Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creangă
Basm cult
Pasiunea lui Ion Creangă pentru literatura
populară a făcut posibilă scrierea unor basme în care
autenticitatea folclorică se îmbină în mod miraculos cu
plăsmuirea artistică. Ion Creangă îmbogățește patrimoniul
literar cu opere ale genului epic ca „Povestea lui Harap-Alb”
, un basm cult deoarece are un autor consacrat.

Basmul este o specie literară a genului epic în care

se narează întâmplări de natură fantastică ale unor
personaje reale , simbolice sau imaginare între care se
creează un conflict divizat în forțele binelui și forțele răului ,
din care , de regulă , reies învingătoare forțele binelui.

Basmul se caracterizează prin prezența formulelor

incipiente , mediane și finale , prin faptul că prezintă o altă
lume decât cea reală , o lume îndepărtată în care se împletesc
fenomenele reale cu cele imaginare , protagonistul este supus
unor probe inițiatice și de dezvoltare , iar finalul operei este
unul fericit , rezultat cu victoria forțelor binelui.

În cadrul operei predomină narațiunea care se

îmbină cu prezența dialogului . Naratorul este unul
omniştient și omniprezent însă nu este total obiectiv , acesta
reflectând uneori aspura faptelor personajelor.

Tema operei este lupta dintre forțele binelui și

forțele răului , din care ies învingătoare forțele binelui , dar
este prezentă și tema maturizării omului care în urma
experiențelor devine din novice , un om matur. Ca și motive
literare apar: superioritatea mezinului ,împăratul fără
urmași și demascarea răufăcătorului.

Acțiunea se desfășoară linear , structurată pe

momentele subiectului prezentate de o formulă inițială („Amu
cică era odata...”) , continuată de formule mediene („ ...si mai
merge el cât merge... ”) și se sfârșește cu o formulă finală („Şi-
a ținut veselia ani întregi și amu mai ține incă”).

Expozițiunea prezintă situația Împăratului Verde , lipsit

de moștenitori la tron și având o imensă împărăție .

Intriga prezintă astfel „cartea” primită de către Crai ,

fratele Împăratului Verde , în care se cere un moștenitor al
împărăției cu trăsături specifice unui împărat.

Acțiunea se desfășoară în cadrul unor probe de inițiere

și de dezvoltare ale personajelor. În prima probă , Craiul își
supune cei doi fii mai mari ,luând pe el o blană de urs și
așteptând trecerea acestora peste un pod care simbolizează
trecerea de la imaturitate înspre drumul maturizării . Cei doi
fii ai săi eşueaza , astfel că apare șansa mezinului de a-și
demonstra superioritatea. Imaturitatea mezinului reiese din
nesiguranța față de propria persoană , fiind astfel ajutat de
Sfânta Duminică care , pentru milostenia lui , îl sfătuiește să
se îmbrace cu hainele vechi de nuntă ale tatălui său și să își
aleagă cel mai pricăjit cal pe care îl are. Ascultând sfatul
bătrânei , mezinul izbândește în proba podului și este sfătuit
de tatăl său să se ferească în drumul pe care îl va urma de
omul spân și de cel roș.

Fiind rătăcit printr-o pădure , imaturitatea mezinului îl

face să-și încalce cuvântul , astfel că își pune încrederea în
omul spân , care îi promite să-l scoată din încurcătură.
Ajungând la o fântână , viclean , omul spân îl păcălește pe
mezin și îl închide în interiorul acesteia . Pentru a se salva ,
mezinul este nevoit să îi promită slujire până la moarte și
acceptă ca spânul să se prezinte în numele lui la curtea
Împăratului Verde . Mezinul primește astfel numele de
Harap-Alb , care este un oximoron : „ harap” reprezentând
starea de slugă , iar „alb” reprezentând vița împărătească din
care face parte .

Ajunși la curtea Împăratului Verde spânul îl supune pe

Harap-Alb la trei probe. Prima probă reprezintă aducerea
sălăților din grădină ursului , a două probă reprezintă
aducerea capului de cerb , încărcat cu nestemate . Aceste
probe le trece fiind ajutat de Sfântă Dumnica care îi dă sfaturi
și obiecte magice.

A treia probă este mai complicată , îi este cerut să o

aducă pe fata Împăratului Roș. În cadrul îndeplinirii probei
acesta își aduce alături personaje ajutătoare ca: Gerilă ,
Flămânzilă , Ochilă, Setilă și Păsăr-Lați-Lungilă . Ajuns la
curtea Împăratului Roș aceștia sunt cazați într-o casă de
aramă căreia i se dă foc de către slugi. Ajutați de Gerilă care
suflă pe pereții casei de aramă , Harap-Alb împreună cu
restul ajutoarelor scăpa de moarte. Le este dat apoi un prânz
cu mâncare și vin din belșug , probă la care participă
personajele Setilă și Flămânzilă pentru a o trece cu bine.
Sunt supuși apoi probei sortirii macului de nisip , unde se fac
utile furnicile . La proba păzirii fetei de împărat se fac utile
ajutoarele Ochilă și Păsări-Lați-Lungilă , iar la ghicitul fetei
se face util ajutorul albinei. Într-un final calul lui Harap-Alb
se face util procurând apa vie și apa moartă și smicelele de
măr.

Trecând prin toate acestea , fata Împăratului Roș îl

însoțește pe Harap-Alb la curtea Împăratului Verde . Acest
drum arată maturizarea personajului care , chiar dacă este
îndrăgostit de fată nu își divulgă adevărată identitate.

Punctul culminant prezintă demascarea spânului de

către fata Împăratului Roș . Fiind pus în această situație
spânul consideră că Harap-Alb și-a încălcat cuvântul și îl
ucide decapitandu-l , mezinul scăpând de responsabilitatea
cuvântului dat.
 În deznodământ fata de Împărat se folosește de apa vie ,
de cea moartă și de smicelele de măr pentru a-l învia pe
Harap-Alb , iar calul îl ucide pe spân. Se prezintă nunta
dintre Harap-Alb și fata de împărat și triumful forţelor
binelui în fața celor rele.

Opera „Povestea lui Harap-Alb” prezintă stăruința și

inițierea mezinului care , având calități ca vitejie și curaj
cade uneori în fața propriiilor vulnerabilități. În acest
context apar personajele ajutătoare care îl ajută pe tânăr să
persevereze în ciuda eșecurilor . Forțele binelui sunt alături
de protagonist , din acestea făcând parte Sfânta Duminică ,
furnicile , albinele , Gerilă , Setilă , Ochilă , Flămânzilă ,
Păsări-Lați-Lungilă , calul și fata de împărat. Forțele răului
au alături viclenia Spânului . Ca aproape în orice basm ,
conflictul dintre cele două se încheie cu victoria forțelor
binelui.

Ion Creangă stilizează și aduce fantasticul întâmplărilor

basmului la nivel de analiză și introspecție psihologică . Se
prezintă dezvoltarea omului în urma experiențelor , de aceea
basmul cult „Povestea lui Harap-Alb” devine o operă de o
imensă valoare prezentă în patrimoniul literar românesc.

Mult succes la Bac !

Sper că acest material ți-a fost de folos pentru a învăța și a știi mai bine pentru
examenul de bacalaureat la limba şi literatura română.

*Te rog să lași să ruleze complet sau să dai un click pe reclamele prezente pe
YouTube pentru imbunatatirea calității materialelor viitoare .
Te rog să te abonezi : http://goo.gl/fqdCXb
 Să dai un Like & Share : https://www.facebook.com/pages/Opere-
BAC/929277840423426