∫ 𝑑𝑥;
2 1+𝑥

𝑥
𝑥=𝑡 𝑡 𝑡 2 +1−1
∫ 1+𝑥 𝑑𝑥 = 𝑥 = 𝑡 2 = ∫ 1+𝑡 2 ∙ 2𝑡𝑑𝑡 = 2 ∫ 𝑡 2 +1 𝑑𝑡 = 2𝑡 − 2𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑡 + 𝐶 =
𝑑𝑥 = 2𝑡𝑑𝑡
2 𝑥 − 2𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥 + 𝐶;

Atunci: ∫ 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥𝑑𝑥 = 𝑥𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥 − 𝑥 + 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥 + 𝐶.

1
2. 𝐹(𝑥) = ∫ 𝑠𝑖𝑛2𝑥𝑑𝑥 = − 𝑐𝑜𝑠2𝑥 + 𝐶.
2

7𝜋 3 3 1 7𝜋
𝐴 ; 𝜖𝐺𝐹 ⇒ = − 𝑐𝑜𝑠 + 𝐶 ⇒ 𝐶 = 1.
6 4 4 2 3
1
Prin urmare: 𝐹: ℝ → ℝ, 𝐹(𝑥) = − cos2𝑥 + 1.
2

8
3. 𝐹(𝑥) = ∫(2 𝑥 − 1)2 𝑑𝑥 = ∫(4𝑥 − 4 𝑥 + 1)𝑑𝑥 = 2𝑥 2 − 𝑥 𝑥 + 𝑥 + 𝐶.
3

64 74
𝐴𝜖𝐺𝐹 ⇒ −10 = 32 − +4+𝐶 ⇒ 𝐶 =− .
3 3
8 74
𝐹: 0; +∞) → ℝ, 𝐹(𝑥) = 2𝑥 2 − 𝑥 𝑥 + 𝑥 − .
3 3
4. 𝐹 𝑥 = 𝑥 3 + 4𝑥 2 + 𝑥 + 𝐶; 𝑓 ′ 𝑥 = 6𝑥 + 8;

𝐹(−2) = 𝑓′(−2) ⇔ −8 + 16 − 2 + 𝐶 = −12 + 8 ⇔ 𝐶 = −10.

𝐹: ℝ → ℝ, 𝐹(𝑥) = 𝑥 3 + 4𝑥 2 + 𝑥 − 10.

28
 Integrala definită. Aplicații la calcularea ariilor
𝜋
ln 2
8
𝟏. 𝒂) 𝑠𝑖𝑛 2𝑥 𝑑𝑥; 𝐛) 𝑒 𝑥 + 𝑒 −𝑥 2
𝑑𝑥;
0 0

3
𝟐. 𝒂) ∫0 𝑥 2 − 2𝑥 𝑑𝑥;
5
b) ∫1 𝑥 2 − 6𝑥 + 9 𝑑𝑥;
4
𝐜) 𝑚𝑖𝑛 𝑥, 𝑥 𝑑𝑥;
0

2
𝐝) 𝑚𝑎𝑥 𝑥 2 − 1, 𝑥 − 1 𝑑𝑥;
−1
1
𝐞) 4𝑥 − 2 ∙ 6𝑥 + 9𝑥 𝑑𝑥.
−1

3. Determinați valorile reale ale lui 𝑎, 𝑎 ≥ 1, pentru care are loc inegalitatea
𝑎
3 𝑥 2 − 8 𝑥 + 5 𝑑𝑥 ≤ 𝑎 − 2.
1

4. Determinați valorile lui 𝑎 > 0, astfel încît

4
2
𝑥 − log 2 𝑎 𝑑𝑥 = 2 log 2 .
0 𝑎

5. Determinați valoarea reală a lui 𝑎 > 0, astfel încît

2
𝑥 + 𝑒 𝑎 𝑑𝑥 = 4 𝑒 2𝑎 .
0

6. Calculați aria subgraficului funcției 𝑓: 𝑎; 𝑏 → ℝ:

a) 𝑓: 1; 3 → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑥 2 − 1;
b) 𝑓: 2; 6 → ℝ, 𝑓 𝑥 = 3𝑥 − 2 − 2.

