Metodologia de Evaluare

Decembrie 1, 2013 SERVICIUL DE PROBAȚIUNE, REPUBLICA MOLDOVA
CUPRINS
1. GENERALITĂȚI.........................................................................................................................3
2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EVALUĂRII................................................................................5
3. INDICATORI DE PERFORMANȚĂ..........................................................................................7
4. METODOLOGIA DE CALCULARE A INDICILOR DE PERFORMANȚĂ...........................9
5. INSTRUMENT DE CALCULARE AUTOMATIZATĂ A INDICILOR.................................14
6. METODOLOGIA DE INTERPRETARE A INDICILOR DE PERFORMANȚĂ...................16
7. PROCEDURA DE EVALUARE A PERFORMANȚEI...........................................................20
8. FIȘA DE EVALUARE...............................................................................................................24
Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 2

1. GENERALITĂȚI
1.1. Metodologia de evaluare a performaței consilierului de probațiune

juvenilă (în continuare: Metodologia) a fost elaborată potrivit prevederilor Legii nr.
158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public, Hotărîrii Guvernului nr. 201 din 11.03.2009 – Anexa nr. 8 „Regulamentul
cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public”,
precum și Legii nr. 8 din 14.02.2008 cu privire la probațiune.
1.2. Metodologia a fost aprobată prin ordinul nr. ___ din ________________
al ministrului de justiție al Republicii Moldova și este obligatorie pentru evaluarea
activității consilierilor de probațiune juvenilă ai Serviciului de Probațiune.
1.3. Metodologia de evaluare constituie un sistem de metode, tehnici,
procedee, instrumente și proceduri de evaluare a activității consilierului de
probațiune juvenilă din cadrul Serviciului de Probațiune al Ministerului Justiției al
Republicii Moldova.
1.4. Activitatea de evalure a consilierilor de probațiune juvenilă vizează atît
îndeplinirea funcțiilor permanente, cît și realizarea obiectivelor variabile (curente și
strategice).
Obiectivele trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) să fie specifice funcției prevăzute în fişa de post;
b) să fie concrete, clare şi bine definite;
c) să fie măsurabile – să aibă o formă concretă de realizare, să presupună o
finalitate, un rezultat măsurabil;
d) să reflecte termenele de realizare;
e) să fie realiste – să poată să fie îndeplinite în termenele de realizare
prevăzute şi cu resursele alocate;
f) să fie flexibile – să poată să fie revizuite în funcţie de modificările
intervenite în priorităţile instituției.

1.5. Evaluarea performanțelor consilierului de probațiune juvenilă este

efectuată cel puțin lunar și anual.
1.6. Evaluării nu sunt supuși consilierii de probațiune juvenilă care au o
vechime de activitate mai mică de un an calendaristic din momentul intrării formale
în exercițiul atribuțiilor de serviciu.
1.7. Reușita din activitate, stabilită potrivit acestei metodologii, constituie un
criteriu obligatoriu de stimulare materială și morală, atribuire a gradelor de
calificare, promovare în funcție, dezvoltare instituțională, precum și de determinare
a necesităților de formare profesională.
1.8. Evaluarea performanței consilierului de probațiune juvenilă este
realizată în condițiile respectării regimului juridic al conflictului de interese privind
funcționarii publici.
1.9. Dreptul de autor asupra acestei metodologii de evaluare revine celor care
au elaborat-o, și anume: dr. Octavian Bejan și dr. prof. univ. Valeriu Bujor,
criminologi de la Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată, iar dreptul
de folosință revine Serviciului de Probațiune al Ministerului Justiției al Republicii
Moldova. Autorii au dreptul de a vinde acest produs metodologic și altor instituții,
organizații sau întreprinderi. Nimeni nu are dreptul de a folosi acest produs meto-
dologic în activitate, fără permisiunea prealabilă și scrisă a autorilor.

2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EVALUĂRII
2.1. Scopul evaluării constă în sporirea performanței instituționale prin

intermediul aprecierii performanței profesionale individuale și îmbunătățirea
competenței consilierului de probațiune juvenilă.
2.2. Evaluarea activității consilierului de probațiune juvenilă are drept
obiective principale:
 stabilirea necesităților de formare profesională,
 determinarea stimulărilor materiale și morale,
 atribuirea gradelor de calificare,
 aprecierea promovabilității funcționale,
 selectarea celor mai bune metode de activitate,
 stabilirea corespunderii funcției ocupate.
2.3. Stabilirea necesităților de formare profesională
Indicii de performanță contribuie la relevarea neajunsurilor în pregătirea
profesională și, respectiv, la determinarea necesităților de formare profesională a
consilierilor de probațiune juvenilă.
2.4. Determinarea stimulărilor materiale și morale
Indicii de performanță servesc la stabilirea consilierilor de probațiune
juvenilă care merită o avansare în treptele de salarizare, premii, sporuri salariale
etc. sau mențiuni, distincții, decorații etc.
2.5. Atribuirea gradelor de calificare
Indicii de performanță constituie temeiul material al atribuirii gradelor de
calificare ale funcționarului public I și II consilierului de probațiune juvenilă.
2.6. Aprecierea promovabilității funcționale
Indicii de performanță servesc la alegerea cadrelor potrivite ocupării unei
funcții ierarhic superioare sau care necesită capacități profesionale deosebite în ca-

drul Serviciului de Probațiune sau Ministerului de Justiție, deoarece rezultatele deo-

sebite în activitate presupun o competență profesională corespunzătoare.
2.7. Selectarea celor mai bune metode de activitate
Indicii de performanță atinși de către consilieri servesc drept criteriu de sta-
bilire a celor mai bune metode de activitate în domeniul probațiunii juvenile, dat
fiind faptul că practica constituie metoda supremă de verificare a eficacității și
eficienței metodelor de influență criminologică.
2.8. Stabilirea corespunderii funcției ocupate
Indicii de performanță servesc la măsurarea gradului în care un consilier de
probațiune juvenilă corespunde funcției ocupate. Înregistrarea unor indici inferiori
minimului stabilit constituie temei pentru sancționarea disciplinară a acestora, iar
înregistrarea repetată a unor indici nesatisfăcători conduce, potrivit prevederilor le-
gislației muncii, la concedierea lor.

3. INDICATORI DE PERFORMANȚĂ
3.1. Evaluarea activității consilierului de probațiune juvenilă este efectuată

aplicînd indicatori de performanță invariabili și, eventual, variabili.
3.2. La evaluarea activității consilierului sunt aplicați următorii indicatori de
performanță invariabili:
Nr. INDICATORUL INDICELE
1 Dosare examinate 0-10 puncte
2 Acțiuni întreprinse 0-10 puncte
3 Recidivări survenite 0-10 puncte
4 Legalitatea acțiunilor 0-10 puncte
5 Satisfacția minorului 0-10 puncte
6 Satisfacția partenerilor 0-10 puncte
7 Satisfacția conducătorilor 0-10 puncte
8 Sarcini complementare 0-10 puncte
9 Disciplina de serviciu 0-10 puncte
10 Dificultatea sarcinilor 0-10 puncte
Indicele general de performanță suma punctelor

3.3. Indicii de performanță sunt calculați potrivit metodologiei descrise în

punctul 4 „Metodologia de calculare a indicilor de performanță”, utilizînd coefici-
enții indicați în subpunctul 3.4.
3.4. Indicii de performanță invariabili sunt calculați, aplicînd următorii
coeficienți de diferențiere a însemnătății diverselor componente ale activității
consilierului de probațiune juvenilă:
Nr. INDICATORUL COEFICIENTUL
1 Dosare examinate 1,5
2 Acțiuni întreprinse 1,0
3 Recidivări survenite 2,5
4 Legalitatea acțiunilor 2,0
5 Satisfacția minorului 0,5
6 Satisfacția partenerilor 0,5
7 Satisfacția conducătorilor 0,5
8 Sarcini complementare 0,5
9 Disciplina de serviciu 0,5
10 Dificultatea sarcinilor 0,5
3.4. La evaluarea activității consilierului sunt aplicați, în cazul în care se

impune, următorii indicatori de performanță variabili:
Nr. INDICATORUL INDICELE
1 Atingere calitativă parțială a obiectivelor -15 puncte
2 Atingere cantitativă parțială a obiectivelor -15 puncte
3 Neatingere calitativă a obiectivelor -30 puncte

4 Neatingere cantitativă a obiectivelor -30 puncte
Depunctare maximă -15-60 puncte
4. METODOLOGIA DE CALCULARE A INDICILOR DE

PERFORMANȚĂ
4.1. Calcularea indicilor invariabili

4.1.1. Indicatorul „dosare examinate” reprezintă un indicator cantitativ care
măsoară volumul lucrului de bază al consilierului de probațiune juvenilă.
După 6-12 luni de activitate, este calculat, prin generalizarea datelor tuturor
consilierilor, numărul mediu de dosare examinate de un consilier în cursul unei
luni, care va constitui norma de muncă lunară. Pînă la obținerea acestor date,
fiecărui consilier i se atribuie opt puncte la acest indicator. Primii trei ani, norma de
muncă se recalculează anual, luînd în calcul datele privind perioada scursă. Ulte-
rior, norma de muncă este recalculată o dată la 5 ani, luînd în considerație datele
privind ultimii 5 ani.
Numărul mediu de dosare examinate este apreciat cu 8 puncte. Diferența
dintre numărul mediu și numărul maxim de dosare examinate în perioada vizată de
evaluare este divizată în două, consilierii care au examinat un număr de dosare care
se situează în prima jumătate sunt apreciați cu 9 puncte, iar ceilalți – cu 10 puncte.
Consilierilor care au examinat un număr inferior mediei statistice, li se scade cîte
un punct din opt pentru fiecare dosar care constituie o diferență negativă.
Norma de muncă este apreciată cu opt puncte cu scopul de a-i stimula pe cei
cu calități superioare să munceasă în măsura capacităților lor deosebite.
4.1.2. Indicatorul „acțiuni întreprinse” reprezintă un indicator cantitativ și
complementar care măsoară lucrul de bază al consilierului de probațiune juvenilă.
Neîntreprinderea de acțiuni pe marginea unui dosar, în cursul perioadei
vizate de evaluare, conduce la scăderea unui punct din 10 puncte care se acordă în
cazul în care consilierul a întreprins acțiuni pe marginea tuturor dosarelor pe care le