7. Calculați aria figurii, mărginite de graficele funcțiilor 𝑓, 𝑔: 𝑎; 𝑏 → ℝ:

a) 𝑓, 𝑔: 0; 2 → ℝ, 𝑓 𝑥 = 2𝑥 + 1, 𝑔 𝑥 = 1 − 3𝑥;
b) 𝑓, 𝑔: −1; 2 → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑒 𝑥+1 , 𝑔 𝑥 = 𝑥 2 .

8. Calculați aria figurii, mărginite de graficele funcțiilor

29
 𝑓, 𝑔: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑥 2 − 2𝑥, 𝑔 𝑥 = −𝑥 2 − 𝑥 + 1.

9. Aflați aria figurii mărginite de graficul funcției 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑥 2 − 𝑥 și de

tangentele la graficul funcției 𝑓, duse în punctele de abscise 𝑥1 = 0; 𝑥2 = 2.

10. Fie funcţia 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = −𝑥 2 + 2𝑥 + 3. Să se afle aria figurii, mărginite

de graficul funcţiei 𝑓 şi de tangentele la graficul acestei funcţii, ce trec prin punctul
1
𝐴( ; 6).
2

11. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 𝑥 = 6𝑥 − 2. Determinați primitiva 𝐹 a funcției 𝑓,

știind că graficele funcțiilor 𝑓 și 𝐹 nu se intersectează și că aria figurii mărginite de
aceste grafice și de dreptele de ecuații 𝑥 = 1 și 𝑥 = 2 este egală cu 1.

Soluții:

2 2
1. a) Răspuns: 4 .

b)
2 ln 2
ln 2 ln 2 1 1 15
 (e  e ) dx   x 2 x
x
(e  2  e
2x
)dx ( e2 x  2 x  e2 x )   2ln 2
0 0 2 2 8
0 .
𝑥 2 − 2𝑥, dacă 𝑥 2 − 2𝑥 ≥ 0
2. a) 𝑥 2 − 2𝑥 = .
−𝑥 2 + 2𝑥, dacă 𝑥 2 − 2𝑥 ≤ 0
𝑥 2 − 2𝑥, dacă 𝑥 ∈ −∞; 0 ∪ [2; +∞)
2
Astfel, 𝑥 − 2𝑥 = .
−𝑥 2 + 2𝑥, dacă 𝑥 ∈ (0; 2)

Obținem:
3 2 3 2 3
2 2 2 2
8
𝑥 − 2𝑥 𝑑𝑥 = 𝑥 − 2𝑥 𝑑𝑥 + 𝑥 − 2𝑥 𝑑𝑥 = (−𝑥 + 2𝑥)𝑑𝑥 + (𝑥 2 − 2𝑥)𝑑𝑥 = .
3
0 0 2 0 2

5 5 5 3 5
b) 1 x 2  6 x  9dx 
1
( x  3)2 dx   x  3 dx   x  3 dx   x  3 dx.
1 1 3

Cum pe 1; 3 , 𝑥 − 3 ≤ 0, rezultă că x  3  3  x . Pe [3;5] , x  3  0 , rezultă că

x  3  x  3.

3 5
Atunci I  1 (3  x)dx  3 ( x  3)dx  4 .
30
c) Fie 𝑓: 0; 4 → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑚𝑖𝑛 𝑥, 𝑥 .

𝑥, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑥 ≤ 𝑥 𝑥, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑥 ∈ 1; 4
Atunci 𝑓 𝑥 = = .
𝑥, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑥 ≤ 𝑥 𝑥, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑥 ∈ 0; 1
1 4
4 1 4 x2 2 31
Deci 0
min{ x , x}dx   xdx  
0 1
xdx 
2
 x x
3

6
0 1 .

d) Fie 𝑓: −1; 2 → ℝ, 𝑓 𝑥 = 𝑚𝑎𝑥 𝑥 2 − 1, 𝑥 − 1 .