examinează. Dacă consilierul nu a întreprins nici o acțiune pe marginea a două

dosare, atunci sunt scăzute 2 puncte din 10 etc.
Drept acțiuni sunt considerate: întocmirea unui referat, intervievarea unui
minor, solicitarea de date de la o instituție, întreprindere sau organizație etc.
Acest indicator urmărește să îl determine pe consilier să completeze analiza
criminologică a datelor din dosar cu acțiuni de colectare a datelor suplimentare și
acțiuni de influențare permanentă a comportamentului minorului infractor în sensul
eliminării sau atenuării orientării sale criminale.
4.1.3. Indicatorul „recidivări survenite” reprezintă indicatorul calitativ pri-
mordial care măsoară calitatea lucrului de bază al consilierului de probațiune juve-
nilă.
O dată la 5 ani, este calculată, prin generalizarea datelor tuturor consilierilor,
ponderea medie a cazurilor de recidivare criminală, luînd în considerație datele
statistice privind ultimii 10 ani. Ponderea medie va constitui norma de calitate a
muncii. Pînă la obținerea acestor date, norma de calitate a muncii o va constitui
ponderea recidivărilor criminale săvîrșite de minorii din categoria în cauză în ulti-
mii 30-40 de ani în Republica Moldova.
Îndeplinirea normei de calitate a muncii este apreciată cu 7 puncte. Consili-
erii care au atins un rezultat superior cu 2-5% normei li se atribuie 8 puncte, cei
care au depășit cu 6-10% norma sunt apreciați cu 9 puncte, în timp ce consilierilor
al căror rezultat devansează cu peste 10% norma li se atribuie 10 puncte. Consili-
erilor care nu au îndeplinit norma de calitate a muncii li se scade cîte un punct din
șapte pentru fiecare 2% de diferență în raport cu ponderea medie.
Norma de calitate a muncii este apreciată cu șapte puncte pentru a-i stimula
pe cei cu calități superioare să munceasă în măsura capacităților sale și să găsească
noi căi de sporire a eficacității.
4.1.4. Indicatorul „legalitatea acțiunilor” reprezintă un indicator calitativ
obligatoriu care măsoară gradul de respectare a legislației în vigoare de către
consilierul de probațiune juvenilă.
Consilieur care a respectat legislația în vigoare în perioada vizată de evaluare
este apreciat cu 10 puncte. Orice nerespectare a normelor de drept (regulamente
interne, legi naționale etc.) conduce la depunctarea cu un punct a consilierului.
4.1.5. Indicatorul „satisfacția minorului” reprezintă un indicator calitativ
care măsoară respectul și preocuparea de soarta minorului a consilierului de
probațiune juvenilă.
Consilierul, ale cărui acțiuni nu au fost atacate prin plîngeri în perioada

vizată de evaluare, este apreciat cu 10 puncte. Orice plîngere întemeiată, verbală
sau scrisă, parvenită din partea minorului, părinților sau tutorilor, precum și repre-
zentanților legali ai acestuia (avocat etc.), conduce la scăderea unui punct din
punctajul maxim de 10 puncte.
Superiorul îl poate depuncta pe consilier chiar și în lipsa unei plîngeri din
partea minorului, în cazul în care constată o atitudine inadecvată a acestuia sub
aceste aspecte, inclusiv limbaj licențios, glume deplasate, gesturi obscene etc.
4.1.6. Indicatorul „satisfacția partenerilor” reprezintă un indicator calitativ
care măsoară deschiderea spre conlucrare și respectul profesional al consilierului de
Consilierul care nu a stîrnit nemulțumiri din partea partenerilor în perioada
vizată de evaluare este apreciat cu 10 puncte. Orice nemulțumire întemeiată, expri-
mată verbal sau în scris de colegii de serviciu sau lucrătorii organelor de urmărire
penală, instanțelor de judecată, procuraturii, școlilor, instituțiilor medicale etc., con-
duce la depunctarea cu un punct a consilierului.
Superiorul îl poate depuncta pe consilier chiar și în lipsa unei plîngeri din
partea colegilor sau partenerilor, în cazul în care constată o atitudine inadecvată a
acestuia sub aceste aspecte.
4.1.7. Indicatorul „satisfacția conducătorilor” reprezintă un indicator cali-
tativ care măsoară gradul de subordonare și de respect față de superior al con-
silierului de probațiune juvenilă.
Consilierul de care sunt satisfăcuți integral conducătorii (nemijlocit, direct și
intermediari) este apreciat cu 10 puncte. O depunctare cu un punct survine pentru
fiecare nemulțumire a conducătorilor, cauzată de neîndeplinirea ori îndeplinirea
incompletă sau necalitativă a unei sarcini (indicație, ordin, dispoziție etc.), prompti-
tudinea reacției la indicațiile conducătorului, calitatea muncii efectuate de consilier,
agresare fizică sau verbală, gesturi obscene, limbaj licențios, lipsă de respect profe-
sional, sarcasm exagerat etc.
4.1.8. Indicatorul „disciplina de serviciu” reprezintă un indicator calitativ
care măsoară conformarea cerințelor formale de către consilierul de probațiune
juvenilă.
Consilierul care nu a comis nici o abatere în perioada vizată de evaluare este
apreciat cu 10 puncte. Depunctarea cu un punct survine pentru orice încălcare
precum: neîntocmirea sau întocmirea neadecvată a documentației de serviciu,
nerespectarea termenelor de executare a însărcinărilor și acțiunilor procedurale,

întîrzierea la serviciu, la ședințe etc., pierderea, deteriorarea, irosirea sau utilizarea
neglijentă a bunurilor materiale, tehnice etc. ale instituției, dar și alte încălcări
similare, care nu au fost luate în considerare la calcularea celorlalți indicatori.
4.1.9. Indicatorul „sarcini complementare” reprezintă un indicator
cantitativ care măsoară volumul lucrului complementar executat de consilierul de
Acțiunile care nu țin de activitatea de bază a consilierului, dar care contri-
buie la realizarea misiunii instituționale (de exemplu, participarea la o conferință
științifico-practică sau la o reuniune cu o delegație din străinătate) sunt apreciate
prin atribuirea unui punct pentru o oră de lucru complementar, dar nu mai mult de
10 puncte pentru întregul volum de lucru complementar executat de consilier în
cursul lunii vizate de evaluare.
În cazul în care o sarcină a fost îndeplinită nesatisfăcător, după aprecierea
superiorilor, nu i se acordă nici un punct, chiar dacă consilierul a depus eforturi și a
cheltuit timp pentru îndeplinirea ei.
4.1.10. Indicatorul „dificultatea sarcinilor” reprezintă un indicator calitativ
care măsoară povara lucrului de bază și complementar efectuat de consilierul de
Dificultatea sarcinilor executate de consilier este determinată de conducă-
torul acestuia, reieșind din propria convingere, pregătire și experiență profesională,
prin compararea sarcinilor îndeplinite de consilierii din subordine.
Cu 10 puncte sunt apreciați consilierii, îndeplinirea activității corora a fost
marcată de dificultăți deosebite (complexitatea cazului, necesitatea unor resurse
considerabile (timp, efort mintal, deplasare etc.), lipsa unor cunoștințe crimino-
logice specifice privitoare la situația în cauză, diversitatea de opinii științifice privi-
toare la subiect etc.).
4.1.11. În cazul în care consilierul de probațiune juvenilă a lipsit motivat de
la serviciu, punctajul obținut de el la fiecare indicator se înmulțește la un coeficient
echivalent cu ponderea perioadei lipsă.
4.2. Calcularea indicilor variabili
4.2.1. Indicatorul „atingere calitativă parțială a obiectivelor” reprezintă un
indicator calitativ care măsoară gradul în care au fost realizate obiectivele curente
de către consilierul de probațiune juvenilă.

Consilierii care au realizat în mod calitativ obiectivele curente nu sunt

depunctați, iar celor care au realizat, în plan calitativ, obiectivele curente sub
așteptările conducerii li se reduce punctajul acumulat anual (indicele general de
performanță anuală) cu 15 puncte.
4.2.2. Indicatorul „atingere cantitativă parțială a obiectivelor” reprezintă
un indicator cantitativ care măsoară gradul în care au fost realizate obiectivele
curente de către consilierul de probațiune juvenilă.
Consilierii care au atins, sub aspect cantitativ, integral obiectivele curente nu
sunt depunctați, iar celor care au realizat incomplet obiectivele curente li se reduce
punctajul acumulat anual (indicele general de performanță anuală) cu 15 puncte.
4.2.3. Indicatorul „neatingere calitativă a obiectivelor” reprezintă un
indicator calitativ care măsoară dacă obiectivele curente au fost realizate de către
Consilierii care au realizat în mod necalitativ obiectivele curente li se reduce
punctajul acumulat anual (indicele general de performanță anuală) cu 30 de puncte.
4.2.4. Indicatorul „neatingere cantitativă a obiectivelor” reprezintă un
indicator cantitativ care măsoară dacă obiectivele curente au fost realizate de către
Consilierilor care nu au realizat, sub aspect cantitativ, obiectivele curente li
se reduce punctajul acumulat anual (indicele general de performanță anuală) cu 30
de puncte.
Nerealizare este considerată o realizare sub 50 la sută a obiectivelor curente.
Calculul este efectuat astfel: numărul de obiective este echivalat cu 100%, fiecăruia
revenindu-i o pondere egală; proporția de realizare a unui obiectiv este echivalată
cu o parte proporțională din ponderea acestui obiectiv; procentele cumulate ale
acestor proporții formează exprimarea procentuală a măsurii în care au fost
realizate sub aspect cantitativ obiectivele curente. Același procedeu este aplicat și
în cazul în care un obiectiv este divizat în cîteva componente.

5. INSTRUMENT DE CALCULARE AUTOMATIZATĂ A

INDICILOR
5.1. Calcularea automatizată a indicilor de performanță profesională ai

consilierului de probațiune juvenilă se efectuează cu ajutorul programului „Excel”
(Windows, Linux etc.), utilizînd tabelul prezentat mai jos (vezi imaginea).
5.2. Sub titlul tabelului se indică: (a) în dreptul cuvintelor „Consilierul de

probațiune juvenilă”, după două puncte, – numele și prenumele (eventual, și

numele tatălui) consilierului; (b) în dreptul cuvintelor „Perioada evaluată”, după

două puncte, – luna și anul (de exemplu: ianuarie 2014).
5.3. În coloana „Puncte” din tabel se indică punctele (0-10) acumulate de
consilierul respectiv, în luna respectivă, la indicatorul respectiv.
5.4. În coloana „Indice” din tabel se indică produsul dintre punctele
acumulate de consilier și coeficientul de diferențiere al indicatorului respectiv, care
este calculat în mod automat de program, după formula (exemplu pentru indicatorul
nr. 1 sau rîndul 7 din foaia de calcul): =1,5*C6.
5.5. În ultimul rînd din coloana „Indice” din tabel se indică suma indicilor
particulari, care este calculată în mod automat de program, după formula:
=SUM(D6:D15).
5.6. Pentru fiecare consilier se creează un fișier „Excel”, intitulat după
numele consilierului, de exemplu: „Bejan_O” sau „Bejan_OV”, dacă există mai
mulți consilieri cu același nume. Fișierul include 12 foi de calcul, cîte una pentru
fiecare lună, intitulată după numele lunii, de exemplu: „ianuarie” sau, prescurtat,
„ian”; „februarie” sau, prescurtat, „feb”; „martie” sau, prescurtat, „mar”, adică
primele trei litere din numele lunii. Toate fișierele sunt plasate într-o mapă, al cărei
titlu este format din două componente: cuvîntul „Evaluare” și numărul anului, de
exemplu: Evaluare 2014.