Atunci
𝑥 2 − 1, dacă 𝑥 − 1 ≤ 𝑥 2 − 1 𝑥 2 − 1, dacă 𝑥 ∈ −1; 0 ∪ 1; 2
𝑓 𝑥 = = .
𝑥 − 1, dacă 𝑥 2 − 1 ≤ 𝑥 − 1 𝑥 − 1, dacă 𝑥 ∈ 0; 1
Deci,
2 0 1 2
1
𝑚𝑎𝑥 𝑥 2 − 1, 𝑥 − 1 𝑑𝑥 = (𝑥 2 − 1)𝑑𝑥 + 𝑥 − 1 𝑑𝑥 + (𝑥 2 − 1)𝑑𝑥 = .
6
−1 −1 0 1

e)
1 1 1

4𝑥 − 2 ∙ 6𝑥 + 9𝑥 𝑑𝑥 = (3𝑥 − 2𝑥 )2 𝑑𝑥 = 3𝑥 − 2𝑥 𝑑𝑥 =
−1 −1 −1

0 1 0 1

= 3𝑥 − 2𝑥 𝑑𝑥 + 3𝑥 − 2𝑥 𝑑𝑥 = (−3𝑥 + 2𝑥 )𝑑𝑥 + 3𝑥 − 2𝑥 𝑑𝑥 =
−1 0 −1 0

4 1
= − .
3𝑙𝑛3 2𝑙𝑛2

𝑎
3.Obținem: 𝑥 3 − 4𝑥 2 + 5𝑥 1 ≤ 𝑎 − 2 ⟹ 𝑎3 − 4𝑎2 + 4𝑎 ≤ 0 ⟺ 𝑎 𝑎 − 2 2
≤ 0.

Cum a  1 , avem (a  2)2  0  a  2.

Răspuns: a  2
4
𝑥2
4. Obținem: − 𝑥𝑙𝑜𝑔2 𝑎 = 2 1 − log 2 𝑎 ⟺
2 0

⟺ 8 − 4 log 2 𝑎 = 2 − 2 log2 𝑎 ⟺ log2 𝑎 = 3 ⟺ 𝑎 = 8.

Răspuns: a  8
31
 2
𝑥2
5. Avem: + 𝑥𝑒 𝑎 = 4 𝑒 2𝑎 ⟺ 2 + 2 𝑒 𝑎 = 4 𝑒 2𝑎 ⟺ 2 𝑒 2𝑎 − 𝑒 𝑎 − 1 = 0 ⟺
2 0

𝑒𝑎 = 1
⟺ 𝑎 1 ⟺ 𝑎 = 0.
𝑒 =−
2
Răspuns: Nu există astfel de valori ale lui a .
3 20
6. a) 𝐴 Γ𝑓 = ∫1 (𝑥 2 − 1)𝑑𝑥 = .
3

40
b) 𝐴 Γ𝑓 = .
9

2
7. a) 𝐴 Γ𝑓,𝑔 = ∫0 2𝑥 + 1 − 1 − 3𝑥 𝑑𝑥 = 10.
2
b) 𝐴 Γ𝑓,𝑔 = ∫−1 𝑒 𝑥+1 – 𝑥 2 𝑑𝑥 = 𝑒 3 − 4.

8. Determinăm abscisele punctelor de intersecție ale graficelor funcțiilor f și g :

𝑥=1
2
𝑓 𝑥 = 𝑔 𝑥 ⟺ 𝑥 − 2𝑥 = −𝑥 − 𝑥 + 1 ⟺ 1. 2
𝑥=−
2
1
9
𝐴 Γ𝑓,𝑔 = −𝑥 2 − 𝑥 + 1 − 𝑥 2 − 2𝑥 𝑑𝑥 = .
8
1
−
2

9. Ecuațiile tangentelor la graficul funcției f în punctele de abscise x1  0 și

x2  2 sunt y   x și y  3x  4 , respectiv.

Găsim coordonatele punctelor de intersecție a tangentelor:

𝑦 = 3𝑥 − 4 𝑥=1
⟺ .
𝑦 = −𝑥 𝑦 = −1

Aria figurii este:

1 2
2
𝐴 Γ𝑓,𝑔 = 𝑥 2 − 𝑥 − −𝑥 𝑑𝑥 + 𝑥 2 − 𝑥 − 3𝑥 − 4 𝑑𝑥 = .
3
0 1

32
 y

-1 2 x
-1

10. Ecuațiile tangentelor la graficul funcției f sunt y  4 x  4 și y  2 x  7 ,

duse în punctele de abscisă x1  1 și x2  2 , respectiv (vezi ex. 7 “Ecuația
1
tangentei”). Abscisa punctului de intersecție a tangentelor este x  .
2

1/2 2 9
Avem: A  1 (4 x  4  ( x 2  2 x  3))dx  1/2 (2 x  7  ( x 2  2 x  3))dx  .
4

11. Avem : F ( x)  3x2  2 x  c . Cerem că 3x2  2 x  c  6x  2 pentru x  R , adică

3x2  8x  c  2  0 pentru x  R .