6. METODOLOGIA DE INTERPRETARE A INDICILOR

DE PERFORMANȚĂ
6.1. Indicatorul „dosare examinate”. Consilierul de probațiune juvenilă care

a acumulat 10 puncte a obținut un rezultat excelent, 9 puncte – foarte bun, 8 puncte
– bun, 7-5 puncte – satisfăcător, 4-0 puncte – nesatisfăcător.
Rezultatele satisăcătoare și nesatisfăcătoare sunt admise numai în calitate de
excepție.
Consilierul care a înregistrat un rezultat satisfăcător sau nesatisfăcător este
intervievat cu scopul de a stabili dacă eșecul acestuia este cauzat de lacune în
pregătirea profesională. Datele obținute în cadrul unor astfel de interviuri sunt
folosite la determinarea necesităților de formare profesională inițială și continuă a
consilierilor.
Orice consilier care a înregistrat un rezultat satisfăcător în 50% din lunile
lucrate în cursul unui an sau un rezultat nesatisfăcător în 3 luni din an corespunde
parțial funcției exercitate și este obligat să treacă în mod prioritar o formațiune.
Conținutul formațiunii reflectă necesitățile de completare a lacunelor din pregătirea
profesională a consilierului, care sunt determinate în cadrul unui interviu special. În
cazul în care înregistrează rezultate similare după formațiune, consilierul nu co-
respunde funcției exercitate și este concediat.
6.2. Indicatorul „acțiuni întreprinse”. Consilierul de probațiune juvenilă
care a acumulat 10 puncte a obținut un rezultat excelent, iar ceilalți au dat dovadă
de o pasivitate mai mică sau mai mare.
Numărul de acțiuni întreprinse în cadrul unui dosar nu constituie un criteriu
de determinare a gradului de corespundere funcției exercitate, hotărîtoare în această
privință fiind soluționarea cazurilor.

6.3. Indicatorul „recidivări survenite”. Consilierul de probațiune juvenilă

care a acumulat 10 puncte a obținut un rezultat excepțional, 9 puncte – excelent, 8 –
foarte bun, 7 puncte – bun, 6-2 puncte – satisfăcător, 1-0 puncte – nesatisfăcător.
Rezultatele nesatisfăcătoare sunt admise numai în calitate de excepție.
Consilierul care a înregistrat un rezultat nesatisfăcător este intervievat cu
scopul de a stabili dacă eșecul acestuia este cauzat de lacune în pregătirea
profesională. Datele obținute în cadrul unor astfel de interviuri sunt folosite la
determinarea necesităților de formare profesională inițială și continuă a
consilierilor.
Orice consilier care a înregistrat un rezultat nesatisfăcător în 50% din lunile
lucrate în cursul unui an corespunde parțial funcției exercitate și este obligat să
treacă în mod prioritar o formațiune. Conținutul formațiunii reflectă necesitățile de
completare a lacunelor din pregătirea profesională a consilierului, care sunt
determinate în cadrul unui interviu special. În cazul în care înregistrează rezultate
similare după formațiune, consilierul nu corespunde funcției exercitate și este
concediat.
Consilierul care obține în mod sistematic rezultate excepționale posedă o
metodologie superioară în domeniu, din care motiv ea este implementată în
activitatea tuturor consilierilor de probațiune, cu condiția că el este capabil să o
transforme în cunoștințe clare și aplicabile, dar și acceptă un preț rezonabil de
achiziție a drepturilor de folosire.
Consilierul care obține în mod sistematic rezultate excelente posedă o
măiestrie profesională deosebită, din care motiv i se propune să participe, contra
plată, în calitate de formator la pregătirea inițială și continuă a consilierilor de
6.4. Indicatorul „legalitatea acțiunilor”. Consilierul de probațiune juvenilă
care a acumulat 10 puncte a obținut un rezultat excelent, iar ceilalți au manifestat
deficiențe sub aspectul respectării normelor de drept.
Consilierul care comite frecvent încălcări de drept este intervievat cu scopul
de a stabili dacă erorile acestuia sunt cauzate de lacune în pregătirea profesională.
Datele obținute în cadrul unor astfel de interviuri sunt folosite la determinarea
necesităților de formare profesională inițială și continuă a consilierilor.
6.5. Indicatorul „satisfacția minorului”. Consilierul de probațiune juvenilă
de deficiențe în privința respectului și preocupării de soarta minorului.
Consilierul care frecvent nu manifestă un deplin respect și preocupare de

soarta minorului este intervievat cu scopul de a stabili dacă omisiunile acestuia sunt
cauzate de lacune în pregătirea profesională. Datele obținute în cadrul unor astfel
de interviuri sunt folosite la determinarea necesităților de formare profesională
inițială și continuă a consilierilor.
6.6. Indicatorul „satisfacția partenerilor”. Consilierul de probațiune
juvenilă care a acumulat 10 puncte a obținut un rezultat excelent, iar ceilalți au avut
o activitate deficitară sub aspectul deschiderii spre conlucrare și respectului
profesional.
Consilierul care frecvent nu manifestă o deplină deschidere spre conclucare
și respect profesional este intervievat cu scopul de a stabili dacă omisiunile acestuia
sunt cauzate de lacune în pregătirea profesională. Datele obținute în cadrul unor
astfel de interviuri sunt folosite la determinarea necesităților de formare profesi-
onală inițială și continuă a consilierilor.
6.7. Indicatorul „satisfacția conducătorilor”. Consilierul de probațiune
juvenilă care a acumulat 10 puncte a obținut un rezultat excelent, iar activitatea
celorlalți are deficiențe în ceea ce privește subordonarea și de respectul față de
superior.
Consilierul care frecvent nu manifestă o deplină subordonare și respect față
de superior este intervievat cu scopul de a stabili dacă eșecurile acestuia sunt
cauzate de lacune în pregătirea profesională (cunoașterea sau înțelegerea regula-
mentelor, capacitatea de interacțiune etc.). Datele obținute în cadrul unor astfel de
interviuri sunt folosite la determinarea necesităților de formare profesională inițială
și continuă a consilierilor.
6.8. Indicatorul „disciplina de serviciu”. Consilierul de probațiune juvenilă
de deficiențe în planul conformării cerințelor formale.
Consilierul care nu se conformează frecvent cerințelor formale este inter-
vievat cu scopul de a stabili dacă eșecurile acestuia sunt cauzate de lacune în
pregătirea profesională (cunoașterea sau înțelegerea regulamentelor etc.). Datele
obținute în cadrul unor astfel de interviuri sunt folosite la determinarea necesităților
de formare profesională inițială și continuă a consilierilor.
6.9. Indicatorul „sarcini complementare”. Consilierul de probațiune juve-
nilă care a acumulat cele mai multe puncte a fost cel mai activ în executarea
sarcinilor complementare.
6.10. Indicatorul „dificultatea sarcinilor”. Consilierul de probațiune juve-

nilă care a acumulat 10 puncte a soluționat cele mai dificile cazuri, iar ceilalți au
soluționat cazuri de o dificultate inferioară, proporțională punctajului acumulat.
6.11. Depunctarea, indiferent de indicatorul la care se referă, nu îl scutește pe
consilierul de probațiune juvenilă de răspundere disciplinară, administrativă, penală
etc.
6.12. Consilierul de probațiune juvenilă care a acumulat 100-81 de puncte a
obținut un rezultat foarte bun, 80-71 de puncte – un rezultat bun, 70-50 de puncte –
un rezultat satisfăcător și 49-0 puncte – un rezultat nesatisfăcător.
Punctajul pentru o perioadă mai mare de o lună (an, semestru, trimestru etc.)
este determinat de valoarea medie a seriei statistice.
Consilierul care a acumulat un rezultat anual nesatisfăcător este destituit din
funcție.
6.13. Consilierul de probațiune juvenilă care a acumulat punctajul maxim a
demonstrat cea mai bună performanță profesională.
Dacă mai mulți consilieri de probațiune juvenilă au acumulat un punctaj
identic, dar se impune diferențierea acestora, atunci drept criteriu de deosebire
servesc indicii particulari, începînd cu cei mai importanți, în funcție de coeficientul
de diferențiere a însemnătății diverselor componente ale activității consilierului de
6.14. În cazul în care au fost stabilite obiective anuale sau curente, punctajul
acumulat de consilierul de probațiune juvenilă în procesul de exercitare a funcțiilor
permanente este calculat ținînd cont și de realizarea sau nerealizarea acestora.
Există următoarele posibilități de depunctare pentru realizarea parțială
sau nerealizarea obiectivelor stabilite:
 atingerea parțială, cantitativă sau calitativă, a obiectivelor impune o
depunctare cu 15 puncte;
 atingerea parțială, cantitativă și calitativă, a obiectivelor impune o
depunctare cu 30 de puncte;
 neatingerea, cantitativă sau calitativă, a obiectivelor impune o
depunctare cu 30 de puncte;
 neatingerea, cantitativă sau calitativă, simultană cu atingerea parțială,
calitativă sau cantitativă, a obiectivelor impune o depunctare cu 45 de
puncte;

 neatingerea, cantitativă și calitativă, a obiectivelor impune o

depunctare cu 60 de puncte a consilierului de probațiune juvenilă.
7. PROCEDURA DE EVALUARE A PERFORMANȚEI
7.1. Evaluarea performanței este efectuată în temeiul dării de seamă a

consilierului de probațiune juvenilă, rapoartelor de serviciu, plîngerilor, precum și
altor materiale relevante de către conducătorul nemijlocit, care evoluează în calitate
de evaluator. Conducătorul nemijlocit sau orice altă persoană desemnată de
conducătorul direct sau ierarhic superior are dreptul să verifice corectitudinea
datelor înscrise în darea de seamă de către consilier.
7.2. Evaluarea este realizată potrivit următoarelor principii de bază:
a) obiectivitate – luarea în mod imparţial a unor decizii de către factorii
participanți la procesul de evaluare, în temeiul unor argumente şi fapte
concrete, astfel încît să fie redate pe cît este posibil de exact atît meritele
(performanţele), cît şi deficienţele sau nerealizările din activitatea celui
evaluat;
b) cooperare şi comunicare continuă – asigurarea unui mediu cooperant şi
menţinerea unor relaţii de comunicare deschisă şi permanentă între toţi
factorii participanți la procesul de evaluare;
c) respectare a demnităţii – asigurarea unui mediu în care este respectată
demnitatea fiecărui funcţionar public şi a unui climat liber de orice
manifestare şi formă de hărţuire, exploatare, umilire, dispreţ, ameninţare
sau intimidare.
7.2. Procedura de evaluare a consilierului de probațiune juvenilă se des-
fășoară în două etape:
a) completarea primară a fişei de evaluare;
b) efectuarea interviului de evaluare.
După finalizarea etapelor menţionate, urmează:

a) contrasemnarea fişei de evaluare;