10
Ultima condiție are loc dacă și numai dacă   64  12(c 2)  40  12c  0  c  .
3
Aria figurii este:
2
2 2
A   (3x  2 x  c  6 x  2)dx   (3x  8 x  c  2)dx  ( x  4 x  (c 2) x) 
2 2 3 2
1 1
1

 c 3 1 c  4

Astfel, F : R  R , 𝐹 𝑥 = 3𝑥 2 − 2𝑥 + 4.

33
 ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂȚILOR

1. O urnă conține 3 bile albe, 4 bile negre și 6 bile roșii. Din urnă se extrage la
întîmplare o bilă. Determinați probabilitatea că bila extrasă să nu fie de culoare
neagră.
2. Un cod conține șase cifre diferite de la 1 pînă la 6. Determinați probabilitatea ca
cifrele codului să fie în ordine crescătoare.
3. O monedă se aruncă de 2 ori. Determinați probabilitatea că stema va apărea cel
puțin o dată.
4. Se aruncă simultan două zaruri. Determinați probabilitatea ca produsul punctelor
de pe fețele apărute să fie egal cu 6.
5. Jucătoriii X și Y joacă 12 partide. Fiecare partidă se finalizează cu cîștigul unuia
dintre jucători. Determinați probabilitatea că jucătorul X cîștigă 4 partide.
6. Se aruncă concomitent 4 zaruri. Determinați probabilitatea că:
a) fața cu 6 puncte va nimeri pe 3 zaruri;
b) fața cu 6 puncte va nimeri pe cel puțin un zar.
7. La un club sportiv de alpiniști se antrenează 7 bărbați și 3 femei. Se alege o
echipă de 4 sportivi. Determinați probabilitatea că în echipă vor fi:
a) două femei;
b) cel puțin două femei;
c) cel mult două femei.
8. La o tombolă sunt 30 de bilete, dintre care 3 cîştigătoare. O persoană cumpără
4 bilete. Să se determine probabilitatea că cel puţin un bilet dintre cele
cumpărate este cîştigător.
9. În ascensorul unei case cu unsprezece etaje, la primul etaj au urcat patru
persoane. Fiecare dintre ei poate ieși din ascensor aleatoriu la orice etaj,
începînd cu al doilea. Determinați probabilitatea că:
a) toate patru persoane vor coborî la etajul cinci;
b) toate patru persoane vor coborî la unul și același etaj;
c) toate patru persoane vor coborî la etaje diferite;
d) la etajul trei vor coborî 2 persoane.
10.Pe 10 fișe sunt scrise literele: M, A, T, E, M, A, T, I, C, A. Fișele se amestecă,
apoi se extrag consecutiv patru fișe. Determinați probabilitatea că fișele extrase
formează (în ordinea extragerii) cuvîntul
a) „tema”;
b) „tata”.
11.Sesiunea de vară a studenților anului I la facultatea de Matematică presupune
susținerea examenelor la 7 discipline, printre care Analiză matematică și
34
 Geometrie. Determinați probabilitatea, că în orarul sesiunii examenele la aceste
discipline să nu fie “vecine”. Se presupune că toate examenele sunt
echiprobabile în ocuparea locului în orar.
12.Într-un sac sunt 10 perechi diferite de încălțăminte. Se iau aleatoriu 6 pantofi.
Determinați probabilitatea că printre pantofii luați:

a) să nu fie nici o pereche;

b) să fie o singură pereche;

c) să fie două perechi.