b) după caz, repetarea procedurii de evaluare;
c) după caz, contestarea calificativului de evaluare la conducătorul direct;
d) după caz, contestarea calificativului de evaluare în instanţa de contencios
administrativ.
7.3. Fişa de evaluare este completată de evaluator și conţine date privitoare la
indicatorii de performanță, indicii calculați pentru fiecare indicator, punctajul
acumulat și calificativul obținut de consilierul de probațiune juvenilă. În cadrul
interviului, evaluatorul consemnează comentariile consilierului evaluat.
7.4. Evaluatorul determină, de comun acord cu consilierul evaluat, nece-
sităţile de formare și perfecționare profesională ale acestuia, pentru următoarea
perioadă evaluată, şi le consemnează în fişa de evaluare.
7.5. Fişa de evaluare este adusă cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data
realizării interviului de evaluare la cunoştinţa consilierului evaluat.
7.6. Consilierul de probațiune juvenilă evaluat analizează informaţiile expuse
în fişa de evaluare şi se pregăteşte pentru interviul de evaluare, în cadrul căruia îşi
exprimă punctul său de vedere privind datele care caracterizează fiecare indicator,
măsura în care au fost atinse, în plan cantitativ și calitativ, obiectivele stabilite,
calificativele obținute, precum și factorii determinanți ai succeselor și insucceselor.
7.7. Interviul de evaluare reprezintă un schimb de informaţie care are loc
între evaluator şi consilierul evaluat şi se desfăşoară în perioada de evaluare, dar nu
mai tîrziu de 5 februarie a fiecărui an, în cazul evaluării anuale, sau de ziua a 10 a
lunii următoare, în cazul evaluării lunare.
7.8. Scopul interviului de evaluare constă în discutarea subiectelor privind:
a) rezultatele obţinute de consilier;
b) nivelul de manifestare a criteriilor de evaluare;
c) calificativul de evaluare propus de evaluator;
d) factorii, pozitivi și negativi, care au influenţat performanţa consilierului;
e) comentariile menţionate de evaluator în fişa de evaluare;
f) necesităţile de formare și perfecționare profesională.
7.8. Ca urmare a discuţiei şi argumentelor oferite de către consilierul evaluat,
evaluatorul poate să schimbe punctajul și, respectiv, calificativul stabilit.
7.9. Evaluatorul definitivează, în curs de 3 zile lucrătoare de la realizarea
interviului de evaluare, fişa de evaluare, acordă calificativul de evaluare, după care

o transmite consilierului evaluat, pentru a-şi expune sau, eventual, completa co-
mentariile sale.
Evaluatorul consemnează rezultatele consilierului de probațiune juvenilă,
dificultăţile obiective de care s-a lovit acesta în perioada evaluată şi argumentele pe
care le consideră relevante în fişa de evaluare, completînd totodată comparti-
mentele „Comentarii” şi „Comentariile evaluatorului privind rezultatele evaluării
consilierului”.
7.10. Consilierul evaluat îşi expune comentariile proprii privind orice aspect
relevant pentru evaluare și pentru procesul şi procedura de evaluare, inclusiv
acordul sau dezacordul său cu calificativul de evaluare, în fişa de evaluare, în
compartimentul „Comentariile consilierului evaluat”, în termen de 3 zile lucrătoare
de la primirea fişei de evaluare definitivată.
7.11. Evaluatorul şi consilierul evaluat pot să anexeze la fişa de evaluare
documente și materiale relevante pentru procesul, procedura şi rezultatele evaluării.
7.12. După completarea şi semnarea fişei de evaluare de către evaluator şi
consilierul evaluat, evaluatorul transmite, în decurs de cel mult 6 zile lucrătoare de
la realizarea interviului de evaluare, fişa de evaluare contrasemnatarului.
7.13. Fişa de evaluare este prezentată, pentru contrasemnare, conducătorului
ierarhic superior evaluatorului, iar în lipsa acestuia – persoanei care exercită funcţie
de demnitate publică.
7.14. Contrasemnatarul examinează fişa de evaluare în termen de 5 zile
lucrătoare de la data primirii acesteia.
7.15. Contrasemnatarul poate să solicite repetarea procedurii de evaluare, în
cazul în care consideră că:
a) aprecierile consemnate în fişa de evaluare de către evaluator nu cores-
pund realităţii;
b) procedura şi cerinţele stabilite de lege şi de prezenta Metodologie nu au
fost respectate;
c) comentariile oferite de către consilierul de probațiune juvenilă evaluat
privind dezacordul cu consemnările înscrise în fişa de evaluare sunt
argumentate.
În aceste cazuri, contrasemnatarul menţionează decizia de repetare a proce-
durii de evaluare și îşi expune comentariile proprii în fişa de evaluare, pe care o
transmite evaluatorului.

7.16. Procedura repetată de evaluare este realizată în termen de 20 de zile

lucrătoare de la data luării deciziei respective.
7.17. În cadrul procedurii repetate de evaluare, evaluatorul analizează
comentariile contrasemnatarului şi reexaminează conţinutul fişei de evaluare de la
compartimentele menţionate de către contrasemnatar.
7.18. În cazul procedurii repetate de evaluare, evaluatorul completează o altă
fişă, numită fişă de reevaluare, care are aceeaşi structură ca şi fişa de evaluare.
7.19. În cazul în care rezultatele procedurii repetate de evaluare au rămas
neschimbate, contrasemnatarul decide asupra calificativului final de evaluare în
termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii fişei de reevaluare.
7.20. Fişa de evaluare şi, după caz, fişa de reevaluare, semnată de către
contrasemnatar, care include calificativul de evaluare, se aduce la cunoştinţa
consilierului prin semnarea acesteia în mod obligatoriu şi se anexează la dosarul
personal al consilierului de probațiune juvenilă.
7.21. Consilierul care nu este de acord cu rezultatul evaluării poate să îl
conteste în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data în care a luat cunoştinţă
de acesta, la conducătorul autorității publice.
7.22. Conducătorul autorităţii publice examinează, împreună cu evaluatorul,
contrasemnatarul, consilierul evaluat şi serviciul de resurse umane, contestaţia, în
termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia.
7.22. Rezultatul contestaţiei este comunicat în scris consilierului de proba-
țiune juvenilă, în termen de 3 zile lucrătoare de la examinarea contestaţiei.
7.23. Consilierul de probațiune juvenilă nemulţumit de modul de soluţionare
a contestaţiei poate să se adreseze, în condiţiile legii, instanţei de contencios
administrativ.
7.24. Serviciul de resurse umane va elabora şi va prezenta, în termen de 10
zile lucrătoare de la finalizarea perioadei de evaluare, o notă informativă privind
rezultatele evaluării consilierilor de probațiune juvenilă conducătorului autorităţii
publice.