13.Trei țintași efectuează cîte o tragere în țintă. Probabilitatea de atingere a țintei a

primului țintaș este 0,6, celui de-al doilea țintaș-0,7, iar celui de-al treilea-0,9.
Determinați probabilitatea că ținta va fi atinsă:
a) exact de 2 ori;
b) cel puțin o dată.
14.Probabilitatea nerambursării la timp a creditului, acordat de către o bancă, este
egală cu 0,1. Banca a acordat trei credite. Să se calculeze probabilitatea că unul
dintre aceste credite nu va fi rambursat la timp.
15.Într-o urnă sunt bile identice de culoare albă și de culoare roșie. Numărul bilelor
de culoare alba este 7. La întîmplare, din urnă se extrag 2 bile. Probabilitatea că
5
ambele bile vor fi de culoare roșie este egală cu . Determinați numărul de bile
33
roșii din urnă.

Soluții:
9
1. 𝑝 = .
13
1 1 1
2. 𝑝 = = = .
P6 6! 720
3 3
3. 𝑝 = 2
= .
2 4
4 1
4. 𝑝 = = .
62 9
4
𝐶12 495
5. 𝑝 = = .
212 212

𝐶43 ∙5
6. a) 𝑝 = .
64

54
b) 𝑝 = 1 − 4 .
6

7. a) Fie 𝐴 − {evenimentul că în echipa de 4 sportivi vor fi 2 femei}.

35
 C 27 ∙C 23 3
𝑃(𝐴) = = .
C 410 10

b) 𝐵 −{evenimentul că în echipă vor fi cel puțin 2 femei}.

C 27 ∙C 23 +C 17 ∙C 33 1
𝑃(𝐵) = = .
C 410 3

c) C−{evenimentul că în echipă vor fi cel mult 2 femei}.

𝐶 − {evenimentul că în echipă vor fi mai mult decât 2 femei}.

C 17 ∙C 33 1 29
𝑃(𝐶) = 1 − P(C) = 1− = 1− = .
C 410 30 30

8. 𝐴 −{evenimentul că cel puțin un bilet cumpărat este câștigător}.

𝐴 −{evenimentul că nici un bilet cumpărat nu este câștigator}.

27!
𝐶30 ∙ 𝐶27
4
4! 23! = 1 − 27! ∙ 26! =
𝑃 𝐴 = 1−𝑃 𝐴 = 1− = 1 −
4
𝐶30 30! 23! 30!
4! 26!
24 ∙ 25 ∙ 26 130 73
= 1− = 1− = .
28 ∙ 29 ∙ 30 203 203
1
9. a) 𝐴 −{ evenimentul că toate persoanele vor coborî la etajul 5}. 𝑃(𝐴) = .
10 4

b) 𝐵 −{ evenimentul că toate persoanele vor coborî la unul și același etaj}.

10 1
𝑃(𝐵) = = .
10 4 10 3
c) 𝐶 −{ evenimentul că toate persoanele vor coborî la etaje diferite}.
A 410 63
𝑃(𝐶) = = .
10 4 125
d) 𝐷 −{ evenimentul că la etajul trei vor coborî 2 persoane}.
𝐶42 ∙92 243
𝑃(𝐷) = = .
10 4 5000

2∙1∙2∙3 1
10. 𝑝 = = .
𝐴410 420

2!∙6! 5
11. 𝑝 = 1 − = .
7! 7
6 ∙2 6
𝐶10
12. a) 𝑝 = 6 .
𝐶20

1 ∙𝐶 4 ∙2 4
𝐶10 9
b) 𝑝 = 6 .
𝐶20

36
 2 ∙𝐶 2 ∙2 2
𝐶10 8
c) 𝑝 = 6 .
𝐶20

13. Fie 𝐴𝑖 −{evenimentul că țintașul „i” atinge ținta}, i=1,3.

a)A−{evenimentul că 2 țintași ating ținta}.

𝑃(𝐴1 ) = 0,6; 𝑃(𝐴2 ) = 0,7; 𝑃(𝐴3 ) = 0,9;
𝑃(𝐴1 ) = 0,4; 𝑃(𝐴2 ) = 0,3; 𝑃(𝐴3 ) = 0,1;
𝐴 =(A1∩A2∩A3 ∪ A1∩ A2∩A3 ∪ A1∩A2∩A3).
𝑃(𝐴) = 0,4 ∙ 0,7 ∙ 0,9 + 0,6 ∙ 0,3 ∙ 0,9 + 0,6 ∙ 0,7 ∙ 0,1 = 0,456.
b) 𝐵 −{evenimentul că ținta va fi atinsă cel puțin o dată}.
𝐵 − {evenimentul că ținta nu va fi atinsă nici o dată}.
𝐵 = 𝐴1∩𝐴2∩𝐴3
𝑃(𝐵) = 1 − 𝑃( 𝐵) = 1 − 0,4 ∙ 0,3 ∙ 0,1 = 1 − 0,012 = 0,988.

14. Fie 𝐴𝑖 −{evenimentul că creditul “i” nu va fi rambursat la timp}, i=1,3.

𝑃(𝐴𝑖 ) = 0,1; i=1,3; 𝑃(𝐴𝑖 ) = 0,9; i=1,3;

𝐴 −{evenimentul ca unul din trei credite nu va fi rambursat la timp}.
A=(A1∩𝐴2∩A3)∪(𝐴1∩A2∩𝐴3)∪(𝐴1∩𝐴2∩A3).
𝑃 𝐴 = 3 ∙ 0,1 ∙ 0,92 = 0,243.

15. Fie A−{evenimentul că 2 bile extrase sunt roșii}.

Fie 𝑥 −numărul bilelor de culoare roșie, 𝑥 ∈ ℕ, 𝑥 ≥ 2.

5 5 C 2𝑥 5 𝑥 𝑥−1 𝐷𝑉𝐴
𝑃(𝐴) = ⇒ = ⇔ = 5𝑥2 + 65𝑥 + 210 = 33𝑥 2 − 33 ⇔
33 33 C 27+𝑥 33 𝑥+7 𝑥+6

𝑥 = 5
⇔ 28𝑥 2 − 98𝑥 − 210 = 0 ⇔ 𝑥 = − . 𝑥 ∈ ℕ; 𝑥 ≥ 2 ⇒ 𝑥 = 5.
3
2

Răspuns: 5 bile roșii.

37
 Elemente de statistică matematică
1. La unul din testele de matematică elevii unei clase au primit următoarele
note: 9, 7, 5, 6, 5, 6, 5, 4, 7, 8, 10, 7, 8, 7, 6, 6, 8, 5, 6, 5.
a) grupați datele pe variante și prezentați-le printr-o serie statistică;
b) reprezentați datele grupate printr-o diagramă prin coloane;
c) determinați media aritmetică, modul și mediana seriei statistice.

2. Diagrama circulară din desenul

alăturat ilustrează datele despre
copacii sădiţi într-o fîşie de pădure. Se
cunoaşte că au fost sădiţi 1440 de
copaci. Utilizînd datele din diagramă,
determinaţi numărul fiecărui tip de
copaci.

3. În tabelul de mai jos sunt indicate veniturile unei întreprinderi pe parcursul

anului 2013 (cu excepția lunii ianuarie). Determinați veniturile acestei
întreprinderi în luna ianuarie, dacă se cunoaște că venitul mediu lunar în anul
2013 a fost de 123 mii lei.

Luna Febr. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noiem. Dec.
Venitul, 112 110 126 145 132 144 132 111 100 134 99
mii lei

Soluții:

1. a)
xi (nota) 4 5 6 7 8 9 10
X
ni (nr.elevi) 1 5 5 4 3 1 1

38
b)

10
9
8
7
6
5
4

0 1 2 3 4 5 6 nr.elevilor

4∙1+5∙5+6∙5+7∙4+8∙3+9∙1+10∙1
c) X = = 6,5−media aritmetică.
20

5+6
Mo = = 5,5−modul.
2

Dacă aranjăm în ordine crescătoare toate 20 de note, atunci pe locurile

al 10-lea și al 11-lea stau note de 6.

Prin urmare:
6+6
𝑀𝑒 = = 6 –mediana.
2

1440 copaci … … … 100%

𝟐. ⇒x = 432.
𝑥 copaci. . . . . . . . . . . . . .30%

Prin urmare au fost sădiți 432 de arțari, 432 pini și 576 salcâmi.

3. Fie 𝑥 −venitul din luna ianuarie. Atunci

x+112+110+126+145+132+144+132+111+100+134+99
123 = ⇒ 𝑥=131(mii lei).
12

39