8. FIȘA DE EVALUARE
8.1. Evaluatorul folosește următoarea fișă de evaluare în procesul de evaluare

a consilierului de probațiune juvenilă:
FIŞĂ DE EVALUARE
a consilierului de probațiune juvenilă
1. Date generale despre consilierul de probațiune juvenilă evaluat

Numele și prenumele
Funcţia deţinută
Subdiviziunea interioară
Autoritatea publică
Perioada evaluată De la: Pînă la:
Data interviului de evaluare
Activităţi de instruire de bază
la care a participat consilierul
de probațiune juvenilă
(tematica)
2. Evaluarea îndeplinirii funcțiilor permanente

Nr. Indicatorul Indicele Punctajul

1 Dosare examinate
Comentarii
2 Acțiuni întreprinse
Comentarii
3 Recidivări survenite
Comentarii
4 Legalitatea acțiunilor
Comentarii
5 Satisfacția minorului
Comentarii
6 Satisfacția partenerilor
Comentarii
7 Satisfacția conducătorilor
Comentarii
8 Sarcini complementare
Comentarii

9 Disciplina de serviciu
Comentarii
10 Dificultatea sarcinilor
Comentarii
Indicele general de performanță
3. Evaluarea îndeplinirii obiectivelor variabile de activitate

Nr. Indicatorul Indicele/Punctajul
1 Îndeplinirea obiectivelor sub aspect calitativ
Comentarii
2 Îndeplinirea obiectivelor sub aspect cantitativ

Comentarii
Depunctarea maximă
Punctajul final acumulat de consilierul de probațiune juvenilă
4. Calificativul de evaluare
5. Comentariile evaluatorului privind rezultatele evaluării consilierului

6. Necesităţi de formare profesională a consilierului de probațiune juvenilă evaluat

Cunoştinţe profesionale Deprinderi și priceperi Comportament şi
profesionale atitudini
7. Comentariile consilierului de probațiune juvenilă evaluat
Evaluatorul Data:
(numele și prenumele, funcţia și
semnătura)
Semnătura consilierului de probațiune Data:
juvenilă evaluat
8. Comentariile contrasemnatarului

9. Decizia contrasemnatarului
Data completării
Decizia contrasemnatarului
Acceptat / Repetarea procedurii de evaluare

Contrasemnatarul
(numele și prenumele, funcţia și
semnătura)
10. Luare la cunoştinţă

Data luării la cunoştinţă
Semnătura consilierului de probațiune juvenilă evaluat

Metodologia de Evaluare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologia de Evaluare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Decembrie 1, 2013 SERVICIUL DE PROBAȚIUNE, REPUBLICA MOLDOVA

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 2

1.1. Metodologia de evaluare a performaței consilierului de probațiune

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 3

1.5. Evaluarea performanțelor consilierului de probațiune juvenilă este

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 4

2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EVALUĂRII

2.1. Scopul evaluării constă în sporirea performanței instituționale prin

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 5

drul Serviciului de Probațiune sau Ministerului de Justiție, deoarece rezultatele deo-

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 6

3.1. Evaluarea activității consilierului de probațiune juvenilă este efectuată

Nr. INDICATORUL INDICELE

1 Dosare examinate 0-10 puncte

2 Acțiuni întreprinse 0-10 puncte

3 Recidivări survenite 0-10 puncte

4 Legalitatea acțiunilor 0-10 puncte

5 Satisfacția minorului 0-10 puncte

6 Satisfacția partenerilor 0-10 puncte

7 Satisfacția conducătorilor 0-10 puncte

8 Sarcini complementare 0-10 puncte

9 Disciplina de serviciu 0-10 puncte

10 Dificultatea sarcinilor 0-10 puncte

Indicele general de performanță suma punctelor

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 7

3.3. Indicii de performanță sunt calculați potrivit metodologiei descrise în

Nr. INDICATORUL COEFICIENTUL

1 Dosare examinate 1,5

2 Acțiuni întreprinse 1,0

3 Recidivări survenite 2,5

4 Legalitatea acțiunilor 2,0

5 Satisfacția minorului 0,5

6 Satisfacția partenerilor 0,5

7 Satisfacția conducătorilor 0,5

8 Sarcini complementare 0,5

9 Disciplina de serviciu 0,5

10 Dificultatea sarcinilor 0,5

3.4. La evaluarea activității consilierului sunt aplicați, în cazul în care se

Nr. INDICATORUL INDICELE

1 Atingere calitativă parțială a obiectivelor -15 puncte

2 Atingere cantitativă parțială a obiectivelor -15 puncte

3 Neatingere calitativă a obiectivelor -30 puncte

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 8

4 Neatingere cantitativă a obiectivelor -30 puncte

Depunctare maximă -15-60 puncte

4. METODOLOGIA DE CALCULARE A INDICILOR DE

4.1. Calcularea indicilor invariabili

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 9

examinează. Dacă consilierul nu a întreprins nici o acțiune pe marginea a două

Consilierul, ale cărui acțiuni nu au fost atacate prin plîngeri în perioada

nerespectarea termenelor de executare a însărcinărilor și acțiunilor procedurale,

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 12

Consilierii care au realizat în mod calitativ obiectivele curente nu sunt

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 13

5. INSTRUMENT DE CALCULARE AUTOMATIZATĂ A

5.1. Calcularea automatizată a indicilor de performanță profesională ai

5.2. Sub titlul tabelului se indică: (a) în dreptul cuvintelor „Consilierul de

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 14

numele tatălui) consilierului; (b) în dreptul cuvintelor „Perioada evaluată”, după

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 15

6. METODOLOGIA DE INTERPRETARE A INDICILOR

6.1. Indicatorul „dosare examinate”. Consilierul de probațiune juvenilă care

Consilierul de probațiune juvenilă | METODOLOGIA DE EVALUARE 16